3flN.ECA 28 AUGUST 1883 Adiiiinistî'aţia. Calfa Victoriei Nr. 32. r i \i REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Kr. 2. Direotor-respundător : MIHAIL PALEOLOG [7 lintea spectrului foametii. care raţii in cea mai mare parte a 'miei. ca oonsecuentiT a secetei onmeste anul acesta, noi, rcle-o comunicare oficială, care fă-c inoscut că guvernul îfa luat Io4 ilisposiţiune pentru oprirea ex-"Jui de cereale, am combătut in-ouţa aceasta, şi am cerut gu-nalui, să nu ezite a hotărî mij-le ce ar putea face a se păstra i. i‘ă reservele din anii trecu ti. (rerea noastră foarte logică şi neme-a întâmpinat cea mai mare ne-re din partea guvernului, — ca Hraetele nefericiţilor administraţi şUari îi pradă şi-i asupreşte şleahta Mia căreia au incăput. fi-ea el poate vre-o siguranţă, că 'lot aspectul sinistru al câmpului tru, lipsă nu va fi, de porumb vai cu seamă, care e hrana ţcraiui-ii. sau că. dupe un plan mTaculos i acestui guvern, se putea procur; |Hentul ţăranului numai intr'o clipă |jjl in ori-ce moment ? Lisăm să urmeze aci toată pro-funditatea omului de stat, inţelepciu- Eea ministerială întreagă. D. Aurel ian grcmomul excelentisim, cxploatato-îl pricepui al Herăstrăului, ca mi-^Jfetru al x\griculturei, dupe ce mai Seu căt-va timp, de adânci reflec pn, negreşit, dede in fine o circu ira către prefecţi, şi le ceru stat istă, cât se poate mai exactă, de re !ta anului acestuia, şi convocare de pasiuni in plăsi ca să-şi dea păr» „asupra mijloacelor ce ar crede ] f nai nemerite pentru a întâmpina : uipsa in localităţile unde ar exista !" Planul dar al guvernului este da Mc faţă ; se adună statistică din toa fjfle unghiurile ţârei şi se va împărţi <4 cei flămânzi dupe părerile mai mul Im mai puţin fantastice, ale diver Bjor comisiuni .de plăşi ! | komănul in transport de bucurii rjft’saie in sus şi bate ’n palme : -Foarte bună şi înţeleaptă este muru luată de către d. ministru! Insă are el una mai practică şi o ■ propune, nu d-lui ministru, care ur-fa'ază să ţină cu dinţii la măreţul •vu plan statistic, dar Consiliului de m.niştri. la care e sigur că ca avea pliou, pentru că d. Ion Brătianu, peo Romanul, cugetase la dânsa incâ P‘ acum doui-trei ani, şi era dispus ■ aplice. Iată-o : „Guvernul sa cumpere păpuşoi (le la arendataril Statului*. Să mărturim că, cel puţin, aceas-propunere este ceva, are miez ; P loc de statistică â la 'Aurelian şi ăreri adunate de pe la comisiuni de la timp şi mai la loc, nu se poale găsi. Komămil are un moment de expansiune şi mărtureşte cu o naivi-ate sublimă că de mult cugeta d. ou Brătianu la aceasta, dar îi lipsea ocasimi^a fa\orabilă de a o a-dica. li trebuia să dea o foamete, şi Dumnezeu a dat’o ! Ni se va permite să introducem pe lector in tot misterul acestei propuneri. Arendatari ai Statului sunt cei mai de aproape ai consorţiului Rosetti-Brâtianu ; sunt Costineşti, Fle-vi. Candiano-Popcşti, şirul intreg de zeizi şi copii de casă ai eminentului patriot libera l-naţional. Deci, aci nu este intr'atăt o chibzuinţă pentru adjutorarea miserici viitoare, pe căt este o ideă de speculă patriotică şi asupra unei calamităţi publice, este o afacere particulară a haitei care ţine in gliiarc destinele noastre. Dai- oare, stând strâmb şi vorbind drept, se putea alt-fel ? S’ar putea, să iasă ceva curat din mânele unor indivizi murdăriţi in tot felul de specule cu lucrul public ? Nenorocirea publică nu poate trece in această ţară fără să plătească drept de intrare vameşilor şi fariseilor roşii. Să mai vedem incă şi cu ce se va alege ţăranul. ■Măsura, cea intr'adever înţeleaptă, aceea a magasielor de reservă combătută cu invierşunare de d-nii Ro-setti Brătianu. tot prin dumnealor s’a desfiinţat. Dumnealor au găsit de cuviinţă să nu mai fie prin sate magazii de reservă, pentru caşuri de lipsă, şi nu mai sunt. Acum iarăşi, pentru caşul de faţă, mesura cea mai nemerită, aceea a opririi exportului de porumb, au inlăturat’o, se lasă a se duce din ţară cantităţi mari de popuşoi, care se şi caută cu oa-re-care furia, şi pană să se facă statistica d-lui Aurelian, pănă să-şi dea părerile comisiunile de plăşi, vom remăne poate numai cu ceea ce păstrează areildatari i d-lor Rosetti-Brâtianu in aşteptarea hotărârii de a se recurge la dânşii. Si atunci, aceştia, cari nu sunt de cât persoanele interpuse ale d-lui 0 A. Rosetti et compania, şi pe cari ii găsim pe listele de senatori şi deputaţi ai majorităţii, vor face ei preţul, care va putea merge chiar pănă la 200 franci pentru kila df> popuşoiu, şi ţeranui va fi pus să plătească cu preţ împătrit ceea ce este obiectul de ăntâia necesitate a omului ! Nu mai punem la socoteală calitatea luciului, daca adică popuşoii arendatorilor vor fi buni de mâncat, sau stricaţi din vre-o împrejurare oare-care. Nu cercetăm asemenea modul dea pune in practică măsura păpuşoi- lâşi, propunerea rosetţo-brătiană o- lor cmnperaţi do la fericiţii arenda eră flămânzilor păpuşoi. M Aceasta credem că şi are toţisor-Jjflii de reeşită, pentru că noi profi-Bturi pare menită a aduce in primele Kanguri ale partidului, j, Popuşoi cumpârat de la areilda-tarii Statului! Intr adevâr idee mai minunată, mai tari. intre cari numai in treacăt men ţionăm ca mai excentrice, pe aceea de-a se depune porumbul cumpărat in magaziele ue sare ale Statului, de-a se da numai pe bani gata şi de-a se lua socoteală magazinarului pe toată ziua de către procuror cu un membru al consiliului judeţean. Este. destul a considera propunerea in principiu: este o nedemnă speculă asupra miseriei publice 1 ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, (5 s- pt. () depeşa oficială constau ca trupele chineze .sosii,e la Canion se urcă numai ia ţifra do 2000 oameni. L'Union,’cc I mai principal ziar legitimist,, ee uneşte la alegerea comitelui de Paris ca şef al casei de Franţa. Se crede aici că Principele de Bismarck a invitat pe d. I. Brătianu a se duce la Gastein spre a alătura România la alianţa Austro Germană. Vieua, 6 sept.—Jmperatul a ordonat ca Curtea să poarte doliul pentru contele de Chambord in curs de 10 zile. Agram, 6 sept —Comisarul regal generalul Ramberg, a luat azi conducerea ala-eerilor civile ale Croaţiei. Gazeta de Agram şi Nanxlncnoviae publică o proclamare a generalului de Raro-berg zicând că sareiua sa e d’a restabili autoritatea puterii centrale ; va Îndeplini a-c-eastâ a doua parte făcând a restabili pre-tutindenea mărcile oficiale scrise in dou6 limbi, spre a proba eâ soluţiunea Gestiunilor politice nu e cu putinţă cu sgomof. pe uliţe. Proclamarea explică că numai după ce sarcina luată asii prăşi de comisarul regal va fi indeplinitâ, o soluţiuno satisfăcătoare şi impăeiuitoare a Gestiunilor politice va ti cu putinţă. Generalul asigură că puterea centrală nu vce.şto d a aduce nici o atingere limbei naţionale nici drepturilor constituţionale; angaiazâ pe cetăţeni a ’i da concursul lor şi declară că îşi va face datoria in toate condiţiunile. Vieua, 7 sept,.- -Poliţia, oprind o întrunire de lucrători, aceştia au aruncat cu pietre asupra agenţilor poliţiei, care au reuşit cu toate astea a imprâţeia pe cei adunaţi. OMORUL DE LA BORDENI In privinţa acestei afaceri Democratul din Ploeşti aduce urinătorele amănunte : Azi Joi la 11 ore a. m. veniră la noi patru ţărani, din cei cartf nu luaseră parte la aşa zisă revoltă fiind absenţi din comună. Disperaţi de crmjimele comise în comuna lor, abia se strecurară ca să' viiă a ne denunţa aceste noi şi îngrozitoare crime. Avem numele lor, dar nu le publicăm, căci ne e teamă ca să nu atragem urgia celor ce dispun şi abusează de puterea, ce li s’an incredintat de legile ţării, pentru menţinerea ordinei. Iată ce ne spun aceşti oameni Călăraşii sosiţi in comună, sub comanda d-fui căpitan Gougopnlo, de şi au găsit cea mai mare liuişte in comună, s au pip1 pe bătăi, torturi şi jafuri. Peste 120 de ţerani moşneni fură bătuţi pe rend în chipul sel mai ingrozitor. Daţi măi; botezaţi'i line măi ; striga căt îl lua gura pe Căpitan. Ion Dinu rll-lea, Toader Niculne, Alecu Dineseu, Toma Ivau, Alexandru Basile, Nicolae Basile şi Marin Cazan, pentru că au îndvăsnit să fie preenrstor! ai moşnenilor îu procesul ce avea cu răposatul Scor-ţeanu, fură spânzuraţi de per, şi torturaţi in chipul cel maî sălbatic. — Lui bietul Toma Ion i se scoate un ochin, Ini Iun Dinu 111-lea i se rupse măinele din iu-cheeturi, în cât, nu se mai poate servi cu ele. Niţă Ivan, Dobre Stoica. George Rădnl cau, Nicolae Gnţă, Marin Cojocarii, Nieo lae Stan, Părvu loniţă, Marin Mărgărit, Constantin Tăbârcă şi alţi trei oameni din altă comună, anume: Buştenii, şi al căror nume nu ’l ştim încă. Aceştia pentru că au indrăsnit să vie ca marturi in proces, au fost iarăşi spânzuraţi de per şi torturaţi. Dintre aceştia, lui Dobre Stoica i s’a desmădulaf măinele din umeri, lui Marin Mărgărit i s’a scos unghiile din carne. Toţi aceşti nenorociţi eşiţi din tortură au aspectul parlagiilor din zahana (propria expresie a denunţătorilor.) D-nul Căpitan Gongopulo insă dă din nun ordine ca femeile să spşle rufele şi toate hainele de sănge, ca să nu se vadă urmele crimei. Femeile sunt bătute din nou ca să execute ou iuţeală această disposi-ţinne. Copii cari iudrăsne c să ţipe la vederea acestor grozăvii, sunt luaţi de perşi tăriţi prin pulbere. Jaful incai a ajuns la culme. Căte aproape 500 de pui se tBe pe fiecare • li. căci toţi soldaţii se hrănesc cu pui. Femeile sunt bătute ca să’i jumulească şi să ’i frigă. Pe moşnenii ce au care, ’i pun de trans-portâză fănul din curţile moşnenilor şi’1 duc la casa d-lui proprietar unde se află caii călăraşilor. Orzul, grăul, porumbul de asemenea. Mălaiul, şi chiar banii ce se găsesc prin casele oamenilor se ia ca şi când ar fi dat iama Zavergii. La ţipetele sărmanelor victime, alergară satele de prin prejur, ca să vadă aceste urgiî ; dar indată călăraşiî priimesc ordine ca să alerge pe câmpuri, şi ca nişte franctirori să vâneze şi să gonească pe acei iu-drăsneşti, cari s’au mişcat la ţipetele de dispeiare ce an auzit. Acestea sunt declaraţiunile unanime aîe denunţătorilor. Noi, în numele dreptăţii, in numele n-manuăţei cerem de la guvern anquete severe. Cerem ca aceste anquete să se facă, nu secrete cum ştim că se obişuueşte adesea, ci pe faţă, în public. Facem apel la toate ziarele liberale diu ţară, să trămită reporteri la faţa locului, şi daca va fi adevărate jumătate din crimele denunţate, să proteste impreună cu noi. inaiutca lui D-zeu şi a oamenilor. INFORMAT iUNI Monumentul de la Plevna, ridicat in memoria ostaşilor români căzuţi pe câmpul de bătae. se va inaugura in ziua de 30 august curent, aniversarea luării Griviţii. Armata română va fi reprezintată la această solemnitate prin o delega-ţiuno, <‘are porneşte azi la Plevna. D. BacaJoglu a plecat ea, delegat din partea guvernului, la exposiţiu-nea de electricitate din Vieua. Procesul d-lui colonel Logadi sa judecat iiisfârşit la Craiova Ni se spune că d. colonel a fost achitat. Acţiunea d-lui N. Kirilov, agent de schimb, contra Comitetului Bursei din Bucureşti, ce era să sc judece ieri la tribunalul de comerţ, s‘a a-mănat pentru 2 septembrie, din cauză că tribunalul nu era in complect. D. Constantinescu, inspector lînan-ţiair s'a înfăţişat ieri la Societatea de asigurare Dacia România, spre a proceda la o anchetă, in urma denunţărilor că numita societate nu s'a conformat legei timbrului. ANUL AL VIII —No. l9o ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 80 litera petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 50 > . 11 .... 2 50 , Aaanţnrile ji inserţiile ee primeec Rncureştî, la Administraţia ziarnlnt ie Vieua, la binronrile de annnţuri fleinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-etein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncate nn se primei Maonscrlsele nelmprlmate se ard. CRONICA Domnu Lambrn Grigorescu, fost sub-prefac t, s’a numit in postul de subprefect la plasa Balta, judeţul Brăila, in locul domnului Al. Ralet, demisionat. * Avoeatu Al. Constantinescu din Giurgiu sa presintat ieri la neguţătorul Ghiţâ Ion c’o poliţă iscălită de d. Stoicescu pe suina d« 500 lei. I). G. Ion remise imediat nn „blanc" pe suma indicată, plâtibil la banca Murinoroş. După ce ensă clientul plecă, comerciantul descoperi că poliţa este falsă şi ne perzfend timpul plecă spre banca sus indicată unde avocatul A. Constantinescu a fost arestat spune „Românul." * Luni la 29 august, se va da in grădina Raşka o representaţie extraordinară in beneficiul simpaticului artist Mateescu. Se va juca cu acest prilej piesa : Ce ştie satu, nu ştie barbalu, comedie in trei acte. — Iiumina-ţinnea veneţianâ. In cas de ploae, representaţia va fi a doua zi marţi. Nu ne indoim că publicul se va grăbi a încuraja prin presenţasape beneficient. oare de altminteri se bucură de toată simpatia Iui. * Iusferşit, după o indelunga aşteptare Cerul se milostivi: azi, pela amiazi, a inceput a cădea o ploae lină şi binefâcetoare. — Mai târziu a inceput a da şi puţină piatră. După jumătate ceas ploaia a ineetat. Omorul delii Slănie Sub acest titlu Gazeta de Bacău comunică următoarea gravă ştire : Aflăm că mai mulţi locuitori de la Slâ-nie, judeţul Bacău, dupâ obiceiul din alţi ani, s’a dus in sus pe apa Slănicului să prindă peşte. În partea aceasta, fiind incă o nedumerire in privinţa hotarelor, .şi mai cu seamă că şi ungurii au trecut adese-ori la noi, in anul acesta, acuma de câte-va zile, „amicii unguri," finanţii, ne mai vro-ind a ţinea seamă de nimic, traseră cu puştile si uciseră pe un locuitor, iar pe vr'o 4 i-au rănit. D. procuror şi d. medic primar au plecat la faţa locului. Luat-a guvernul in mână această afacere ? Face-va el ceva ca acei finanti să fiă pedepsiţi? Cere-va el reparaţiuite din partea guvernului unguresc ? Sau, ca şi in incidentul vămii de-la Iţe,ani, fi-va silit tot el să ceară iertăciune ? V om vedea. AFACEREA RADU LECCA din Bacău Citim in Gazeta de Bacău: Procurorul şi judele instructor, slugarnicii puternicilor ziiei, au calificat atentatul de asasinat asupra d-lui C. Radu de către fii şi nepoţii ministrului de finanţe, ca simplu delict de bătae, şi au înaintat cauza in cercetarea Tribuualui. Tribunalul a sorocit procesul pentru ziua de 20 septembrie viitor. EROILOR DE LA PLEVNA Trâmitem o salutare de eternă amintire eroilor de la Plevna, dintre cari multora le au răpit viaţa incapacitatea, incuragiatâ TIMPUL şi lesplătita apoi de guvernul actual in favoriţii sâi. tăMonumentul care se ridică astăzi in onoarea lor, onorează pe cei ce-1 erige. Idee nesebuita insă ni s’a părut propunerea de a merge publicul la inaugurare in interiorul Bulgariei. Daca monumentul se rădica de către Bulgari, in semn de recunoştinţă către aceia cari au luptat pentru sânta lor causă, Ruşi şi Români, inţelegeam a se respunde cu visita noastră acolo spre comună împărtăşire de simţirniute amicali , dar in lipsă de aceasta pentru un monument făcut de Către Statul Român este destul a asista la inaugurarea lui funcţionarii Statului. ÎNTREVEDEREA de la salzburg Din Berlin se scrie cătră „Gazeta de Colonia1' cu data 18 Aug: „Astăzi după ameazi s’au intelnit la Salzburg prinţul de Bismark şi corniţele Kal-noky. Toată lumea doreşte mult să cunoască subiectul convorbirilor celor doi bărbaţi de stat. Nu era necesară o intrevederespre a discuta ceea ce se numeşte „situaţie generală" sau spre a reinoi asigurările reciproce de amiciţie şi de stimă, şi prin urmare nu trebue să ne indoim că cestiunile, ce se vor trata la Salzbuig, sunt cestiuni de mai ’nainte precisate. După informaţiunile din Viena, motivul intrevederii celor doi miniştri este rolul de pretendent francez ce cade acum asupra comitelui de Paris. Aceasta se poate. Dacă corniţele de Paris sar presentainainteaputerilor ca Ludovic Pliilippe sau Philipe de France, puterile n’ar putea evita să nu 'şi exprime opiniunile asupra drepturilor sale ereditare la tron, şi e de dorit ca cele doua state mai interesate in această eventualitate să lucreze cât se poate mai in inţe-legere. Aceste puteri vor trebui deaseme-nea să examineze cestiunea de a se şti, dacă, in cazul când d. Grevy ar expulza pe corniţele de Paris de pe teritoriul francez, i-ar putea ele acorda noului pretendent un asii in Austria sau in Germania, fără a avea o garanţie determinata, că corniţele de Paris, aflându-se pe teritoriul unuia dintre cele douâ imperie, n’ar intreprinde vre un act de ostilitate contra siguranţei unui alt Stat. Ceeace s’a putut acorda fără dificultate loialităţii comitelui de Chambord, nu se va putea acorda tot aşa de lesne spiritului de intrigă al comitelui de Paris. Deci e prea posibil ca situaţiunea creată Republicei franceze prin moartea comitelui de Chambord să devină un subiect de intrevorbire la Salzburg, dar desigur că acesta nu va fi singurul subiect şi mai ales nu va fi el cel mai important. Franţa nu ne va causa nelinişte căt timp Rusia n are veleităţi resboinice. Singurul pericol ce poate ameninţa pacea este o alianţă ofenzivâ franco-rusâ. Şi e prea adevărat, că Rusia nu Dsâ să dormiteze nici acţiunea sa diplomatică la Paris, nici acţiunea sa militară şi politică in peninsula balcanică. In-foimaţiunile ce ne sosesc din Rusia, spuind că totalitatea intereselor ruseşti trebue să aibă de obiectiv de a strânge cordialitatea tradiţională a raporturilor Rusiei cu Germania, nu sunt din nenorocire decât vâci iso-late, şi mai mult ele dau a se inţelege, că in această cordialitate istorică ruso-germană nu va fi loc pentru Austria. Insă am avut ocazia de a aprecia fidelitatea moscovită, şi prin urmare n'avem nici un motiv de a opune o altă alianţă celei a .austriei . Afară d astea , fie-care pas in calea apropierii intre statele Orientului şi Austria nu face decât să inrâutâ-ţeascâ sentimentele Rusiei contra Austriei şi dacă aceasta ar perde intr’o zi amiciţia puternicei Germanie, ar li de sigur un pericol iminent pentru păstrarea pâ'cei intre Rusia si Austria şi prin aceasta uu pericol pentru sigurauţa intregei Europe. Gu cât statele balcanice se vor emanci pa mai mult de tutela rusă, cu atât va fi mai m re necesitatea unei alianţe austro-germane pentru a asigura mănţinerea păcii. Această alianţă expiră, cum se ştie in timpul anului viitor. Renoirea tractatului şi prelungirea lui sunt pre cat de necesare, pe atât de sigure. Nu ştim bine cum stau lucrurile, dar avem cuvinle să credem, că prelungirea tractatului austro-german se va regula in toată lorma la Salzburg şi eâ acest fapt se va aduce la cunoştinţa publică intr'un fel sau altul, intr’un moment pe nu e depărtat. JIDOVII PRIN SATE In mai multe ronduri am denunţat cum in judeţul Bacău şi in altele multe din Moldova jidovii sunt reinstalaţi in toate negustoriile lor, de chiar unii din oficiali. Am mai spus că sub domnirea fraţilor Lecca, cu instalarea jidovilor, s’au deschis chiar contuare de brevete. Nimic insh nu s’a făcut in stărpirea acestui reu, nimic nu se va face pe căt timp judeţele vor mai li băntuite de bandele cari le jcfuesc In această privinţă, cată ce se mai comunică Gazetei de Bacău de către un sătean V. Filimon din comuna Blăgeştii, distr. Bacău : „In comuna Blăgeştii, de cât-va timp este ca vânzător de tutun, un jidan numit Moisi Butnarii, care cu toate că nu este născut in România şi nici este impâmân-tenit, dar nu are măcar nici învoirea consiliului comunal pentru aceasta, ci numai s’a oploşit in această comună unde, din nenerocire pentru săteni, işi găseşte adăpostul ori ce vagabond. Mai mulţi de 10 jidani, umblă şi petrec in voe prin comună., fără măcar să fie întrebaţi cine sunt şi de unde vin, aşa ca peste puţin Blăgeştii vor fi, un sat jidovesc. „Acest vânzător de tutun (Moisi But-naru), vinde inainte in potriva legei şi a reglementului, numai că e sprijinit de jidovii lui din Bacău. „Ce e mai mult, acest jidov jefueşte pe săteni : El dă tutun sătenilor pe făină, fasole, paseri şi altele, astfel că pentru lljo oca făină, el dă un pachet de tutun de 10 bani.11 „Am reclamat d-lui ministru de finanţe in douâ rânduri, d-lui director general şi d-lui prefect, dar nimic nu s’a făcut. D-l prefect la cele din urmă, a trimis jalba mea subprefectului şi acesta primarului. Primarele a incheiat o lucrare prin care arată că numitul jidan nu are voea consiliului de a şedea in comună, dar ce s’a făcut cu acea lucrare nu se ştie. ,Am reclamat şi d-lui controlor, care la inceput a sechestrat tutunul găsit la jidov, dar mai apoi — după cum să fac treb-şoarele la noi — i Va dat înapoi. V. Filimon. Cele arătate de sătean nu mai au nevoe de comentarii. Cererile pressei romane Românul din 26 august iese din tăcerea obicinuită, şi restabileşte a-clevărul că nu este stăpân pe firele telegrafice—cum am crezut noi — şi scrie următoarele : Datori ne credem a eşi din obicinuita noastră tăcere, nu spre a combate aserţiunea Timpului, ci spre a ne asocia cu dorinţa ce pare eâ are. Credem ca ministerul ar trebui să aibă un biurou de informaţiuni pentru Presă, sau cel puţin să permită telegrafului a ne da oare-cari ştiri ; din nenorocire ănsă guvernul nostru are alte vederi şi crede că a ţine publicul in curent cu cele ce se petrec este a face din telegraf o oficină a gazetelor. Am ruga deci pe confraţii noştri, in loc de a ne acusa, să se unească cu noi spre a cere cu stăruinţă să ni se dea informaţiuni. Acelaşi lucru avem de spus şi eelor ce pretind că călătorim, fără plată, pe liniile ferate. Afirmăm, o dată pentru tot-d’a-una, că telegraful refusă a ne da ştiri ; afirmăm că redatorii noştri n’au liber percurs pe liniele drumului de fer. Cum ensă credem că ceea ce se face este rău, ne asociam cu confraţii noştri spre a cere să se infiinţeze un biurou de informaţiuni pe lângă ministere, ş’a ruga pe direcţiunea căilor ferate să pună bilete la dis-posiţiunea ziariştilor ce călătoresc in inte resul ziarului. Noi £am fost intre cei d’ănteiu poate, cari am arătat trebuinţa-—in faţa lipsei mijloacelor de care suferă ziarele la noi — ca ziariştii, in interesul general, să aibă bilete de liber percurs pe liniile ferate române. Sub administraţia străină, ziariştii romăni se bucurau cu prisos d’a-ceastă favoare. Nici o dată n’a fost refuzat un ziar d’a i se libera bilet de liber percurs. Numai de cănd căile ferate au trecut sub administraţia Românilor, numai de atunci d. director general Fălcoyanu n'a voit să facă pentru Pressă, ceea-ce alţii, străini, făcură. De astă dată ensă, in urma şi celor scrise de confraţii noştri dela „ Românul, “ sperăm că Direcţia căilor ferate va ţine in seamă cererile Pressei intregi, şi că, drepte găsin-du-lc, va dispune să se libereze pe viitor bilete de liber percurs redactorilor cari vor avea să călătorească pe liniile ferate române in interesul ziarelor. De asemenea credem că guvernul va infiinţa pe lângă ministere un biurou de informaţiuni, precum că va da ordin şi Direcţiunei telegrafului d’a ne comunica oare-cari ştiri, in interesul bine inţcles al publicului. Un incident regretabil Eri in sala tribunalului a avut loc un incident regretabil, care a lovit prestigiul baroului nostru. Domnul Nicolae Fleva advocat, membru al partidului naţional liberal, senator, şi arendaş, in urma unei discuţiuni ce a avut cu doi domni cu care domniasa se găseşte in proces, a fost interpelat şi admonestat intr’un mod ce numai purtarea domniei sale faţă cu aceşti domni justifică pe deplin. Căuşele acestui regretabil incident sunt următoarele : Domnul Fleva care, pe lângă multiplele sale ocupaţiuni ale profesiunei sale şi ale lucrului public, este şi arendaş al Moşiei Statului Văcăreşti, pe care se găsesc nişte vii supuse la plată de otaşniţâ, pretinde de la aceşti domni cari posed locuri cu vii pe sus-numita moşie urcarea otaşniţilor de la 30 la 100 franci de pogon. Aceşti proprietâraşi cari au plătit otaş-niţa lor după preţul convenit cu statul s’a vedea ast-fel păgubiţi şi frustraţi de- o sumă de 25000 franci.—Sau adresat in a-ceastâ privinţă statului care i-a trimes să se înţeleagă cu arendaşul Fleva.— Domnia sa persistă in nedreapta sa pretenţiune şi, forte de infiuinţa de care se bucură, a intentat bieţilor negustori proces in privinţa otaşniţilor, nelăsăndu’i să culeagă viile până ce nu vor plăti 100 franci de pogon ce domnia sa le pretinde. De aci veni disperarea acestor oameni văzăndu-se nedreptăţiţi şi târîţi in judecată de un om care voeşte să abuzeze de influenţa de care se bucură pe lăngâ tribunale. Vorbele aspre şi insultătoare ce au adresat advocatului arendaş sunt dară, după cum se vede, justificate, căci intr’adevăr e ceva revoltător să vezi cum un advocat descinde la ast-fel de tripotajuri revoltătoare pentru a’şi mări averea, contând numai şi numai pe puterea de care se bucură in partidul ce guvernă ţara. Revolta din Croaţia Lucrurile devin tot mai serioase in Croaţia, ca să nu zicem in Ungaria intreagă. Din Pesta se telegrafează, că la Krapina 400 ţerani s’au luptat cu jandarmii şi i-au respins. A fost un mort şi mai mulţi răniţi. Sosind o jumătate batalion de infauterie, a împrăştiat pe rebeli. In Bednia husarii au fost atacaţi şi respinşi , dar primind ajutoare, au ocupat iarăşi Bednia. Şi aci au căzut mai mulţi ţerani. Comandantul trupelor nu se simte sigur şi mai cero ajutoare. Tot aşa au fost incăerări sângeroase in mai multe comune. — In Zagorie a sosit o jumătate batalion. La SopotţC-ranii au respins pe soldaţi; au căzut morţi mai mulţi ţerani. In Na-gy-Tabor se adună cete şi sunt te- meri că turburarea va trece şi in Ştiria. Mizeria locuitorilor e mare ; ei mancă urzici. Cu toate astea de cu-rencl s'au trimis acolo 36 perceptori. Tot aşa stau şi Românii din Transilvania ; Unguri le iau tot; nu le remăne Bomânilor de căt să ia lumea in cap. Franţa in Tonkiug. Cu toate succesele din urmă ale armelor franceze in Anam, ştirile ce sosesc din Asia nu sunt tocmai favorabile. „Telegraphe" din Paris este informat din China, că negocierile dintre Li-ITuug şi Tricou in afacerea Anam-Tonking n’au avut nici un resultat. Se zice că ar fi fost scene foarte vii intre Tricon şi împuternicitul francez, care ar fi refuzat să continue negocierile la Peking cu Ciung-Li-Yamen, dend a se înţelege, că Franţa işi rezervă libertatea deplină de acţiune. In urma aceasta guvernul chinez s'ar fi decis să trimită lui Ceng instrucţiuni şi împuternicirile necesare, spre a negocia la Paris. Intr’acestea se vede din ultimele depeşe din Honkong, că convenţiu-nea dela Hue, anume clausele ce regulează raporturile dintre Anam şi imperiul ceresc, au crescut in mod simţitor supărarea guvernului chinez. Nu s’a comunicat ăncă Chinei convenţiunea cu Anamul, şi deja se vorbeşte, că China nu poate să recunoască aranjamentul făcut intre Franţa şi Anam, deoarece Anamul, ca vasal al Chinei, nu are dreptul să inchee convenţiuni in mod independent. O întrebare De 4 ani aproape se percepe zecimea a treia destinată pentru con-strucţiunea palatului administrativ şi al casarmelor din Bacău, spune Gazeta de acolo. Unde sunt banii, cari compun suma de peste 200000 fr ? Pentru ce nu se incepe lucrul ? Iată intrebare la care se cere respuns. Noutati din tara întâmplare u norocită In zioa de 12 a curentei, un băiat numit Iaruim, in etate de 18 ani, fiu al lui Sechir Meemet din comuna Asarlâk, judeţul Constanţa, ducăn-du-se ia câmp, a luat cu el un pistot Încărcat cu alice şi punăndu-se jos, din nebăgare de seamă, s’a descărcat pistolul, al cărui cocoş era tras, fiind că voia să im-pusce o pasăre şi a fost lovit la partea stângă a peptului. Lovitura este gravă, de oa-ră-ce toate alicele au remas in corp. Nebun-omorâtor. — In noaptea de 12 — 13 August, individul Gheorghe Tarazan din comuna Bogdanei, judeţul Suceava, care era lipsit de facultăţile mintale, a lovit cu muchea uduî topor in cap pe cumnatul său Gheorghe Pârlea ce’l priveghea, şi care a incetat din viaţă. Epileptic.— In zioa de 15 August, individul Ilie Curcă din comuna Dâmieneşti, judeţul Roman, in etate de 46 ani, mergând cu undiţa să prindă peşte din Şiret, ce curge pe lăngâ câtuna Drăgeşti, comuna Călineşţi, când se afla pe mal pescuind l a apucat boala epilepsiei, de care suferea de mult, şi căzând in apă, s’a inecat. Cadavrul numitului găsindu-se s’a înmormântat. Ciontit de treu. — In zioa de 19 August, pe cănd individul Cristea Teodor din comuna Pogoneşti, judeţul Tutova, caro evadase din spitalul Floreşti, unde fusese internat, se afla pe linia ferată intre cantonul 27 şi 28, a fost ciuntit do tren, incetand pe loc din viaţă. Un schelet. — In zioa de 22 August, pe teritoriul comunei Bacani, judeţul -,sj tova, la locul numit Chilieiciu, s a gas nişte papură un schelet de om, care ; numai un picior incarnat. După eo tatârile făcute, nu s’a putut cunoaşte causa morţei, nici numele acelui indiv Otrăvire, Femeia Constanţa Petreso I miciliatâ in oraşul Giurgiu, in noapti 16 Auguşt, s’a otrăvit prin luarea de brituri. Exposiţiunea Cooperatorii* (lin ţară Domnule Redactor Bine-voiţi ve rog a da publicitate u toarei adrese No. 28,490 din 19 augure a onor. Direcţiuni regale a căilor fera mâne. D lui Preşedinte Administrator al i tăţei Cooperative. „Răspunzând la adresa No. 72 de P „august crt. avem onoarea a ve incm „tiinţa că in urma cererei d-v. s’a aci» „ reducere de 50 °/0 pentru transporturile! „tinate Exposiţiunei Societăţei Coopei, „şi v6 trimite in alăturare un esempla „Ordinului de Servicii ce am dat perin „lului nostru in privinţa taxări transpa „rilor d-v. Primiţi etc. p. Director general. C. Olănesu Se tace dar cunoscut tuturor exposau că, pentru a fi scutiţi cu 50 °/0 din rt w '.li # I..J IC' transportului producţiunilor de expus obligaţi să adreseze acele producţiuni i Preşedintele-adrainistrator al Societăţei1 perative din Bucureşti presentând tot .1 dată la Gară şi biletul do Cooperaţiunt Fără aceasta formalitate exposanţii nu| putea fi scutiţi de 50 la°/0. Convins eâ veţi bine voi a transmite ceasta iu coloanele stimabilului d-v. i u ve mulţâmesc prin anticipaţiune. Primiţi, domnule Redactor asigurarea tinsei mele stime şi consideraţiuni. Pr«t dinte-Administrator. D. C. Butcidesa w Elevii scoalelor normale ilfi - Ordinul circular al domnului ministru cultei» sa instrucţiunei oublice cu Nfi. 14,184, elitre doiliG revisori şcolari de judeţe. Domnule revisor, In anul acesta mai mulţi elevi din şt .-i lele normale terminând studiile, vă invite fără intărziere să ii recomandaţi pertu şcoalele rurale, suplinite sau ocupate ini persoane cari nu mai corespund cheratlm ce au. Normaliştii vor fi preferiţi inaiuate ori-câror aspiranţi. Ministru, P. S. Aurelian. Concursuri agricole i] Membrii cari compun juriul concursul lor agricole in anul acesta in judeţul M hedinţi sunt, aleşi de judeţ, domnii : Peni Chintescu, Constantin Scafeş, Ştefan Cor -nescu, Gr. Sămboteauu şi Nicolae GheGijj ghiu ; iar din partea guvernului sunt dor nii : Michail Buriieanu, Grigore Argetofi nu, Radu Popescu (Butoeşti), Pândele I-mitrescu şi Dumitru Popescu. Semnul onorific S’a acordat ofieerilor superiori ' şi ir feriori, al căror nume urmează, dreptul d a purta ; Semnul onorific de aur pentru 25 ani i serviciu. Nil Nl Medicului de corp de armată Severi Emanoil, şeful spitalului militar centra Locotenent.-colonel Petrovici Ioan, din rt gimentul 7 liDÎe. Locotenent, colonel Ghe novici Gheorghe din regimentul 4 artilerii > Maiorului Lipan Gheorghe, comandantul batalionului 3 vânători. Maiorului Degeraţi k George, de la regiir® itul 26 Fălci. Maioî rului Roşea Ioan, de la regim ntul 9 doro k băuţi, Rămnicu-Sarat. Maiorului Popescif Gheorghe, de la regimentul 20 dorobanţi Teleorman. Maiorului Câlinescu Grigore de la regimentul 2 călăraşi. Câpitanulu Lâmotescu Constatin, de la regimentul 6 dorobanţi, Bucureşti. Căpitanului Lămote»« • \ ii... HiHinmn—i Jje |a batalionul 4 vânători. Wconomu Gheorghe, de la dorobanţi, Buzău. Căpitanului L de la regimentul 16 doro-ii Căpitanului Carapancea la regimentul 5 dorobanţi, Rnului Anastaseseu Ilie Ioan, (tul 1 lini0. Căpitanului Plop-litrie, comandantul escadronu-[apitanului Dan Dimitrie, de călăraşi permanent. Căpitanu-mnrie, de la regimentul 10 lui de musica clasa I Ialowit-K0 la regimentul 5 linie. rific de argint pentru 18 ani de serviciu. Bernfeld Isidor, de la bata-(inatori. Căpitanului Vladescu Iponibilitate. Căpitanului Popo-de la regimentul 7 dorobanţi, [dmmiatratorului clasa I Popescn la comandamentul corpului 3 Locotenentului Popescu Dimi-regimentul 32 dorobanţi, Brăila, ai Mibailescu Anton, de la re-dorobanţi, Rămnicu Sărat. Lo-Bulgaru Gheorghe, de la retraşi permanenţi. Locotenentu-[Sotir. de la regimentul 5 călăului de geniu clasa II Coada de la .comandamentul corpului nai a. 'ŞTIRI OFICIALE D. Tufăneanu, absolvent al :te|de ştiinţe din Bucureşti, este nu-A ,f- fiscal in locul domnului T. |sscu, destituit şi dat judecaţei. h N. Boboc este numit in func-de arehivar-registrator la salinile i j. in locul domnului D. Tocilescu, ţw FELURIMI •p vioa de 11 August, pe la ora 1 p. ii la maşina de treerat a arendaşului itatnlui Spatârei, judeţul Teleorman, wBnntei pe o şiră de orz, ce segâ-ropiere, s'a aprins, arzând impre-[o batoză, o şiră de orz, una de şire şi jumătate de paie nuoi şi 5 vechi, precum şi nişte orz şi ovăz Voinicelului Costea Stan. La 12 Au .. i aprins 11 crâmi ce se găseau si-ks teritoriul viilor locuitorilor din co-utonceni, judeţul Teleorman, causănd •»ă de 5.000 lei nuoi. S’au luat mă-itru dovedirea incendiatorilor. zio? de 31 Iulie trecut, pe la orele -(jumătate din zi, individul Iolian Rum profesiune franzelar in judeţul Iaşi, >du-se la Ungheni spre a se scălda şi in not râul Prut, la intoarcerea sa fe&ir’o bulboacâ din causa repeziciu-şi s’a inecat. După cercetările fă-d 4» primarul local, cadavrul numitului 'nflipitnt incă găsi. '■ ■’» de !) August, pe jA din comuna Buznea, moşia Mun- _______________, judeţul Iaşi, i ■ două girezi cu grâu şi o cantitate Ju treerat, precum şi batosa de tree-'f'aguba se urcă la 18.000 lei. fre penalităţile la Români | J timpul lui Matei Busarab ) lui Yasile Lupu. (Urmare (1) sprivinţa atentatelor contra pudorei ui • leu violenţă, se avea in vedere dife-fprejurări, după cari se orânduia pe-jha făptuitorului. Astfel, versta pacien-şL-rea ei civilă, calitatea ei de mirea-de faţă bisericescă, posiţiunea soia siluitorului, erau atâtea considera) Bcare făceau să varieze pedeapsa. Dacă se săverşea asupra unei fete .de 4j re-zece ani, prin intrebuinţare de viori mari, adică cu mână armată, pedeap-care se espunea culpabilul era moar-r*Aind violinţele nu erau mari, judecâ-osăndea după cum găsea de cuviinţă, tata era in etate de a fi măritata, si- Vezi Timpul , No, 184, 185,187.188. luitoiul, de era bogat, ’şi perdea jumătate din avere ; de era sărac, era bătut şi gonit din locul său. Dacă victima era fernee văduvă, necinstea ce suterise se pedepsea in bani. Dacă era călugăriţa sau mireană aşteptând intr’o monastire timpul călugăriei, crima se pedepsea cu moartea. Dacă faptul se săvărşea de un rob asupra fetei stăpânului său, pedeapsa ce i se da era arderea. Dacă se săvărşea de un obraz bisericesc, judecătorul ii aplica închisoarea intr'o monastire pe timpul căt găsea de cuviinţă. Căt despre răpitori, ei se pedepseau cu moartea, fără distincţiune de persoana răpită. Ideile religioase ale timpului daserâ nas-cere la aspre penalităţi şi pentru impreu-uările contra naturei. Amestecarea sângelui cu un dobitoc espunea pe culpabil la pedeapsa decapitărei, şi după moarte corpul lui era ars, dimpreună cu al dobitocului. Sodomia, adică unirea bărbatului cu parte bărbătească, se osândea in acelaşi fel. Rodomlenii perdeau ăncă dreptul de a dispune de averea lor prin testament, şi judecătorul n’avea drept să le reducă nici o-datâ pedeapsa. înainte de judecată, ei erau afurisiţi de biserică. Femeile cari se frecau împreună pentru a ’şi satisface poftele erau asemenea pedepsite cu moartea. Dar una din pedepsele cele mai teribile, tot in domenul bunelor moravuri, era acea reservată pentru dăscăliţă sau femeia căreia se încredinţa o fată pentru a o invăţa carte sau o meserie şi care o prostitua. I se vărsa plumb topit pe gură pentru ca, zice textul pravilei, „să ’i intre pe grumaji la inimă, căci prin aceste membre au eşit relele poveţe cari au secat inima părinţilor." Se pedepsea cu seveiitate, şi după voia judecătorului, şi proxenetul care ţinea mueri in casă, pentru a le specula şi acela care cu bună ştiinţă, ’i inchiria casa spre acest sfărşit. După imprejurări, asemenea oameni erau sau omorâţi, sau trămişi la ocnă, sau goniţi din locul lor, sau plimbaţi pe uliţă şi bătuţi la piele După cum persoana particularilor era îngrădită şi protegiată prin aspre penalităţi, tot asemenea era şi averea lor. In prima linie, găsim ceea ce numim luările prin-tr’ascuns, cari sunt cea mai directă mani-festaţiune a omului contra proprietăţei altuia. Ele erau de două feluri: mari şi mici. Furturile mari aveau de obiect un lucru de o valoare insemnâtâ. Erau incă considerate ca atari furturile cari se comiteau in pre judiţiul unui om de mare cinste, sau se urmau prin spargere, prin escaladă, prin chei potrivite, sau se sâvărşeau de nişte oameni deprinşi cu nişte asemenea delicte. Furturile mici erau acele cari nu intruneau aceste condiţiuni. Autorul furtului era răspunzător in două feluri: cu averea sa, pentru reparaţiunea pagubei; cu persoană sa pentru esemplul celor alţi. Păgubaşul cu ştirea justiţiei, putea face perchisiţiune pe la toţi pe câţi ’i bănuia că au comis furtul de care suferise, afară totuşi dacă bănuitul era om de onorabilitate cunoscută. Ca pedeapsă propriu zisă, furtul mare se pedepsea in genere cu spănzurâtoarea. In eas de efracţiune, de escaladă, de chei potrivite. se făcea următoarea distincţiune : dacă iaptul se săvărşea ziua de un oro de buna condiţiune, autorul era isgonit pentru cătâ-va vreme din locul său; dacă se săvărşea tot ziua de un om de rând, acesta se pedepsea cu bătaia şi cu ocna pe timp mărginit. Pedeapsa omului de bună condiţiune, era isgonirea din locul său pentru totd’auna dacă comitea furtul noaptea, şi a omului de rând bătaia şi ocna pe viaţă, dacă ’l comitea in aceleaşi condiţiuni. Fără induoialâ că nu pot intra in e-saminare» numeroaselor caşuri de furt prevăzute in pravilele lui Matei Basarab şi lui Vasile Lupu. Voi cita insă furturile de robi sau de feciori ai altora cari se reprimau cu mai multă severitate. Ast-feb dacă asemenea fapte se săvărşiau de un fiu de boer, pedeapsa ce se da făptuitorului era ocna'; dacă se săvârşeau de om de rând, acesta era osăndit la spânzurătoare şi târât de coada cailor până in locul supliciului său. Aceiaşi asprime era întrebuinţată şi pentru furturile de dobitoace, aşa de facile de comis şi aşa de păgubitoare in efectele lor, pentru locuitorii unor ţâri agricole ca ale noastre. Râu-fâcâtorii moderni, cari se dedau acestei industrii puţin onorabile, să afle cu spaimă pedepsele la cari se espuneau strămoşii lor, a căror meserie caută să o continue şi să o perfecţioneze. Predecesorii lor ar fi fost ferici ,â poată scăpa cu câte-va luni sau ani de închisoare, cad perspectiva ce n aş- tepta era teribilă. Pentru asemenea fapte ei erau duşi la spânzurătoare, ba, une ori, cănd întrebuinţau viohnţa, li se scotea chiar ochii. Cat despre furturile mici, ele se pedepseau generalmente cu bătaia. Dacă insa culpabilul cădea in recidiva, se insemna la nas, ca toţi să il cunoască. Dacă repeta lucrul pentru a treia oară, i se da moartea in furci. Asemenea se pedepseau şi acei cari furau din biserică sau de la stăpân. Pentru prima oară, li se tăia sau li se in-semua nasul; pentru a duoa oară, se tră-miteau la spânzurătoare. Cu toate acestea, omul sărac care fura de mare nevoe şi numai atât căt ii era necesar pentru hrana sa, se erta de ori-ce vină. Ca furi se mai pedepseau, ţiindu-se insă socoteală de gravitatea faptului: agenţii provocatori ai unor asemenea fapte ; acei ce găseau pe drum obiecte perdute şi nu le inapoiau; acei ce luau lucruri de la case cari ardeau şi nu le restituiau pănâ a duoa zi ; acei ce strămutau hotarele; acei ce nu inapoiau banii luaţi cu imprumutare sau violau depositul ce li se incredinţa-se, etc. Tâlhăriile se pedepseau cu spânzurătoare. Esistă incă o serie de fapte pentru cari se hotărăsc pedepse a căror severitate cu greu o putem pricepe in zilele noastre. Astfel, se pedepsea cu 30 de lovituri de toiag, acela care introdusese vitele sale in ograda altuia pentru a i strica productele. Se aplicau 10 toege aceluia care omora câinele din turma altuia. Se tăia măintle aceluia care cu rea credinţă tăia pomul altuia sau viţa lui roditoare sau ii strica gardul pentru a ’şi mări proprietatea etc. Jurământul mincinos avea o pedeapsă cumplita: se tăia limba culpabilului. Cu aceiaşi străşnicie se pedepseau şi dările de foc. Dacă focul să punea la casa sau la bucatele altuia, făptuitorul se osândea a fi el insuşi ars; dacă să punea la pădurea sau la gardul altuia, culpabilul era bătut şi i se pecetluia măinele ; dacă se punea in fine la grajdul sau la fânul altuia, i se tăia măinele cu desăvârşire. (Va urma) VINERI 13 legenda Una din cele mai bogate şi mai puternice familii din Bretania era intr’o vreme aceea a conţilor Hornic. Dânşii erau seniori de care se temea orcine, dar tare puţin iubiţi in ţară din pricina nelegiu-rii lor. Toţi viteji bărbaţi de arme, dsr tâlhari, jefuitori, impilâtori, nenorocind pe călători şi furând cinstea fetelor. Ei dedeau in castelele lor sârbâri de acelea că se cutremura şi bunul Dumnezeu ; şi chiar in mai multe rânduri sfântul Bruno, patrouul ţării, luase forma unei bufniţe, şi bătuse de câteva ori la ferestrele lor pline de lumină, tot sperând că se vor mai astâmpara, in-tocmai cum facem in zilele noastre când batem in tavan eu coada măturii pentru ca cei din catul de sus să nu tacă prea multă gălăgie. Dar seniorii Hornic nu se’ngrijau de aceste înştiinţări’ cereşti, şi bine inţeles că trebuia să sfârşască râu. Ziua de 13 iuliu 1343, spune legenda, cădea tocmai intr’o vineri, ca ieri. Pe cănd oamenii din ţară şedeau liniştiţi pe la ei p’a casă, aşa cum se cuvine unor pescari cinstiţi cari se tem de diavolul şi de spurcaţii lui, seniorului Hornic ii trăzni prin cap s’adune la masa pe câţiva din vecinii lui, tot de acelaş soi râu. Aşa că trimise p’un arcaş la unul din pescarii de acolo numit Jean-Marie. — Mâi Jean-Marie, ii zise el, am poftit pentru astă seară la masă pe seniorii Tredenec şi Trogoff... ’mi-ar fi de trebuinţă puţin peşte, dar din cel bun. De nu mi-oi aduce, apoi pune voi să ţi tragă câteva nuele. — Dar bine, stăpâne, găngăm pescarul, azi e vineri 13, punctul Iudei, şaduce nenorocire celui ce-o âmbla pe apă ! ___ Eşti un nătărău, Jean Mărie, respun- se flegmatic şirul Hornic. Ia’n ascultă-mâ tu pe mine, şi-i vedea pe urmă. Vinerea, este o zi ca celelalte, nu este aşa? Ei bine^ treisprezece zile şi o vinere, nu fac patrusprezece ? Prin urmare, n’ai pentru ce să te nelinişteşti. * Jean Mărie nu era tocmai dintre cei cu inţelegere, şi ăncă, in acea zi, băuse binişor. De aceea judecata stăpânului i se păru adevărată şi o crezu şi dânsul. Se scărpina puţiutel in cap, rostogoli de vro-căteva ori ochi şi sfârşi prin a zice că aşa trebue să fiă. Apoi se depărta spre a merge la luntrea lui, pe când şirul Hornic, apucat d’un ris grozav, batea din palme de răsuna tot castelul. Şirul Hornic n’avea dreptate să riză, căci şi bunului Dumnezeu i-o veni odată bine, cum o să şi vedeţi. După un ceas Jean Mărie cu băeţoiul lui o apucaseră pe mare. Micuţul era grozav de speriat, şi nu intrase in luntre decât după ce stăpanu-seu ăi dete câteva dupe ceafă. Vremea era de toată frumuseţea, şi cu toate astea pescarilor li se păreau că marea era neagră in loc d’a fi albastră. Totuşi vedeau tare bine printre transparenţele sale posomoiâte, şi se putea zice că ceea ce vedeau, nici odată vreunul nu putuse zări in partea aceea. Nu erau altceva decât peşti cu forme necunoscute cari se jucau imprejurul luntrei. Soli lungi de doui metri şi d’abea căt pe mână de largi, harengi cu două capete, sardele uriaşe pe spinarea cărora erau trase semne cabalistice, peşti forforescenţi sau cu figuri omeneşti, ş. a. m. Toate aste dobitoace ciudate se'nvărteau imprejurul lor şi părea câ’i privesc intr’un chip batjocoritor, pecând talazurile ce izbiau luntrea semănau a hohote de rîs. Jean Mărie era aşa de zăpăcit că nu n-drăznia s’arunce plasa ; şi s’ar fi intors de sigur la mal daca, spre marea lui mirare n’ar fi zărit că un rac de o mărime neobicinuită voeşte să intre in luntre. Antăia simţire a lui Jean Mărie fu o spaimă groaznică. Mai pe urmă, prin instinctele lui de pescar, înjunghia racul şi’l aruncă in luntre. Racul nu s’a apărat, şi odată afară din apă, a stat liniştit ca un rac care ştie cum trebue să’şi facă treburile. In acelaş timp toată nălucirea d’adineauri pieri, şi marea reluase trumoasa-i culoare verde, şi undele cântecul lor monoton. — Daca baronul Tredenec şi vicontele Trogoff n’or fi mulţâmiţi de prânzul Monseniorului, apoi atunci nu mai ştiu ce le trebue! murmura vesel Jean Mărie venind la ţărm. Şi, fără multă zăbavă duse racul la cas tel, şi’l puse singur intr’o oală mare ca să fearbă. Pănă una alta, tot i se părea lui că ciudat mai era acel rac, dar se duse acasă zicăndu-şi că n’are dreptate. Luni 29 August 1883, representaţiune extra-ordinară dată in beneficiul d-lui M. Mateescu, se va juca pentru prima oară in stagiune piesa C* ştie satu nu ştie larlatu, comedie originală in 3 acte de M. l’ascaly. Uuminaţiune veneţianâ. La cas do ploao re-presentaţia va avea loc Marţi la 30 August. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărat şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Droc-Rarciailll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miidescu. Prescurtare din Istoria Romanilor, lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. — Preţul unui exemplar 80 bani. De venzare la fraţii Ioaniţiu. Memorandum compose et publie par le comite elu par l’assemblee generale des re-presontants des electeurs roumains, tenue ă Hermanstadt le 12, 13 et 14 Mai 1881. Se află de vânzare la librăriele Socec, Graeve şi Rănişteanu, cu preţul de lei 2 bani 50. * * Aşa, pe la nouă ceasuri seara, tocmai când luna se ivia, Jean Mărie auzi un sgo-mot mare pe malul mării, şi iată ce văzu când se apropiă de acel loc: Racul ce pescuise peste zi, roşu din pricina fierturii, se ţâra repede in spre mare, trăgând de picior pe seniorul Hornic zăpăcit, care se încerca in zadar să scape din ghiara diavoli-că şi scotea ţipete groaznice. Sirii Tredenec şi Trogoff, urmaţi de toa te slugile castelului, incercau fără folos sâ’l scape. Un cerc magic inconjura pe crus-taceu şi prada sa, cerc pe care nu’l puteai trece. Asta a ţinut d’abia două minute, apoi contele şi racul pieriră in mare. Puţine zile in urmă, Jean Mărie muri de o boală neexplicabilâ. Sa nu vă’ncercaţi care cumva d'a pune la îndoială istoria acesta, de veţi merge in Bretania. Nu numai că a trecut in stare de articol de credinţă, dar pescarii sunt bine in-credinţaţi că racul fantastic vine din cănd in când pe la coastele mării in toate vinerile 13, gata a face să moară pe imprudenţii cari ar ămhla pe apă in acea zi. Gaston Vassy, Spectacole Teatrul Dacia.—Direcţiunea Grigore A. Manolescu. Sâmbătă la 27 August 1883. Re-pre.entaţiune extra-ordinară dată in beneficiul d-rei Anna Popescu, se va juca pentru I-a oară pe această scenă : Dama cu. camelii, dramă in 5 acte de Al. Dumas fiul. — Tra-ducţia lui M. Pascaly. In curând.- Doi Sergenţi, Cei patruzeci şi cinci, Monte Cristo, compusa din patru piese de d-nu A. Dumas, tatăl. Grădina Raşca.—Teatru roman.— Aso-ciaţiunea Iulian-Mateescu. Sâmbătă 27 August 1883, se va juca piesa: Noaptea furtunoasă sau No. 9, comedie originala de caracter, in 4 acte de d-uu I. L, Curagiali. Institut de educaţie la 1859, dirijat de d-şoara I. Hessliug, Dresda, Bismarkplantz. 81. Profesorii cei mai distinşi pentru limbi, ştiinţe, musică. D. doctor D. Pawlovici din Şiştoiv va da referinţele dorite. DE ÎNCHIRIAT giul al II-lea din casele de pe Calea Victoriei No. 145, proprietatea d-lui Ioan Ciu-flea, în care actualmente se află instalată Legaţiunea Italiană.—Acest etagiu se compune din 12 camere de locuit, Seră de flori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori, grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină în faţa casei, având introduse gaz şi apă. — Doritorii să se adreseze la tipografia D-lui N. Miulescu, Sala Bossel. MEDIO ŞI CHIRURG Boalele de găt, gară, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) INTERNATUL DE BĂIEŢI UHELIADE-RADULESCO Situat in localitatea cea mai sănătoasă a gradinei „Heliade", din piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor face după metoadele cele mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai invăţa gymnastica şi exerciţiele militare. In institut sunt iustalate băi calde şi reci cu duşi pentru copii. înscrierea şcolarilor seva face de la 20 August corent. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU t No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 27 august 1883. «Jarnp. Yt)Dd 5olo Renta Amortisibili. . . . P3'/? 94- 5“ ,, Renta Români 1’erpetoă , 92>|, 92»/, 6°|(, Obligaţiuni de stat. . . . 99 'h lOO'/s 6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale i02'U 103- 5o)o » Monicipale .... 833/, 84>|S 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 232- 235- 5oio Scrisuri funciare rorale. . . 91*1* 92»/, 7ojo .> Scrisuri Rurale. . . 102i/2 103 V. 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 88'/., 89- 6o[0 » » » 973,, 983|, 7o[0 > > » 1021/* 103- Impr. cu prime Rue. (20 1 b.) 3211, 33'/» Acţii Biucei Naţionale Române2601. 18SO 1390 , > Soc. cred. mob. rom. 260 i. 208--- 210- , , , llom. de construcţii 6001. 605- 507- , , » de Asig. Dacia-Roiu 300 1. •110- 415- , > > > > Naţionale 200 1. 240--- 245- Diverse Aur contra argint. . ... 1 >/, l.si* » > Bilete de Banque . . 1 ’b 1.31, Fiorini valoare Austriacă. . . . 2.11 2.16 Murei germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 99'li’) 100 ’/v TIMPUL higienică, infailibilă per servativă. Singurii vindecătoare fără ai adăoga nimic. Se găsesce in t6te farmaciile din Univers şi la Paris la JULE PERRE farmacist, No. 20 ij str. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacişti. EAU ET POUVRES DENTIFRICES l»r. 1» I K K IS K de la. facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L'OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIKRKE şi recompensa cea mai mare obţinută de dentifrice;. r. INSTITUTUL FROHLICH Cu opt eiase, inveţăment şi educaţie pentru fete, eu un curs de doi ani de inst ucţie înainte Işi deschide al 34-a an şcolar la 24 Septemvrie. Acest curs din urma. afară, de studiele ştiinţifice şi pedagogice, coprinde şi perfecţionarea in limbile moderne, musica instrumentală şi vccilă, in desen şi pictură. Primirea elevelor iucepe la 21 Septemvr e. I 'lena I Griinangergasse No. 1 unii ROB BOYVEAiriAFrECTEOR Acest Sirop Depuratif şi Reconstituanl de an gust plăcut, de uă compositiune cu totul vegetala, a fost approbatin 1778 de vechia Societato rogală de medicină şi prin un decret din annul XIII. Vindeca Iote b61ele pricinuite de viciurile sângelui : Scrofule, Pecingină, Eczema, Psorlasis, Herpes, Lichen, Impetigo, Podagră, Rhumatism. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudorifîco, favorisâză desvolta-rea funcţiunilor de nutritiune, intăresce economia şi provoca espuUiunca elementelor morbide, fiă ele virulente seu parasitare. __________________________________________ ROB BOYVEAUIAFFECTEUR CU IODUR DE POTASSIUM Acesta sete medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphililice vechi seu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Exostose, precum şi Limphatismul, Scrofu-losa şi Tuberculosa. La Paris, la J. FERRE, pbsrmacian, 102 rue Riehelieu.ii Snaejwr a lui BOYVEAU LAFFECTEUR .’t:. OldOfQitl, Mu. ai 1<5U b<5- -rg» »loru respir*-Le«tuvesr. I fir., IN EVRALUIES Vjnaecste u Itâ chisrfl ca hspurils _______________ »*Hi»*vr»l(rtc«, *U «u&U uuUKAlt pne | u ’ ,1* Le • uvear. J ft., 1 d-niluî Cr«alf*r. P?*lul 8 tr., cuti*. io Prtnciv - rsoti, — U’.iMar aaci*Ri- iuai»l6 do clin l-ai. VI rar do la Moaaala, PAJRUB. U*r- Bucorotol : U d. tlraor. li io tdu formocioli- III . A se feri de imitaţiu i,i, ori ce produsa similară este uă imitaţiune a formei exieriore iară calitatea adSveratului TARII AR IMDIEN GRILLON f FRUCTU LAX ATI VP SI RA CR1TORU Contra CONSTIPAŢIUNEÎ, HEMORROIDELURI, CONGESTIUNEÎ, VENINULUI, LIPSEI DE APETIT, INDEGESTIUNEI, IND1SPOSIŢIUNEI GASTRICE F6rte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiuni.— Indespensabilu pentru copil, dame insarcinate, bătrânii şi persbnele şeijănde. A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : E. GRILLOY E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in t6te farmaciele. BUCURESCI Strada Smărdan 2 I BUCURESCI 2, Strada Smfirdan 2. DEPOSIT DE MAS1NE AGRICOLE Loconioliie cee mai perfecţionate ca si fara apparat de ars pae de ori-ee mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc. . DIN FABRICA ^^d;jA.7Rsi3:^.ni,3L,, scasrs & c‘ ((Jaiiisborough, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simpli: in con-lnictio şi manipuliiţiune, uşoare, foaito lari şi repar,i la lucru DIN FABRICA Adriancp, I>latt Oo. (New-York i ■i Mat si ne de treerat (eu mancgiii) l Mori, Mamele atmize de por imit), Trlcnri, Grăpi. .V aişino de viiituni. Pluguri, si M aşi ne de Semănat, «lin fabrica MM Ilfowu & NOHkA.NTZ (Viena) Depou de părţi de inaşlno. Preţuri moderate 1 ALEMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept , de s omac sau atinse de gălbinare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă măncareeste Raica-ilOllt de Arabeş aliment nutritiv şi ' reconstiiuant, preparat de iîelangre-n:er din Paris. (A. se feri de con-faceri. Deposit in Romania la principalele farm. APA- TON ICĂ DICQUEM ARE CHIMIST HOUEN (Francia) Grăbeşte crescerea părului, împedecă de-coloratiunea ai i redă viată. Pommada Epidermală ANTIPELLICULARX Opresc* câderea părului. _ Di,. truge mătreta. — AstămnJră mâncă- nmele. t> Se ffttsesc în tOte Cutele cele bune . de Parfumerie. u --Jp^Tnmcrceriau 1 • r o •« _ ‘ r " ^ MALADII CONTAG14 «CMLEVind«car» eicurâ şl răpit . ţv** v: . Ah,. 1 \\ r.AI»ilT 1,1,1-MH I l i s Appr.iben. de a. V* sCjA Medicină nuni fi iiicd.ul cel uimi -'. .ceC'n . • OIMfS UjWM’tlX »C“ niaiudu. 40 unm .1» successe m jrmttc 1* I k K. JciD J«,quo-"&Ii^âu,88Jlj;t«r 11 onmor \ J - - - .- - ‘lildi-' (oniretttccn de teri trebue e se p,v /MraM.l.nnk ' ule-moth.- ,«« » ■ r Adun JJ g m Aa*»v ^ ^ ____ în albo | garantAj* n6strc de fabrică, şi %unt închise n cutii . spectab' -* ----^ * —J • • specială al căror model reduVI dăm rnai r» \MH nil OHTAM - NutrebucseprU cutiele rcvo'i’r lu 1 imbrul in albasir u pre tt’un 11 >s — (n i tim ‘ -----------------------------i JOSEPH SANDROVITî 10. BUCU Ji - CALEA VICTORIEI - J. IN RATE LUNARE Per&dnele c a m cunosc PILULELE DOCTORULUI DEHAUT . . OIN PARIS , rnu esita ase purga, atunci candele simtacâstal f trebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci del Jqbosdlă, pentru că, contrariu celor alte purga-1 Itive, acesta nu operezi bine decăt cănd este m-f Isotit de uă buna măncare şi de băuturi intări-l ţtore, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care/ , alege, penirua se purga, cea sul şi mâncarea/ (cari ii convin mai bine,dupeoccupatiunile/ ‘.sele. Obosâlapurgatiunei lundannulată kkprineirectul buneialimentatiuni, les-j .ne se hotăraşce cineva a repeta, ^ kpurgativul ori decăte oneste^ A trebuinţă. - 51. Şl 2 r 50 -J3 FOTOGr JUAFII prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2 ; Ihimpler, KoingJxirţj, in Prusia. Steind. Querstrase. 3. Cata-loge asupra unor lectura picante gratis. IN RATE LUNARE , Se vi "do Piane şi Pianine din cele mai renumite faii sistem american cu întreaga placă de metal, se primeşl piane vechi iu schimb, comaiidole se primesc din toateTiv vinciulc, In cumpărarea unui piano se dă şi una coleeţi a note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un toi acordeur şi facteur de piano. (ij Maid Medalia Societdtei Seitnlelor Indutlria le din Paris. DESTUI PERU ALBU Melanogen Tinctura cea mai bună a lui D1GQEEMARE Ain6, Chimist ROUEIV (Francia) Pentru a vopsi pe d;ită în tote nnanoiele, perul si barba . fără primejdie pentru pele si fără neci un miros. — Acostă tinctura este inferiori tntor oalor intrebn ntate peni »di. Se gasesce în tOie casele cele bune de Parfumerie. Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consnltaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 * * * * X X X X X X. ► Wtaliimea Halneara MAKELL HOTEL CAROL , MARE GRADINA ŞI TERAŢA PE MALUL MARE 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Mare udă de măncare, saloane de convenaţiune de jocuri şi de d ■ fef x ^ . neţuri foarte moderate, aranjamente speciale penii u şederea indeluni;S « X Stagiunea baior v a ineepe Ia 19/i iunie 181*9 X Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şe* ii sei W I. HERTKH ATELIER DE PH0T0GRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prii: aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sjst mul cel mai nou şi prevezut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fina. Onor. public care n’aavut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi speram că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ee lucrare atingatoare de aceasta artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele deposatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier [se găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. Par la presimte j’ai l'honuour do re-commandor ii I honoraido public num atelier artistique arraoge d'aprea le systâme le plus nouveau et pourvu d appareils tout neufs.—Les privi soni, roduits ot le travail tros Un. li'honorable public qui n'a pas encoro eu l'occaaion de se convaiucre re mou travail n'a qu â uous honorer de sa presence et nous esperons qu’il sassureda faciloinent de la pelCction de mon atelier —Oii se cliarge de tonte espece de travail concernant. cet ari. coiiinm: reproduction, travaux a l otat miturel etc. — Ou peu-paser tous Ies jours. quele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du matin jus-qu â 4 lieures aprbs undi, lipofjinfuk N. Mittlesou iutu Phcatrului boesel. Te,a la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor n i ^ nora cu presenţa lor. Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe terţ cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu (*• ^ curi de artificii. jw ^ Tai’if special pentru cei cari caută cură pană la 1 Iulie şi duSi T? 15 Septemvrie st. v. w Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus -^ rectorele Hotelului la Constanta. ^ Notă. Hotelul prii moşie pe domnii pasageri in toate .sţagmmiţr - w Atragem atenţia ou. public asupra curei (le stl’llffliri din i ^ ile Constanţei. ŞXM^5PPP(C?(!:3|c;iq X X X X X X X X X X X X IPSOS DE CAM PIN A CEA MAI DUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA şl MAI RETINA a TENCUIALA PENTRU CASE Mare doposit la D-nii F. Bruzzesi & t'-ie Calea Victoriei 55