■iKERI 26 AUGUST 1883 abonamentele V>atA t»r», f an . . . . 40 |»I , 6 Ioni. . 22 lei , p« 3 luni. . . 12 lei (trfinitite pe an ... 60 lei pnMlo •• priim^ac l> A.lmin islreţle apltalâ 10 hani nnm&rn [Districte 15 bani nnm&rn Hm'iirosti, 25 August 18j cel puţin că in ţara aceasta au nici o stavilă cei ce cărnii că prin urmare şi cârmuiţii u rCndul lor să-şi facă dreptate ji guri şi să apere drepturile h vor şti şi cum vor putea. f ŞTIRI OFICIALE. Domnu Andreiu Ionescu, actual -ir tor clasa II la casieria judeţului II i numit iu funcţiunea de verificator h al acelei casierii in locul domnului . jan, trecut in alta funcţiune, şi dorn Calangiu, actual copist, in funcţia ţa verificator clasa II, in locul domnul' dreiu Ionescu, inaintat. O» . - ba numit in funcţiunea vacantă > Un individ anume Ion Drăguţ, de pro- pist in direcţiunea comptabilităţei fii nune muncitor, dm desnârtiroa a TTI-a „ .i v, , „Partidul naţional croat ţine in măinele sale decisiunea de unde depinde pacea, sau mai bine soartea Croaţiei. Cu toate câte s’au petrecut, el va găsi bună voinţă, şi mai mult ăncă, amiciţie şi frăţie, dacă, dând la o parte ori ce ură şi pasiune, nu va asculta de cât de impulsiuni mai bune şi mai inţelepte. Dacă din contra va preferi să continue cearta, să ştie bine că cei de aici sunt gata pentru ori ce eventualitate, fiind decişi impinge lucrurile pănă in fine. Cei din roaţia să se ferească de a lua acestea numai ca o frază simplă sau ca o ameninţare deşartă. Dacă Croaţii vor să pună cestiu • nea croată cu toate funestele ei consecinţe Ungaria s’ar putea vedea silită să adopte o soluţiune proprie de a distruge in rădăcină un râu, ce creşte din zi in zi. Pănă acum, in relaţiile noastre mutuale, Croaţia a tot cerut, şi Ungaria a tot dat. Să se ferească insă cineva de a provoca pe Unguii şi a’i face să ridice pretenţiuni, ce ar fi cu totul incompatibile eu visurile partidului despre o mare Croaţie viitoare." fesiune muncitor, din despărţirea a IlI-a, din oraşul Galaţi, văzând că soseşte un tren, s’a aruncat inaintea maşinei spre a fi strivit. Maşinistu insă observând lucrul a oprit maşina, care totuşi avu timp a arunca de pe şine pe acel individ rănindu-1 la mână şi la cap. Parchetul prin un membru al seu s’a dus la faţa locului spre a cerceta faptul. Acest act de desperare a lui Ion Drăguţ se atribue imprejurărei că suferă de pelagra. El s’a transportat la spital. Pentru Primăria Capitalei Foc in Viena. Pe cănd Vienejii işi impărtăşiau cu bucurie unii altora ştirea, că prin-ccsa de coroană a născut, pe atunci un incediu ingrozitor isbucni intr’o parte a oraşului In privinţa acestei intSmplări, o foae vieneză scrie: „De mult n’a suferit Viena de un foc aşa teribil, ca cel care. isbucni astăzi după ameazi, 21 Aug. in circumscripţia a 9. Rossau. Incendiul a luat naştere in depoul cel mare de lemne al lui Herman Otto, de unde ventul cel furtunos l’a făcut să ia dimensiuni colosale. Flăcările se întindeau cu o iuţeală grozavă, coprinz6nd in mistuitoarele lor braţe depourile de lemne de prin prejur şi casele una după alta. Lumea de prin casele ameninţate d’abea avea vreme să’şi scape ceva din objecte. Elementul in- Atragein atenţiunea edililor noştri asupra următoarelor şiruri, şi-i rugăm să flă drept-i pentru toţi, cănd e vorba de aliniarea stradelor : Domnule Bedactor, După multele rpclamaţiuni făcute de mahalagii in contra domnului inspector poliţienesc Antonică Dumitrescu, care dovedeşte pe hoţi prin metoada d sale de ase duce la cârturăreasă ca sâ’i ghicească, nu vedem nici o îndreptare. Onorabila Primărie pavându-no strade’e Poteraşi şi Călăreţi, la intersecţia cărora se află şi d-sa proprietar, ast-fel că după planul dat de Primârip, toţi ne am retras la linie, numai priceputul, iscusitul şi de bun neam nu voeşte a se pune cu ulucile in aliniere, ameninţând pe principalul lucrător Gheorghe, că’l va trimite la parchet daca va pune măna pe uluci şi punând pentru paza ulucilor sergentul din stradă. Mai adaug, că ulucile au căzut şi eri noapte le-au pus iu picioare inlărindu-le hoţeşte eu mai mulţi sergenţi de oraş, cu chiriaşul sân şi cu un dulgher. Br?vo om de poliţie, care respectă regulamentul Comunal ! Atâtea arbitrarităţi nici c’am mai vezut ! Acest om este mai presus Ne legi. C va care sperie şi pe turci. — Localităţii din Ialomiţa i se denunţă că in-vâţâtoarea de la comuna Jilavele n'a primit leafa pe 21 luni ; cea de la comuna Perieţii pe 15, cea de la comuna Ooşereni pe 9 luni. Iar inveţătorul de la comuna Jegălia pe 5 ani, cel d9 la comuna Călăraşii- \ echi pe 2 şi jumfitate ; cel de la comuna Malul pe J5 luni ; cel de la comuna Perieţii pe 12, cel de la eomuua Dichiseni pe 9 ; cel de la comuna Tonea pe 8 ; cel de la corn. Cacamianca pe anul iutreg 1880. Şi in general mai toţi învăţătorii şi inveţâtoarele au a primi leafa pe câte 4 şi 5 luni, se inţelege că de la comuue, căci visteria statului merge găitan. Halal de inveţâtori şi inveţâtoarele din judeţul Ialomiţa. Am citit prin gazete că funcţionarii turceşti remâneau cu leafa in-napoi pe câte 6, 7 luni, dar comunele rurale din Ialomiţa a făcut visteria turcească de ris şi nu e de mirare să ne pomenim cu o notă din partea Turciei. Vina acestei triste situaţiuni a apostolilor luminei in comunele rurale, cade foarte mult asupra sub-prefecţilor după timpuri, care n’au luat iu seamă plângerile ce li se adresau. Cade şi asupra d-lui Mihâileauu , revisor şcolar, care n’a protestat nicăieri şi care, când era membru in consiliu judeţean, n'a aretat adeverită situaţiune a corpului didactic rural spre a nu se tăia, ci din contra a se spori fondu pentru ajutoru comunelor sărace spre a’şi plăti pe invâţâ-tori şi iuveţătoare. a Statului d. M. Bădescu. Domnu Anton Sărmabuik s’a nu casieria judeţului Ilfov in funcţiunea! pist, in locul domnului G. Calangiu. in altă funcţiune. W- Corespnflinta particulara a „Mmm * Administraţia in Putua ii August 1883. Foc-i Domnule Bedactor In unul din numerile trecute a zftrnţ Timpul" redigeat de d-v, anunţaţi lefi t numirea d-lui N. Seveanu, Prefect Ia'u.w. ţul Putna. Ve mărturisesc că nu me putui c* ■’fi nu lua condeiul in mână şi ave adm \ ifixpozifcio de oi ceste rânduri eu judeţean şi nestrâ u 8“i i conservator. Sunt muribunzi care stau indelunsr; tr’o agonie latentă, adecă nici viu iatirii nici mort intre morţi. O aseminjarji re desperă chiar şi pe muribund; îl» reşte chiar şi pe cea mai rea stare ici scris să nu scape la cea mai bună. - ' ^ fel se petrece acum de şapte ani cu ţul Putna. — Dorim se se curme riiijiM pentru tot dauna o stare netolerabila • I ne nicâ in toată ţara^care 1 a adus in de străll» ţr fără administraţiune şi exploatat in im demn. De cănd au venit roşii la putere, act.ni deţ tot a fost dat ca apanagiu d-lui . iţiţi tasîu, Paşă de Tecuci; acesta 61 invăiivt i stoarce, el esploată in mod neruşinat s.â dând ori ce demnitate sau amor prin judeţenesc. Toate se fac cu ştiinţă şi ev. consimţimeutul d-lui Brătianu, care toleiBit • • . 7 M î şi alimentează intrigile, zizania, indisplill tutulor, spre batjocura unui judeţ intret -Modul d-sale de a guverna: diviz’ft» este baza. Şi aceste lucruri degradatoare prin i,j5 se operează, cine este instrumentul? l-4l Săveanu, după d-v. viitorul prefect. I Judeţul iutreg stă inmâimurit, auzii: P Ministerul domenielor statului rus orga-uisează pentru auul 1884, laKarcov, o expoziţie de oi, la care sunt admişi şi expu-nâtori streini. Un comitet format la Karcov, sub pre-zideuţia guveruatorului local, oste insărci-nat cu dispoziţiunile privitoare la organizarea acestei expoziţiuni şi persoanele care ar dori să ia parte pot a se adresa la acel comitet pentru a obţine toate desluşirile dorite. Ce se face eu satrapia de la Tulcea ? N’a rămas aproape nici un ziar din ţară caro să nu denunţe abuzurile de tot felul ale prefectului de Tulcea; nici unul aproape n’a rămas care să nu infereze precum se curiile o administraţie miserabilă ca a- pâcat el mai aşteaptă. — Foc, sabie, iţit daţie, el prin toate au trecut şi au* pat, căci mai toate au fost mai suferiţi de cât va fi acest flagel, varga a lui L . care de atâţia aQi pedepseşte nenoroli popor dm acest Judeţ şi care se vedi mai păcătos de cât neamul lui Israel >ţi a fost pedepsit numai patruzeci de jl Oare mai credincioşi erau ei de cât Jr — Mai buni erau la D-Zbu ? Acest domn Săveanu in scurt timp i copist şi notar la Jud. Huşi, apoi Secra Poliţiei de Bârlad — Subpref. la Tecuis toate cum le va li ocupat nu ştim. Nm trezit cu el in judeţ ca Casier, unii zic i garanţie morală numai (sic) iipsindu-i numerarâ şi cu obligaţiune a o depune i rend. — Ve las a inţelege dacă nu a fl pus curend. — pot afirma că prea curei — In Putna dar a fost trimis de pa D nul seu d. Anastasiu se ’şi facă posiţiu ţ sa socială şi materială si totodată sâ?gerj şi interesele d-lui Anastasiu la regia Jk| nopolului Tutunului acărui antreprenor es privighind şi câteva moşii ale Statului a a rui arendaş este tot d-1. Antreprenor 'si: * * m faşâ de Tecuciu. Capacitatea, inte-sentioientelo de care sau condus u in aşa scurt timp spre a ajunge '•C le las la apreciarea tutulor-Voi zice Lşiţiunea inateşialâ s’a infiorito cu |ndesat — cine l’a cunoscut atunci i judece astăzi; cat pentru cea socia-ffrA discreţiuue de sprijinul şi pro acordată de stăpânii sei nu mai pu-[icrederea şi incuragearea cei da d. prin tot soiul de manopere dem-U, fara scrupul a răsturnat pană .de prefecţi in patru ani, mulţi rni-unii cliiar care el atingeau de a-Iie tot, tribunale intregi. membri de Lsieri, Agenţi administrativi, fiscali; [mult, fiind casier, a luptat pe faţa iudă de bătăuşi, toţi funcţionari fis-uira prefectului de atunci Bălanescu ludidatului guvernului in alegere de 5, unei asemiue stări de lucruri care ;na la evidenţă anarhia cea mai bar, numai sub roşii se poate vedea f leţi c’a fost reprimarea rebelului 1 Avansarea la funcţiunea de inspec-ţiar ! — Iată faptele frumoase a Iratianu cu care incearcă a fi incleit |t judeţ. vedeţi este puternic fără punita-a alte judeţe decoraţiumle se *dau iele, la noi cu bauitza, pana şi la care abia ies din puşcărie, trecute kintea juraţilor, acuzate de asasini iu acte publice. — Faptul & fost dar protecţiunea, favoarea nu iau riar acest domn, daca pană acum a .ai judeţul Paşei ce Tecuciu, acuma, 'nitfiind, el va ingenunchia plecăndu i ca-j in f jrsnă. — Sau dăndu il pe tipsie.— ^de ce nu ar face-o! Oare nu a avut Car ■.ba pentru alegere de au ales pe cine ®ciit ? Are cinci automaţi deputaţi şi «ori care se pleacă de mijloc, dau din are şi din cap ori de căte oii trage ■— Cinci instrumente cinice şi neeu- ,i stoare le înşiră, le siDotreşte şi ii in- .ţjpsl facă pentru el demonstraţiuni fiind resiuuea judeţuluil — (Sermane judeţ in .al ai ajuns ca asemene automaţi streini tine si interesele tale să cuteze a te re-sinta) — să meargă la d. Brătianu şi mai mult nici mai puţin să ceară pe a- I d-nişor de Prefect. ‘A tjrtfcoate deci că in urma unei aseminea ■ ţspţionale demonstraţiuni judeţene şi mandatari cu atăta greutate, d-1 Brâ-i in iubirea sa pentru ţară’şi pentru Mol-n special, se facă a conteni influen Itâ a d-lui Anastasiu in ţara de jos, a lui Mitică Pruncu in ţara de sus, ;Jkuri oameni şi potentaţi capabili ai jj«vei), şi prin un decret in plină formă jfcdu-se prefect pe d. Săveanu se trea-ţul Putuei ca apanaj Paşei de li. nţa sărmanilor Putneni cari au 1-ttta lor o sabie, un foc, un pârjol şi la i|jun cnut de sbir, este că trebue odată ijmacâ printre una din douG, ca prin w caudine remănăndu le o singură t- o singură măngăiere că vor suferi sufen de aceasta zaveră, de a- H băjenie, şi vor scăpa odata, căci du-y cit temperament de violenţă, de pasiu-tfi^e rfibbunare s'a Înzestrat Dumnezeul ^jjElilor işi va infrânge injungheetoarea ♦■iu acest d şor Săveanu. Ist It-tel poate va inceta şi agonia muri-Idu ui ! ♦“di din judeţeni mai puţini captiu de P1 ne, se intreabă ce va deveni influen-P purtarea morală a d-lui Y’oinov eu I o-l Săveanu a pactizat inainte de a-F* ? — Acest mare om politic şi ora-■'< itualmente roş, vice-preşediute de Car ?' sub hlamida (sau juljul) cărui d. nu prin contrabandă s'au adăpostit |'u alegeri ca să se gurgute unde este * putea scăpa apoi strivind pe d. Voi-vare-i pururea o bîinâ in ochii Paşei de J-i- Fată o chestiune la caro nu aş pu-•espunde de cât că cine se amesteca acăţe..., t-aci de mult se prevede c a 0 d. Yomov cu asemenea amici poli- a a vezut de la alegeri de când a râ- cu un singur deputat nemuritorul d. •şcu, căci d. Săveanu ş’a făcut partea volens nolens, după ce dulcele seu amic ruucu cu care se tormase triumviratul, t eliminat din prefectură cu multă duşi lacrimi din partea d-lui Voinov să •e in capul caravanei deputaţeşti să togă la D. Brătianu şi se ceară pe d-1 ţPanu, credinciosul seu amic, de Prefect ?ntna. Ce fericire, ce sentimente de afecţiune, ce credinţa de angajamente care vor fi păzite cu sănţenie, căci odată 1). Voinov cetinii, legat do mâni şi de picioare, ba şi cu căuşul in gură, căci are o gură ca un clopot sub cnutul d-lui Săveanu, va juca şi că-zâceşte. Noi cestia, pe care aci ne numesc de la „Nepărtinitorul" cu care d-sa a tratat mult timp şi nu se convingea din care parte nu este buna credinţă, vom cănta „De profun- des“, vom purta regretele in inimele noas- tre sfâşiate despre întunecarea unor aseminea aureole politic. Aşa dar cu pace, cu resemuaţiune vom aştepta ca inaltul viziriat so imbrace cu caftanul de Prefect pe Saizul de Sâveauu a credinciosului Paşă de Tecuci. Prin aceasta, pactul încheiat intre D. Voinov şi atât putinţele Anastasiu in faţa dlui Brătianu, este respectat cu toată desfiinţai ea triumviratului prunesc dulcele prefect a d-lui Yoinov, şi in loc de triumvirat vom avea un duumvirat puternic şi simţitor. — Iar d. Brătianu tot ca după obiceiu va şedea după perdea şi va trage aţele. Moribundu luând acest mosc, singuru remediu de criză pentru boală,‘agonia ince-tează intr'un fel sau altul. Iar noi privim la o lecţiune bună pentru amatori şi transfugi din oposiţiuue, şi inve-ţaţi acum de atăţea ani să fim topor de oase, aşteptam in linişte să vie ceasul in-vierei pnviudu-i cum se mănâncă intre dânşii, cum adevărul tot reese la lumină fiecare ce este, ce poate, şi cum ştie a ‘şi arăta arama. Un conservator nes- trămutat si alegător in Coleg. II Obervatiuni meteorologice In ziua de 23 august, mai in toate localităţile din ţară a plouat. Căldura a variat intre intre JO gr. (la Panciu şi Botoşani) şi intre 31 grade (la Mangalia.) In Bucureşti, senin, căldură mare. Azi, la 10 ore, la umbră termometrul centigrad arata 30 gr. plus. Cerul este puţin inorat. —Barometrul c in cădere. Despre penalităţile la Români in timpul iui Matei Basarab şi lui Yasile Lupu. (Urmare (1) Pedeapsă desmenibrârei şi a deschiolărei oaselor, cea mai ingrozitoare, era reservată pentru regicizi, consideraţi că aucomis crima cea mai atroce. înainte de a fi supus acestei osânde, condemnatul primea căte-va casne prealabile. Ast fel, i se ardea mâna dreapta pe un foc de pucioasă ; i se rupea cărnurile de la braţe, de la picioare şi de la pept cu un cleşte roşit in foc ; i se vărsa pe rănile de curând deschise unt-de-lemn fert, smoală, ceară şi plumb topite*la o laltă. După aceasta, incepea supliciul deschi-olârei. Se aduceau patru cai puternici, inha-maţi ca pentru a trage luntrile pe ţărmul unei ape. Condemnatul era tare legat de braţe, pană la inălţimea coatelor, şi de picioare, pănă la a genunchilor, şi legăturile fio - cărui membru se inodau după crucea hamului unui cal. Apoi caii incepeau să tragă, mai ănteiu cu încetul şi apoi când pacientele arunca ţipetele de durere, eu toţii, de o-dată. Membrele se de-sarticulau. Fie-cire cal smulgea căte o bucată. Rămăşiţele nefericitului suplicat erau, iu urmă, adunate şi aruncate, palpitând, incă, pe un rug aprius să se consume, şi cenuşa lor să fi risipita in vănt, sau erau atârnate de o spânzurătoare pentru ca obştea să le poată vedea. Afară de aceste pedepse, mai erau altele mai mult sau mai puţin teribile, usi-tate in diferite ţări şi timpuri. Voiu cita numai, in treacăt , supliciul răs-tignirei, aplicat Evreilor ,* al impuşcâiei, reservat pentru militari ; al gădilăturei, care provoca moartea in urma unor seusa-ţiuui inesprimabile : al jupuirei şi al inecâciunei, adesea ori intrebuiuţate in Francia. Dar să ne iutoarcem privirile de la acest intristător spectacol al râutâţei omeneşti. Sa eşim din acest cafernaum al le- (1) Vezi Timpul, No. 184, 185, 187. L 1! TIMPUL, presiunei, pe pragul căruia, ca pe al infernului descris de Dante, părea că e scris: „Părăsiţi ori ce speranţă, voi cari aţi căzut in vina!" Să ne odihnim vederile pe o privelişte mai puţin înfricoşătoare ! Studiul sistemului nostru penal din acele timpuri ne va dovedi că legea nu ora pretutindeni tot aşa de nemilostivâ. Ceea ce isbeşte atenţiunoa când compară cine-va pravilele lui Matbei Basarab cu ale lui Y asile Lupu este perfecta similitudine ce esistâ intre ele sub punctul de vedere represiv. Nu numai pedepsile sunt aceleaşi pentru aceiaşi natură de fapte, dar inca şi îedacţiunea textului legei nu diferă intru nimic una de alta. Ar zice cineva că aceiaşi inteligenţă a legiferat pentru ambele Principate. Asemănarea se poale lesne esplica prin faptul ca un eondice a fost copiat de pe cel alt. Totuşi lucrul nu rămâne mai puţin curios, mai ales când ne gândim la vrajba şi la disensiunile ce an esistat intre domnul Muntean şi cel Moldovean şi când nicăieri, in ante propunerile cari precedă lucrările lor, nu vedem spuindu-se că unul a luat opera celui alt drept model. Deosebirile ce există intre acesta două corpuri de legislativ ne penală consistă numai in distribuţiu-nea materiei şi in ordinea in care s’a aşezat in ele fie-eare categorie de fapte şi de pedepse. Ast-fel, de esemplu, pravilele lui Vasile Lupu incep seria crimelor cu furtişagul, pe căud ale lui Matbei Basarab o incep cu agenţii provocatori şi cu acei cari insultă şi maltratează pe funcţionarii publici. Nu m& voiu ţine de nici una din aceste im-părţeli. Ceea ce isbeşte incă atenţiunea când e-saminăm aceste legiuiri este escesiva facultate acordată judecătorului de a aplica, in o mulţime de caşuri, pedeapsa ce va găsi de cuviinţă. Şi notaţi că această facultate nu era mărginită, ca in legile noastre moderne, la minimum sau Ia maximum din-tr’o pedeapsă dinainte provăzută de legiuitor, ci era cu totul absolută. Ast fel, judecătorul putea, de căte-ori determinarea pedepsei era lăsată la apreciaţiunea lui,sadea pentru culpele ce i se deferiau, sau cea mai gravă din pedepse, adică moartea, sau cea mai uşoară din ele, adică amendă. înţelegeţi cât de mare era puterea unor oameni imbrâcaţi cu asemenea atribuţiuni şi căt de insemnatâ ar fi trebuit să le fie inţelepciunea şi moderaţiunea. m.r fi fost, de sigur, de un mare interes pentru noi să cunoaştem mai de aproape cum se distribuia justiţia, cum şi cine erau judecătorii pe acele vremuri. Din nenorocire, documentele ne lipsesc in această privinţă. Ar fi fost asemenea de o mare importanţă pentru istoria dreptului nostru naţional ca un magistrat sau un om de legi de pe a-lunci să ne fi transmis procedura urmată in judecarea pricinilor, cum se instruiau afacerile criminale, ce fel se da tortura, in ce consista această tortură ; pravilele lui Vasile Lupu şi Matei Basarab nu se esplicâ categoric asupra acestui punct. Ele lasă a se vedea că cazna esista pentru inculpaţi, iasă nu hotărăsc cănd şi iu ce mod trebuia să li se aplice. Ou toate acestea, judecând de pe dulceaţa relativă a pedepselor propriu zise, putem afirma câ ea nu era aşa de ingrozitoare, nici nu se aplica cu acel rafinament de savantă cruzime ce am constatat la cele-alto State ale luniei civi-lisate. Ea se reducea, probabil, la bătăi sau la alte mijloace da constrângere rudimentare, întrebuinţată incă, dm nenorocire, de unii din primarii uoştri contimporani. Sosesc ac-uin la cercetarea penalităţilor prevăzute in condicile lui Matei Basarab şi lui Vasile Lupu. (Va urma) CUGETĂRI ŞI MAXIME Geniul inventă şi studiul bxecută. Fără concursul amendorora, fără architect şi zidar, nu e eu putinţa să se faca ceva măreţ. Ge fo'os capeţi daca te lauzi singur şi defaimi pre alţii? căci nimeni nu te va crede. Mulţumeşto-te cu ceia ee crezi singur in fuudul ini un ei tale, şi nu vei fi nici mândru nici umilit. Se iartă eăte-o data groşelele, dar dobi-tociele nici o data. D.i acoia bine e să orţi pre acela ce ’ţi a greşit căcănduşi daturiele ; dar pre cel ce te a inşelat, jefuindu-te, nici o dată. Recunoştinţa este interesul servicielor. Cine o uită dă faliment. Cine o reclamă e cămătar, Sgârcitul nu poate ti nici o dată mulţumit, afara numai poate de căt atunci când i vei da tot aurul de pe suprafaţa pământului. La Bruyore a cătat pretutindeni un oraş sau sat ori căt de mic de unde să lipsească clevetirea, minciuna şi prefăcătoria. şi n’a găsit. Eu am fost mai norocit. E cimitirul Belu. Daca ţi se va întâmpla să mori, păzeşte te d’a reinvia, căci amoru-ţi propriu va suferi foarte mult de puţinul loc ce ţii in anima celor ce au râmat si de puţinul cas ce fac de lipsa ce au incereat. Uită-te la cei ce se plimbă pre calea Vie tor iei. Acela ce se înclină pre braţul damei şi o mănâncă cu ochii este un bărbat insurat de curând. Acela ce riuieâ in sus capul cu mândrie ca şi eum ar zice lumii : priviţi ce ara la braţ, este amantul unei temei de modă. Şi acel ce ţine la braţ o damă care se uită in urmă’i şi surîde ori cui, iar el se reazimă de baston cu un aer melancolic şi meditativ este bărbatul Ia care a trecut luna de miere. Suut ochiade cari vorbesc mai mult de căt un discurs de orator şi priviri cari sunt mai de spirit de cât vorbele cele mai înţepătoare. FELURIMI Femeia Niţa Stan LTngureanu, de ani 45, şi nora ei Leanca, de ani 21, din comuna Căscioarele, judeţul Ilfov, ducânduse la un mal a lua pâment, s’a surpat malul peste densele. Cu ajutorul locuitorilor s’au scos amândouă, insă a mai bătrână a şi încetat din viaţă după căte-va minute; iar cea mai tânără este puţin eontusionatâ şi i s’a dat concursul medical. Locuitorul Dinu Niţu din comuna Băli-leşti, judeţul Muscel, in etate de 65 ani, suindu-se intr’un per a ’l scutura şi, ru-pându se craca pe care şedea cu picioarele, a căzut jos, de la o înălţime ea de 6 metri, şi i s’a rupt cu desâverşire undreaoa umărului. Afiăndu-se in comună medicul de plasă a dat ajutor suferindului, procurând şi medicamentele necesare, ast-fel că însănătoşirea sa se crede asigurată. In ziua de 6 august, locuitorul Petre Ba-lea din comuna Marsilieni, judeţul Ialomiţa, voind a trece riul Ialomiţa cu carul eu lemne, pe cănd mergea alăture s’a răsturnat lemnele peste el şi, cnfundăndu’l in apă, s'a ineeat. In ziua de 8 augu-t, s’a aprins armanele locuitorilor Axinte Axinte şi Dumitru Axinte din comuna Bratescu, judeţul Ialomiţa, arzând celui dânteiu o şiră de 50 clăi orz, un coşar, acoperişul de la o cu linie şi parte din împrejmuirea oborului ; celui de al doilea 40 dai orz, 8 clăi ovăz, o copită de făn, im porumbar de nuele si o parte asemenea din imprejiuuirea oborului. Incendiul s’a constatat ca a fost aţiţat de copii numiţilor săteni, cari se jucau cu chibrituri prin armane. SUMARIUL REVISTELOR Revista Teologică No. 22 : Influenţa morală a inveţăturii evangelice asupra omului.—Cestiunea Darvinismului.— Cuvintele Amin, Alliluia şi Osanna. Cugetări mensuale (adică autorul cugeta numai odată pe lună) emise de dr. Fiala. —„Căldura tropicală ale lunelor trecute, şi absenta sa din capitala in timp aproape de două luni, nu l-au putut impedica — zice autorul—de-a cugeta-, dar Va intărziat d’a apare sub forma sa mensuală —Ne mulţumim că autorul—după spusa sa, — după trei luni, a apărut sub forma dsale mensuală. Cum o fi apărând oare clienţilor săi ? —Asta-i asta! Biserica română, No. 22 : Lucrările sfanţului Sinod. — Reformarea Sinodului.—Imn religios.— Proc-6se verbale d’aie Sf. Sinod.—Cronică politică. Spectacole Teatrul Dacia.— Direcţiunea Grigore A. Manolescu. Sâmbăta la 27 August 1883. Re-preientaţiune extra-ordiuară dată in beneficiul d-rei Auna Popescu, se va juca pentru I a oară pe această scena : Dama cu camelii, dramă iu 5 acte de Al. Dumas fiul.—Tra-ducţia lui M. Pascaly. In curând : Doi Sergenţi, Cei patruzeci şi cinci, Munte Cristo, compusa din patru piese de d-nu A. Dumas, tatăl. Fosta grădină Stavri.—ţurăuma soeie-tâţei Liedertafelj. Sub direcţiunea de scenă a d-lui I. D. Ionescu. Joi 25 August 1883, se vor representa pentru prima oară piesele : Hai la balamuc, comedie in 2 acte jucată de toată trupa, Fata cojocarului, comedie naţională intr’un act de d-nu Mi-cleseu jucată de toată trupa. Vineri 26 August 1883, beneficiul d-lui Capelmaistru Cratochvill, cu frumoasa piesă Lumpacius Vagabundus. Grădina Teatiului Dacia. —Joi la 25 August 1883, se va juca piesele : Coroana lui Ştefan cel Mare, vodevil intr’un act de d-nu V. Aleesandri, jucată de -nii C Petreseu şi G. Petrescu şi D-nele M. Pe-treseu, Orloff, Reittmann, S. Mibăescu etc. Crimele lui Pippermann. Comedie intr’un act de d-nit Chivot şi Duru, tradusă de D-nu , * j. Franţuz iţele, comedie jintr’un act de C. Faca. INSTITUTELE-UNITE din Iaşi Conform regulamentului, anul şcolar începe la i Septemvrie. înscrierile se pot face de pe acum; peu tru aceasta a se adresa la localul dinSă-iărie, in toate zilele, dimineaţa pănă la ora 12. Precum s a anunţat in Anuarul expiratului an şcolar, o clasă preparatoare anume pentru şcoala Militară se va infiinţa cu inceperea noului an şcolar. Pentru ori ce detalii, să se consulte Anuarul Insti-tuţiunei, care se trimite gratis. Direcţiunea. INTERNATUL DE BĂIEŢI 1.1HELIADE-RABULESCU Situat in localitatea cea mai sănătoasă a gradinei „Heliade", din piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor face după metoadele cele mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai învăţa gymnastica şi exerciţiele militare. In institut sunt instalata băi calde şi reci cu duşi pentru copii. Inserierea şcolarilor se va face de la 20 August corent. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACll! No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 25 august 1883. Câmp, Vtîitd 5olo Renta Amorţişi tuia.. . . , 93 ’/v 9-1- 5"|q Renta Românii Perpetuă , 92--- 92i 1, 6°j0 Obligaţiuni ilc stitc. . . 9911, 100',, 6ojo Oblig. Ouilor t- fu-m. regal* lu2--- 103- 5o/o > Monicipale .... 833/. 84i|, 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 232- 235- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 9]S|, 92 A, 7n,o Scrisuri Rurale.. 10231( 103'/, 5o[0 Scrisuri fondare Qrbauc . . 88I/2 89- liojo , , . 98’/v ?0|0 > • » 102'!, 103- Impr. cu primo Buc. (20 f li.) 32',, 53'1 Acţii llUncei Naţionale Române2501. 1380 1390 . , Soc. cred. mob. rom. 250 1. 208--- 2lU- i , , Rom. de con drucţii 5001. 505- 508- . » » de Asig. Daciu-Kom S00 1. 410--- 414 --- .....Naţionale 200 1. 242--- 245- Diverse tur contra argint. . . 1 if l.nfi » » Bilete de Banqae 1 '|, l.»l« Fiorini valoare Austriacă. . . 2. fi 2.1c M trci germane. . . 1 28 1.25- Uancnote francase. . . . 99'W 100'/, CP niPCrPPII avocat s’a rau-” U. UlOOLOUU tat in Strada Luterană No. 9. I—....................................................................................III..............I I» i; TIMPUL Anunciu important • ■ PENTRU DOMNII TIPO-LITOGRAEI JOSEPH SANDROVITZ ificjou 12 lfi. — (JALEA VICTORIEI — 1fi. IN RATE LUNARE IN RATE LUNARE Se vinde Piane si Pianine din cele mai renumite fabrici j sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. Administraţiunea: I'AUIS, Z2, Inilev lUontmarti'o. GRANDE-GKILLE. —Afecţiuni limfatice, boia căiloiu mistuitore umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL.—Afecţiuni ale căilorCS mistuitore, greutate la stomaefia mistuire grea, nepoftă dc mâncare gas-tralgie, uispensie. ■ CELESTINS.—Afecţiunile renichi-lord ale besicel, nisipfl, uâtră, gută, diabetă, albuminăcii. HATJTERIVE — Afecţiunile rini-chilord. ale beşicel năsipfi, p6tră, gută, diabetă; albuminăriă. A ed cere numele isvornlui pe capsulă. Deposilfl In BucurescI la DD. War-tonovitz şi Herţog. _________ X * * * * îs * X X îs îs îs ■* îs CONSTANŢA StalnmuM Balneara MARELE HOTEL CA ROL 1 MARE GRĂDINA SI TERATA PE MALUL MAREI } > 1)0 Saloane şi camere mobilate cu iox VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dans. Creţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. X Stagi unea baioe va ineepe la 19/i iunie 1883 ÎS îs 1S îs 1S îs îs îs 1S îs •rt X X X X X X X X îs îs X X X X & X X X X X & Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şederea la Constanţa eăt se poate mai plăcută străinilor cari o vor onora cu presenţa lor. Voi- avea loc baluri iu saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţa cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu focuri de artificii. ^ Tarii special pentru cei cari caută cură păită la 1 Iulie şi după p 15 Septemvrie st. v. X Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa Ja d-nu F. Pleus di-rectorele Hotelului la Constanţa. X Notă. Hotelul priimeşte pe ddmuii pasageri in toate stagiunele. ^ Atragem atenţia on. public asupra curei de struguri din viile Constanţei. ********* Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile scrofulâse, Gum, Rnchitisinu, Anacmie, Constituţiunile lymphntice, etc., etc. N. B. — Trebue observat Semnătura ndstră alatura^a aci pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. V 206__________ ________________ N r B — Ne devront etie consideres cotmne prepare s f [fparl'Auteurque lesFlflumsde PUnlcsquipr«cntcront i / un tACHETD AHGENTREACnr.[nealapartlcM6rtei]re j dttDoacnon.et la signatiire ci dessons. mmm ' ■ PnARMACIF.N, Rue Jtonavarte, * ' ; A PARIS Sub-scrisul primesc ori-ce comande atingătoare de arta Tipo-Litografiei şi eiectuez cu condiţiuni ay ud.i-gioase, fiind singurul representant in Romănia a Fabric elor de Muşini Tipo-Litografice lf• MurillOlli din Paris, Albert & Cie din Frankenthal, Bavaria. .......... ^ Asemenea se află Ia sub-semnatul in deposit Cerneală tipopraficu «le toate feluri Unii de alamă, iiteie de metal si de lemn, de ia cele mai bune fabrici. J. SC1IWARTZ Strada Colţei 24 bis. SUNT CEI! MAI BUNE DIN LUME premiale cu 15q Iliedailcpr,n,0 PARIS/ MÂŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER K * î-1 3 ■< V '• r X ■< Vi _3 !=< V: — UI ._ Cl. o . 04 f* 40 - S 4 ■, y. ~ " 18 18 Medailâ de aur' y. o < es 7> < J -< •< O o •* X - -3 C Ci y. 3« rate lunare — m < ^ 0- A se feri de Imitaţii 0- ^ Cs : «aranţâ *4 sigură dată I înscris. Maşină de cusut SINGER €9 =. poartă marca NEW-YORK. ele sus a o lui Fabricci. G. N EIDLIN G ER, A£enl 4eneraV ************3 * X X X X fi X ¥ I îs ! X i X ! H , x !X X X fi X fi t * II’SOS DE CAM PI NA cea mai buna. mai frumoasa MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALĂ PENTRU CASE Mun* deposit la IJ-nii b\ iiruzzesi lAISfl POPA GEORGE. Strada Academiei No. 25, maister al pirotecbn'i din Gonsiaiitinopol. Deposit la Bufetul din Gradina Cismegiti MAUASIN fondat in 1H7>» AAG-A SIItTTJ OK s-a-v i de 'I Jl'ttrnl Nn U li 1 Bucure: i COLONIALE 81 DELlCATESf Di. VIS-A-VîS BL niEATRÎ’i. NAŢIONAL Anunţă umilei vobiliiin. şi onor. public cii jie lungă articolele necesan la iiunnyiul casei, au importat de ta cele mai bune. case următoarele limburi fine. Aniset dubiu de Olanda. Aniset de Bordeaux Absent de Snis Ananas de la Mart ini([ne. Banane de la'Ba.voua Brncdictin-Bitter de China antil'ebric. Biter din via î’rovidenzci an ti Coleric. Chartrenz, alb. galbin, şi Verde de la graiul Chartreuz Francin. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Viinand Fockiu Piperiuint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Frauda. Cognac vieux, Coguac fin cbampagne. din Cognac. Liquernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Marascbino Ţuică Naturală Romuri uilevă-rate din Janiaiqne. Ananas Arar de Mandarin. Puncli in Cognac. Rluini şi in Kirscb. Sliltoviţă de Banat. VINURI STREINE Şl INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, KnoiuiA. l'112-nrifl. Truusilvimift. Imlicene Ho 1« rntu..i.i n