[KRi^,.}MiH< C^aleâ, Vietoriei 1^»-. ÎI3. abonamentele v, to.li t»ra, P» an . . , pf 6 luni pn ti hilit. «0 l-i 22 Ini 12 Ini ^ \Ju t* pvltai-n* ia l.lmirustnţt* i>‘ i’n mnn6»’ 15 Imul. timpul REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Iilem pag. III. 1 20 Reclame pag. III , . .IM) > , II .... 2 50 , D Anunţurile ji inserţiile se primesc ••ncnreştl, la Administraţia ziarnlnl h VIena, la biaronrile de ammţnri Heinrii Schalek, Wellzeile 12;—A. Oppelik, Stnbet-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni M. !Bucureşti,25 Ianuarie 1883 tP?.i>a trebue sil dam orezămănt re-âaţiunii făcută alaltăieri do organul i strada Doamnei, niaioritaţilo gu-mamcntale din -Senat şi din v a-mi. in momentul presoutării pro-«uoiii de revizuire, au formulat iu ij-ris şi au semnai o resoluţiuuecare n se mărginea numai să indice punc-e ce trebuiau modificate, c-i ex-i(»u in acelaşi timp şi modul in ,re parii.sânii revizuirii doreau să V facă această operaţiune de viitoare Adunări legiuitoare. ' Vorbind de acest curios document, mtimtl, dupe ee tace, cu acea butii credinţă exemplară pe care am bat ndese-ori ooasiunoa să o eon jţaţâm la. dGnsul, istoricul prclimi-ţjrielor revizuirii se exprimă astfel: v Temerile erau atât rle mari, şi prin tir-Ure liniştea şi unirea atât de anevoioase * Btihilit, in cât, dnpe lungi desbateri. 1 njea susţineau revizuirea au trebuit sft jţim.'i lămurit cum si in ce mod înţeleg a. efect;.ii Constituţiunea. lAuoi. dupe ee s a desbătut punct eu nd ditei iţele disposiţiimi menite a se hune revizuirii, delegatiunea Senatului. Lţapttl căreia se alta insuşi mitropolitul ||mat al ţt-rei, s’au inteles asupra tutulor iiposiţiunilor. Şi acea înţelegere a fost sumată- ţi formulata intr'o resoluţiune. t a fost iu urmă subsemnată de maio-tea ambelor corpuri legiuitoare. oaia d-lui f\ A. Rosetti inserează i»t> coprinsul aeestoi resoluţiuni, re-8iită in forma pe care d. B. Boe-?$c,i a dat'o propunerii din Senat, necum şi numele tutulor acelora cari ii subscris’o. ;Nu ne vom opri asupra părţei a-imalo şi ireverenţioase a acestui ia ai era turn care seamănă mai mult ■« un ordin dat Camerelor de revi-Rre de a înregistra voinţa expri-matil de predecesoarele lor. Din momentul in care, in adevăr, Ii se de termină chiar modul cum trebuese evizuite articolele din Constituţiunc, 'olul fericiţilor părtaşi ai unor ase -nenea Adunări va fi de a şi incasa liurna şi de a dn din măini la vot omalia — erte-ni-se acest neologism datorit celebrului d. iMitiţâ Sturd-is — anlonmUa. formulă nouă a vechiului strigăt de resboiu : Sus, băni! dos copii', va ajunge astfel la ipogeul desvoltării salo, spre cea mai nare fericire a patriei şi a d-lui Ion drătianu. Lucrul asupra [căruia voim să. a-■rtigem atenţiunea cititorilor noşli sste cu totul de altă natură. Am susţinut in tot-d’a-una cu ' ndmă convingere că intreagă acea» ît eampniiio intreprinsă pentru revi î'iirea Constituţiei nu tinde in «lefi div de căt la modificarea radicală baselor actualei legi electoralo si ii o îndrumare dibace către sufra pi universal. Atăt discuţinnile urmate in cele louS Corpuri legiuitoare căt si reso Mţiunea de care am vorbit mai sus ,|ie întăresc iu această ideă. Fată in oe mod este formulat pune îl esenţial al resolutiunii iscălită de Membrii rnnioritătilor guvei*uament;i din Seuat şi diu Cameră : Ba-solo legii electorale, relative la Adunarea deputaţdor, se vor modifica in modul următor : Corpul eloetoiale va fi impârţil in liâ-earo judeţ in trei oolegiuri : "olegiul 1 va fi compus diu toţi proprietarii rurali Sv'-iul un venit lor.oiar rural intre 000 şi 800 lei uoni iu .dus. Colegiul II va 11 compus din toţi proprietarii rurali cari au tiu venit mai mie de cât cel indicat mai sus, precum şi din ori-oe alt locuitor, domiciliat in comuna rurala, care cu plăti ori-ce dare directă către Stat. Toţi aceştia vor rota indirect prin delegaţi Colegiul III se va compune din toţi locuitorii oraşelor, cari plâteac. un imposit de 18 lei cel puţin; cei ce plftte.se nu imposit mai mic vor alege delegaţi, cari voi vota cu eei-l-alţi alegcrori din oraşe. Se vor menţino scutirilo de cens actualo in favoarea protesiuuilor liberale, oficialilor in retragere, profesorilor şi pensio-ilor. N'umerul deputaţilor (ie oraşe se va ficsa cum va eliibzui mai bine Adunarea de re-isuire. Basele legii electorale rclativf la Senat-, se vor modifica in modul următor: Corpul electorale pentru Senat va li im-parţit iu doue eolegie peulru fift-care judeţ Colegiul I va fi compus din toţi proprietarii rurali avend nu venit 0de la 600 la 800 lei pe an. Acest colegiu va da doui enatori pentru lia-care judeţ Colegiul II se compune diu aceia-si alegatori ai oraşelor cu şi pentru Adunarea deputaţilor, afurft de acei alegători din oraşe cari votează prin delegaţi. Acest colegiu va da un senator. Una din criticele colo mai obici nuite aduse legii actuale, lege hasa-tă pe cens şi pe capacitate, a fost deosebirea po care o face intre co-eginl 1 şi colegiul II, intre proprie taiga, mare si proprietatea mica. Toi revizioniştii 'şi-au ineurat aci calul or de bătae, imprumutăndn'şi unul altuia argumentele, cari se rosti mau toate in a zice că această deosebire nu sP poate justifica in raţiune cu nimic. Unde mai este interesul ca proprietatea sft fia impftrfitft in doufi '? striga iu Senat un partisan aprig al revizuirii, onorabilul d. Voinov. Pentru ce doue feluri de proprie taţi ? Astizi nu mai sunt acele vestigie ale trecutului de boeri mari şi mici. Este o singura proprietate rurala, prin urmare un singur interes ! In raţiune pură, negreşit, deosebi rea intre proprietarul cu trei sute galbeni venit şi cel cu doă sute nouăzeci şi nou5 poate plinea arbitiam şi imposibilă de susţinut. Nil e vorba insă de a se şti dac dreptul constituţional aprobă sau nu această distincţiune, ci dacă modifica rea ei a devenit alăt de imperioa să in căt sa neeesiteze revizuirea le gii fundamentale a ţărei. Cănd Con .tituanta, a dat această diviziun proprietăţii, ea a ţinut, evident r.eo mă do traditiunilo trecutului si de realitatea lucrurilor ee avea, sub oc Iii. Se ponte insă ca de la 18615 pen astăzi, intr’un interval atăt de scurt proprietatea inare să se fi „doino cratisat". cum sa zis. Fenomenu nu ne-ar surprinde, căci de scapţe asistăm la o curată feeric Graţie tri am meoa patriotică şi linaneiară . potagiurilor. jocurilor de bursă şi Măritelor transacfii şi roscumpărăt iăeuto de Stat, milionarii au eşit din lămenf: ca sub influenţa unei baghete magic# şi toate aceste milioane ui crisfalisat in moşii şi vaste do-meuie. . i** „Democraţisarea“ proprietăţii mai, recunoscută de inşişi oi-atorii guvernamentali, constime prin urmare un puternic argument, nu pentru desfiinţarea, ei pentru ipănţinerea colegiul I. Lucru curios insă, aceia, cari au declamat pe toate toiiurilo că proprietatea nu poate avea* de căt un singur interes, aceia cari au vorbit do )oeri mari şi de boeri mici, îndată, ce a, fost vorba să ’şi pue pe hărtie dorinţele şi cugetul lor, n’au avut altceva mai bun de făcut de căt să )ăstreze împărţirea, admisă, dc Constituţia di ii 1866 ! Oontradieţiunea intre vorbe si fapte este deci flagrantă şi, spre a le combate proiectul, n’amavoade căt să •ecurgem la propricle lor argumente. Pentru ce in adever ^proprietarul rural care plăteşte o fifucievă de 600 sau 800 lei pe au s;f voteze in colegiul I, pe cănd aciţia care, nu plăteşte de căt 599 saii- 799 să fie obligat a şi da votul in colegiul II'? etc., ete. »: Există insă—erte- -se expresiu-noa—mi şiretlic la mb'loc. In aparenţă se mănţine colegiul, căci revizioniştii, văzănd grija ce a coprins ţara, sau grăbit a declara că baza viitoarei legi electorale va fi tot aceea a Constitiiţiunii din 1866; in realitate insă acest colegiu este escamotat, a-niliilat, nu mai are fiinţă, Căci alături cu proprietarii mici voi1 veni la vot toţi locuitorii comunei „cari vor plăti ori ce dare directă către Stat*\ şi ace fia vor ineca colegiul, fiind că vor constitui marea lui majoritate. Colegiul II, aşa dară, in sensul pe care ’i Un dat' Constituanta, nu va mai fi, şi putem să ’i scriem epitaful de pe acuma chiar. In căt priveşte colegiul III, zis al ,.inteleginţei“, ol va fi compus din toţi locuitorii oraşelor cari vor plăti un imposit de cel puţin 18 lei, re-zervăndu-se acelora cari vor fi mai puţin impuşi dreptul do a vota prin delegaţiune. Spre a li alegător dară in colegiul „inteligenţei'1 va ti dp ajuns să plăteşti Statului 18 lei contribuţiune pe an, sau chiar mai puţin Căt despre celelalte condiţiuni pe cari ştiinţa ir consideră ca nişte eni olarie neapărate ale sufrajuliii , cum spre exemplu, să ştii a scrie, a citi. a calcula, democraţia romfină le consideră, de pri-sosl (Vsomeni consideratului pot (i bune pentru cugetători ca Stiiart iMill, nu insă pemni legiuitori ca cei din dealul Mitropoliei 1 Gologiul profesiunile! liberale, colegiul inteligenţei va deveni astfol o adevărată minciună, dupe cum am văzut că va fi eu colegiul proprietăţii mici. căci numai inteligenţa nu va domina intr’ănsul. Deci .singurul colegiu oare va scăpa oarc-cum de valurile ameninţătoare ale demagogiei va fi tot acest nenorocit colegiu I, in contra căruia s’a întreprins o campanie atăt de in-verşunată. Celelalte, vor fi lăsate pe măna politieianilor de mahala, a patrioţilor de meserie, a părăsiţilor corpului social, a acelei adunături do fiinţe fără merit, fără onestitate, fără inteligenţă, fără scrupul, cari consti-tue astăzi Societatea «Io exploataţiune a României. Daca prin urmare suli-ajnl universal nu va exista in lege, el va exista in fapt,—şi eaU pentru ce am susţinut şi susţinem cu puterea convicţiunii că modificarea Constituţin-nii n’u avut alt scop de eăt introducerea, pe faţă sau pe furiş, a acestei inovaţiuni exotice şi periculoase iu obiceiurile poporului român. Scrisorile nefrancat» nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ari). CRONICA ŞTIRI TELEGRAFICE Paris 4 lebr. — O depeşi diu Londra către ziar „Le Temps“ confirmă înţelegerea intervenită intre Austria şi Rusia asupra cestiunei Dunărei ; Austria a promis d’a aderea ta propunerea ce va face Rusia la Conferinţă d’a deschide gura Kiliei na-vigaţiunei. Cologne, 4 febr. — „Gazeta do Co-logne1' zice intr’o apropiată circulară cil Rusia va susţine drepturile sale exclusive asupra gunoi Kilia. Cair, 4 febr. — Khedivul a semnat de-eretu numind pe d. Colwin consilier financiar pe lănga guvernn egiptean. Roma. 4 febr. — Se telegrafiazâ din Petersburg Ia Agenţia Ştefani ea depeşa-cireulara a d-lui de Giers către reprezentând Rusiei in străinătate, ’i informa numai despre reluarea funcţiunilor sale do ministru al afacorilor străine ; ea nu tratează despre nici o cestiune specială.’ Constanttnopol, 4 febr. — Drogmanu consulatului Italiei la Aleg a fost arestat supt inculparea de atentat comis asupra unei tete şi de asasinarea unui servitor. Contrariu cu cele afirmate de Diritto, incidente consulului italian la Tripoli cu sentinela de la poarta citadelei nu s’a regulat incă. Londra, 5 febr. întrunirea Conferinţei pentru Dunăre a fost amănatft de lunea viitoare in urma unei indisposiţii a contelui de Munster. ambasador al Germaniei. D-ni patentări de clasa I şi II, înscris! pe lista definitivă a anului curent, simt. convocaţi la primărie in zion de 30 Ianuarie, la orele 12, spre a proceda la alegerea ţinui membru la trb. comercial ile Ilfov, in locul d-lui Al. Zahnriadi demisionat. * Societatea do geografie va ţino Duminica, 30 curent, o şedinţa supt. prezidenţa M. S. Regelui. * D. Gheorghe I. Costescu, care a reuşit, la concurs, este numit in postul de controlor şi agent de urmărire, reni as vacant prin demisionarea d-lui C. Chivu. * „Monitorul* do azi publică următoarea lege sancţionată : Alt. I. Termenul pentru sevărşirea şi lichidarea lucrărilor calei ferate Mărăşeşti-Buzeu. a cărei construcţie a fost autorisată prin legea din 14 Marte 1879, se prelungeşte pănă la 1 Iulie 1883. Art. II. Termenul pentru presentarea socotelilor acestor lucrări la curtea de comp-turi se prelungeşte pănă la 1 Noembre 1883. * Cu începere de azi a început să apară in capitală o nouă gazetă : Prcssa liberă. Ea face oposiţie guvernului roşu. Ti urăm viaţă lungă. I ii formaţ i nul Ieri 24 Ianuarie, s’a împlinit 24 fie ani de la proclamarea nnirei celor doti6 prineipato romă ne, Moldova şi Muntenia. Salutăm această măreaţă zi, in cure Românii color douC ţ£ri surori, uniţi inlr’un cuget şi o simţire, şi-au dat, măna spre a lucra împreună la mărirea patriei lor. Din Buzău so scrie Jlesboiului că ii. Nâstaso Georgeşcu, primarul comunii Mărăeineni, împreună cu d. Nieu Constantineseu (deputat) cero ţăranilor 12u lire, ca să i mai impro-pietăreascâ după legea rurală 1 ! ? Am dori ca acest doi domni să no desluşească această împrejurare, pentru ca lumea să nu crează că este mir şi simplu vorbit do un gheşe/t patriotic . CORPURILE LEGIUITOARE Senatul Senatul ieri ne fiind in număr, n’a ţinut şedinţă. Camera In şedinţa de ieri, după cc s’au presentat cate-va. petiţiuni, d. Cogăl-niceanu a anunţat o interpelare pentru nepublicarea actelor diplomatice privitoare la retrocedarea Basarabiei. D. CorVtncscu a anunţat şi d-sa o interpelare in privinţa popri roi sătenilor de a lua uscături din pădurile Statului. După oarc-care discuţie, la care a luat parte şi d. Cogălniceanu in cestiune personală cu d. prim-mi-nistru,—incidentul s’a inclus. 0 altă interpelare in privinţa alegerilor comunale şi a administraţiei din judeţul Tecuciu, s’a anunţat de către d. Racoviţă. A avut loc şi o discuţiune asupra cestiunei sulevată de d. Robescu asupra rădicării oraşului Focşani intre cele de intăiul rang precum şi asu-ra neorănduielilor comise cu ocazia alegerilor comunale. Apoi s’a început discuţiunea asupra propunerei de revizuirea Oonsti-taţiunei, luănd cuventul d- N. lonescu, spre a oombate art. 1. GAZETA TRIBUNALELOR Scena se petrece înaintea Cnrţei de apei din Bucureşti. Doamna X..., in instanţa de divorţ cu bărbatul seu, a făcut apel in contra unei hotâriri a Tribunalului din Ilfov cara i-a a-cordal o pensiune alimentara numai de 50 loi pe tunft. Atât soţul căt şi soţia sunt de ţaţă,—cel d’anteiu modest, ruşinat, melancolie; cea de a (Lua, gătită, pomadatft, pudrată, cu o i-mensft pălărie mousquetaire pe cap, aruncând galeşe ochiade magistraţilor şi priviri triumfătoare bărbatului: ea pare sigură de succes. Dăndtt-i-se cuventul, avocatul apelantei face istoricul menagitihti nefericit, arată neajunsurile. suferinţele, brutalităţile indurate timpul do soţie cu o răbdare ingerească. Auzindu'l, clienta sa este modelul tutulor virtuţilor casnice; ea n’ar li având nimic de imputat pe conştiinţa sa: singurul autor al discordiei conjugale, singurul culpabil prin urmare, ar ii soţul. Ca conclusiune, cere sporirea pen-siuuei alimentare cu J00 lei... — Domnilor consilieri! esclamă bietul bărbat, eu nu ştiu ce picate am kficut şi ce_.va ii arând cu mine d. avocat, căci nu 1 cunosc şi nu 'i-am pricinuit nici o daţi vre un râu; i-a uitaţi-vâ insa ce ’mi scria, nu mai departe de cat acum o septimini, ingeraşul de nevasta de care vorbea adineaori Dumnealui... Şi, scoţând o scrisoare din pozunar, iii-cepe a citi : „Prostule, nepricopstitule şi ticăloşiile ! „Am auzit ci ţi• ai luat casi cu chirie in strada Eomani; ficeai mai bine de te mutai in mahalaoa S..., cici era mai potrivit cu tine. „il'ai criticat prin lume ci... („aci ur-„meaza o serie de amănunte naturaliste, „pe cari le trecem cu vederea spre a nu adepţi convinşi şi mai ales peutru că opoziţia, la toate alegerile, se culcă pe lauri oratorici." Naţiunea arată, că alegerile nu au fost libere nici in capitală, nici in districte. Pretendenţii din Franţa Şedinţa Camerei de la 20 c. ce a ţinut zece ore, va remănea memorabilă in analele parlamentare ale Franţei. După ce s’au respins atăt un a-mandament al fostului prefect de poliţie Andrieux, căt şi propunerile lui Floquet (expulsiune absolută a prinţilor şj perderea drepturilor politice) şi a lui Ballue (ştergerea prinţilor din cadrele armatei), Camera a a-doprat propunerea lui Fabre. După această lege membri familielor, care „speria pudoarea cititorilor-). Mie nu mi-e au domnit odată in Frcnţa, sunt ex-teamă de bărfelele tale. Inima (1) mea G}W dela 01’\ ^ posturi Civile deslide ori-ce concurenţă: ea este lrumoa- '“P militaie <31 pot expulşi la să ca un buton de roză, bună de iubit, fres- trebllln*ă Pnntr un de°ret al con' că şi apetisantă. Voiu pune pe judecători iu porţiune sa apreţieze calităţile ei şi... — Destul! destul! (Jurtea e luminată ! se grăbi a intrerupe preşedintele scandalizat, şi intorcendu-se către apelantă care pusese ochii in pământ, î zise : — Curtea iţi respinge apelul şi... altă dată să nu mai serii asemenea scrisorii, că şeade ruşine! (Putem adăoga, intre parantese, că incă de la iuceputul citirei avocatul se tăcuse nevăzut) siliului de miniştri aprobat de pre şedinţele republicei şi in cas de ase inturna in ţeară tară permisiunea guvernului sunt supuşi unei inckiso-ri dela unu pălii la 5 ani şi apoi iarăşi vor fi trecuţi preste graniţă. Şedinţa a fost prea furtunoasă, iuceputul şedinţei de noapte came- propune este de natură a ne aduce aceste imbuuâtăţiri, şi să vorbim mai ăntâiu de modificările pe care insişi roşii cari le p,0-pun le consideră ca secundare şi, cum au zis ei la tribuna parlamentară, ocasionale. Iteinstituirea Consiliului de Stat a cărui abolire a fost cerută de insişi roşii ? avem nimic de obiectat. Desfiinţarea gar-dei naţionale infiiuţată de roşi V Nu avem iarăşi nimic de obiectat. Declaraţiune că România este un regat şi schimbarea numelui de Domn in acel de Rege ? Asemenea nu avem nimic de obiectat, afară numai de o singură modestă observaţi une. Daca aceasta este de atrihuţiunea unor adunări de îevisuire, atunci ce devine actul tăcut de adunările actuale prin care ele au dat României numele de regat şi Domnului ei numele de Rege V Ce devine iusăşi recunoaşterea României ca Regat de către toate Statele lumei ? Sau, poate, că partitul de la putere voesce a pune in cestiune^ acest mare fapt, precum şi insâşi instituţiu-nea monarhica, inaintea unor adunări alese sub presiunea faimoasei lui infiuiuţi morale ajutată prin şapte ani de domnire in cari âr fi recrutat adherenţi peutru ideile des-vâlite de el in Adunarea de la 1866 ? Nu, d-lor România nu are trebuinţă de această schimbare de cuvinte pentru a li recunoscută atat in alură cat şi in intru ca Regat. Domnul pus in capul României la 1866 ^ : şi inzestrat de atunci cu toate puterile re-1 gale, nu are trebuinţa de aceasta schimbare REVISTA ZIARELOR Binele Public relevă fecunditatea epocei actuale in surprinderi şi contraziceri politice pe cănd precupeţii de sofisme formează un batalion de zavergii mincinoşi trăind pe so coteala credulităţii şi apatiei Romanilor. Din toate faptele roşiilor in ori ce cestinne se vede că cloaue rele minează tot mai mult ţeara; „Duhu necurat al corupţiei interne şi acţiunea neîncetat năvălitoare a politicei do interese streine." Romanul apelează la „patriotismul" deputaţilor ca să voteze bugetele şi alte legi urgente. România liberă, constatând că şi de astă-dată. mai ca totdauna, s’au ales numai sateliţi de ai guvernului la comune, consideră ca adevărată cauză a căderei opoziţiei „lipsa de principie bine distincfceitflipsa de vederi de stat lămurite şi practice, de (1) Nu tocmai acesta e termenul din scrisoare ; am fost nevoiţi insă a recurge la un eufemism... N. B. ra s’a declarat in permanenţă şi ho-! de " pentru a h recunoscut toate tărărea s’a dat la miezul nopţii. A-1 unShlunle ^ei c'a V ato Regele ceastă şedinţă nocturnă reaminteşte Roraămei independente da<* este nece-şedinţele convenţiei din timpul revo-!sar’ ca aeest ^ priuHt cu maudHe. de luţiei. Rămâne acum să vedem cum ^ara mtrea£a> ca încoronarea operei Diva va primi senatul legea contra preten- j uurdor ad"boc sa fie consacrat şi prin Con denţjjor. I stituhuue> Ta veni timpul ca sa se facă şi ace„sta. Prin culoarele Camerei franceze circulă sgomotul, după cum spune o! Insa atunci eonsaeraţiunea se va face depeşă, că ducele de Aumale va pu- cu *ara mtreaSă restabilită in domnita- blica un manifest prin presă, in care va asigura că d6nsul şi prinţul de Orleans respectă constituţiu-nea republicei şi apoi va protesta contra i ' tea ei şi in deplina ei libertate electorala, când vocea alegătorilor nu se vă găsi inâduşita prin presiunea şi prin corup-ţiunea ce se eseista astăzi asupra ei in această calitate misiuni electorale şi de un ministru al justiţiei carele, prin acte oficiale, nu tagâdueşte ca a dictat judecătoriei sentinţele ce aveau a pronuncia şi susţine că autoritatea sa disciplinară far au-torisa a face aceasta. Dar atunci, numai pentru celelalte două eestiuni, adica pentru cestiunea Consiliului de Stat şi aceea a gardei naţionale se agita intru atâta spiritele şi se convoacă adunările de revisuire ? Nu, d-lor ! Roşii iusuşi dimpreună cu d nul Prim-Ministru Ioan Rrâtianu sau ingrijit a ne o spune de lai-nalţimea tribunei parlamentare. „Aceste sunt, zic Domniile lor, cestmni secundare şi numai ocasionale. Gestiunea principală este modificarea legei electorale in care scopnl nostru este de a contopi colegiul ăntăiu cu colegiul al doilea, scoborind censul electoral la 000 Ici venit fonciar : de a scobori censul m colegiul al patrulea şi de a lărgi condiţiunile de dispensă de cens pentru eligibilitatea la Senat. Aici cestiunea merităpin adevâr ca sa ne oprim la ea şi sa o esaminâm cu pătrundere. Aici se atinge de insâşi basele con-stituţiunei şi trebue să vedem unde ne ar putea conduce modificările propuse. Sa vedem mai ânteiu dacă reul ce ni se denunţa ca motiv pentru schimbarea basei fundamentale a Constituţiunei noastre este real ear nu imaginar şi daca el provine de la Constituţiune insâşi, sau numai de la oamenii chiâmaţi a o aplica. Dacă voim sa fim_ drepţi, trebue să recunoaştem că, in timpul de 16 ani de cănd avem această Constituţiune, ea n’a putut âncâ s â şi primească o deplină şi sinceră aplica-ţiune, u’a putut anca să producă roadele ei.; şi să se pretaca ca prin farmec societatea noastră, sâ şteargă cu totul vechile obiceiuri resturnatoaro ale partidelor. Partidul de la putere ne dă cea mai vie dovada despre aceasta şi lui se — - numai ori cărei măsuri escepţienale, cerând i folosul esclus,v alj unu* partit ale căruia pentru sine şi pentru ai săi drep- prmcipu 11U sunt cit principii de res- i i i .... . .. . . i tumora oi E nn. .A Ti - .. I . -_ - _ i tul de a trăi pe teritoriul unei teri, pe care au servit'o pururea cu lealitate. ÎNTRUNIREA DELA IAŞI A OPOSIŢIUNII UNITĂ Discursul d-lui C. Suţu (Urmare) Aceste sunt domnilor, trăsăturile principale ale Constituţiunei noastre ! ele ve ata principiile de care sa condus şi rolul ce a avut majoritatea conservatoare din adunarea de la 1866. Că această constitu-tiune conţine oare care imperfecţiuni de detaliu, nimenea nu o va tăgădui şi noi autorii ei suntem cei d'ânteiu a recunoaşte că opera noastra nu este perfectă şi comportă imbunătăţiri. Sâ vedem, insă dacă revisuirea ce ni se turnare şi de anaiţjie, ai căruia trecut, a-tăt in afara cat şi ^n ţară pana la 1877, nu este de cât o luptă contra principiului monarhic, fie prin presă, fie pe strada; ale căruia acte, chiar iu momental de faţa, nu pot avea alt rcsultat de căt de a ne conduce treptat către surparea principiului monarhic. ■ Intre reformele constituţionale ce ni se propun, gănditu-s’a partitul de la putere a complecta constituţiuneă cu garanţiile ce poate oferi drepturilor cetăţenilor instituirea unei magistraturi independente şi inamovibile ? Nici de cum. Departe de aceasta, el lasă, din contra, neatins ea o moştenire preţioasă pentru viitoarele adunări legislative, proiectul de lege ce 1 a introdus pentru electivitatea magistraturei. Ear in cât pliveşte dorinţa lui de a avea o magistratură imparţiala şi independentă, el ne lasă sub trista şi iegrijitoarea impresiune produsă in ţară prin scandaloasele dar instructivele destainuiri; ce ni s’au făcut de un judecător, carele mărturiseşte că i s’a dat in p oate imputa culpa de a fi impedicat de la ineeput mersul regulat şi sincer al mecanismului acestei Constituţiuni Nemulţumit cu iustituţiunea senatului, el a profitat de presenţa s t Ia putere pentru a nesocoti drepturile representaţiunei naţionale, a aplica fărâ votul senatului nenorocit concesiunea cailor ferate către prea faimosul doctor Strusberg, care in urmă a costat ţârei un sacrificiu gratuit de aproape 130 milioane. El, găsindu-se la putere, a dat primul exemplu al intrebuinţârei violinţilor şi a eonoscutei influinţi morale in alegere. El. căzând de la putere, a atacat prin presa sa, cu o inverşunare neobosita, instituţiu-nea monarhică şi pe inaltul ei representant. El a tăcut atunci criminala tentativă de resturnare de la Pioeşti. El reluând, in parte puterea la anul 1870, a organisat o tentativa şi mai criminala pentru că jiera trădătoare, care adusese pe alesul ţârei la hatărirea de a abdica şi a pus pe Conservatori in trista necesitate de a recurge şi ei la presiuni electorale pentru a scapa Tronul de ameninţările Iui. El, in 1877, a recucerit puterea sprijinindu-se pe influenţi străine şi ameninţând din nou Tronul de resturnare dacâ nu i va da guvernul. EI, reluând puterea, a usurpat in folosul res-bunârilor sale şi a dat in mâinele unor deputaţi neresponsabili şi lipsiţi de ori ce mandat pentru aceasta, nu judecătorească, dar chiar şi puterea n, tiva care după Oonstiţuţinne este ai în direct şi esclusiv al Tronului. Ei a intemeiat acum, ca sistem d perpetua la putere, corupţiunea ele® cea mai iutiusâ şi cea mai periculoşi mulţind uumtful funcţionarilor depi L de ei, destitui nd iară cruţare p« or:|M iuucţionar şi ar fi permis a crede ca avaa o conştiinţa electorala inlepe.&j de spiritul Ue partid, numind judilfto cu insarcinâii electoral,', destitumd jud u peutru ca nu asculta Ue poruncile cej'ri dau iu materie electorala, proteguind au ţionarn prevarieaiori iudaia ce i , servi de instrumente in alegeri, aiuemSn pe lie-care particular in interesele .-al (in tru a-i dobeudi votul, recompensat «u slujim grase şi cumuiate pe cui carj'jL conştiinţa lor pontica. Ri, m uun, s<* principiului Loestituţiuuei, ne aduce > ,1 cu im aiitemergetor pmnru vntor su.l universal aplicat la aiegerne couiuniSţtţ . socotind de mai inainte şi dictând fiai de pe acum hulâjueu viitoarelor aalrl de revisuire. Ei, iu line, ne laşa a j ... vedea opiesmnea ce ameninţa pentru‘liiin toi conştiinţa şi drepturile cele mai s pe ale lie-caruia din noi, manţiuend lin iedul electivnaţei magistraturei care u •VaJ putea avea alt resultat de cai şeibireltct rei şi ingenuuchearea lie-caruia înaintea s: * partid care in zadar voeşte a se tnlildj liberal şi care nu merita, precum alLj de cat numirea de ros; căci el nu se « poae de principiile cele mai tuneste şijai uricioase aie terorismului din revoiu'itti lranceză şi urmăreşte apiicaţiunea lor ♦ ». tata, până ce va ajunge ia dăriuiarrev iusuşi principiului monarhic. Proced>tk-lui actuale variează dup11.%1111prejurar1.nl devenit astazi oportuniste, dar ţinta nulii schimbat şi daca, cu această ocaziune, ti nu se va deştepta şi nu va avea indeitli bărbăţie pentru a 1 popii de pe acuii|K acest povârniş fatal, e sicur ca mane, a după alegerile adunărilor de revisuire |t li prea târziu şi nu ue vom putea aşt jn ia alt ceva de cat la ruina instituţiur jj noastre, Ja anarhie şi, ca ultim resuj la perderea independinţii noastre if nale. FOILETON MICUL MORT NUVELĂ EGIPTEANA (Artliur Arc) Intr’o seară, la Cair, rCtăeeam in-tr'o incurcătură de strade strâmte, noroiase, ciudat accidentate, mai ciudate ăncă la lumina lunei şi cu de-severşire deşarte; dela nouă ceasuri încolo toţi orientalii dorm. Mergeam fumând, indi'cptăndu-me„ la voia Domnului, de partea pieţei Ecbehieh şi hotelului Orient unde tră-sesem, cănd, la spatele meu, auzii strigăte de ajutor. Din capătul stadei udată de lumină şi de umbră alerga una din acele neplăcute i'mtome albastre cari formează sexul frumos in oraşele Egiptului. O voce găfăiudă, ascuţită eşi de desuptul unui lung vBI inclus ; — Eşti un medic liber V Purtam in acea seară, clin intăm- plare, uniforma niga de medic de marină. — Vino, reincepu necunoscuta strângându-rai braţu cu o mişcare nervoasă; in numele lui Dumnezeu, urmează-me, vino repede ! —Dar ce s’a întâmplat ? — Sărmanul meu Srir, copilul meu iubiţi—şi isbucni .in plănsete. Nazareene ,trebue să mi’l scapi! Eu arat săracă; dar nu te’nşela, sunt bogată. fiţi voi plăti scump! — Bogată sau săracă, femee dragă, îngrijirile mele vor fi gratuite; condu-mă acolo. O luarăm in susul stradei. Ea mergea inainte, întorcând la fie ce moment capul spre a grăbi paşii mei, şi vorbind cu o volubilitate extraordinară. Era o bătrănă.Mişcări-Ie mâinelor şi ale capului seu păreau ale unei marionete; vocea ei era assuţită, seacă, metalică ca ţipătul cucuvelei. — Voi cei lalţi, doctori liberi, vindecaţi toate boalele, nu este aşa? Cunoaşteţi cuvintele cărora nimic nu se poate împotrivi? Demonii vă ascultă ? — Oh, oh ! Nu trebue a se exagera !... — Promite-mi d’a scăpa pe Srir! Jură-mi, Nazareene I ~~ Ăoiu face tot ceva fi cu putinţă, ăţi dau asigurarea cu plăcere, bună temee. Sărmanul meu Srir! repeta dănsa neîncetat plăngăml. Bucuria mimei mele ! Măngăerea mea! Iubirea mea ! Viaţa mea! — Ue ce boală suferă? întrebai. — Ascultă, zise ea incet, lugubru— l-a asasinat ! Am lipsit d’a casă un moment; lăsasem, vai de minei uşa deschisă; dânsul a eşit ; un scelerat !a is,)d efl un baston. Cănd m’am întors, l’am găsit pe stradă, in ^ cele mai grozave suferinţi; nu mai ţipă, mugeşte ; cred că i-a rupt rinichii. Cine este criminalul ? Este el cunoscut? strigaiu eu indignat. — Nu, dar îl vom căuta şi’l voiu găsi. auzi tu, zise ea cu un accent de ură sălbatecă, şi'î voiu tăia gâtul in vre-un colţişor cu foarfecele mele! — Ar fi mai bine să iei lucrurile altfel, observai eu. N’ai făcut plângere ? Să fac plângere cui ? — Dar bine... justiţei! Justiţia?.., Ah! Nazareene, rău cunoşti ţeara aceasta. Dar este aci vreo justiţie ? Să fac plângere ? Magistratul caruia mă voi plânge este poate chiar el asasinul 1 lăcencl această presupunere, care mi se păru cscesivâ, bătrăua se oprise inaintea unei scări enorme ce conducea E o mică uşă ţintuită. — - Stai aci, zise densa, să aprinz lumânarea. t treptele şi intra. Aşteptaiu că-te-va momente fără să se vază vreo lumină, Deodată se auziră ţipete; — Mort 1 O Dumnezeule ! Doamne ! A murit 1 Srir, Srir, copilul meu 1 Mă repezii in casă. Găsii mai ăn-tăi un coridor întunecos unde a trebuit să dibuesc cu picioarele şi cu măinele. Iu sfârşit, ajunsei la o odaia pe care o lumina, printr’o fereastră cu zăbrele, lumina albă a lunei. Bătrâna era aplecată pe un pat; ea ridica capul la apropierea mea şi zării mica sa faţă, sbărcită, galbenă şi cu uişte ochi stinşi. — Cine e acolo? Ah, eşti tu. Na-reene? Nu mai ai ce căuta aci. A mu- S’a zis, domnilor, in favoarea revisuji propuse câ, in unele colegii electuraie, > mărul alegâtorilor ar li prea mic şi ca 1 ceasta împrejurare ar inlesni corupţiui alegâtorilor. Dar, daca corupţiunea exiil de unde provine oare această corupţiui Noi nu am vezut-o venind de cat nui de la guvern, adică de la acei cari au 1 t oria de a impedica, de a o urmări ch şi de asigura mersul sincer şi leal al n canismului constituţional. O constituţiu căt de perfectă ar fi ea, nu remane de< o hârtie albă fără valoare, indatâ ce cfe. menii chemaţi a o aplica sunt toamai au cari au interes şi işi au propus ca ţinţâ 1 a o surpa. Argumentul c-ade dar de la si şi nici are trebuinţă de o mai indelungan co mbatere. Contopirea colegiului ântaiu cu colegi |ţ al doilea şi scoborărea censului electoral.iB acest colegiu unic, corespunde ea Ia o tr buinţâ simţită de ţară, cugetată şi manifsŢ 1 tată de dânsa? Poate, oare. ca ^â aibă 1 1 i -------------------4 rit. Pleacă acum! Eu tutuşi inăintam, cu miloas;* intenţiune d’a examina corpul. Dar, furioasă, ea se puse inainte; mea şi repeta ; — Poate că tocmai tu eşti car; i. l-ai nenorocit, câine de fermecător Pleacă, ăţi zic. Dumnezeu să 'ţi in j gălbinească faţa! Fii de trei ori blestemat ! Pleacă! Nu crai stâruii. Mă retrasei mirat, * . A doua zi mi se împlinea concediul. Trebuia chiar in acea seară să plec cu trenul din Alexandria spre a mt intoarce la bord. Eşii de dimineaţă, precum’mi-era obiceiul. O luai in spre locuinţa prietinului meu Cala vas—un vecbiu camarad dela Clinică, pe care întâmplarea 111a făcut să’l intăkiesc la debarcarea in Cair, şi care mă dusese in toate locurile cele mai curioase. Dânsul era puţin osmanlâu, dar parisian până in vărlul unghiei or. In acea zi trebuea să facem o ultimă excursiu-ne prin vachile mahalale arăbeşti ; in acest scop mă jmbrăcasem cu costumul egiptean, unul din pasporturilo cele mai trebuincioase. (Va urma.) Deuil’QC- , «duce in acest colegiu al agricuitu-nl!ll, şi mici elemente luminate, elemen-sa cunoască şi pa imparii,şască in-ei ? Respunsul e lesne tle dat. O I.M reforma nu este cerută de tara ^ .j sa gândit la ea. Contopirea nu llVea de oiect de cit asuprirea şh ină-s intereselor agriculturei mari. şi a-contopire combiuata cu seoborirea uu poate de cat sa dea majonta-n manile mulţimei care nu .inpărta-„ nici cunoaşte aceste interese şi ca Jj;,, nelerieire, nu este inzestrati cuiu-■m necesare spre a le aprecia. Astfel «tni-mat. colegiul agriculturei nn va puţi espresiunea acestui interes cel mai iiWai ţârei şi va remâuea redus la rolul n lusirumeut orb in mainele partiţului rla putere, dacă acesta va li Iară scrupul, j in ininile facţiunilor resturnatoare când '4mul va voi a 'şi faco datoria de iS| arăta siueeramente nepărtinitor in uren espune. prin intimidarea ce o esercită a- „in condiţiunile cum este propusa, nu poa- sunra nnnra m-in _____ ___ , .. 1 ’ i “ supra unora, prin corupţiunea cea mai in tinsa pe care o întrebuinţează asupra altoi au ajuns a uionopoli/.a representaţiu-nea naţională in favoarea lor. Ori ce revizuire a coustituţiunei îacută iu asemenea condiţiuni n’ar fi de cat o adevărată fraudă politica comisă in detrimentul na-ţiunei. te aa aibă alt rezulţat de cât inâduşirea* „1""linelor ai a inteligenţii, inădurirea“ „interesului agricol, uciderea libertăţilor'1 „celoi mai scumpe şi anularea ori-cărui“ „contiol serios din partea naţiunei asupra" „actelor guvernanţilor ei.“ In fine Domnilor, partidul conservator. j ou\ms cH partidul liberal iutlep cu Jelii Jiu In aseiynea condiţium, datoria noastră Moldova împărtăşeşte şi el aceste vederi in ca Romani şi. m special, datoria noastră ca privinţa revizuirei, mă însărcinează a propu-Romani din Moldova este de a refuza re- ne acelui partid de a un, silinţele sale cu reformă ca aceasta av avea eiecte şi .ţi vătămătoare in cât priveşte alegerile Ji-n Senat, carele este destinat a fi o Ja,-e de control, un moderator al voiu-iMopulare. mandatarul părţoi cei mai „minate a ţerei, carele pentru a iit.Ie-luni cu utilitate mandatul seu, trebue A fie iuzestrat cu cunoştinţa şi esperienţa preselor publice. Oondiţinnile de eligi-la Senat stabilite prin constiluţiune lnt departe de a fi prea restrinse şi. ăfltru moment cel puţin, putem zice , in starea societaţei noastre, Senatul •'ar câştiga nimic prin lărgirea acelor con- M* * , ' i3s a, pe lăngâ această lărgire, vom a-lăoga şi alegerea senatorilor de către co-Wjle antâiu şi al doilea contopite şi fâcu-fai numeroase prin seoborirea censului floral, atunci este evident că Senatul nu nai putea corespunde la malta lui des-tiune, nu va deveni de căt un ecou Jil al adunârei populare, adică o însti-me inutilă şi, prin urmare vâtămătoa-De acolo şi pănă la suprimarea acei in-iţiuni nu va remanea de căt uu m.e de iacul. Nil ne mirăm că aceasta să intenţiunea adevărată a roşilor : suntem, 0 contra convinşi că acesta este rezultatul ,'eare ţintesc ei şi aceasta zicem că Românii carii ţin la binetacerile regi-,lui constituţional şi carii nu ar voi să jă ţara adusă la anarhie şi, ca urmare a [mirniei, la necesitatea unei loviri de.stat, j-ăiue să pună toate silinţele lor intru a ţinea neatinsă această salutară instituie, fără care nici regimul monarhic nu va putea susţinea la noi. .ta care pot fi rezultatele reformei pro-Hp c-hiar aaea această reformă se .va minţmea in marginile pe care ni se zice că i oşii n’ar voi să le intreacâ. Inse, ce Evanţii avem că ei se vor mănţinea in .feste margini şi cum, prin care mod, pot ei prejudeca hotâririle adunărilor de revi-isui e ? Nu trebue să ne lăsăm amăgiţi cu :pn misiuni de asemenea natură date in a-juDul alegerilor pentru a adormi spiritele şi a înlesni succesul candidaţilor roşii. -Torte câte ni le zic ei acum, chiar procesele verbale ce se vorbeşte că ’e-ar fi is-cai.t intre ei, nu insemnează nimic, nu lea-igă pe viitoarele adunări de a nu trece peste aceste margiui. Nisce asemenea acte nu Jeagă nici chiar pe iscălitorii lor, căci iscăliturile, fiind date intre ei in familie, se pot anula tot in tamilie tasifel cum s’au dat. Noi nu putem privi de căt faptele, şi faptul legei comunale cu sufragiu universal' vorbeşte prin sine mai mult decât fâgaduelile cele mai posi-itjve. El ne arata intr un mod foarte clar ■aueverata ţintă a roşilor. Să vedem acum dacă o revizuire a con-stituţiunei, căt de necesară, cât de utilă ar 11 ea, poate să fie admisa in condiţiunile licute ţerei de guvernul actual, de guver-lul roşilor. Constituţiunea este un pact solemn care e o parte, stabileşte legăturile dintre na-;une şi alesul ei, ear de alta determină nodul după care se esprimâ voinţa naţio -lalâ şi mărgineşte mandatul pe carenaţiu* lea ii dă representanţilor ei. Revizuirea uuui asemenea pact nu poate 1 încredinţată unui singui partit, cât de nu ueros ar li el. Ea trebue să fio opera tu- iuior partitelor, resultatul impâcărei intre «de ; intr'un cuvânt, resultatul voinţei na •ionala .esprimate prin libeie alegeri. Oare tara se bucură ea astăzi de această liberia feV Consciinţa publica ne zice că nu. Oon-kciinţa publica ne zice că roşii, prin miz îloacele, ie care am avut onoare a vi le «suirea, de a resista prin toate mizloacele legale la presiunea ce se face ţerei de câ-tră pnrfcit.il roş pentru a dobândi o revi-suire după cum el o voeşte. Aici pcnniteţi-mi a v6 arăta motivul pentru care, vorbind de noi, am întrebuinţat denumirea de ltomăiii din Moldova. Noi Moldovenii, unu ca liberali sinceri cu aspiraţiuni mai mult sau mai puţin ina-intate, alţii ca conservatori, ne-am apărat fie-care principiile, şi am fost adese ori in luptă ntre noi. Insă, liberalii moldoveni, ori cât de departe ar fi putut merge in luptele lor contra conservatori .or, n'au împărtăşit nici odinioară principiile partidului roşiu. Moldovenii, fie liberali, lie conservatori, au fost mai iruiiiio de toate iubitori de ordine şi de stabilitate şi cu toţii, de şi prin căi şi mijloace diferite, au ţinut către des-voltarea naţiunei române prin progres înţelept şi pi egalii cu uiutiuilale. Partidul roşu este o plantă străină care a luat o naştere in societăţile revoluţionare cosmopolite, şi s’a răsădit numai in Valahia unde vedem că, din nenorocire, s’ar părea că a prins oare care rădăcini, insă, rădăcinile aceste n’au găsit nici odinioară aliment in pământul Moldovei. Abea acum, după şapte ani de predomuire prin mijloacele pe care am avut onoare a vi Ie eopune, roşii au isbutit a şi face eâţi-va aderenţi in Moldova, şi cea mai mare parte uin aceştia nu sunt de cat aderenţi de nevoe, aderenţi de-' ocasiune, care le vor lipsi indatâ ce ei nu vor mai fi la putere. Partidul roşu, ori unde a putut pune mâna pe putere, n'a in-trebuinţat de cat mijloace vioiente şi frauduloase, şi n a lăsat pe urmele lui decât ruine. El n’a ştiut nici odinioară să edifice. Moldova poate, dar, să revindice pentru dânsa onoarea de a fi resistat in toate o-casiunile la ideile resturnatoare ale roşilor şi, pentru a nu vorbi de căt de ultimile alegeri generale, se poate mândri să reviudi-ce pentru dânsa onoarea că, din sânul ei a eşit acea minoritate imposantă, care a reuşit a impedica umilirea României indepen ale partidului conservator-liberal şi a pro ceda imediat, prin inţelegere cu Comitetele unite din Bucureşti către o organizare politică comună, pentru a deştepta ţara, a-i arăta pericolele ce o ameninţa şt a opune revizuirei resistenţa legală cea oui energică. ACTE OFICIALE D. ff. Srnrea, badaureat, se admite in corpul telegrafe-postai cu gradul de elev-aspirant, po zioa de când va intra in serviciu. I). P.1 Cumbuni, pe lângă funcţiunea ce are de mijlocitor de mărfuri la bursa de comercial a circumscripţiei IX, cu reşedinţa la Galaţi, se numesce, conform ari. 85 din lege. in calitate de mijlocitor translator şi inchirietor de corăbii. D-ra Paulina Negiuzzi, pe basa coneur suiui ce a depus dinaintea coraisiunei profesorale instituite Ia liceul din Oraiova, in Septemvre anul espirat, este numită in ca litate de institutoare provisorie pentru da-sa I de la şcoala I primară de fete din Oaracal, cu incepero de la 1 Februarie vii tor, de când actuala suplinitoare a acelei clase, D-ra Elisa Alimânescu, care nu s'a prasentat la nici un concurs, urmează rOmana liberă din insârcinarea de suplinitoare. I . D. Grigore G. Poenam, conductor ci. I de la Aprilie 1880, care este plătit din fondul special pentru studii şi constrncţiuni de căi ferate, s'a înainta la giadul de in giner ordinar el. ni, ci plata din zisul fond. Pj la. zeco kilometri departe de port, a plecat şi a dus cu el in mare patrii vapoare, ce erau înţepenite in acel sloip. Prinţul liismark zace grou bolnav. Prineesa de Bismark a primt dea Şahul Persiei ordinul Soarelui. Sesiunea parlamentară engleză se va deschide la 15 Februarie st. n. Vestitul ateu Bradlaugh, care a fost loputat de patru ori fără a fi admis in parlament, lucrează demult, ca in ziua menţionată să se întrunească un meeting monstru ne mai pomenit, de sute de-: mii de oameni, spre a demonstra in favoarea lui Bradlaugh. Abisinienii, in urma încurcăturilor din Egipt, au început din nou să je-fuească şi să ardă prin provmciele uiecsate de Egipt. După cum spun foile italiene, pe Ia Veneţia, Neapole. etc. zăpada şi gerul e aproape caşi la noi. Portocalii, iămăii, smochinii s u-u prăpădit. Anul acesta şi vestitul Carnaval de Veneţia e foarte ingheţat. Noul ministru de resboiu al Franţei, Thibaudiu. neagă că la 1871 ar fi semnat un revers, prin care s’ar fi obligat faţă cu Germanii, că nu va mai primi nici un serviciu in armată. Deputatul Sonnemann a interpelat in Reichstagul german asupra catastrofei vaporului „Oimbria“, prin cufundarea căruia au perit sute de persoane. Deputatul indeamnă să se introducă in navigaţie lumina electrică, prin care se poate preveni ciocnirei vaselor prin ceaţă şi mtuiierec. ECOURI tti’REINE . . 0 telegramă din Petersburg dă un dente inaintea decretelor de legislaţiune in- Vlj pr0graina pentru încoronarea terioară ce i se impunea din Berlin. Aceasta este distincţiunea ca am tinut a face, pentru onoarea liberalilor Moldovei intre ei şi falşi liberali, cărora noi nu le putem da decăt adevărata lor denumire de roşi. In Moldova, atât liberalii cât şi conservatorii, au aspirat pururea la unirea statelor române, şi au lost chiar p.ouiotoiii unirei. Moldova care iu toi-de-una a luat inţiativa ideilor de mărire naţională, a fost, este şi va rămâne in ideile si iu simţi mintele care au inspirat .generoasele sacrificii ce le a făcut pentru realisarea Unirei, nu din Moldova va veni veo odinioară un partid care, pentru a pune mâna pe putere, să nu se sliascâ de a cnospira cu străinii’ resturnarea Tronului Româmei-unite. Cât priveşte partidul Conservatore in peciai, mi voi permite a arăta cu mândie ă de’la 1»58 şi incoace, atât in timpul cind el singur deţinea puterea, cât şi in urma când a iinpârţit puterea cu alte partide el a luat iniţiativa tuturor actelor caro aveau de obiect intănrea şi marirea naţiunii române. El a cerut încă de la is.Vb ritmul monarhic constituţional. El fine - întări aceri regim ca singurul care poate a- pacea şi ordinea in intru, civilizate şi independenţa sigura României simpatiile luinei civil naţională in afară. El voeste regimul mo narhic inc.uujurat de toate cmdiţ.umh care pot asigura întărirea şi trăinicia iu. Aceste bine stabilite, me vom resurna domnilor şi voiu '/roo. Partidul Conservator este contra revi-“ •zuirei in condiţiunile in care se proimne "pentru ca ea nu ne poate conduce de ca |a cezarism sau la auarcliie. _ Partidul Couserrator este contra revi- .drei, punt™ «* « r'iT'TÎ Monarchie romană la pericolele caie • "putea rezulta pentru ca dintr’o revizui.e^ „făcută in modul acele, propusă de partidul de la putere Partidul Conservatore este contra ret .zuirei, pentru că revizuirea, in modul şi Ţarului care se va faefe la 15 Maiu. inaiute şi după acest act vor fi baluri, prânzuri la (iurte, etc. Se crede că invitarea oficiala se va-face in curCnd Ministrul de externe otoman a adresat representanţilor Forţei din streină ta te o circulară, in, care stârneşte pentru fixarea tributului bulgar .. părtei din datoria publică "n-e* w cade'asupra Bulgariei, Serbiei, Greciei şi Muntenegrului. „Memorial Diploniaticpie11 spune că Anglia are de gând să invite pe puteri să recunoască expresamente, prin-tr'o notă colectivă, suzeranitat. a Sultanului asupra Egiptului, iar in schimb Anglia işi reservă regularea afaceri lor egipteno. 0 depeşă din Petersburg susţine Că mai toate marile puteri ar lf favorabile pretenţiunilor ruse relative la cestiunca Cliiliei. Din Londra se telegrafcază: Toţi delegaţii conferenţei dunărene au sosit Rusia nu va sprijini po Romămaţ incăt aceasta va sta cu totul izolata dacă va continua in atitudinea ei de opoziţie. Serbia va fi invitată la des-bateriic asupra proecjwlm Barrere.— Poarta a protestat confidenţial contra aci mi terci Bulgariei. Prin foile germane se susţine, că noul ministru de resboiu francez geireralul Tliibaudin, eştp unul dmtn acei lificeri franneji, ca*i au fugit din captivitatea germană călcăndu «Şt cu vântul de onoare şi au luat iarăşi serviciu in armata. O telegramă din Odessa spune, că rupendu-se un colosal sloiu de ghia maţi cil eioinogfl s au pus la pândă pe şo-snaoa ce conduce de la „băile Strunga* spre Roman, in scop de a jefui pe trecători. Acest proces, in urma decizium-i cmţei de casaţie, jndecăndn--e la tribunalii de Bacău, tnbuualu, prin sentinţa ce a pronunţat la 12 curent, a condamnat pe Giurgiu Anton Anton, Ianuş Anton Biciuşca şi Giurgiu Ianuş Adam, la câte cinci ani inchi-soare, iar pe Anton a Moruzoaei la inclii-soare de doi, pe baza art. 38, 317 şi 318 C. P. comb. cu 83 pentru cel din urmă CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Fe şina de 25 ianuarie 1882. Uimip. Vi«id Resultatul alegerilor comunale din Giurgiu Aeest colegiu comunal, care, conform nonei legi coprinde col. 1. 2, 3 şi delegaţii col. al IV-lea, se compune de 610 alegetori. Voturi exprimate 406. Au întrunit majoritatea : Alecu Miefilescu 2l4 voturi, Alecu Valeu 183, Filache Vasilescu 205, P. Drîigânescu 171, R. Ştefâiiescu 232, T. Marinescu 190, Ghiţă Dumitreseu 223, Angliei I. Ulubea-nu 246, Glienu Tonciu 184, Lazăr Ange-lescu 260, Stoian Marinescu 220. Ingerinţele întrebuinţate de cei ce pun interesele personale mai presus de lege, n’au putut reuşi a alege un consiliu servil. Felicităm pe Giurgiuveui pentru victoria repurtată. — Conduita lor in aceste alegeri, ca şi in altele, cu o mică rscepţiune, e demnă imitat. - _________ ’■ Din Districte Mizerie şi viţiul — „Pactul social" ne spune că cetăţeni ieşeni au avut prileju eă vază alaltă-ieri „patru nenorociţi" zăcând picaţi pe stradele principale, fără ca cineva si s6 îngrijească a i transporta la un azil.... Oe vreţi ? erau ocupaţi cu alegerile.... Un niosăfir primejdios. — „Roinănu" relatează nrmătoru fapt intimplat in acel oraş : In una din nopţile trecute, oraşu nostru fu vizitat de către un mosafir precum rar se intimplă pe-la oraşe. Un lup, satul de viaţa câmpeană si in dorinţi cu totul gastronomice, pe cat se vede, părăsi luncile şi treeend Moldova îngheţata se introduse la cea mai apropiată locuinţă in ograda caselor d-lui Manolaehi Cilibiu, unde profitând de completa linişte a nopţi intră in grajdul in care erau trei cai şi fara multa vorba işi alese pe unu din cai de trăsură a căruia pântece fu sfâşiate, găsindu-se nenorocitul animal a doua zi mori, fără a se fi dat de urmele lupului. Procesn Tâlhăriei de la Strunga. — Citim in „Curierii" din Iaşi ; Am scris la timp, prin ziaru nostru, de tentativa de tâlhărie la drum public comisă Me uu număr de lecuituri din comuna. Micluşeni jud. Roman, contra d-lui judecător de instrucţie din Roman si a membrului supleant de acolo, care locuitori iuar- Solo Renta Amortiaibilil. . . , 5%, Renta Români l’erpetna , 6°jii Obligaţiuni de stat. . . . 6oţo Oblig, Căilor f. Rom. regale 8o/o , Monicipale .... 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1 5olo Scrisuri funciare rnrale. . . 7oio Scrisuri Rurale. . . 5oţo Scrisuri fonciare arbaue . . Oojo p p > ^ 0(0 > > > Impn cu primo Buc. (20 1 b.) Ac^ii Băncei Năţinuala Române jOOl , » 8-;c. cred. in-*b. ro:n. 2oO J. * , » Rom. de con trucţii 5001. * » > de Asig, Oacia-Roin 300 1. > > > » > Naţionale, 200 l. Diverge Aur contra argint. . . 2>l; 2 6, » > Bilete de Bauqne 2" 2 65 Fiorini valoare Austriaca. „ . 211- 2.12'[, Murei germane. ...... 1 23 1.25 --- Bancnote francate. . . . 99'|. 100 'k 92i/t 90 3/4 97i/4 m'ta uuş, 2Z0— 88*1, 10U|, 861/., 9-ril4 100>(., 3) 1250 208— oI9-4"0— 23 1 93-91V2 98103 V, 10U-225 — 89i [2 102— 87— 05 '/4 l01'|, 32.260 212523405 — 2.D- PRIMA CASA La „Bursa Romania64 Fondată la anul 1872 SA MU EL A. MARCUS No. 18 Strada Smărdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. rnale clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumperări şi ven-zâri de efecte publice, de diverse acţiuni ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu oeaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumperări şi vânzări in numerariu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează Ia „Bursă" după ordiui-le ce voiu primi şi in condiţium avanta-gioase. De asemenea pot indeplini ori-ce ordine da'e pentru bursa din străinătate. Inforinaţiuui şi ori-ce detalii speciale se pot da atat personal in biroul meu, căt şi prin corespondenţă. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s’a acordat in decurs de mai mulţi aui de esistenţâ a biuroului meu me face a crede şi in reuşita -acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, Bucureşti. DE ÎNCHIRIAT atat localul Clubului Militar, cât şi cele 8 prăvălii de jos. Doritorii se vor adresa la locuinţa din str. Umbrei No. 4, dimineaţa penă la amiazi. A. KIBR1CK CHIttURfcHEN DENTISTE Dents ai tificielles, plombages, orilicatiun perfectionnee; Extract! «n et guerison des dents, sans aucune douleur, d’apres lespius nouveaux systeiues. Bucarest, rue Stnbey Vodă No. 9 cote du passage rouinain. CQ»QŢ|» doctor in medicină şi . I MiJ I IM chirurgie de la facultatea din Paris, stab'lindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele 11—12 a. m. şi de la 4—6 p. m. special de boale de fimei şi copii, pentru săraci rgatis. MAŞINFIE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER ir IZ H Z Z ââZZ ZD! ZZZZZZSZZZZZZ 11 I >1 I II II II II II II II II__ ar mint cri; mai mm din iume.^1 p,-e m i a l <- r,, 150 piadaile I" irti„ ll PARIS II * II II II II II 11 II II II Garantă ii siyurâ dată {j I 8 4 8 | Medailă de aur SINGER CS piMiii marc* II .'Iapă de cusut nkwyokk de sus a || a Iui Flibrifiii. jj C. NEIDLINGER,AJenlgeneral jj ^ FAYARMLAYN cmitra reumatismelor, eatnrelnr, dir CC rerilor, rănilor, bătăturilor la pitioie arsuri,or,ete. Deposit eentrsal !a 1’” ' ris. rue Neave-St.-Merri. 40, ţi iii rn toate famiaciele. WAOâSlN fundat i> 187!' Medalia Socieiâlei SciinteJor Industria le din Paris. DESTUI PERU ALBU Melanogen Titv:tura den mai (rund \X/ IHCgiiKM.t mt Aîne, Cbimist nOUEN (Franci*) [’enlrii a vopsi ps dată in tota nulDfliill- p^ruI si barba , Iară primejdie pentru pelesi fără nwci un mirai- — Achită tiucturâ note itptriori tntor prier înfcrriu ntatf peaâ adi-găsesc* în 16(9 casele cele tune de Par furnir i$, BJUKM rtfv PETBACHE IOAN 3Iare magasiii de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul reani. A s&sit pentru sesonul de iarna tot telul de conserve, din rele mai eseelentc; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquet'ort, Brie. Camembert, Port du Salut, ăloiit d’or, Gervais imperial Limbnrg, Li primar Chestor, Creme de Holande. Stilton. Crema Regală cte. Iu bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de gâscă. Diferite marinate. de Rarbuni, liiel. Aal-Fiscb. Aal-Fisch cn gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandasi Censtantiiiopoî, Icre proaspete moi şi tescuite tie morun; Icre de cheflii. păstrăvi afumaţi şi tot felul de pesci. Vinuri şi liqueniri din cele mai alese. Ceaiuri cliinesesci, rusesei de caravană şi de Popav; pesmeti din cela mai renumite fabrici străine In curăm! sosesce peste proaspăt da Coustautinepa.K Tot la acest magasin se afli de vlnzare en Geana vîn ro»H sj alb de cualitate superioară. Preţuri foarte moderate rari desfid e>ri*ct vmeuzenţă. Onor. Public, care va bine-Toi sa yisiteza aeest HragasiD.Jv» rAmâne pe deplin satislacnt. nu mimai «le bunătatea ţi calitatea Hiărfei dar şi de un serviciu prompt şi onest. | DESFACERE TOTALA Lit Mng,asinul repausatului Lnon Pană argintar, Urma Şearpele d’anr Calea Şerban Vodă No. 12, se albi. de. vPnzare, eu preţuri foarte moderate, felurite objecto de. artă lucram Feligrand in sârmă de argint, precum: I ’ă tavă, una Casetă, două eiuidilc. mai multe perechi brăţări, ace de cap in formă de săbii, pusei şi păsări, cercei, deosebite modele, coleto, călimări garnite in pietre de siria rând, robim mărgăritar şi dia-rnaut, precum şi zarfuri şi mai multe lucruri de argintărie şj bijuterie. Uugăm pe onor P. să bine voias* eă a nc onora cu presenţa d-lor spre a vizita acest Magasin, de oare ce se ivesc rare ocasiuni pentru objecto de o asemenea artă. CriAMPAGNE ROMANĂ preparată din eel mai bun vin de 0-dobeşti. precum şi vinuri naturale din Drăgăşani. Odobeşti, Cotnari, Dealu Mare etc. etc. Superioare tuturor vinurilor streine. J DEPOU GENERAL LA Magasinnl (le Delicatese I>. G. Nlooianii bucureşti- P. S. Asortiment complect in Li-queruri de Bordeaux şi Quirasouri de Olanda. Docloru Stăuceanu Strada. Monea-Brutaru, No. 1. BUCUREŞTI AVIS': CIRCtTLAR Onorate domunle . Ne grăbim a o:t X. sPRI/AA CASA de CONFIENTA i n TERÂ VC Înştiinţa I» -- rA TALERUL DE MO-11.4“ eel mai distins şj renumit Magasin de liai- tie confecţionate l»<-ritru Bărbat sţ Răcii, a soi sU pentru Seso-nul eoront, un Uogatu Asortiment do Oostu- . "“TŢ negre de Salon. Fracuri şi Ghcroaoc de Previen veritabil tle RrOnsi Drap'de^ellnn 1 " Clini,n Asnitiment de Paltoane tino şi elegante, de stofe Ral in f,.jsî Ă , .... ofliagnac laiufi-dovii-e, Aidcrdon şi Kllaihtie veritabil. Blăni de In - "ft* Biber la gulere şi maniei. Iilănnţe ser, t JL» V° JlT: "" ^ P^wI V™ ^ *> mâi ase. r-rrilnd" ^ I cul«vcnabile. surr ;t putea învinge vere.oncui’enţa leală me cu şi tără Tul ie, din stofele eele mai moderne. confecţionate aupil noulu ,Turnul. Rnrdessiuri băute novcnul^ penă Iu calităţi superioare. Mare Poleţiuuedo Pantaloni fnn-taisie . nuanţe '•ine alese. Poş- ete. des- " " cur,vouăbiIr. sprt a putea invingo vcre.onrui’enţa leală ' w>* j^V_CAVAI.EHUL Iie .HOOA - 8 Stnd. M.rl * ................ Ml.adpi , ln ■f O X ^-A.O-j^sxiTXJT, ™r" IcItrI N aţi or •' |)K piReure,îti 1 IGOLONIALE 81 DELICATESE D. G. MOCIANU ' \ IK-A-VIS Di: ŢHEATKl'L .N^ŢIIIXAI, irjZL r, <: r*, -«• ljU,,r 'a* următoarele Uraturi fine. * * * “ “ ' ma‘ - -K.4 d,Hlo,Mura,chino Ţnlc. simenii în* £ KT*-p"'" " VINtJBI STREINE SI INDIGEVF la primele eaae din Franţa. Ge'imanla, Italia. * l^UD8B»aiita Indigene dr la Cotnari Orfi. şuinaio*. Cu stima. D fl. MOt lAM . '**^^*M**±icic* CX3AZIITÎTE FLA.FLA DESFACERE CU ORI-CE PREŢ IN CALEA VICTORIEI Sr>. 23 DIX CAUZA DESFIINŢARE1 DEFINITIVE A CIIXOSC.UTKITIRME DE 3ă ANI A. GmRBERG (Ml AfOBITAE \'A AVKA l.or. mare desfacere generala ( 1 1 •v' SO.ÎO.AMIXT NE MAI POMENIT Din cauză de sănătate şi a altor Interese familiare, m ani decis a M r.nn°îen,^",(' rTh; î" ‘'MiLilă. hinc asortate ,-n ori ee Dl de mobile precum ş. altele de asemenea natură, toate de fasoa- "initata<«i,r^ i-° Sf> ,d ,UCrâ,° Ro- P‘‘ 0Mr p T. public din capitală Şl provincie a n.e onora eu vizitele d-Ior şi se vor eouvin- -...- - ^«- po„u^t Pn stimă, A. OI.XIdBRlK; ju * alea \ if-teriei Xe. JH. ' FERULU doctorului GIRARD Aeaetala 4» ai*d«riti, om e«rl* » hl Mttaiu, prUMruu npini. J.’u|u„4„|0,i, 0 r*r-i,t4 docitruSul Oi ură «ra t,u tw »l , j, ’tufm ca loa.lj .:«Dltipa)iuiM )i «ir,,,,. „ .............,,*u Caioro»», Asrmla. luatrleiraa Sângelui, Durerile de eteoiucbA Perderr* forjeloru. Hyeteriu, IrreguluriUtfU Uea-•truuilunei, Trtnflle «li fort,ici «eratocen^l„ M-Wncl.d om, lampcrMio,» i.bil» D.p.iitu «i prtueJpuirfePi*minr L Depou de lemne tăele 1000 clnlogTiime calitatea l-a. 28 lei, calitatea 11-a 26 lei. Se vinde şi cu stânjenii, Strada Romană. No. 75. SI IARNA Ţyochiul meu testament făcut acum W cati-va ani şi depus in mâinile. d-Iui ■ L. B. (.alligari fost preşedinte de I secţie Ia Curtea de Casaţie acum incetat din viaţă, este anulat făeend un altul in anul acesta. ('aterina N. Afarracordat. născută Prineesi Chila DE VANZARE -■ l'itvâliî ui fau Ntradi llnhilur N. 21S cu K cnmer« 2 pîiumtî ■> baiduri 2 magi-zii sntdiui cu pomi roditori put iii cuitr. Doritori a? vor adresa la proprietar D-uu JStaiu-iii loan care donoicitieaz* cliiiir iu jjv. j propiotato. De inehiriat de la Sfănt.u Gheorgbe viitor 188.1, oasele din calea Plev-na No. 12, in care locneşte actualmente d-mi advocat Triandafil. Doritorii să se adreseze la d-uu OTON ŞTIŢI Otel Union. Mtulrtcn, eu Iu Thrutrulut Hmtel. de închiriat Sf;r£r.“s;t raţional Schiu.i compuşi din 12 camere, piinuiţa, i'ijiir «te., situaţii sir. Aradomiei No. 11. inirr ministerul da luterue »c*u Lot/.u. Doritorii pot lua nitoruuiii la nia»j»'iiiij M■ "• i.‘nu 11'..-i• v i-, 11.■ TliMtru NaţRmaJ