\ i-RCURI 31 AUGUST 1883 Abonamentele j i ţ*r*. pt • pt 6 Ion! • • p» S Ion!. • • LfclUU pt 00 . . . \ ^VeliniiTi^tyaţia, Oalea Victoriei TSr. 33. 40 M 22 Ui 12 1*1 Ou M i* priiBMC I» ldmini*tr»tl* .((iii 10 bani numirn Jtrlfto lo ban' nnm&ro MPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Director-respundAtor : 1\II H AlLPA LEOLOGU liicuresti, 30 August 1883 tul de la Bordeni ne-a domon-in ce grad spiritul de anarcliiă nins in ţăranul incult şi căt de prestigiu este autoritatea, incă-pe măna unor agenţi destrăbă-A unor magistraţi fără pre-e de a da procedării lor cadrul de imparţialitate. I să-odată, aci vedem culpabil de panele anarchice pe regimul role cărui organe plătite sau res-;e sau silit să aţâţe pe ţărani proprietarilor in genere; ve-ju acelaşi timp culpabili pe ju-Virii cari au mers să se ospăte-casa şi la masa uneia din păr-litigiu, in mod demonstrativ., p urmare stăruim a constata iii ţăranului atins de cea mai pe-asă maladiă, iar Justiţia desor-htă pănă la decădere. |r nu s’a relevat incă aci un ■ care caracterisează uşurinţa a--Ifcţilor judecătoreşti actuali, indife--nţa cu care se priveşte pericolul . a fi perturbată ordinea publică Repusă viaţa cetăţenilor, iflată ce se intămplă: preşedintele şbvmaluhu de Prahova, de cum pu-i'| observa spiritul agresiv al moş-pHor, iritaţi de banchetarea ma-iţilor cu adversarul lor, depeşă (4 primului procuror in Ploieşti rărnită forţa armată. Timp ar fi să sosească ajutorul cerut, daca fost ordine in administraţiune, rima s’ar fi putut preintempina. Ibine, soseşte depeşa la parchet. Isea de aci primul-procuror. Duoi |gi ai săi insă erau presenţi. Ce-unul depeşa o respinge cu in-Iftrenţă, zicănd: „fleacuri! să vină • imul procuror spre a-i da curs !“ LAst-fel. pentru unii dintre agenţii ju-Cătoreşti ai guvernului roşu, peri-i|ui de a perde viaţa cetăţenii pa-Bi-i, sau trebuinţa de a-şi mănţine ^■oritatea, prestigiul sunt un flac ce fcni merită a turbura dulcele farni-ai d-lui procuror, şezănd intins pwde jumătatea biuroului său cu ca ful rezimat pe cot, sau ocupăndu-se curăţi unghiele ! î uneţi apoi faptul că, dupe ce pri-procuror luă cunoştinţă de per Iul anunţat, nu putu afla con-ncurs prompt la comandantul călăilor, care ’i refusâ ajutorul cerut | motiv că concentrarea e făcută nru manevre ; adăogaţi şi aceea Ji sunt zile cănd, in toată capitala, ■ i se găseşte nici un ministru, şi i in ziua aceea, dupe ostenitoare întări, d’abia se află un singur mi-istru, faimosul d. George Leca de Ungureni, spre a da ordin a se ansporta tărziu de tot călăraşii la Ja locului,—şi vom avea cu toţii tainul unei situaţiuni sinistre. In resumat: ordine in spirite nu, prestigiu al autorităţii nu, procedare corectă a magistraţi" nu, ingrijire a parchetului pentru viaţa ţamenilor nu concurs prompt de la autoritatea militară nu, miniştri la post nu !.... Acestea nu sunt afirmări numai ale noastre, Oposiţiunea, dar mărfuri ri proprii ale organului oficial al partidului de la putere, jurnalul Românul. Cum se poate califica o asemenea administraţiune publică? Un popor nomad n’ar putea sta mai rău, şi neam putea prinde că mai multă ordină şi siguranţă domneşte in ad-ministraţiunea lui Cetewaio. regele Zuluşilor, de căt iu regatul Romăn,in care domneşte o dinastiă din cele mai ilustre ale Europei. Cu o asemenea administraţiune este cineva adus in penibila posiţiu-ne de a se apăra singur cum poate, de a nu vorbi de căt cu arma întinsă şi a-şi asocia auxiliari in contra aglomeraţiunilor cu cari poate veni in contact. Urgiă cerească este administraţiunea Rosetti-Brătianu. Este locul aci să aducem şi unele date necunoscute incă, dar positive, despre modul cum se satisfac interesele private in genere sub această administraţiune. Suntem in judeţul Ialomiţa sau in judeţul Dămboviţa ori şi mai aproape de centru, in judeţul Ilfov. Cineva s’a aşezat de la oraş la ară, pentru diferite scopuri sau tre-rainţe. Daca este să primească jurnale din Bucureşti, acestea abia ’i sosesc in 14 zile pentru o distanţă intre 60 —75 kilometri. La depărtare de 40 kilometri un proprietar cunoscut a primit o scrisoare in 13 zile. La depărtare de 65 kilometri, din Bucureşti pănă la Crasani, proprietarului acestei moşii abia i-a sosit o scrisoare in 11 zile ; şi tot acestuia ca să-i sosească o scrisoare din alt sat, dar din aceeaşi plasă, a trebuit să facă pe drum 9 zile. O scrisoare, spre a sosi de la Curtea-de-Argeş in judeţul Ialomiţa, au trecut 24 de zile. Alte scrisori din Bucureşti fac câte 17 zile pe drum şi aceasta cănd nu se perd ou desăvârşire. Să vedem şi mai aproape : Ja distanţă de o oră şi jumătate de Bucureşti in plasa Sabarul, unii abonaţi la jurnale abia primesc dupe zece zile numărul care i se expediază in ziua ce apare. Banii cari se plăteşte de către public pentru acest serviciu sunt perei uţi fără profit. Alt-ceva mai grav. D. Nicolae Că-mărăşescu, proprietar mare din Ialomiţa, este citat de către membrul supleant al tribunalului looal să meargă la 21 maiu odată, şi a doua oară la 22 august, să asiste in comuna Armăşeştii la executarea unei sentinţe confirmând otârnicia moşiei An-dreşeştii. Vozănd că atât la 21 Maiu căt şi la 22 August a făcut drumul degeaba, pentru că judecătorul nu a venit nici la cea d’ăntăiu sorocire nici la cea d’a doa dela 22 August, stră- gănitul proprietar s'a presintat la Primărie in scop de a reclama un certificat constatator că a urmat ambelor chemări şi nu a găsit pe judecător, nici pe cineva din partea proprietarului Andreşeştilor. Care insă nu ’i-a fost mirarea cănd i se spune că nu se află in Comună nici timbru de 25 bani să’l aplice pe petiţie, nici coaie de hărţii timbrate de 1 franc pe care să scrie Primarul certificatul, spuindu-ică, dacă s’ar duce la una din alte patru Comune, şi anume Ciochina, Căzăneş-tii, Regiga, ori Orboeştii să dea peste Perceptor, care este pe patru comune, poate ar găsi la dSnsul timbre de 25 bani, şi coli de hărtie timbrate ! NeputSnd împlini acest scop, numitul proprietar cere un timbru să aplice pe o scrisoare prin care să arăte acest r6u D-lui Ministru de Finanţe, sau măcar o carte poştală. Tot acel răspuns i s'a dat; să le caute pe la Perceptori sau pe la vre o cârciumă, căci unii fac speculă şi cu aceste timbre. Aşa dar, numitul domn, din cauza aceasta, n’a putut să capete certificat, petiţiunea sa neputSnd fi pre-sintată autorităţilor fără timbru. Să nu crează cineva că aceasta este numai in comunele rurale. Chiar la staţiune de drum de fer, precum Gherganii din Dămboviţă, nu poate găsi cineva timbre pentru scrisori la biuroul poştal de acolo. Peste tot domneşte miseria, pres-te tot desordinea, preste totanarchia şi nesiguranţa. Aceasta este privirea interioară a Regatului Român, sub regimul roşu! S 11RI TELEGRAFICE Viena. 7 sept.—Se talegrafiazâ din Gas-tein la „Noua Pressâ Libera * „Negoeie rile d lui I Brâtianu ou Principele de Bis-rnark sunt terminate. D-nu Brâtianu pleacă azi la Aix les-Bains şi se va intoarce peste cate-va săptămâni la Viena spre a relua conferinţele cu contele Kalnoky. Nu e de indoit că România va intra cu Austria şi G-rmania in relutiuni la fel cu acele două Imperii. Sobiţiun'-a cestiuni Dunări rămâne acum iu suspensiune. Agram 7 sept. Mărcile cu in.scripfiuni in limba ungară şi limba croată au fost aşezate la amiazi pe faţada a două edificii ale adminis trnţiuni financelor. Un detaşament de vânători a stat supt arme spre a apăra pe lucrători însărcinaţi cu aceasta lucrare. Oraşul e cu totul liniştit. Viena, 9 Sept.—Regele Ispaniei a sosit astâ-seară la 9 ore şi jumetate ; a fost primit la gară de împăratul şi Principele moştenitor, insoţiti de arhiduci Albert, Wil-helm şi Eugeniu. Sau schimbat cele mai cordiale salutări. Maiestatea sa a scoborăt la palatul Imperial. Agram, 9 Sept.—Ieri după amiazi po-porafiunea a spart ferestrele unei cafenele şi a mai multor ca9e aparţinând la jidani, şi a primit, cu lovituri de pietre trupele ce interveniră ; aeestea deteră focuri, dar fără a răni pe eine-va. Poliţia a făcut un maro număr de arestări ! la 2 ore ordinea era restabilita. Alegerile municipale ce trebuia să aibă loc la 10 Septemvrie au fost amânate. Se zice că ar fi fost prin cămpie lupte intre terani şi geandarmerie şi că mai mulţi ţărani ar fi fost omorîţi sau răniţi. Pesta, 9 Sept.—Zgomotul unei lupte intre trupe şi insurgenţi in Herţegovina e lipsit de temeiu. Paris, 10 Sept.— Negociârile intre d. Challemel-Lacour, ministrul afacerilor stră ine şi marchisul de Tseng, ambasador al Chinei, urmează. China ar voi ca Francia să suspende trimiterea de noui intâriri la Tonkin pe timpul cât vor dura negocierile. Times sprijină această cerere. INFORMATIUN 0 telegramă din Sinaia ne anunţă că medicii găsesc boala d-lui General Mânu pe cale de vindecare. — Este speranţă de o apropiată convalescenţă. împărtăşim această ştire cu deosebită bucurie. „Posta11 spune că joi, 25 August, bricul „Mircea11 cu elevi fiilor de marină a plecat la Constanţa pentru a face din nou escursiuni maritime. In momentul de faţă bricul se află la Constantinopol. D. căpitan Coslinski, directorul şcoalii fiilor de marină şi comandantul vasului „Alexandru cel Bun,11 după o escursiune u’o lună jumătate ce a făcut in Marea Neagră şi o şedere de mai multe zile in insula Şerpilor, s’a intors cu vasul său in portul Galaţi. Pe moşia statului Slătioarele, aproape de Piteşti, s’a descoperit de către săteni o bogată mină de sare. S’a tăcut cunoscut autorităţilor, dar rezultatul a fost tăcerea. Nepăsarea domneşte in toate la noi. Azi, 30 august, aniversarea luării Griviţei, s’a oficiat servicii divine pe la toate bisericele pentru odihnirea sufletelor vitejilor noştri ostaşi, căzuţi pe câmpul de onoare. Tot azi, ziua onomastică a împăratului tutulor Rusiilor Alexandru III, s'a oficiat un Te-Deum, in biserica Sărindar. Românii batjocoriţi in ţara lor. Citim in L'Independance roumaine: Iată ce ui se comunică şi cea ce nu se va desminţi : In zioa când d. Brâtianu a sosit la Tur-nu-Seveiin cu sofia sa, spre a merge la Viena, adică luna trecută, primul nostru ministru a fost martor la un scandal, pe care guvernul face tot ce poate spre a’I ascunde. Vice consulul austriac din Tuinu-Severin se intorcea cu soţia sa, care ţinea in mână un buchet. Se ştie, că intrarea florilor, ce vin din streinătate, este oprită. Un agent al vămii rugă frumos pe sofia vice-eonsulului ca să binevoiasca a se lipsi de buchet. Densa era gata să o facă, când agentul consular interveni, ii luă buchetul din mână, declarând vameşului român, că nu vrea să auzâ de legile române. Acesta insistă. Vice consulul furios ii insultă şi in fine ii lovi in cap cu buchetul. Doi agenfi vamali alergară in ajutorul şefului lor. In acest moment, un amploiat roman dela Vereiorova, supus austriac şi sub-ofi- ANUL AL VIII—No. 191 ANUNŢURI ŞI INSERŢII tini» 30 litere petit pag. IV. 40 Reclam» pa? [ii . 1 50 » . II .... 2 50 . Ananţnrile g> inserţiile se primesc Baoureştl , la Administraţia ziarului n Viena, la binronril» de anQnţQri Heinrii Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc * A. Lorett, rne S-tei ADni 51. Scrisorile nefrancate na se primei Manuscrisele neimprimate se ard ţer in rezervă al armatei imperiale şi regale, se amestecă in discuţie şi iovi in agenţii noştri. Noâ ni se pare, că d. Vice consul austriac nu se bucură de prerogativele acordate agenţilor politici. EI e un simplu agent comercial, in contra căruia se poate prea bine îndrepta o acţiune. Aceasta a fost prefaţa călătoriei D-lui Brâtianu ia Viena. BARBARIILE DELA BORDENI Peste cele ce s’a spus dupe relatări din fa(a locului, Democratul mai adaugă că, nu numai o prea numeroasa forţă armată s’a năpustit asupra nefericitelor comune Bordeni şi Scorţeni, unde se [reaiiseazâ fel de fel de vechi râsbunări ale celor ce au interes să mărească denunţările şi acusările, profitând de această nenorocită acusaţiune; dar, pe lăngă prefectul, poliţaiul şi doi sub-prefec-ţi, primul-procuror şi judele-instruc-tore, mai sunt la faţa locului marturi şi rudele răposatului, — care toţi operează şi fac instrucţiune impreuna cu autorităţile competinte, — şi nu la casa comunală, ci la casa răposatului Scorţeanu. — Acolo se aduc şi se chinuesc pe lângă cei vinovaţi şi mulţi inocenţi. FiulŞunui respectabil bătrân moşnean Dobre Stoica din Scorţeni, incredinţându-se că tatăl său se află schilodit prin torturi, părăsi cârciuma ce o ţine in arendă la Mislea, unde se află locuind, se travesti in haină de păcurar ca să nu fie poprit la gara Bâicoiu, unde nu lăsa pe nimeni să treacă din acele comune, merse ia Bucureşti ca să denunţe miniştrilor aceste grozăvii, precum şi că, in lipsa sa s’a devastat şi prăvălia sa, numai pentru că tatăl său din comuna Scorţeni, mersese ca martur invocat de către moşnenii Bordeni. Găsind pe d. ministru Leca ii dete o petiţiune, şi drept răspuns ii asvărli hârtia jos zicăndu i : Fugi d'aci, căci meritaţi această soartă. lTn alt fapt şi mai curios : Un biet ţăran din Bordeni se afla juoi la 25 august aici in oraş. Un agent al poliţiei anume Nicolae Samson ii află şi bănuindu’l, se vede, că a venit ea să denunţe crimele ce se comit cu ocasiunea instrucţiunii, ii luă după stradă şi ăl duse la prefectura. Aci prefectul, găsi de cuviinţă a T mustra, şi inehizând ferestrele de la drum se puse de T bătu cu insuşi mâna ea. Strigătele erau aşa de tari in cât atrase atenţiunea trecătorilor. Daca d nu ministru voeşte să constate faptul, n'are de cât să ne ceară numele marturilor ce au auzit şi văzut faptul. Sperăm că sub un guvern constituţional se va da o repede satisfacţiune opiniunGi publice, care cere justiţie iar nu răsbunare. Aşteptăm. O crimă odioasă Democratul intreabâ pe d-I ministru, daca are cunoştinţă de infama şi odioasa crimă comisă acum căte-va zile de un albanez, Vasile Andreiu Anastasiu, de Ia comuna Foitanelele din judeţul Prahova. Ştie d-sa cum acest sălbatic baga un lemn in pântecele unei nenorocite tinere servitoare ce era insarcinata, şi cum, după ce omora de o data pe mamă şi prunc, o tăraşte asvărlind'o intr’un pufi din care lumea bea apă ; Ştie zicem, că adjutorul sub-prefectului de Cricov, după ce constata faptul, nu aresta pe criminal, şi el profitând de libertatea acordată se făcu nevăzut ? Daca ştie acest fapt, ii mai intrebâm : Se potrivesc măsurile râsbunătoare ce autoritatea aplică la Bordeni — contra le- TIMPUL gilor — cu cel® dulci ţii "amicale ce au aplicat la iudoita crima de la Fontă-nele ? Daca inse nu ţ*tie şi de aceea tace. atăt mai râu pentru d-sa. Funcţionarii străini ln Căile ferate Citim in Poşta : La magasia No. 8 a caiior ferate romane din Galaţi este Jun casier de mărfuri numit Fr. Pavesfeld, de provenienţa polona, care comite o mulţime de greşeli şi a-busuri in eserciţiul funcţiunei sale. Acest casier ar fi transferat de la Tur-nu Soverin aici drept pedeapsă tot pentru abusuri. El e susţinut iu serviciu de funcţionarii superiori streini ce se află incă in număr toarte mare la căile noastre ferate, cari au crezut acest serviciu numai ca o vacă bună de muls. Cerem ca să se pue odată capăt abusurilor streinilor de la căile ferate ; chiar ar fi de dorit să scăpăm cu totul de streinii cari au inundat acest serviciu; căci, slavă Domnului, a CRONICA Albumul „Bucurcşti-Isahia“, care se va vinde in ajutorul victimelor de la Iscliia, s’a pus sub presă şi va apare in curând intr’o ediţie foarte elegantă. In acest album vor fi scrieri de ale mai multor persoane distinse in literatura noastră. Se va vinde la toate librăriile cu preţul de un leu. S’a aprobat modificarea făcută de consiliul comunei Bucureşti alinierei stradei Sta-vropoleos, in partea despre strada Germană, pe o lărgime de 12 metii. La 1 Octombre 1883, stil nou, se va ţine concurs la direcţiunea generală a căilor ferate romăne (gara Tărgoviştea), pentru admitere in şcoala de impiegaţi de drum de fer. Cursurile regulate din această scoală vor ini-epe la 15 Octombre 1883, stil nou. Candidaţii vor trimite direcţiunei generale din Bucureşti, pănă la 15 Septembre 1883, stil nou, o cerere cu indicaţiunea e-sac-tă a domiciliului, şi insoţită de următoarele acte constatatoare : 1) Naţionalitatea de romăn , 2) Certificat de tragere la sorţi ; 3) Absolvirea cu succes de 3 clase gimnasiale sau comerciale ; 4) Buna conduită şi moralitate. In zioa de 1 Octombre 1883, stil nou, se va ţine uu esamen de admitere de mate-riele următoare : 1) O composiţiune in limba română ; 2) GeograGa elementară ; . . . , ’ 1 3) Aritmetica (operaţiunile simple ale nu- vem destui 1 omani capabili de a itidi- uieri]or întregi, fracţiuni vulgare şi zecima- plini funcţiunile de fer. de la drumurile Rusia şi Franţa Ştirea, că la Curtea rusească s’ar li luat un doliu de cinci zile pentru reposatul comite de Chambord, dă ocasiune foaei oficiale „St, Peters-burgskija Wiedomosti" se facă următoarele consideraţiuni prea semnificative : „Dare ştirea aceasta va fi plăcută sau neplăcută advocaţilor, cari guvernează actualmente Franţa ? Insă ori ce manifestaţiune de condoleanţă din partea Curţii noastre faţă cu familia regală franceză poate fi primită numai cu o simpatie deplină. Republica franceză, sprijinită de Germania, a minat autoritatea Franţei, i-a dat importanţa unei puteri de al doilea rang, corespunzând de minune la intenţiunile şi planurile prinţului Bismark. Guvernul republican sa purtat faţă cu Rusia, in mod sau bănuitor, sau ostil. Ar fi timpul ca şi noi să aruncăm masca. Restaurarea monarhiei in Franţa este absolut şi necondiţionat in interesul Rusiei. O Franţă forte ne va fi un amic, şi o Franţă monarhică ne va fi un aliat natural. Chiar in Franţa prin straturile patriotice ale populaţiei, ura contra Republicei e aşa de mare in căt, venind un sprijin potrivit, cată negreşit să urmeze o schimbare radicală in această ţară. “ le, sistema metrică de măsuri şi greutăţi, raporturi şi proporţiuni, regula de trei simplă şi compusă). Cunoştiuţa uneislimbi streine, francecâ sau germană, va fi o bună recomanda-ţiune. dreptul relevă un incident, foarte puţin lăudabil pentru autorul lui, petrecut in cancelaria parquetului din Ploeşti, in urma afacerii dela Bordeni. Se ştie că D. Bâlăceanu, incă de la prima învălmăşeală, dase o depeşă cerând ajutor. Telegrama căzu in mâna procurorului G..., căci primul procuror se afla dus in cercetare Ia penitenciarul Mislea. Dupe ce’i citi conţinutul, G..., cu un aer de completă indiferenţă, trecu depeşa O nouă societate s’a fundat in Bucureşti, cu numele de „Câmpul", avend de scop progresul literar roman. Ii urăm propăşire. * Cu începere de la 1 Septembre viitor, casieria centrală şi casieriile generale din judeţe vor incepe să plătească cuponul de 1 Noembre 1883, al obligaţiunilor de Stat 0 °/0 (conversiunea rurală). * De la 27 august a ineeput să apară in capitală un nou ziar, Funcţionarul public, care voeşte : „a tl apărătorul călduros al intereselor tutulor ; a prepara gustul pentru ştiinţă, asociaţiuni, economie ; a scoate pe funcţionar din starea de dispreţ către sine ănsuşi, ridicăndu-l la nivelul respectului ; a tace să’şi recapete drepturile răpite, nu in puterea titlurilor meritorii, ci a aparenţelor cari inşală : d a pune pe fie-care in stare să’şi facă datoria cu conştiinţa, exactitate şi nepărtinire. Va proteja pe cei mici şi slabi contra persecutorilor ; va statui pe toţi la ajutorul unuia către altul şi la infrăţire. In sfârşit, prin studiele ce va face asupra administraţiei, economiei, va da prilej funcţionarilor să devia demni d’o soartă mai bună." Numita foae va eşi o dată pe săptămână: sâmbăta. se făcuse numai cu o septămănă mai nainte de atentare. Aşteptăm tratarea procesului spre a da detalii. Banchetul de la Ungureni Ce ? Rideţi ? Credeţi poate că am greşit titlu, că in loc să punem „Eobia de la Ungureni," am pus banchetul de la Ungureni ? Nici deeum. Astă dată lucrul e avidoma. Şi pentru ce n’ar fi ? Seniorul de la Ungureni nu are şi el dreptul a se ’nveseli in urma isprăvilor sale V Şi Vlad Ţepeş dedea ospeţe in zioa de Băşti, pentru ce dar n’ar da şi Călăul Ungurenilor (după cum ’i zic unii) prasnice robilor de pe moşia sa, măcar acum cănd e duplu şi triplu ministru ? Aşa dar ; marele Visternic, cu zimbetul pe buze că are fii şi nepoţi viteji, dădu din cabinetul seu depeşa la Bacău că porneşte. > Telegrafulu şi “România Liberă“ anunţă indată plecarea ministrului. A plecat duplul ministru la domeniul său. LI trebuia se şi vadă fii şi nepotul. Napărca trebuia se ’şi inbraţoşeze puii. Trebuia să le mulţumească de fapta ce a făcut. Ca părinte adevărat al sătenilor de pe moşia sa, el trebuia, in urma triumfului de pe strada Bacăului, să le arăte ca Urăm succes şi lungi viaţă nouilor con- putere are de a IeSa> putere are de a des- fraţi intru ajungerea frumosului lor scop. ÎMPĂRŢIREA moşiilor colegului seu E..., zicăndu’i : — Fleacuri. Resolvă-o tu. — Ba aia e vorbă: e datoria ta să ’i pui resoluţie, căci eu sunt mai nou, res-punse E... — Aşa ? atunci să aşteptăm sosirea primului procuror, replică G... cu linişte. In timpul acesta sătenii spărgeau capul fiului lui Scorţeanu, omorau pe acesta, schingiuiau şi snopeau in bătăi pe martori, puneau pe fugă pe magistraţi şi pe avocaţi şi, inconjurănd casa familiei celor două victime, ameninţau să i dea foc ! * Aflam că avocatul Al. Serghieseu, dat in judecata Consiliului de disciplină din Ilfov, dupe reclamaţiunea d iui C. Triandakl, fos-ful grefier al Trib. secţiunei I. a fost co-demuat la interdicţiunea dreptului de a pleda in timp de o lună. Consiliul a fost preşezut de d. decan G. Vernescu, asistat fiind de DD. G. Stratilat Gr. G. Peucescu, G. Meitani, Em. Proto-popescu-Pake şi A. Trişcu. Un mare număr de avocaţi asistau la desbateri. Propaganda comunistă a celor de la putere incepe a ’şi da fructele. „Gaz. de Bacău" află că d. suprefect al Bistriţi-de-jos a pus măna, din întâmplare, p’un individ care a înşelat mai multe sate din plasa d-sale. Individul s'a prezentat in comunele Râcăciuni, Cleja şi, spuind sătenilor, citin-du-le chiar ordine şi decrete, că este „trimes de inaltul guvern spre a le irapârţi lor moşiile proprietarilor," a luat bani strănşi prin cislâ chiar de primari respectivi. El le trăgea chiar linii, le delimita porţiunile şi luând mai multe sute de franci, a venit in Bacău unde aştepta şi pe alţi primari să ’i aducă bani. De sigur că acest individ e din numărul guvernamentalilor. DIN DOBROGEA Atentat la pudoare.— Din Cernavoda se scrie Poştei că tânărul funcţionar fiscal E.. ar fi atentat la pudoarea unei copile de 10 ani. Parchetul incunoştiinţat, depuse imediat pe funcţionarul E... şi supuse pe copilă unei cercetări medicale, care constată iu adevăr cele spuse de copilă. Copila e fiica unei evreice, care văzăn-du-se in miserie şi crezând că dacă va im-brâţoşa creştinismul va putea să-şi crească copilele mai cu inlesnire, se boteza împreună cu două fete ce avea. Actul botezului l0gai putere are de a omori, putere are de a milui. Şi bine s’a gândit visternicul nostru cănd a luat hotârirea de a veni la moşie, căci lumea incepuse a’l bănui, incepuse a crede de adevărate faptele ce i se imputau. Ajuns la gară, servitorii locali ai celor doue ministere, erau presenţi. Cei ce atârnă de interne, aveau in frunte pe prefectul lor, om chipeş şi neprihănit. Cei de la finanţe, aveau in Ţruntea lor pe Casierul general, om onest şi nepătat cu nimic Toţi se’nchin ministrului şi stăpânului lor. toţi ’1 inconjoarâ şi ’l duc de ’l pun in o trăsură cu 4 cai in şir, ce avea şi înainte şi inapoi, poliţieni şi călăraşi. Tropotul cailor, pocnitura bicelor, zăngă-nitul săbiilor, huruitura trăsurilor, se ’n-tinde ca o pânza de vuet de la gară pănă la podul Bistriţei. Un nuor de colb se’nal-ţa inegrind oraşul. Cănii latră, paserile s’ascund, toată suflarea inmărmureşte.... si stăpânul Ungurenilor, ca şi un diavol trece intr’o clipeală oraşul şi podul de pe apă. In tot drumul spre moşie, sătenii i-au eşit in intimpinare. La Letea era fostul călăraş Andronic in fruntea a 50 de ţărani, care mulţumi d-lui ministru de închisoarea şi bătaea ce i-a dat fratele generalului Lecca in beciurile de la Dealul Mare luăndu'i caii şi plugul de nu mai are acum de trudă a munci, fiind sărac şi destoinic a eşi fără gnjâ in intimpinarea stăpânilor. La Tamaşi, Stoica tăet la mână de vechilul Ungurenilor, in fruntea a 40 de săteni mulţumi d-lui ministru că i-a ţinut la Ungureni numai 3 zile degeaba, ear nu o lună cum credeau ei. La Mileşti şi Bibireşti, răzeşii i-a dat flori mirositoare, mulţumind stâpf cin, că incă n’a tras cu brasdă 2 moşia lor. La Ungureni: Gavril Năsturaş, Ioan Sava, Petcu şi ceilalţi, i-au 'e te cu păne ca auru şi sare ca lap In faţa acestora, Seniorul Ungui ordonat să ’i curgă o lacrimă di 8 drept, văzând recunoştinţa ţăranuh î „Ar fi venit şi Cosma Bojnij l nul din ţărani, dar casa lui e pu* tul om şi-a luat lumea in cap _____ lalţi. Ear Sava şi Petcu cu trupurile (ll şi măinele rupte, se’nchinau boeru î , care ne mai putând ţinea plânsul, J / surugiilor să pornească. De la marginea satului şi pană . I . tea boereasca, caii de la droşcă ab. , teau despletici picioarele din co aj scoarţe cusute şi aşternute de bâraslf gate de pe moşie. Pe de-o parte IL a drumului, copii ţăranilor eu stâljh \p biciurile feciorilor boereşti, dădealL armonioase şi plăcute stăpânului, ia- « tele bisericilor ţineau intr’una impune < căntec. Curtea boerească era pline, ţesuţi^ teni şi sătence astfel, că cei 4 cailf droşcă abia putu in fugă fără nici i stacol să se oprească la scara palat ti Ce spectacol măreţ !.. In scară i D-nuI Caton eu ai sei, resboinicii Da|; ricitului tată. Ei aveau incă ciornei' săbiele pline de sângele calomniatorului Presintând armele mai marelui tata chiu ••...... ............. începu a râde şi a i bine cuv&ţa 0 mica alocuţiune incepu să fie l9& 1 ^1 ŢinIii aa1aKhi«1____i #i « d'l N. Ţintă, celebrul vechil al mo0, j,#.* fu intreruptă de dl primare şi de < prefect, care nu voiau — cu drept % să se fălească vechilul cu ceea }ja făcut ei. Şi In adevăr, in curte erau ţărani ce in haine de sărbătoare. Dacă ai blat printre dânşii şi te-ai fi uitai nele lor, la ochii lor, ia posiţiunea ir.-t fi zis desigur că: mult s’a truditpri aii de a strâns pe aceşti oameni, mult „i . câjit de le-a potrivit hainele, altiL bondiţele împrumutate; dar nu, ţăraii nise din iubirea* ce au către propriei, j din senin le-a venit vestea sosirei Jml chi şi ca fulgerul au alergat intru in 3 narea bine făcătorului lor. După ce boerul ’şi spală praful faţă, ’şi schimbă hainele şi ’şi puse raţiile, eşi cu toată suita şi se cobi i o mijlocul sătenilor. Ce frumos tablou!... Cănd vedeai j G. Lecca, cu faţa sa blăndâ, cu umlet său legănat, cu ochii rizitori, cu vortich ce şi ademenitoare prin mijlocul ţâra. vorbind şi sfătuind cu ei ca fraţii, z O Doamne! Mai învrednicit să vădi aşa bun suflet, pe care l’a zidit dil l ta !.... — „Vă mulţumesc dragilor mei dei*« gostea ce ’mi arătaţi. Eu totd’auna an.,., sigur de iubirea voastră, şi eu totdaM am avut milă de voi. Nicule! strigă bnţh să dai acestor oameni 20 de chile deu-puşoi gratis... „Cum gratis, întrerupse vechiul? - „Gratis.... ei nu înţeleg ce e vr tis." 'Ml ■F I jf, FOILETON OR LIN O CAP DE BRIGANZI (TRADUCTIUNE) (Urmare.) „De oarece ’mi este cu neputinţă, zise el, d’a obţine fata, trebue cel puţin să 1116 despăgubesc cu vre-o pradă. xMătuşa ei pare a fi bogată, şi de sigur că trebue să aibe ascunşi unde-va banii. S^ mă resbun dar pe densa contra dispreţului nepoatei sale. “ Tovarăşii lui bătură din palme la aceste cuvinte, căci şi ei aveau cuvinte puternice pentru a se resbuna pe Maria; rănile lor erau ăncă prea sângerânde pentru a uita pe aceea căreia le datorează. Dar ce mijloc să ia spre a asigura izbânda întreprinderii? Dibaciul Orlino el şi găsi. Puţin lignes a fost timp căt visitase pe d. Sade ajuns spre a se asigura de încrederea lui; el fusese chiar onorat cu mai multe scrisori in cari tatăl Măriei ’i acorda stima lui in termenii cei mai lăudăroşi pentru densul. Acest scrisori, pe cari din fericirea lui le păstrase, ei slujiră de minune că să imiteze intocmai scrierea d-lui de Salignes. După un exerciţiu de câteva ore scria aşa de asemănător, şi cu deosebire imita aşa de bine iscălitura sa, incăt tovarăşii Iui, examinând deaproape lucrul, nu puteau deosebi originalul de copie. Orlino, mulţămit de o încercare ce i-a reuşit atăt de bine, scrise o epistolă pe care o sfărşi cu numele de Salignes, şi in douăzeci şi patru ore o trimise mătuşii Măriei prin mijlocirea unuia din complicii numit Diavolul, care in adever semăna in dibăcie. Acest tovarăş al lui Orlino, mănd poveţelor ce primise, se brăcâ intocmai ca un ţăran, şi, băţul intr’o mănă, se îndreptă spre casa ştiută, păstrând aerul mocofan şi pasul greoiu al muntenilor. Aflăn-du-se in faţa Măriei, se aplecă păn’la păment, căciula'n măna, ’şi-i dete scrisoarea cam pe ascuns şi temător, zicBndu-i incet la urechiă : „Citiţi, cuconiţă, sunt ştiri de la tatăl d tale : fiţi cu minte ensă şi ardeţi scrisoarea după ce o veţi fi citit." Maria plăngea de dragoste, şi vBzBnd pe (cran gata de plecare, ii plăti preţul ostenelei, grăbindu-se apoi da citi scrisoarea, al cărei co prins iată-1 : „ln aşteptare ca pacea să se in toarcă in patria mea, mS aflu fără îndoială fericit in senul celei mai dulci găzduiii; dar fericirea mea. spre a fi in culmea ei, are trebuinţă de presinţa ta şi d’a mătuşii tale care te păzeşte cu atăta devotament dela plecarea mea. Vino fără intăr-ziere in braţele mele şi ale mumă-ti care, mulţămitâ de-a mB fi urmat este aşa de mâhnită că s’a despărţit de tine. Vino de ne desbăgubeşte de sSi că’i ur- irn- cu „Scumpă copilă, „Me pregăteam să plec cu sărmana ta mamă spre uu exil depărtăt, cănd Cerul a binevoit să’mi suri-dă. Pe drum am întâlnit un prieten intim care. aflănd proiectul meu, n’a voit să consimţă la fuga mea. Retragerea ce mi-a pus ia disposiţie prin deosebite îngrijiri este aşa de secretă, şi generositatea lui a aruncat un vBl ; tăt de nepB-trunzător asupra ascunzetoarii incăt ’mi este dat să bravez in siguranţă cercetările cele mai minţite. greutatea lipsei tale şi de acest veac melc, plină amă- ce am petrecut departe de tine. Bagă Bnsă bine de seamă, să nu se auză vorbă, şi păstrează cu sfinţenie in inima ta o taină care, de sar afla, ne-ar perde. Te aştept." j \ enia apoi indicaţiunea exactă a locului unde era retragerea sa. Citind aceste rănduri, Maria nu mai putea de bucurie, şi, crezBnd a fi fost scrise de măna părintelui er, se pregăti a zbura la acea întâlnire. La alergă şi spuse mătuşii sale tot, şi amBndouB luară drumul in spre acea parte intovărăşite de sluga lor, care nu le părăsia niciodată. fcs Precum am spus, Orlino inua, atăt de bine scrisoarea d-lui de** lignes, incăt increzBtoarea Mii căzu in cursă fără cea mai mică nin credere. Pentru a avea tot ţinu trebuincios d’a executa planul im îndemânaticul falsificator, după it prinderea scrisoarei, pusese Im de retragere a d-lui Salignes la al se leghie depărtare, spre a •*, vea destul timp să comită crima s. Împrejurarea servi foarte mult pe văniei lui, şi cu bucurie sălbatică servă victimele sale trecBnd, aşeu fiind cu doui din tovarăşii sBi.£ o distaniţă care-care de oraş. asigurăndu-se că urmează drum indicat in scrisoare, se întoarse I urmele sale. La lucru acum băeţi I striga ijL. timpul este preţios, să nu’l perdele,; Şi cu un pas repede se îndreptai spre locuinţa Măriei. (Va urma) ' !!>v Deuiroc. TIMPUL Itenii strigând ura, incepură sa joace li bine făcătorului lor. ujitea sosi la Ungureni mulţi Nătonali-Lti. cari după ce mancara şi beurâ, jtarârea de a se publica următoa- veselie la Ungureni'.... L»'i şi ţcrandlt intreeeau cu alt iţele cele de la Sinaia (sic). a dat 20 chile popuşoi gratis; aşa fi chile şterge calomnia de d'asupra anului. ţc sunt asupritorii ? (tronc \) (Gazeta de Bacău) COMUNICAT V nul Naţiunea, vorbind despre crima , Bordeni, spune ea calai aşi veniţi la locului pentru a restabili ordinea au ă escese ingrozitoare, au schingiuit pe p in mod barbar, ii au legat cu ochii lare, fâra sa le dea de beut şi alte a-pea. ic din toate aceste nu este esact. rănii, indata ce au văzut ca forţa ar-oseşte in comuna, au incetat ori-ce Lnţâ. Ei s’au predat cu toţii şi au fost uşi la locul unde se urma instrueţiu-liAci au lost păziţi pana s'a putut deo-licei cari participaseră la omor de cei-\ vinovaţilor s’a dat drumul indata ce rţa lor a fost constatata. In timpul a-nici unul din acei arestaţi n a tost [siii maltratat. Femeilor s a permis in apul sa 'şi vaza bărbaţii şi să le a-iirana de care aveau trebuinţă. Yer-care afirma contrariul e o pură iniei. Domnu procuror-general, care a I la localitate, a constatat că atat magis-B cat şi soldaţii s’au purtat cu cea mai ijre blândeţe şi n'au recurs la cel mai jciesces. (Monitorul.) 1 — yiiitrnd ministru (le interne 4 Un domn, Gr. Petrovici, s'a infă-i işaf !a Redaeţiunea noastră, spunen-mp* că mergend la Parchetul de W spre a inainta o petiţie prin jfe denunţa mai multe fapte ilegale, tuse de d. subprefect al plăşii Oiţa, districtul Ilfov, d. Primprocu--| i-ar fi refuzat-o. ţ»a*ă, pe scurt, faptele denunţate de ceicetare piuă c© nu va spu- of nitul domn, fost pănă mai alaltă-n notar in comuna Rădovanu, pla-■Olteniţa : . r Domnule prim procuror Subsemnatul, cu domiciliul in urba Olte-f .cum fost ca notar in comuna Rado-wu din zisa plasă, âncă de la 8 octom-■ 1882, şi până in zioa de 11 August went am fost destituit in două rânduri de B^ul d-n sub-prefeet. inspecţiunile ce au făcut can-Ald Primarii, in timpul meu ca notar se din registrele de inspecţie că lu-jp: 0 le’au găsit la corent şi bine ţinute ; ' " astăzi, după ce lege ridica dreptul îiului comunei Radovanu. 2 corent am fost iarăşi inspectat de «dimpreună cu d-nul Cetăţeanu controlorul al plâşi Olteniţa, care m’au gafei lucrările la zi, şi la 11 corent prin -mu No. 3982 mă destituie şi tot odată 11amplasează cu un Costache Popescu, r cuvent că eu sunt departe de a inţe-I6 fi a corespunde cu datoriile serviciu-Jcare’mi este incradinţat, precum şi ca au ’^it mai multe reclamaţii abuzive contra it-fel că consiliul comunal, care ii da t art. 90 din legea comunală să nu w că, să suspende şi să revoace pescrii-B comuni, s'au opus la destituirea mea, prin incheerea sa No. 14 din 14 cupe de o parte mă menţine in serviciu, de alta respunde d-lui sub-prefect. zioa de 18 corent, acest sub-prefect ite un călăraş cu ord. Primăriei spre dica pe primar şi să ’1 ducă sub es-a pana la reşedinţa sub-prefecturii; un-,j * fost maltratat, jţ i zioa de 1 August voind sa fac pro-pl verbal asupra unei jefuiri suferita de r Faiman. tinichigiu, in cârciuma fe-1* Anica Bărfereasa, d. sub-prefect ui'a |t t a ’l face, dănd ordin a nu se proce- î pană in pe alt nu- da nici o ne d-sa. In comuna Radovanu se găseşte 6 fanase Teofanis cu fratele său Leonida Teotanis. cari au vendut băuturi aprilie espirat a. c. cu licenţa me, şi astăzi se găseşte alt Tânase Lirisu care asemenea vinde băuturi spirtoase cu licenţa pe numele lui Alexandru Elefterescu, şi nu-1 poate popri d. Primar, din cauză că d-nu sub-prefect i’au impus că va di solvă tot consiliul de se va impotrivi contra voinţei sale. ŞTIRI OFICIALE un grec naţiuni. Domnu I. Stratulat, actual impiegat de cancelarie in serviciul intrepositelor, este numit in aceiaşi calitate in serviciul este rior al vămilor, in locul domnului I. Bala neseu, trecut in altă funcţiune. Sunt numiţi şi confirmaţi in posturile mai jos arătate persoanele următoare : Domnu N. Mihăescu, agent in judeţul Covurluiu. Domnu C. I. Tomescu, revisor de distanţă pentru plasa fruntarielor in judeţul Covurluiu. Domnii Dimitrie Ionescu şi I. Nicules-cu, verificatori pentru tutunuri in judeţul Ilfov. Domnii Marin Dimitrescu şi G. D. Dii-culescu, verificatori pentru tutunuri in judeţul Ylaşca. Domnu Petrache Roşu, revisor pentru tutunuri in judeţul Bacău. Domnu Dilicică Alexandru, guard pedestru pentru paza fruntarielor din judeţul Covurluiu. Domnu Ion Niculescu, guard călare pentru paza fiuntarielor in judeţul Covurluiu Domnu Yasile Yladieeanu, revisor pentru tutunuri in judeţul Bacău. Despre penalităţile la Români in timpul lui Matei Basarab şi lui Yasile Lupu. (Urmare şi fine (1) Severitatea de multe-ori eccesivă a acestor pedepse, trebue să o spun, domnilor, era îndulcită prin o mulţime de impregiu-rări care autorisau pe judecător să tempereze intr'un mod simţitor rigoarea legei şi să respecteze regulele umanitâţei. Aceste imprejurâri erau in număr de şeai-spre-ze-ce. Ele decurgeau in lipsa de viclenie sau cum am zice noi in limbagiul nostru modern, din lipsa de intenţiune frauduloasă, din lipsa de interes, din frică, din sburdăl-nicie, din rea povaţă, din meserie, din ne-voe, etc. Mănia şi provocaţiunea erau asemenea cause care contribuiau la micşorarea pedepsei. Asemenea şi etatea, socotită pentru copii, de la 10 la 25 ani, pentru bă-trăni de la 50—70 ani. Beţia era incă o circumstanţă favorabilă pentru acusat, insă trebuea să se observe ca criminalul să nu se fi imbătat inadins pentru a ’şi comite crima fără multă răspundere. In aceiaşi categorie mai intrau nebunia sau lipsa de intregime a mintei;—obiceiul locului cănd cineva urma după cum se obicinuia la locul său, fâra a şti că aiurea aceasta con-stitue o faptă pedepsita de lege;—numărul criminalilor, căci, in cas de pedeapsă cu moarte, ar fi fost aspni a se ridica viaţa la o mulţime de făpturi omeneşti ;— ordinul domnului sau al superiorului s6a; — slăbiciunea şi neputinţa firei, de oare-ce femeile au mai puţină judecată de cât bărbaţii şi oamenii inculţi mai puţină de cat cei instruiţi; — somnul sau somnambulis mul;—dragostea, pasiunea, amorul: —rangul, in sensul că boarul avea drept la oa-re-care menagiamente;—iscusinţa şi deştep-tâciunea criminalului, dacă mai ales el poseda vre-un meşteşug util;—schimbarea re-ligiunei şi pocăinţa către Dumnezeu;—sur-zia şi muţenia;—in fine calitatea celui ce aducea para, fiind-câ nu era permis ru delor să se părască una pe alta, După cum vedeţi, domnilor, asprimea vechilor noastre legiuiri penale din al XVII-lea secol era lucru de nimic pe lângă ceea ce se petrecea in alte ţări. Ele aveau cel puţin avantagiul de a fi unele şi aceleaşi pentru toţi, şi nu dau ca in Francia. spectacolul anarhicei aplicaţuni a 60 de obiceiuri (1) Vezi Timpul-, No. 184, 189 şi 190. 185, 187. 188. locale şi a 3000 de legislaţiuni deosebite, care ’şi impărţeau teritoriu] acestei mari Afară de aceasta, ce sunt penalităţile romane pe lângă oarbele rigori ale legilor streine? Ce insemnează severitatea lor pe lângă sângeroasa absurditate a ces-tiunei, mântuitoare pentru culpabilul robust Şi fatală mai ales nevinovatului? Nicăen in aceste pravile, nu vom găsi, ca in ale altor ţâri, disposiţiuni care săautorise procesele instruite contra cadavrelor nu contra memoriei unui răposat. Nieăeri in ele nu vom găsi sforţări de imaginaţiune pentru a se inventa chinuri necunoscute şi a se procura ast-fel poporului satisfaeţiunea de a vedea pe semenii sei agonisind in cele mai spăimăutătoare suferinţe. Şi dacă, pentru o crimă, otrăvirea, infamia unei condemnaţiuni se resfrângea şi asupra ce-lor-lalţi membrii a familiei condemnatului. printr’un fel de aplicaţiune legală a dog melor păcatului originar, apoi nieăeri, conservate de tradiţune, nu vom da peste u-sul de a se sustrage justiţiei, prin ordine de incarcerare emanând de la Domn sau prin otrăviri arbitrare, culpabilii a căror desonoare ar fi căzut pe o familie nobilă, şi cari, in administraţiunea justiţiei franceze. întruneau, după cum zicea aşa de bine Preavost-Paradol, cele mai odioa--e abusuri de putere semnelor de neputinţa celor mai vidicule. Dar ast-fel incă cum erau, ele turbură, conştiinţa filosofului şi a cugetătorului. Să mulţumim Cerului că acele timpuri au trecut, şi că ne bucurăm de o legislaţiune care nu mai e compatibilă cu jertfele umane oferite zeului resbunârei ! Sub soarele cuceririlor spiritului modern, moravurile sau îndulcit şi prejudecăţile au fost smulse din inima omului. Astăzi penalităţile au atins pretutindeni un nivel, pe care nimeni nu cutează să el ridice fâiă teamă de les-eivili-saţiune. Şi dacă pedeapsa cu moarte mai esistă la c&te-va alte naţiuni, să ne felicităm eă am avut curagiul să o ştergem din legii a noastre. Printr’aceasta am fost domnii continuatori ai bătrânilor noştri eriminalişti, cari, după cum am arătat, in vremile când lumea intreagâ gemea sub cruzimile cele mai revoltătoare, sciură să respecte miserabilele slăbiciuni ale naturei omeneşti, pe cât necesităţile şi ideile epocei in care trăiau le permiserâ. Printr’aceasta incă am afirmat setea de progres şi. de civilisaţiune de care naţiunea română e animată şi am dovedit că pe calea binelui, ştiam să mergem alături chiar cu cei mai buni. Domnu prim-preşedinte Adolf Cantacuzi-no a răspuns in modul următor : Domnule procuror general. Daca este adevărat că istoria dreptului constitue un studiu plin de utilitate şi de interes, cată să mărturisim că tabloul trecutului juridic al popoarelor adesea-ori ne pătrunde de o adăncâ durere. Aceasta a fost impresiunoa care am siraţit’o când, adinea-orea, vă ascultam desvăluind, cu acel neobosit amor ce’l aveţi pentru adevărul istoric, cruzimile infiorâtoare care iu al XVII secol se săvârşea in Francia in numele legilor penale. In faţa atâtor atrocităţi suntem nevoiţi să recunoaştem cât do adevărate sunt cuvintele lui Rossi: Les legisla-tenrs ont joiti au plus mechant et au plus feroce avec les malfimtcurs. Dar care poate fi causa atâtor atrocităţi ? - Oare oamenii din al XVII secol frances (acel secol atât de civilisat incat a meritat ca istoria să’l numească „Secolul cel mare11) erau prin natura lor mai răi de căt noi oamenii din al XIX secol, cari rămânem uimiţi in faţa atâtor cruzimi legale? Nu credem. Adevărata causă este că in acele timpuri societatea, ori-eăt do inaintatâ ar fi fost, nu descoperise incă adevăratele base ale dreptului de a pedepsi. Victimă a unor erori seculare, ea întrebuinţa acele cruzimi crezăndu-le necesarii pentru îndeplinirea scopului justiţiei umane. In adevăr, legiuitorii din veacurile trecute, in loc de a întemeia dreptul de a pedejsi pe necesitatea ce are societatea de a se conserva şi de a’l mărgini iu cercul acei necesităţi, au crezut că acel drept este o consecinţă fatală a principiului de espiaţiune, a acelui principiu de ju.-tiţie absolută care cere ca rău! să fi9 răsplâ: jt prin rău. Convinşi in sistemul lor orgolios că societatea este instrumentul resbunârii Dumnezeeşti, ei au iuliinţat, sub nume de pedepsi, o mulţime do torturi, unele mai barbare de căt altele şi le au aplicat la o mulţime de fapte cari ori căt de immoralo, ori cât de nereligioase ar fi fost, nu aduceau insă nici o pertur bare ordinei sociale. Din nefericire Vasile Lupu şi Mateiu Ba-sarab nu s’au ferit şi uu puteau să se ferească de a cădea in acele erori ; ca toţi legiuitori din timpuiile lor, a avut şi ei periculoasa ambiţiune de a stabili in această viaţă şi pe acest pămănt uu adevărat infern de espiaţiunej de aceia vedem pe aceşti doui domni pedepsind intr’un mod teribil o mulţime de greşeli sau, mai bine zi-cănd, o mulţime de păcate care ori-cât de ruşinoase ar fi fost nu atingeau drepturile nimănuia şi, prin urmare, nu cădeau sub isbirea pedepselor sociale ; esemplele cari le aţi citat, domnule procuror general, sunt destul de decisive in această privinţă ca să mă scutească de a cita altele. Aruncăndu-ne ochii asupra pedepselor vedem in legiuirile acestor doui domni o mulţime de cruzimi infiinţate sub nume de pedepsi, înjositoare pentru demnitatea umană, cu totul nefolositoare pentru conservarea societaţei : bătaia, confiscarea, tâerea nasului, scoaterea ochilor, tâerea mâinilor tâerea limbei........şi, d asupra lor, moar- tea prin tâerea capului, prin turnare de plumb topii in gură, prin ardere in foc, prin ţeapă, prin spânzutoare . . . moartea sub formele sale cele mai oribile, distribuiţii cu o prodigalitate nespusă. Dar să ridicăm privirile dasupra acestui trist spectacol, şi dacă,se poate să uităm măcelăriile călăilor lui Vasile Lupu şi lui Mateiu Basarab, aducendu-ne aminte, că doui secoli in urma, blânda Românie luând o generoasă iniţiativă, s’a pus in capul naţiunilor civilisate pentru a abroga, cu desăvârşire, pedeapsa morţei. Daca nu putem vedea in Vasile Lupu şi Matei Basarab nişte novatori bine-fâcători in materie penală ; daca nu putem vedea intrănşi de căt nişte simplii traducători din gi'^^Jţe in româneşte a Basilicalelor, trebue insa să mărturisim că, prin această simplă tradueere, Vasile Lupu şi Matei Basarab, graţie împrejurărilor in cari au facut’o au dobândit un titlu etern la resunoştinţa Românilor. In adevăr, cănd aceşti doui domni se suiră pe tron limba slavonă se introdusese in întreaga administraţ.iune. Basilicalele se aplicau, insă sub forma unor traducţiuni făcute in limba slavonească ; slavonismul, care coprinsese sferele oficiale ale societaţei ameninţa să coprinză întreaga societate română. Matei Basarab şi Vasile Lupu văzură pericolul, şi aceşti doui eroi cari, toată viaţa lor, luptară vitejeşte pe câmpurile de bă-tae unul in contra altuia, amăndoui se in tălniră intr’o cugetare pentru a sdrobi curentul slavonesc care ne cotropise; instrumentul cel mai puternic de care s’au ser vit pentru a combate răul şi a’l distruge a fost promulgarea in limba_româneascâ a acestor două legiuiri, cari asr-fel in mare parte, au fost causa ce a scăpat neamul ro mănesc din naufragiul îngrozitor ce’l ameninţa. Anul judiciar 1883—1S84 este deschis. miuistrativă şi judiciară, No, 8 : Scrisoare către d. Grâinăticescu, prefectul judeţului Constanţa.—Formulare de procese verbale in materie electorală.—pentru licitaţiuui.— Siguranţa şi poliţia căei ferate. — Extras din buletinul decisiunilor curţii de casaţie şi justiţie. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-clierelle de N. Dl’OC-Barciauil, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. institut de educaţie la 1859, ^dirijat do d-şoara I. liessling, Dresda, Bismarkplantz. 81. Profesorii cei mai distiuşi pentru limbi, ştiiu(e, inusicâ. D. doctor D. Pawlovici din Şiştow va da referinţele dorite. DE ÎNCHIRIAT de la Sf. Dumitru 1883, Eta-giui al 11 dea din casele de pe Calea Victoriei No. 145, proprietatea d-lui loau Ciu-llea, în care actualmente se află instalată Legaţiunea Italiană.—Acest etagiu se compune din 12 camere de locuit, Seră de fiori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori, grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină jn laţa casei, avănd introduse gaz şi apă. — Doritorii sa se adreseze la tipografia D-lui N. Miulescu, Sala Bossel. DE ÎNCHIRIAT strada Clopotaru No. compuse din 7 camere, cuhnie, pivniţîPşi o cămăruţă, cul te pavată şi poartă de fier, ţoale comodităţile. Doritorii să se adreseze la palatul Prinţului Ştirbei. FELURIMI In zioa de 6 spre 7 August, de către răi voitori, s’a dat foc la pivniţa din comuna Lieşti, judeţul Tutova, in care au ars 5 căzi, 5 boloboace ; 2 deji, 3 ciubore şi tot ce a avut in pivniţă obiecte necesare la cultura şi adunarea productelor de vie ; a-fără de aceste, cu mai ars 1 nani, 1 şură cu orz şi 1 au fân, ce erau in apropiere de pivniţă. Paguba causatâse urcă aproximativ la suma de lei 744. Până acum nu s’au descoperit autorii pu-nerei acelui foc, dar se fac incă urmăriri pentru prinderea lor. In zioa do 11 August curent, pe la orele 5 post-meridiane, iu comuna Cotnari, judeţul laşi, a căzut o ploae torenţială cu grindină, in mărimea uuei alune mari, cauzând stricăciune la 80 pegoane vie din acea comună ; stricăciunea făcută este ca 3 părţi dintr'uu pogon. INSTITUTELE-UNITE din Iaşi Conform regulamentului, anul scOlar in-cepe la i Septemvrie. înscrierile se pot face de pe acum; pen tru aceasta a se adresa la localul din Să-lărie, in toate zilele, dimineaţa pană la ora 12. Precum s’a anunţat in Anuarul expiratului an şcolar, o clasă preparatoare auu-me pentru şcoala Militară se va infiinţa cu iuceperea noului an şcolar. Pentru ori ce detalii, să se consulte Anuarul Insti-tuţiunei, care se trimite gratis. Direcţiunea. MEDIO ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondai- in Yiena in clinicele lui Braun (boaie do femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boule de piele Cousultatiuni de la 3—5 oro p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢAOIU No. 60. Strada Lipscani. No. G(). Pe ziua de 30 august 1883. 5olo Renta Amorlisibila. . . , V’L Renta Română Perpetuă , 6"|„ Obligaţiuni de stal. . . . 6010 Oblig. Cililor f- Rom. regaio 5o/o > Monicipale .... 10 fr. , Casei Pensiunilor 800 ]. 5o!o Scrisuri fondare rurale. . . Vo io .» Scrisuri Rurale . . . 5o[0 Scrisuri fondare urbano . . Oo[o > > > ’lojo > » » iinpr. cu prime Ruc. (20 1 b.) lcţii Bilncei Naţiunele houiâne2501. , , Soc. cred. mob. rom. 260 I. , , , Rom. de con-trucţii 5001. , » » do Asig. Dacia-Kom 300 1. » » » > > Naţionale 200 i. SUMARIUL REVISTELOR Conductorul ofiţerului de poliţie; ad Diverse Aur contra argint. . . » > Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane............... Bancnote francei"' . . . Uump. l'riiid. 03'/ 94l/8 92- 92 , 993/4 100’ „ 102b., 108 84- 84'|„ 232- 235 --- .92 --- 92'/., 10231, 103U., 88 7? 89 - 981,4 99- IO21/4 103- 32u, 33 '/„ 18*0 1405 212- 215- 508- 510--- 425- 430- 245--- 250- I 60 1 60 2.10i/ 1.7( 1.70 2.12 1 23,1 l.2,; UiO1;. *********************** **3ÎC2C**X' TIMPUL MAQASIN fondat in 1879 cc 30 VINdeG.SEGUIN Ş6sse-(Jeci ae annii de îsbândă au d monstrat netăgăduita efficaoitate a Vin lui lui Gilhert Seguin, flă ca Întărit în cori valescente, sârăcia sângelui, aci fule, chlorosS, anemii, perderea pot de mâncare, mistuiri grele, secai < puterilor, nevrose, etc.; fiă ca antiu ----»--- - r ■ * riodic, pentru a tăia frigurile şi împeat întorcerea loc. Convine tutor temper mentelor slăbite de vSrstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL ■ Pharmacia g SEGUU, 318, rne Salnt-Honort, Pl Tablouri in nleiu pervazuri Şi OGLINZI se cumpăni eftine şi bune n mai direct in fabrica lui. GUSTAT KERSTAJ Viena II. Eornergasse I Cataloage şi liste de preţuri gr-tis şi francs. DA U'IQDll/ chirurg-dentist. TI . n. f\lDnlf\, mâdueşte dinţii,ici uavi. Plumbueşta, scoate, curăţă şi a inţi, fără durere, după cele mai bunelul) teme; fabricează şi pune dinţi mineralii tocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atingi profesiunea sa, or unde este chiâmat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodâ î . . alături cu grădina Uuion-Suisse. i . ■! h MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A LUI SINGER _ _ o ^ SUNT CELE MAI BUNE DIN LDME.^ |] prernialeCu -J5Q piedalle primG II PARIS^^^^ lî ' u n ii i p i i 1878 Medailâ deaur A se feri Imitaţii rate lunare Garanţâ sigură dată inscris. Ori SINGER C Q poarlâ marca Mapă de cusut new-york. de sus a 8 Iul Fabricel. G- NEIDLINGER, Agent general CONSTANŢA Staţiunea JBalneara MARELE HOTEL CAROL I MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI 90 Saloane şl camere mobilate cn lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dans. Preturi foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. iunie 1883 tagiunea baior va ineepela 19/j Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şederea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor onora cu presenţa lor. Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţa cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu focuri de artificii. Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi după 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di-rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. Atragem atenţia on. public asupra corei de struguri din viile Constanţei. Anunciu Important PEN l'RU DOMNII TIPOL1TOGRAFI Sub-scrisul primesc ori-ce comande atingătoare de arta Tipo-Litoprafiei şi efectuez cu condiţiuni avant gioase, fiind singurul representant in Romănia a Falnicelor de Maşini Tipo-Litografice H. Marinonl d Paris, Albert & Cie din Frankenthăl, Eavaria. Asemenea se află Ia sub-semnatul in deposit Cerneală tipoprafică de toate feluri linii de alamă, litere ( metal şi de lemn, de la cele mai bune fabrici. J. SCITVVARTZ Strada Colţei 24 bis. FOTOGRAFII prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2 ; Rumpler, Konigsberg, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Cata-loge asupra unor lectura picante gratis. I. HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Ştirbey- Vodă No. 9. a recomanda Str Prin aceasta am onoare Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n'a avut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de pe fecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare i această artă precum : Reproducţie, lucră i in starea naturală etc.—Orele de posatsui in toate zilele, atât in timp frumos căt ( in timp innorat de la 9 ore a. m. până' 4 p. m. In acest atelier £se găsesc şi tablouri i pictură originale de vănzare. J'ieoaralui N. Miulescu sala Theatrului Bossei. 2 oo ■ S K Q ca K 55 - r- = —‘ _3 — J! DZ 2 “ < < > . a — co — s: a rt <9 S ° ? O “O o o I fi-a-tis de J lotrul National f Bucureşti _y£A.a-JASXŢsrcrxJ DE COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIANU VIS-A-TIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaliei nobiltmi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menayiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beutum fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Jlartinique. Banane de la'Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei antl Coleric. Chartreuz. alb. galbin, şi Verde de la grand Cliortreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec. de la VimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnemri tot felul de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastlcă de Hlo, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele ease din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Ou stimă, D. G. MOCIANU. Pentru serbări, nunţi şi petreci*) i irrl Comandându-mi pot procura diferite femei de artificii, şi diferite colori de focuri şale precum rachete, roate, soare, boi, ni electrice, coroane in flori şi litere şi b:i>v baloane cu culori şi litere. Preţurile m? t rât--. Artificieri I0NITA G. STOICESU (IANI POPA GEORGE A Strada Academiei No. 25, maiiter al piroteeiu a din Congiantinopol. Deposit la Bufetul din Grădina Cisco iii]) 30 IN RATE LUNARE CC IN RATE LUNARE Se vinde Piane .şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american cn intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toata pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. ADEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE ICO R 1D > FAVROT ^ Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lăn^â acţiunea antiblenoragică de Copabu. Lle nu obosescu stomahul şi nu provocă nici diaree nici greţă ; constituescu medicamentul prin escelenţă in tratarea bolelor contagiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi curze-rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD tonice şi astringente, este micfilocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV I G F A V R O T Acest sirop este neăpart pentru a vin deca cu deseverşire maladiele pelei şi pentru a slîrsi de a curăţi sângele după us tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tote accidentele ce pot resulta -lin sifilis constituţională. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tote medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVFcOT. DEPOSITO GENERAL.— F1 Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris ; In Iassy, Racovits, Konia ; Bucuresc'i, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Tatu seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajova, F. Polii Plojesti, Schuller; Barlad, Brettner, şi in tdte farmaciile. JOSEPH SANDROVITZ BUCUREST 16. — CALEA VICTORIEI — 10.