\ IbATA 27 AUGUST 1883 r~------------ Administraţia,, Oalea "Victoriei Ffr. 32. BONAMENTELE j ţara, pe »" • . . pe 6 Ioni. . pe 3 Inul. . „nltate pe an . ■ L ie priimeec Ia Adminiitriţi» 4(1 |,l 22 lei 12 lei 60 lei I pitală 10 bani număra iricte 15 bani numărn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direetor.re8pun cu aerul blănd şi încrezător i ■ re'l comunică in jurul său prin Aeiea magică a ramurei de măs-\ °e (> tine in mănă; pacea se a-Fl in ochii publicului ca lucrul Mai asigurător. y'mt două feluri de pace : pacea v'-iită şi pacea electivă; pacea de j'fr.ire treci la resboi şi pacea la f ajungi dupe resbel. Cea d'ân-* este ca coaja sub care se agi-materiile vulcanice ce caută a is-P'i aer, cealaltă este ca tără-I solid pe care te aşezi cu sigu-!tâ. Cu alte cuvinte cea d’ăntăi a-nrept bază turburarea spiritului, când cea-laltă liniştirea lui. ^poi lucru constant şi netăgăduit f că in sistemul politic european -neşte acum agitaţiunea, că inte-f 'le respective, ale unora dintre rile mari ale Europei au adjuns ifon punct de ciocnire care poate •ribilă. Sitnaţiunea este mult mai yă de căt ’şi-o poate cine-va iu- clupui cănd priveşte lucrurile numai dupe aparenta momentului. Este atăt de gravă, că se poate adjimge chiar pănă la prefacerea intmgei charţe a Europei. Că se are in vedere pacea, nimeni nu o tăgădiieşte ; dar aceasta dupe severşirea resboiului : treime să vină ântăiu nuda torenţială să spele tă-rămul de prăfăria îngrămădită de timp ! Şi cănd ţara incură cele mai mari pericule, cănd se anunţă nu pacea, dar resboi d, cel mai crâncen resboiu. judecând dupe liga de state ce se pot grupa de o parte şi de alta, atunci tocmai naţiunea Romă-nă n are mijlocul să urmeze o politică inspirată din interesele ei bine lămurite. Simulacrul de representaţiune naţională cc a resultat din ultimele alegeri in cari operă atăt de cu succes frauda, corupţia, ameninţarea şi violenţa chiar : aceasta negreşit că nu poate să lege pe guvern sau să-l impedice d a face ori-ce o vrea el ; din contra ’i permite tot, ’i asigură deplină latitudine a pune existenţa Statului pe o carte la bancul infernal care e in ajun a se deschide. Gestiunea rolului ce ar trebui să aibe Romănia in viitoarele cotnpli-caţinni europene, nu este cu toate acestea cestiune de talia unui singur om, mai cu seamă atunci cănd nici nu a pus el in evidenţă niscai tră-sure de geniu, in căt să dea speranţa sau ilusiunoa. E un Bismark in Germania şi. pe probă deja făcută, opiniuuea publică are dreptate a se increde intr’ensul. Insă aminteas-că’şi fie-care oposiţiunea teribilă ce a intimpinat sforţările sale extra parlamentare inainte de a-şi fi tăcut proba. ceea ce a adus disolvarea repetată a parlamentului. Căt pentru Bismarckul nostru, pe probă iarăşi făcută cu perderea Basarabiei, cu perderea Arab-Tabiei, cu perderea Dunării, ştie cineva la ce nenorociri se poate aştepta. Dar ce e de făcut contra celor ce se fac de către acest guvern pe socoteala Naţiei in nesocotinţă de părerea ei ? Cugetaţi maturi bărbii ţi de Stat. din toate partidele şi hotărâţi, căci peirea ne bate la uşă ! ŞTIRI TELEGRAFICE Sofia 5 Sept. — Principele Alexandru consimţind la dorinţele naţiunii, a semnat ieri un manifest către poporul seu, declarând că renunţă la deplinele puteri ce i-au test coneedate de adunarea de Şiştov ; vesteşte formarea unei comisii insârcinatâ d’a pregăti un proiect pentru revizuirea Constituţiei, care proiect va fi supus la desbaterile unei mari adunări in scurt timp. Acest manifest va fi publicat la 13 August. Ministerul actual rârnâne in funcţiune. Marile manevre ale armatei au inceput; căţi-va ofiţeri străini au venit spre a le urma. Iu alegerile ce au avut loc, liberalii au fost aleşi aproape pretutindeni. Paris, 5 Sept. — Ziarele pariiiene a’ apreciat încă cel din urmă articol din Gazeta Germană de Nord in contra Franţei. Lc Jnornaî des Debats, revenind azi asupra celui din-lăii articol, zico eă Franţa gândeşte mult mai mult la cestiunile din năuntru de căt la resboi şi că politica principelui de Bismarck e d'a izola Franţa şi d’a paraliza pe rivalii sau adversarii Germaniei pe unii prin alţii“ Ziarul Faris conchide din situaţia actuală a Europei ca trebue ca Franţa să vegheze şi sa se ţie gata Iară a se compromite. Paris. 5 Sept. Marchizul de Tseng, ambasador al Chinei, s’a intor3 la Paris spre a urma negoţierile privitoare la afacerile din Tonkin. Alexandria, 5 Sept. — Carantina s’a ridicat la Port-Saîd şi libera circulare pe canal s’a restabilit. Petersburg, 5 Sept. — împăratul Alexandru III a aprobat proiectul pentru reorganizarea cavaleriei ruseşti. Pesta, 5 Sept. — Ştirea ca generalul de Ramberg ar refuza d'a lua funcţiunile de comisar regal in Croaţia cu puterile civile şi militare, e lipsita de te-meiu. Yiena > Set. — Botsznl fiicei Principelui moştenitor a avut loc la amiazi la castelul de Laxenbourg eu toate ceremoniile prescrise. Copila a căpătat numele de Elisaveta - Maria-Henrieta - Stefania-Gi-sela. Neapol-», 5 Sept.—Iu noaptea din urmă două mici sguduiri de pământ s'a simţit la Forio, la Serrara-Fontana şi la Ba-rano ; a fost un minut de frica in popo-raţiune ; dar nu e de deplâns nici o stricăciune. Comitetul central de ajutor al victimelor din Isehia a adunat pană acum suma de doue milioane franci. Vienn, 6 Sep. — D. loan Brătianu, primul ministru al României, a plecat la Gas-tein, unde se va intalni cu principele de Bismark. Se va duce apoi la Aix-les-Bains. Frcmdenblatt asigură că d. Brătianu s’a declarat foarte satisfăcut de intrevederea sa cu corniţele Kalnoky. Ziarele oficiale din Viena şi din Pesta publică numirea generalului Ramberg in postul de comisar regal in Croaţia, inlo-cuind pe corniţele Pejacsevicii, care e suspendat definitiv din funcţiunile sale. Coiistantinopol, R Sep.—Oficiul sanitar, a hotărât d’a pune portul de la Beyrnth şi toate malurile Syriei in libera practică in-cepend de mâine. Vleua, b Sept. — Ziarul Die Fresse considera ca pozitiv că actualele calatorii a Regelui Carol al României şi ad-luifoan Brătianu sunt in legătură cu o apropiere serioasa a României de alianţa austro-ger-mană, şi că in intrevederea ministrului roman cu corniţele Kalnoky şi cu principele de Bismark, vor trebui să fie stabilite con-diţiunile in care România ar putea să urmeze esemplu Serbiei şi Italiei. Die Presse zice că aceste negocieri sunt cu putinţă cu toată cestiunea Dunari, care nu e o cestiune curat politică. In momentul când lumea se ocupa de marile costiuni continentale, aceea a Dunării a perdut d’o-dală caracterul sân violent. Paris, fi Sept. — Journal des Debats zice ca alianţa cu Germania constitue o cauză de slăbire pentru toafe puterile legate de politica Germaniei, care singura profita. Regele Spaniei, ducendu se in Germania s’a oprit azi dimineaţă la Paris. Londra, 0 Sept. — Times reprobează cu asprime articolile din Nordeutsche Alge-•meine Zeiiung contra Franţei. AUSTRIA SI POLITICA EI In privinţa Austro-Ungariei şi a politicei ei Debats- serie următoarele : Am incercat să arătăm ce greşală ar comite Austria dacă s’ar lua dupe ilusiunile politicei orientale, ee exercita asupra unora dintre bărbaţii ei de stat o fascinaţiune aşa de mare. De cănd ea pare a fi apucat aceasta cale, şi-a compromis deja. daca nu va fi perdut chiar echilibrul s6u interior şi exterior ; din naţiuni germanice şi ungare, cum o făcuse istoria, ea a devenit aproape o naţiune slava, supusă la toate fluctuaţiu-nile ce comportă această stare. Ştim bine, ca se pot da excelente rezoane pentru a o consola de o asemenea schimbare a destinelor. Austria n’a fost nici odată, in inte-lesul strict al cuvântului, un popor adeve-rat. Nu există Austrie, este o casă de Austria, una din cele mai mari a Euiopei, ale căi ei domeniuri s’au intins in toate ţâ-rile, de la Flandra pănă in Italia. Ea a avut moşii Ia nord şi proprietăţi la sud. Puţin căte puţin o parte din posesiunile ei i s’au luat : dar ce importă ? pentru că ce perdea intr’o parte, găsea intr’alta. Ca Iun proprietar care ’şi schimba necontenit Imnurile vechi pe altele noi, politica constantă a casei de Austria a fost de a ’şi manţine, prin arme şi diplomaţie, averea la acelaş nivel, fără a se turmenta peste mesură de elementele ce o compuneau, şi cari puteau varia dupe natură, dar numai sa aiba tot-d’a-una aceeaşi importanţă şi aceeaşi valoare. Fără a contesta acest fel de impersonalitate naţionala a casei de Austria, cu toate acestea cată să se recunoască, că ea e de origine germană şi că rolul ei cel mai glorios in istorie a fost de a organisa, sub o direcţie germana, rassele diverse ce se agitau in ostul Europei şi cari, lâsate in voea lor, ar fi devenit fatalmente prada cuceririi islamice. Intre aceste rasse, s’a găsit una, ale cărei calităţi militare şi politice erau ast-fel, că disciplina germană nu i-a putut distruge geniul particular. Ungurii nu s’au supus niciodată deplin sub jug; ei mai mult au adoptat casa de Austria, de cât i s’au supus : a venit chiar o zi, când ei deveniră campionii principali, când, in revoluţiunile de cari a fost turburata lumea germană, ei au fost cari au luat apărarea ei, şi au dat reginei Maria Teresia puterea, pentru care juraseră să moară. întâmplările norocului, resultatul fatal al bătăliei de la Sadova. nu sunt deci cum se crede generalmente, adeverata causâ a organisa-rii puterii austro-ungare numele e nou, lucrul nu ; istoria lucra de mult să Iacă din domeniele casei de Austria un stat dualist, jumătate german, jumătate maghiar, care să preserve Europa contra pericolului intreit al pan-germanismului, panslavismului şi islamismului. Oh ! nu vrem să zicem, că intr un aşa stat slavii n’ar avea loc ; suntem dintre a-eeia, cari am susţinut politica contelui Ta-alfe; credem că Austro-Uugaria nare trebuinţă, spre a’şi juca rolul istoric, să apese pe slavii cari nu’i cer altceva decăt libertatea. Ea se poate înţelege cu Polonii, cu Cehii, cu Croaţii; ea ii poate face să participe la viaţa sa naţională. Insă cea ce se potrece in acest moment nu probează oare căt e de primejdios de a deştepta in ei ambiţiuni prea vaste, de a’i face să spere că va veni o zi cănd vor avea o imensa majoritate in imperiu şi cănd, prin urmare, ei vor fi stăpâni ? Dacă ar sosi a-ceastâ zi, care ar fi viitorul Austro-Ungariei ? Crede oare cineva, câ Germanii vâ-zându-se sdrobiţi de Slavi, nu şi-ar întoarce ochii spre marea Germanie, care, laren- ANUL AL VIII —No. 189 ANUNŢURI şi INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 M) » , II .... 2 50 , insnţnrile ji inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarnlnl îl VIenu, la binronrile de annnţnri Henrii Scbalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-itein 2;—Paris, C. Adam, rne CIdmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele ncdmprlmate se ard. dul ei, le ar intinde braţele ? Ei au fost depărtaţi mult timp prin diferinţa de religii şi prin oposiţiunea la ideile liberale dela finele luptei culturale (Kultur kampf) prima barieră a căzut. Cine ştie eăt timp va dura a doua? Germanii Austriei sunt siguri a găsi undeva refugiu contra domi-naţiunii slave. E oare tot aşa cu Ungurii ? Pentru aceştia nu vedem unde ar fi scăparea. înecaţi in masse ostile, cu tot geniul lor politic şi curajul lor cel neîmblânzit, nu vor fi ei oare invinşi mai curând sau mai târziu ? Cineva işi explică lesne, eâ aceste perspective de viitor sunt privite cu bucurie in Germania; căci o Austrie despoeatâ de elementele sale germane şi unde Ungaria s’ar afla redusă Ia neputinţă, ar fi prea slabă, prea divizată, pentru a mai inspira frică. Şi noi ne punem in ipoteza, când politica orientală a casei de Habsburg ar avea un deplin cucces, când această ca6â ar regăsi la Dunăre şi de-a lungul Balcanilor cea ce a perdut in centrul Europei şi in Italia, cănd coroana sfanţului imperiu roman s’ar restaura in Byzanţ. Dar această ipoteză ni se pare nesigură. Am spus deja ce gândim despre sentimentele vechilor provincie otomane câtrâ Austria; Am amintit cea ce se poate prevedea din exemplul Ilerţegovinei şi Bosniei. Supozănd că sprijinul militar al Serbiei ar fi sincer, unanim, ar fi el oare serios? El n’a servit nimic Rusiei in ultimul resboiu. Cel din Romănia face mai mult. Insă ostilitatea declarată a Muntenegrului şi a Bulgariei, ura pe faţă a t ei părţi din Albania ar fi primejdioase. Negreşit, Austria şi-ar ajunge la scop inlâturând obstacolele din Orient, dar cu ce condiţie? Cu condiţia de a şi concentra toate forţele şi prin urmare de a face apel la un aliat european spre a scăpa Galiţia. Acest aliat e găsit ; poate câ’şi va fi şi oferit serviciele. Nimeni nu ignorează câ nu sunt graniţe intre Galiţia şi Polonia rusă si corespondentul nostiu din Petersburg enumera de curând forţele imense concentrate de Rusia aci. Din 14 divizii de cavalerie ruseasca, 10 sunt cantonate acolo. Deci invadarea Galiţiei ar fi foarte uşoaiă pentru Rusia, care şi-ar indrepta forţele aci, lăsând ca revoluţiile din peninsula Balcanica sâ oprească mult timp pe Austrieci pe calea Constantinopolei sau de Salonic, precum alta data revolte locale mici au ojri-t’o in Bosnia şi Herţegovina. Ast-fel ţinuta de douâ părţi, Austria s’ar vedea silita să ceară ajutorul ce nu i ar lipsi, ba s'ar intinde poate dincolo de Galiţia până la Vistula. Insa, in acest cas, n’am auzi oare re-sunand din nou faimosul Beati possidentes ! şi, pe când soldaţii austrieci vor ţine straja la Dunăre, alţii nu vor face oare tot aşa pe un fluviu, al cărui posesiune poate face stăpână pe Rusia şi a ameninţa pe Austria? Să ne ferească Dumnezeu să incercâm de a ghici secretul sedueţiunilor, la cari a putut fi supus Kalnoky la Salzburg. Ne permitem numai de a’i aminti o trăsătură de admirabilă eloeinţa prin care d. Bismark, atunci simplu deputat, încerca la 1849 de a face pe camera prusiana de a respinge coroana imperiala, pe care parlamentul din Frankfurt o oferea regelui Prusiei. Mai. venâtoiul bun şi nenorocit din “Freis-chiitz“, imprumută un glonţ dela Robin, geniul râu şi indata iiupuşca vulturul dela care pune o pană la pălăria sa. El mai cere câteva cartuşe ; dar Robiu declară ca sunt gloanţe vrăjite şi, pentru a le avea. cată sa’şi dea cineva sufletul spiritelor infernale. Max se sperie, Robin, rinjind, ii spuno, câ e prea târziu, ca pactul e (acut, câ e angajat deja prin glonţul de care se servise Credeai că acest vultur fu un dar gratuit ■?“ împăratul Napoleon III a crezut aşa la Biaritz , mai târziu d. Bene-detti a crezut’o deasemenea când d. Bismark ii punea Belgia iu buzunar. Dorim ea corniţele Kalnoky sa fie mai bine inspirat şi ca, orice tentaţiune i s’ar li tăcui’ umflil, m sil şi aduci aminte la timp ci „acest vul tur nu e un dar gratuit." Gabriel Charmes. INFORMAT IUNI James Conolly, locotenent general in armata englesă, a sosit in Galaţi, spune Pofta. D-sa este însărcinat de guvernul engles a seduce in Orimeea spre a face nişte cercetări datănd d^c pe timpul resboiului din 1854—1855. Sâmbătă va pleca, cu vaporul la 0-dessa. Am dat ştirea că d. colonel Holbau, şeful regimentului de Galaţi, a fost transferat la Focşani. In locul său va veni d. colonel Tel eman. Ştirea dată de noi despre mergerea d-lui Brătianu, nu la Aix-les-Bains să reinceapă cura, ci la Viena şi de acolo la Gastein, o confirmă ziarele străine. D-sa a avut o întrevedere cu contele Kalnoki, in urma căreia a rămas satisfăcut; — de sigur scăpăndu-se de Dunăre. Intrarea României in alianţa austro-germană pare a fi fapt indeplinit. Am anunţat că d. ministru al co-merciului a numit o comisiune de anchetă pentru şcoala comercială din Galaţi. Această comisiune se compune din d-nii Ananescu şi Troteanu, profesori din Bucureşti, şi d. Borghetti, directorul sucursalei Băncei Naţionale din localitate. Comisarii din Bucureşti au şi sosit in Galaţi şi au inceput a proceda la cercetare. CRONICA Domnu Constantin I. Stoiceanu se numeşte, pe zioa de 17 August curent, in postul de secretar al comitetului porturilor din judeţul Vlaşca, in Ierul domnului Alexandru Alexandrescu, trecut in alta funcţiune. * Domnu Alei. Xenopolu, doctor in filoso-fie, s’a numit profesor cu titlu provisoriu la catedra de istoria romanilor de la facultatea de litere din [aşi. cu incepere de la 1 Octombre viitor, de când prin budgetul eserciţiului curent, s’a creat pentru acest curs o catedră deosebită. * In urma concursului satisfăcător ce au depus înaintea juriului 6saminator din Botoşani, instituit conform legei, s’au numit ; I. Domnu N. Ursoiu institutor cu titlu provisoriu la clasa I de la şcoala de băeţi din Hârlău, şi II. Domnu G. Şerban, institutor cu titlu provisoriu la clasa I şi II de la şcoala de băeţi din Mihăileni. * Zilele aceste spiritualul cousitoriu a E-parliiei Dunărei de Jos a judecat procesul diaconului-căliigăr Calistrat Buruiană pentru scandatele ce a făcut de mai multe ori. Sentinţa eousistoriului condamnă pe inculpat la „lipire de parohie" pentru timp nehotărât. * Domni Eerentz Veress, arendaşul moşiei Cervenia, judeţul Telorman ; V. P. Nabo-teof, comerciant; Udreanu, şeful vamal ; locotenent Ionescu ; N. Polopolo ; Persina-chi, comercianţi ; MariaPopescu, institutoa-rea clasei I şi II şi G. Ionescu directorul scoalei din Zimnicea; bine-voind a oferi, cu ocasiunea esameniior generale, cărţi şi alte obiecte de studiu elevilor săraci de la şcoala de băeţi din urbea Zimnicea, ministerul le exprimă mulţumirile sale pentru oferirile făcute. * Strada Poetului, din strada Bibescu Vodă, pănă la casele cu No. 20, Primăria a inceput a o pava cu piatră cubică, iar trotuarele cu cărămidă. Dela No. 20 incolo, pănă in capul stradei, a treia parte din intreaga stradă, se pavează ânsă cu bolovani. Am dori să ştim pentru ce această deosebire. Nn cumva cei lalţi cetăţeni de pe numita stradă nu plătesc şi ei aceleaşi dări către Comună ca ceilalţi proprietari ? Pentru ce acest privilegiu d-lor edili ? Ni se spune că pe acea stradă locueşte d. C. Toncoviceanu, inginerul şef al Primăriei, pe care l-ar fi şi măturat, precum şi d. fraţi Ciocanelli, funcţionari tot la Comună, şi d. Nichipercea—Orăşanu. — Atunci ne putem explica pricina. Nu inţele-gem ânsă pentru ce proprietarii oropsiţi nu protestează. “ * * Pe aceeaşi stradă, in curtea proprietăţii cu No, 20, am vâzut pavăndu-se cu piatră adusă in căruţele Primăriei, cu nisip adus de aceleaşi căruţe. Fără a şti cine locueşte acolo, ci edem că n’ar fi tocmai indiscret d’a intreba cu din ai cui bani proprietarul âşi pavează curtea? * Un nou tarif intră in vigoare la 1 Septemvrie pentru operaţiunile biurourilor de espediţie din Verciorova, .Predeal şi Iţeam. * In urma celor zise de gazete asupra ingenioasei metode a d-lui Ant. Dumitrascu, in-spector-comisar, d’a descoperi pe hoţi, mergând să'i ghicească la cărturăresc, ne-amfi aşteptat ca acel domn să fia depărtat din acea funcţiune ce nu merită, sau cel puţin am crezut că va aveă atăta amor propriu d’a ’şi da demisiunea. — Decepţie amară! Nu s’a 'DtCmplat nici una, nici alta. Mai mult ăncă, pedeapsa in loc să izbească pe acel inspector, izbeşte pe comisarul care a fost silit să insoţiascâ pe acel ingenios po-liţaiu la cârturăreasă ; căci el a fost mutat din acea secţie. Dreptate s’o fi numind aceasta ? * Românul află că încercarea făcută la Sa-tu-roşu, de un agricultor inteligent, in privinţa culturii orezului, a isbutit eu desăvârşire. Orezul semânat in locuri băltoa-se, pe o intindere de 10 pogoane, a dat rezultatul cel mai satisfăcâtor. Sântem convinşi că se vor lua măsuri spre a se întinde această cultură, utilizăndu-se pământurile, caie până aci nu serveau la nici o producţiune. Este zadarnic a insista căci toţi ştiu ce avuţie poate trage România din acest produs. * Monitorul de azi publică decretul prin care se numesc membrii in consiliul general de instrucţiune pe un period de trei ani, din partea şcoalelor, domnii profesori a căror nume le-am dat ieri. * Aflăm că in locul societăţii „Literatorul", care e pe cale de a se disolva in urma e-1 şirei dintr’ensa a celor mai mulţi membri, are să se înfiinţeze o uoue societate, sub numirea „Unirea literară" care va avea organul ei. * Rom. liberă este informată că la palat s’ar fi adăpostind, in ce calitate nu se ştie, câţi-va jidovi. Astfel unul s’ar numi Bro-ciner Mauriciu, iar altul Yitirin, fost gră mătic la un compfoir ovreesc din Galaţi. Acest din urmă ar fi chiar sub-secretar la palat! Ambii sunt cu leafă şi au drept de pensiune.—Trecem peste consideraţiunea că sanctitatea palatului e atinsă prin funcţionarea acestor jidovi, întrebăm insă să poate una ca aceasta, ca pânea fiilor să se arunce in gura câinelui ? Noi credem că M. S. Regele nu ştie nimic despre aceasta. Aflăm că astă-zi se va judica la tribunalul de comerţ procesu dintre un Sub-an-treprenor şi Antieprinoru canalizări Dăm-boviţi, pentru daune interese. Pe cât suntem informaţi numitul antre-prinor, are o sumă de procese de natura celui de sus, asfel că nu ştim cum va işi. Cea-ce ştim positiv este că d. antrepri-nor a încurcat o sumă de sub-atreprinori care s’au ruinat, din cauză că nu şi-aţinut angajamentele faţă cu acele persoane care şi-au riscat capitalu pe urma unui strein, sunt siguri că justiţia civilă şi comercială ’şi va face datoria. RECTIFICARE Am reprodus zilele trecute dupe L'ln-dependance roumaine că d. G. Dobriceanu ar fi bătut pe un sătean cu umbrela şi că agentul poliţienesc n’ar fi îndrăznit a constata faptul. Pe lângă această notiţă, noi am adăugat că d. Dobriceanu Tir fi falit. Azi, d. Dobriceanu vine şi desminte a-ceastâ. Luăm act de desminţirea d-sale, şi declarăm, pentru reparaţia d-lui Dobriceanu, că am fost induşi in eroare. Pentru d-1. Ministru de finanţe Pănă astăzi ăncă nu am căpătat nici un resultat la cererea noastră de a se publica raportul inspectorului financiar d-1. Vera, pentru ancheta făcută la Casieria generală din Bacău, de şi această cerere s’a repetat de atâtea ori. Rugăm pe d-1 Ministru impreuuă cu Vocea democratică să facă a nu se ascunde raportul citat, şi să-l dea publicitătei spre a se vedea cele ce i inspectorul a constatat in contra casierului. ca, s’a numit verificator clasa 1 la a, „ sierie, in locul domnului M T mscu, i intat. N o u t a t i dinţa r a_________ Monstru. — Marinca, soţia locuitorului Sfetcu Dana din cătunul Gâuriciu, comuna Brăticeni, iudeţul Teleorman, a născut un copil de sex femenin, fără gură, fără buze şi fără nas, având numai urmele lor. Copilul trâeşte şi se alăptează pe găt. Prunc-ucidere.—Fata Ioana N. Ţulucâ din comuna Soveja, judeţul Putna, in zioa de 7 August, pe cănd se afla singură a casă, a născut un’copil de sex bărbătesc şi, cu scop de a tăinui această naştere nelegitimă, a omorât şi îngropat pe copil in casă, după uşa. Faptul s’a denunţat procurorului. Neprevedere.—In seara zilei de 11 August, locuitorul Grigorie Alexandru din comuna Murgaşi, judeţul Dolj, cu Manda, soţia sa, şi cu Gheorghe fiul lor, din causa aprinderei a nişte spirt, s’au ars pe corp câte-şi-trei, fiind râu bolnavi. Din cercetările urmate, s’a putut constata că numitul Grigorie in acea seară a avut un butoi cu spirt pentru cârciuma sa ca de 12 vedre, pe care la lăsat in curtea casei, şi mai târziu vâzând că butoiul curge, s’a dus cu lampa să se uite la densul, unde au sărit stropi pe lampă, care pe dată plesnind, a luat foc tot spirtul ce curgea. Focul s’a întins până ce a ajuns şi i-naintea butoiului pe vrană, şi sărind spirt pe densul, ’i s’au aprins vestmintele. Au alergat soţia sa Manda cu fiul lor Gheorghe să ’l scoaţâ din foc, şi s’au aprins şi aceştia. In urmă, alergând oamănii, au potolit focul ce se lăţise prin curte şi răniţilor au dat ajutor şi s’au trimis in cura spitalului. ŞTIRI OFICIALE Consiliul general al judeţului Iaşi este autorisat a contracta facerea unui grilaj de fer necesar pentru împrejmuirea ogradei şi a pieţei palatului administrativ din Iaşi, al cărui cost de lei 38.000 să se plătească cu suim de lei 20.000, prevăzută prin budgetul judeţului pe eser.dţiul curent, iar restul de lei 18.000 impreună cu procentele să se achite in anul viitor. Spre acest sfârşit, se va inscrie din oficiu in budgetul pe eserciţiul 1883 — 1884 suma cuvenită a se mai răspunde. Domnu Gh. Oniţescu, actual verificator clasa I la casieria judeţului Gorj, se numeşte in funcţiunea de sub-casier la acea casierie, in locul domnului Ioan Oălniceanu, demisionat, şi domnu Constantin ’Florescu, actual controlor şi agent de urmărire, se numeşte in funcţiunea de verificator clasa I, in locul domnului Gh. Oniţescu, înaintat. Domnu Al. Costescu, actual ajunct al casei de economie la casieria judeţului Yluş- Domnu Iaeob Prutescu, fost verific;, casierie şi actual secretar al consiliul igiena, este numit controlor al jui Dorohoiu, in locul domnului Dimitri lescu, destituit şi dat judecâţei. Despre penalităţile la Roi in timpul Iui Matei Bas şi lui Yasile Lupu. (Urmare (lj Sciinţa penală modernă consideră d puncturi de privii e faptele omului pot da naştere la o represiune, faţă ,j i biectul ce au avut in vedere. In alt »| meni, ea găseşte ca ne putem face i > feluri culpabili : faţă cu Statul, faţâc.ţ soana şi faţa cu averea particolarilor. ai| crimele şi delictele contra Statului infc< acele săvârşite contra funcţionarilor pi genţilor lui, falşifieârile de monetâ. idt tot ce e relativ la interesul public, tiz le şi delictele contra persoan°i sunt k in scop de a lovi viaţa, onoarea, i, moravuri ale unui ora. In fine, inL crimelor şi delictelor contra averei ir furtişagul, tâlhăria, tot ce se atinge den ca şi de proprietatea aproapelui. Aceste principii sunt recunoscu pravilele lui Matei Basarab şi lu sile Lupu, şi pedepse sunt hotârite** tra acelora cari nesocof au aceste Ur respectabile Judecătorii, solii, oamenii domneşte tr’un cuvânt, fucţionarii publici, era de protegiaţi prin caracterul misiune ,■ in cât atingerile ce li se aduceau inns|| ciţiul funcţiunei lor, erau considera a crime de les-majestate şi pedepsite i secinţă. Aceia chiar cari se sfatuiset iu ucigâ pe nişte asemenea funcţional m toate că nu apucaseră să işi pună pla im esecutare, erau osândiţi la decapitare; $ toate acestea, in schimb, se cerea n funcţionarii publici o purtare fără cui: a* nu se aplica nici o penalitate acelora; e*» ii maltratau sau chiar ii ucideau .uii ci cănd denşii voiau să corniţă vre dreptate. Crima de falsificare de monetâ, da săvirşea intr’un oraş mare, era şi dâ-' d similalâ cu cea de les-majestate. CulfiSli era deci condemnat la tăierea capulu t poi corpul i se ardea şi bunurile in ul confiscate. Dacă falsificarea se urmailil târguşor, in vedere că pericolul nu e I de mare, fiind-că calpuzanul nu aisiuafl posibilitate să pună in circulaţiune o pil însemnată cantitate din monetâ fabricaţi •« dânsul, pedeapsa era mai uşoară. I numai capul, fără a i se arde corpul , 3 se confisca averea. Cu această ultim i deapsă se osândea şi funcţionarul iţii care, cu rea credinţă, favorisa circula i « banilor răi, precum şi particularul csil ştiind nu denunţa justiţei locul unc i a făcea monetâ falşă sau care o priuieaim* tru a o imprâştia in public. Omuciderea se pedepsea cu moartea!' ' (1) Yezi Timpul, No. 184, 185,187.§Fi FOILETON 4 OR LIN O CAP DE BRIGANZI (TRADDCTI0NE) (Urmare.) Pronunţând aceste din urmă cuvinte, el preumblă o privire cercetătoare împrejurul camerei Măriei şi se depărta proferând ameninţăr, noui. Maria nu era o fernee fricoasă ; şi afară de aceasta era prea îngrijită de fuga părinţilor ei, prea neliniştită asupra soartei lor, pentru a se găndi la pericolul ce putea s’o ameninţe pe ea ănsăşi. Şi, spre a nu supăra pe mătuşa ei, nu-i vorbi de intrevederea cu Orlino şi după o oră aproape că uitase tot. Veni seara. După obiceiu, citi pen- tru mătuşă-sa pănă la zece ore, o imbrăţişâ şi veni in camera ei de culcare. Atunci numai, fără voe, ii veni in minte ameninţările lui Orlino, nu pentru că se temea de efectul lor, dar fiind-că o supărase, o revoltase. A douăsprezece oră a nopţii ii sună la urechiă fără a se fi putut odihni. Totuşi era aproape să doarmă cănd tocmai auzi un sgomot surd in spre fereastră. Ea se apropie incet, deschide fereastra cu băgare de seamă şi, fără a face sgomot, aplecând capul in spre grădină, auzi foarte desluşit cuvintele acestea: Să ne oprim, este aicii; iată fereastra Măriei. Altă femee in locul ei ’şi-arfiper-dut cumpătul sau ar fi exprimat spaima prin vre-un ţipăt. Dar Maria, înzestrată, cum am mai spus, cu un caracter ferm şi energic, trase mai bine cu urechia spre a se asigura de proiectul ce se tăcea contră-i. îndată ce se încredinţa de presinţa lui Orlino in acel loc, şi cum 51 auzi zicând tovarăşilor sei d’a se pregăti de lucru, ea recurse d’ocamdată la apărătorul cel mai apropiat şi cel mai gata d’a-i da ajutor. La mine, Cesar ! la mine ! striga ea cu o voce puternic accentuată. Deodată, un enorm căine, pe care din întâmplare âl apucase somnul şi care se deşteptase la glasul stăpânei lui, se asvârli asupra celor trei fă-câtori cari isbutiseră aproape d’a ajunge la fereastră. Doi dintr’ânşii luară fugă şi numai Orlino fu cumplit muşcat de credinciosul apărător al Măriei. Turbat de manie şi d’abia tărăn-du-se, Orlino fu silit să părăsiască grădina de teamă d’a nu fi surprins. El perduse ocasiunea d’a pune măna pe fată şi prin urmare pe conside-rabila-i zestre. Totuşi, nu el putea fi omul acela care să se descurajeze. Cu tot dispreţul Măriei, el ăncă nu-tria speranţa că ova lua in căsătorie. Îşi făcuse planul dibaciul bandit. Va intra, cum se zice, sub pielea d-lui Salignes, de a cărui stimă se asigurase, d’a face o lună sau două curte şi a se căsători apoi cu Maria frumoasă, dar şi bogată. O dată stăpân absolut pe fată şi pe tezaur, le-ar fi ştiut ţine bine in mâini. Şi, la trebuinţă, resplătit îndeajuns prin sunători, se putea lipsi de soţie, daca sărmana femee ar fi refuzat să urmeze regimul lui de viaţă. De pe cum se vede, acest plan ingrozitor, şi care, din nefericire, s ar fi putut executa, nu era mai mult decât, urmăririle unui lup flămând contra unei oae fără apărare. Din norocire, Gerul protegia inocenţa. La ivirea aurorei. Orlino, care era supărat de neisbutirea lui şi de durerea ce-i pricinuia rănile sale, voi să dea un curs liber mâniei sale şi scrise Măriei următoarea scri- soare : „Precum v'am mai spus, nu’şi „bate joc nimeni de Orlino fără a fi „pedepsit, şi inima odată iritată nu „se linişteşte decât după ce şi va fi „răzbunat. Voit-am să fiu soţul d-ta-„le, să jertfesc averea şi viaţa mea ; „dar vanitatea d-tale proastă n’a „pus preţ pe această deosebită onoa-„re. Ou atât mai bine, Mario ! Şi „fiindcă trebue să’ţi vorbesc fără in-„tortochiături, sufletu’mi iubeşte d'o „potrivă ura şi dragostea, şi poate „chiar mai mult pe cea d’ăntăi. Sunt „mulţămit de d-ta ; serveşti admira-„bil proiectele mele ; dar ia bine sea-„ma, şi cu deosebire păzeşte-te d’a „ ini cădea in mănă : mai bin . „fi pentru d-ta să suferi toate i „cile Iadului. De-ai insuti ajutor „ti s'a adus astă noapte d’aceht „risit de câine, tot nu vei scăp, „mânia mea. Pentru aceasta te k „gură Orlino care ’şi-a ţinut to ,i „na jurământul." După ce. scrise aceste amonit* cu o mănă agitată, trimise sciţi rea la destinaţie prin un amic a, dibaeiu şi deştept care, travestit ca să insufle cea mai mare incit i re, se introduse in casa Măriei .<* dede scrisoarea ce avea asuprăi se depărta apoi fără a aştepta ij un respuns, şi, urmând lecţia lui Orlino, examina cu băgare de seamă toate ieşiri le interioară casei şi pe aceea prin care p; mai uşor să pătrunză inăuntru. poi plecă şi se întoarse la stăpj său, căruia împărtăşi descoperiri i a putut face. Orlino, profitând de I te aceste lucruri, se pregăti cu u vitate să pună in executare proit| ce formase. (Va urmi Dcniron. ii TIMPUL L considerată, ca crima c.ea inai L.trea după dânsa cea mai grea ,flj Ast-lel. osânditul pentru un fapt avea mai ântâiu mâna dreap apoi era tărat de coada unui cal ■ccul supliciului şi acolo era tăiat Lvitorul asemenea avoa o pedeap • Ljră de căt ucigaşiul ordinar. Cri -restrângea şi asupra copiilor lui, Ineau fără nici o cinste şi ruşina-tutulor. Cat despre acela care ii [ 0trava, soarta lui era lăsată la Ijitorului. I respectul ce bâlrânii noştri cri-proteneasă, in opera lor, .pentru Lna şi cu toitt severitatea cu etrf le acei cari se atingeau de densa, totuşi o muitime de caşuri in cari putea să o ridice fără nici o râs- bârbatul care eşi prindea feraeea ■aut delict de adulterin avea drept oară, fără vină. Tatăl care eşi gi-aivind o putea ucide, dimprenpâ Steele ei fără frică de certare. Mai oftt atăt, el putea ucide şi pe feB varului, şi avea voe a işi ^delega şi fiului seu. Fata care era silita sau de frate-său volnică era să viaţa. Soţul soţiei căruia se făcu-|p răutate, o putea spăla in săngele Lului. Omul care prindea pe vre ;asupra faptului, dacă nu cunoscea t. Sau dacă se impotrivea şi dacă ■ (urat valoarea mai mult de duoi ai avea ertare să el uc.izâ. Aseme-K'ela care era insultat de un om inar-K printr’osimplă palmă etc. Jitile şi rănile din cari se pricinuia erau pedepsite tocmai ca omuci-u toate acestea, dacă pacientul nu după cum se cuvine, sau dacă li, la descântece pentru a eşi recâ-hlnătatea, sau dacă luase medicamen-Kiritoare, cari ii agravaseră râul, | jUn lui nu era considerată ca prove-^lidin lovirile sau rănirile ce primise. itil medicilor avea o mare insemnătate ri^ţswnenea caşuri şi era de crezut de pre-ţţa martorilor. Când se intempla insă i.ifV inai mulţi medici, cari esaminaserâ pe ijiav. si fie de o părere deosebită, se lua ■"nilvedere daci membrul era sau nu organ «îţial al pieţei. In primul cos, se credeau Jcii cari susţinuseră afirmativa; in cel d’al Aga cei-alţi. • (Sitele erau de duoe teluri : mari şi Miile erau mari când se adresau Dom............................... fiscau bunurile şi i se ridica puterea părintească. Muma care cădea in aceiaşi crimă se pedepsea cu tăierea nasului. Bărbatul care işi prostitua soţia se condamna la moarte. Judecătorul era totuşi autorisat să substitue. după împrejurări, acestei pedepse alta care i se părea de cuviinţă. Uneori, el pronunţa gonirea unor asemenea bărbaţi din locul lor; alte-ori, spre semn de necinste, ordona să ii plimbe pe uliţi, iu pielea goală, călare pe măgari, cu faţa in-toarsă spre coada măgarului, pe când fe-meea lor conducea măgarul de dăriog. Incestul când se urma intre ascendenţi şi descendenţi, se pedepsea cu moartea. Când se urma intre rude mai depărtate, se pedepsea după voia judecătorului. Cu toate acestea, in asemenea caşuri, femeea se bucura de mai multă indulgenţa, ca fiind mai proastă, zice textul legpj. Iu acelaşi mod se pedepsea şi bigamia. (\He care negocia cinstea fetei sale se o-l-lbea la ocnă. Afară de aceasta, i se con- Consiliul comunal (lin Galaţi Citim in Poşta : Eri primăria a luat o disposiţiune neînţeleasă. Ea a oprit de a se mai tăia in oraş pentru consumaţiune vite bătrâne, ci numai tinere. Aceasta a provocat, şi ni se pare cu drept cuvent, o grevă intre unii din casapi care au refusat de a mai tăia vite. înţelegem a se opri tăerea de vite bolnave, da> bătrâne e ceva neinţ.eles. Până când o să asistăm la acest potop de prostii şi nebunii din partea primăriei. D. G. Cavaliotii, ajutor de primar, şi-a dat demisiunea care s’a şi publicat in intre-gui ei. D. C. Nebunelii, alt ajutor de primar, desminte pe colegul său prin un comunicat oficial, zicând că nu e adevărat că şi-a dat dat dimisia. I). Cavaiiotti prin o scrisoare câtrâ Vocea Covurluiului desminte şi el pe colegul său susţiind că şi-a presentat demisia ministerului. Am voi să ştim cine spune adevărul. In tot caşul, un balamuc mai mare cu greu se poate găsi. D’ALE ARMATEI S'a primit demisiunea medicului de regiment clasa II din reservă, doctorul V. D. Ilfoveanu din corpul ofiţerilor de reservă ai corpului al doilea de armată. Pe ziua de 1 septembro s’a primit demisiunea din armata a medicului de batalion Constautinescu Marin din corpul flotilei, trecăndu-se tot odata in corpul ofiţerilor de reservă ai corpului III de armată, cu gradul de medic de regiment clasa II, care ’l a avut inainte de a intra in armată. S'a primit in armată cu gradul de medic de batalion doctorul Landau Frantz. S’a desinsârcinat de funcţiunea ce ocupa ca medic auxiliar al regimentului 26 dorobanţi, doctorul Gadeiu Teodor, pe ziua de l septembre 1883. S'a chemat, pe ziua ie 1 septembre 1883, spre a 'şi face stagiul cerut de lege, conform art. 4, aliniatul a din legea oficerilor de reservă, medicii de batalion din reservă stagiari, şi anume : Medicul de batalion in reservă doctorul Apostoleanu Ioan, la serviciul spitalului militar Galaţi. Medicul de batalion in reservă doctorul Petriman Lascar la regimentul 29 dorobanţi. Medicul de batalion in reservă doctorul Tiieten lacob, h regimentului 29 dorobanţi. Otfervaţinui meteorologice In zioa do 24 Aug. n'a plouat pe nicăieri . Fâldura a variat intre 7 gr. (Mihăileni) Şi 38 gr. (Mangalia). In Bucureşti, azi 26 aug., puţin nuor de dimineaţă. Pe la 9 oro senin, vânt. Termometrul centigrad urata la umbră 27 gr. FELURIMI In ziua de 19 august, locuitorul lacob Fiucliis din comuna Mirceşti, judeţul Eo-man, plecând de la domiciliu cu soţia sa, a lăsat in casă numai pe un copil, numit Mihaiu, in etate ca de 3 ani, care, găsind o cutie cu chibrituri, s’a jucat cu ea, in cât prin aprinderea lor a luat foc casa, arzând cu desăvârşire impreună cu obiectele aflate in ea. Paguba se urca la suma de 584 lei bani 30 ; iar copilul se află in viaţă. Pe când Dincă Elefterie din comuna Fundeni-Gherasi, judeţul Ilfov, mânca la masă cu soţia sa la arie uude treera, fără să bage de seamă a venit un cal şi a lovit in cap pe un copil al lor, anume Tânase, in etatea de 2 ani, fâcăndu-’i două găuri, din care causă peste puţin timp a murit. VARIETĂŢI O mamă care ’şi vinde copii —In 01- dham, in Anglia, o femee, aparţinând clasei muncitoare, ş'a expus zilele aceste copii in piaţă spre vânzare. Copilul cel mai mare, in vârsta de 3 ani, frumos şi bine imbrâcat, a fost cumpărat de o doamnă, ce nu avea copii, cu preţul de 5 penee, urcat imediat intr’o trăsură şi dus la noua sa mamă. Pentru copilul cel mai mic, o fetiţă, de 18 luni, nu s'a găsit nici un cumpărător, de şi mama o dădea mai la urmă şi pentru un peny. „Bărbatul meu a murit şi nu ’mi pot hrăni copila, strigă ea. lua ţi’o pentru un peny.“ Din sutele de oameni inse cari se aflau de faţă nimenea n'a voit să o ia, şi femeea luăncî’o in braţe, a plecat mai departe. Vocea Cov. Mişcarea mărit mă a porturilor Brăila, 22 august. Bastimente sosite incârcate 14, bastimente sosite deşerte 8, bastimente pornite incârcate 7, bastimente pornite deşerte 10, bastimente faţă in port 316. Preţul productelor: Grâu ghirca, livre 593/4, lei 90. Orzul livre 4444*', lei 423/4 - 43. S’an e.s-portat chile porumb 5.347. Diverse alte mărfuri chilogr. 42.516. Mărfuri sosite spre import, kilograme 1,571.607. Cereale sosite spre import, kilograme (.052.190. Constanţa, 23 august. Sosite : Vaporul francez Delta şi vaporul francez Arethuse şi plecate primul pentru Conslantinopol şi secundul pentru Brăila cu diverse mărfuri şi pasageri. Giurgiu, 23 august. Bastimente sosite incârcate 18, bastimente sosite deşerte 9, bastimente plecate incârcate 9, bastimente plecate deşorte 11, bastimente faţă iu port 24. Preţul productelor .Grâu ciacâr calitatea I, livre 59—60, lei 85—88; grău ciacâr calitate II, livre 57 pănă la 59, lei 70 — 75; porumbul, livre 59_60, lei 60—62. Orzul, livre 57 — 58, lei 57 — 58. Ovăzul, livre 45—50, lei 42— 45. S’au exportat, chile grău 330. S’au exportat kilogr. saro indigenă 50.000. S’au exportat kilogr. păcură indigenă 40.000. Diverse alte mărfuri S7.342 kilograme. — S’au importat diverse mărfuri kilograme 1.098.000. Spectacole Teatrul Dacia.—Direcţiuuoa Grigore A. Manolescu. Sâmbăta la 27 August 1883. Re-prnsentaţiune extra-ordinarâ dată in beneficiul d-rei AnnaPopescu, se va juca pentru I-a oară pe această scenă : Dama cu camelii, dramă in 5 acte de Al. Dumas fiul. —Tra-ducţia lui M. Pascaly. In curând Doi Sergenţi, Cei patruzeci şi cinci, Monte Cristo, compusă din patru piese de d-nu A. Dumas, tatăl. Grădina ltaşca.—Teatru roman.— Aso-ciaţiunea Iulian-Mateescu. Vineri 26 August 1883, representaţiune extraordinară dată in beneficiul d-nei Maria Vasilescu se va juca piesa : Curcanii, dramă naţională in 3 acte şi un prolog de d-nu (ir. Ventura. Fosta grădină Stavri. — (Grădina socie-tâţei Liedertafel). Sub direcţiunea de scenă a d-lui I. D. lonescu. Vineri 25 August 1883, beneficiul d-lui Capelmaistra Cratoe-vill, cu frumoasa piesă: Lumpacius Va-gabundus. Das Liederliche Kleebiatt, comedie cu cântece noi in 5 acte jucată de toată trupa. D-nu I. D. lonescu va juca rolul cismarului cu cuplete noi de d-nu Gr. Ventura. Sâmbătă la 57 August 1883. Mare şi extraordinară representaţie cu tombola in folosul nenorociţilor din ISCHIA. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Prescurtare din Istoria Românilor, lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public in capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; a ilustrată cu 17 figuri. — Preţul unui exemplar 80 bani. De venzare la fraţii Ioaniţiu. I - A apărut şi partea a doua din Teoria Yerbului după fraţii Bes-cherellc deN. Droc-Barciilllll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. întrunirea ţinută in Iaşi la 9 iunie 1882 pentru formarea unei societăţi, cu scopul de a puue micul comerţ local in mâinele Românilor. Tipografia Al. A. Gre-cescu. A eţit de sub presă : Codicele comunale complecte, coprin-zănd toate legile decretate de la anul 187S până la includerea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vociii râmase iu vigoare, adecă legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Nona lege comunala, cea electorală, a Consilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribnţiuuilor, a impositulni de băuturi spirtoase, a burselor de corner-ciu, a recrutărei armatei (complectă), a posiţinnei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a fixărei şi gradaţinneire-mnnerarielor corpului didactic, a inii -iuţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Bimitrie D. Păltineanu. De venzare la librăriile d-lor Socec, fraţii Ioaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de i lei. DE ÎNCHIRIAT ;™'î£ giul al II dea din casele de pe Calea Victoriei No. 145, proprietatea d-lui Ioan Ciu-flea, în care actualmente se află instalată Legaţiunea Italiană.—Acest etagiu se com-puue din 12 camere de locuit, Seră de flori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori, grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină în faţa casei, având introduse gaz şi apă. — Doritorii să se adreseze la tipografia D-lui N. Miulescu, Sala Bossel. MEDIO ŞI CHIRURG Eoalele de găt. gură, uas şi urechi tratează printr’o artă speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) INSTITUTELE UNITE din Iaşi Conform regulamentului, anul şcolar in-cepe la i Septemvrie. înscrierile se pot face de pe acum; pen tru aceasta a se adresa la localul din Să-tărie, in toate zilele, dimineaţa pănă la ora 12. Precum s’a anunţat in Anuarul expiratului an şcolar, o clasă preparatoare anume pentru şcoala Militară se va infiinţa cu inceperea noului an şcolar. Pentru ori ce detalii, să se consulte Anuarul Insti-tuţiunei, care se trimite gratis. Direcţiunea. INTERNATUL DE BĂIEŢI IIHELIADE-RADULESCU Situat in localitatea cea mai sănătoasă a gradinei „Heliade“, din piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor face după metoadele cela mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai in-vâţa gymaastica şi exerciţiele militare. In institut sunt instalata băi calde şi reci cn duşi pentru copii. înscrierea şcolarilor se va face de la 20 August corent. CĂILE FERATE ROM A NE PLECAREA TRENDRIL0K DIN BUCUREŞTI Cu iucepere de la 20 Maiu 1883. La ploegti, Bnzău, R-Sârat, Focşani, Mârăgegt. Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. '|A Ploegti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Sâraj, Focşani, Mărăgegti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. I.u Plocşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploegti, Sinaia Predeal ftren accelerat) gi de la Ploegti cn trenul mixt la Buzeu, R-Sărat. Focgani, Mărăgegti 5 ore S0 m. d. m La Pitegti, Slatina, Craiova. T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) \i ore dim. (trenul accelrrat) 4 ore 30 m. (tres de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) C ore 10 min. d a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR De la Iagi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, MărSgrţti R-Sărat, Buzău, Ploegti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzeu, Ploegti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăgegti, Focgani, R-Sărat, Buzău; l luegti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploegti (trenul de plăcere) 11 ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploegti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vărciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat ii ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoaue) De Ia Giurgiu; 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trennl iniit). CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 20 august 1883. Câmp. VehG 5olo Renta âmortisibilă. . . . 937, 94- 5"|0 Renta Română Perpetuă , 92'/, 923/, 6°jo Obligaţiuni de stat. . . . 99i), 100'/o Guio Oblig. Căilor f. Rom. regale 1U2’|., 103- 5o/o > Monicipale .... 83»/, 84Il 10 fr. > Casei Pensinnilor 300 1. 232- 235--- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 9131, 923/s 7oto .» Scrisuri Rurale. . . 102i/2 103'/, 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 887? 89- 6o[o , » » 97*1, 98*|, 7o[o > » > IO21/4 103- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 32 hz 33'/, Acţii Băncei Naţionale Române 2501, 1380 1390 , , Soc. cred. mob. rom. 250 1. 208--- 21"- , , , Rom. de construcţii 5001. 505- 507--- > , , de Asig. Dacia-Rom 3001. 410--- 415- , , , , , Naţionale 200 1. 240- 245- Diverse Aur contra argint. . ... 1 Vi 1.31, b » Bilete de Banque . . 1 7., 1.8., Fiorini valoare instriacâ. . . . 2.11 2.13 M trei germane....... 1 23 1.25 B.incaoU francele...... 99'|, tuOVv C- G. DISSESCU tTV'lZ. Luterana No. 9. TIMPUL 1—--- Anunciu Important ' pentru DOMNI 1 TI POLI TOGRA F 1 bUCURESCI Si nula Smărdan 2. BUCI KESCI, 2, Strada Sii DEPOSIT DE M ASINII A GRI COI t ImsboIm tec nai perfecţionate ci si fara spiral ie ars pat de ori-CP lua.ltiliti MASiNE DE TREERAT. MORI DE MACINAT etc. < j DIN FABRICA ^nvCJLK.SHZA.LL, SOILTS c C'1 (Gainsborougli, Eiiglitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru Sub-serisul primesc ori-cc comando atingfttoarc de mia lipo-Litojmiiiei LUj|' ^nrinoni din gioase. tiind singurul reprosentant in România a Pabncelor dc Maşim Tipo-Luog, afue 11. muu Paris. Albert & Cie din Frankenthal, Bavaria. , ,. • .*, • (ie ai,tl)lă. litere de Asemenea se afla la sub-semnatul in deposit Cerneala hpopraţuu < < metal şi dc lemn, de la colo mai bune fabrici. j ^(’inV'ARTZ Strada Colţei 24 bis. JOSEPH SANDR0V1TZ Iti. «UCUKESr _ CALEA VICTORIEI — 1fi. IN RATE LUNARE I IN RATE LUNARE Se vinde Piane si Pianine din cele mai renumite fabnci sistem american cu intreaga plac A dc metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandelc se primesc din toate pro-vinciele, la cninpăraiea mini piano se dfc şi una colecţie de liote de piano 30 but ţi, se găseşte in tot-d a-una un bun acordeur şi facteur de piano. •***********x****X************Ş î * * * * * 8 X * * * * X X w Ti X X x x X X * X X X * * CONSTANŢA Ntaţiunea Iialneara MARELE HOTEL CAROLI MARE GRĂDINA ŞT TERAŢA PE MALUL MAR El 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDA PE MARE Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dans. Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. Stagiunea baior va începe la 19/i iunie 1883 Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şederea la Constanţa cât se poate mai plăcută străinilor cari o vor onora cu presenţa lor. Vor avea loc baluri iu saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţa cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu focuri de artificii. Tarii special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi după 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţiuni. a se adresa la d-nu F. Pleus di-rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. Atragem atenţia on. public asupra curei tle struguri din viile Constanţei. Dr. A. WE1NBERC OCULIST fost şef dc Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 1. HEBTER ATELIER DE PH0T0GRAPTI1E Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevfiznt cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte tina. Onor. public care n’aavut iucâ ocasiunea de a se conviDge de lucrarea mea nare de cat a ne onora cu presenţa d-lor şi speram ca se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingatoare de aceasta artă precum : Reproducţie, lucrări iu starea naturală etc.—Orele de posat sunt iu toate zilele, atât in timp frumos cat şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. pănă la 4 p. m. In acest atelier [se găsesc şi tablouri in pictura originale de vfinzare. Par la prâsente j’ai l’honneur de re-commander ii l’honorable public mon atelier artistique arrange d'apres le syst Urne le plus nouveau ct ponrvti d'appareils tout neuls,—Les prix sont reduits et le Iravnil tres fin. L'houorable public qui na pas encore eu l'oeeasion de se convaincre re mon travail n'a qu’ii nous bonorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda lacileinent de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute ospece de travail coLcernant cet art, couitne: reproduction, travanx a l'etat naturel etc. — On peu-paser tous les jours. (piele temps soit beau ou ouvert, depuis 9 heures du uoalin jas-qu’ii 4 lieures apres midi. DIN FABRICA V ctriance, Platt & Co. (New-Yorki Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu manegiu) Ratoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, Maşine de vinturat, Pluşul! şi Maşine de Semănat, din fabrica HOFHEBH & SCIIHA N i Z (Yiena) Depou de părţi de maşin1. Pre uri moden «j ____________’_____________________________________1 *********** I ' „ X TP«n« 111? ( ' A M IOVA X x X X x x x x x * 5 - I I x y IPSOS DE CAMPINA OEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA M \I SOLIDA Şl MAI E KT IN A TI MTI XLA PENTRU CASE Alarn ueposit Bi L)-nii F. Brnzze.si & O'-ie Calen Victoriei 55 D.A KIBRIK.2aitS.fi: navi. Pluiubiieşle, scoate. curăţă şi aşează iuti, fără durere, după cele mai bune sisteme ; labricează şi pune dinţi minerali întocmai cu dinţii naturali l). Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este cliiamal Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vod» Ne. 9. alături cu grădina l'nioii-Suisse. Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandăndu-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile mode rate. . (IONIŢA G. STOICESCU. 1( IANI POPA GEORGE. Straja Academiei No. 25, maister al pirotechnii din Conslantinopol. Deposit la Bufetul din Grădina Cismegifi MAGASIN fondat in 1870 SX^sTTj" DE s-a-vis de l'etrul Naţional Bucureşti COLONIALE 81 DELICATESE D. G. M0C1AN Artificieri VIS-A-VIS DM THEATRUL NAŢIONAL .4 ii im fii undit i noliilitni, şt onor, public r.l pe hlmjil articolele necesari hi mciitiyitd cutei, un importul dr In cete nun Iunie cute umâiourelc JtCuturi pur. Anist*t dublu dc Olanda. Anine! de bordeaux Absent dc Sui> Ananas dc luMurtiniquc Banane tic liUBajona benedictin-Blttcr de (bina antlfebrlc. biter din viu i’rovidenzci anti Coleric. Chartrcnz alb, gnlbiu, ţii Verde de lu grand (lmrtreuz ţ-ruiiciu. Cuniso de Olanda, " Piperniint. ver Cosmic vienx, Cognac________ . w . tot felul de gusturi de la Mărie brisard, din bordeaux Itenu mita Mastică de Jlio, Marascbino ŢnicA Naturală Homnri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Puncb in Cognac bhum ţii in liirsch. Şliboviţă de banat.. VINURI STREINE .ŞI INDIGENE. Importate de lu primele case din Franţa, t’crniauia, ItuiiB, Espasne, Ungaria Transilvania. Indigene de la Cotnari Odo-bostl Drăgăsani si de Dealn mare. 1 reţiiri moderate serviciul conţitlinolos. ^11 8Umă, I) G MOCIAN’l. Ib, galbln, ţii Verde de Ia graiul i mirireuz rrancia. landa, alb, verde ţii orange sec. de la V imami Kockin erde, galben, şi alb de la Get. Ereres din Francia t, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqneruri Jlpoqrajla N. Miulesou sala The a rulut