MIERCURI 24 AUGUST 1883 ABONAMENTELE Intru ţara, Pe an - • . . 40 'eî , pe 6 lnni. . . 22'lrf . pe 3 lnni. . . iitrn streiiiiUte pe au ... GO lei A.clministr.aţ^^ Qalea, Victoriei r^r. 33. ANUL AL VIII—No. 180 In»ment-»1« r« priimaac Iu Admini8f.ruţta. MPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 40 Reclame pag. III .... 1 50 » » II .... 2 50 |n Capitală 10 bani nmnăru Districte 15 bani numărn REDACŢIA, STRaDA STIRBEI-VODA Nr. 2. Dlreoto,—,espnmJă,tor : MIHAIL PALEOLOOU luanjarile }i inserţiile se primesc F ■' , -'ncnreştl, la Administraţia ziarnlul it . M,eiîa’ l>'nronr>le de annntnri Heinrit . ? Jy ■ ?icllal*k. Wollzeiie 12;—A. Oppe'lik, Stnbeb- • V X*4'? 2i Paris, C. Adam, ras Clemeno 4 ; ■ '■ « P- borett, rne S-tei Anni 51. > î • ' _______ jjg ^ Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nrlmprlmate se ard. Bucureşti, 23 August 1883 Va (î instructiv pentru noi toţi, daca ii şi pentru partidul şi guvernul [oşu, care nu ştiu şi nu vor să iurte nimic; va fi instructiv să ana-'silni scopul şi obiectul unui document. ee de curând vâzu lumina u [răinătate. spre a mai da un exemplu despre ce este şi ce se poate uimi figură mare politică, la noi ca uefutindeni. r Acesta este o scrisoare a lui Caic ministrul care, din micul Pie-ont, creia o Italia, către regele seu ietor Emmanoel, propummdu-i şi stinend, in interesul Statului, să-şi jpi pe fiică-sa, princesa Clotilda, du-principele Napoleon Jerdme, acidul pretendent la tronul Franciei partidului imperialist. Cititorul acestui document, intere-ut şi atrăggtor, pe care ’1 vom re-fcroducc şi noi măine, vede iudată , rană unde se înalţă privirile bărbii -• tul ui de Stat, folosul ce el ştie să f fagă pentru patria sa din toată im-l,prejurarea şi sacrificiul de persoană ^J,sau de avere ce cată a se face in ii! internul măririi sau asigurării Statului. ;",M orice punct de vedere ar pri-jl c,,,fiva documentul acesta, el este studiu in acelaş timp politic şi .■ţiosofic, şi poate trece ca o bucată literatură de mare preţ. Geniul bărbatului de Stat se arată ci in toată strălucirea lui. Pe el nu preocupă altă ideă, nu-’l roade al la ambiţie, de căt aceia de a şi măr latria, de a o ridica la cel mai inal nivel. De aceia el, fără să voiască a ti daca stăruinţele sale vor causa [urburarea sau ’i vor atrage vre-o jJnustrare, pledează cu ardoare causa principelui Napoleon inaintea pariului Suveran, servindu-se cio consi >d( raţiuni filosofice, ca şi de argu-■lente politice. Nu este insă aici ad-■ocăţie, ci un avis, o părere sincer ^■primată de către un consiliav al jBoului petruns de datoria sa. fi tănd vedem limbagiul lui Cavur mtre Re§ele atăt de demn, pe 1 respiră şi împrăştie el patrioţi,s-P1, ^ ne 11 ■ tării in giurul nostru, la Gul penibil ce I are pe lăngă tron /cest cavaler al tristei figuri care *"artă firma ministerului actual la j11», ne coprinde intr’adever o dure- J’oasă simţire pentru această ţară, căută sub urgia lui Dumnezeu. # Pretenţiunea ce ar a vii-o d. Ton ■riftianu ar fi, daca nu de a trece nai drept Bismark, pe care alt-fel 1 ■‘liloşte a-1 maimuţi prin refugiul de Uorica, cum am zice Varzin, cel din să insemneze căt Gavur; de •îaie-cc crede că ar fi o analogiă, Mre marele regenerator al Italiei şi ticul proclamator pe d a gata al 'dependenţei României, la care au ucut alţii, pe cuventul că precum a (I Ion Brătianu Basarabia Rus-f 'eI tot ast-fel Cavur a cedat Nizza E Savoia Franciei. 'dar este deosebire enormă ine un eas şi altul ! Cavur adusese matca lor provinciele cari compun Italia actuală desrobită, reduse patriei sale milioane de cetăţeni emancipaţi, şi, cu toate acestea, chiar cănd fuse obligat sa sacrifice ambiţiunii Iui Na-polcn III o mică porţiune de teritoriu, asupra căruia se afla in contcs-taţiunc francia cu Italia pentru că e locuit atăt de element franc căt şi de elemeut italian; Cavur, cu toată mă-îirca ce tăcuse patriei sale, se socoti nedemn de a mai li conducetorul destinelor acestei patrii şi jşi incliise cariera cu aceste memorabile cuvinte : „Din minutul ce am avut nenorocirea ca o porţiune din teritoriul ..patriei mele să fie înstrăinată prin „nanele mele, cariera mea de ministru este pentru tot-d'auna sdrobită!11 Se potrivesce această sublimă trăsură de caracter, care a făcut ăncă şi mai stimat numele nemuritorului bărbat, de stat al italiei, cu fapta d-Iui Ion Brătianu de a retroceda Basarabia, tără compensaţiimile ce le oferea Rusia in schimb la început, şi de a se intinde de aci inainte la putere. ea cum nici usturoiu ar fi măn-cat. nici gura i-ar puţi ! ! Un bărbat do stat trebue să justifice tot-d a-una raţiunea care-1 im-p ine ia minister. Nu pentru a figura, a se păuna numai, a primi închinăciunile împricinaţilor şi postu-lanţilor cu gădilitoarea numire de „Domnule ministru/“ nici pentru a manca budgetul Statului şi a da dispense dintr ănsul pe la favoriţi ; negreşit că nu pentru un asemenea scop este cineva onorat cu demnitatea de ministru ; dar pentru a salvgarda interesele Statului, pentru a-i asigura prosperitatea, mărirea, pentru a i atrage foloase şi pagubă nici-de-c o ni, căci nu-i este permis unui bărbat de Stat să păgubiască Statul sub densul, fie din ori-ce împrejurare. Apoi guvernul acesta al Roşiilor, guvernul care poartă firma oficială de Ion Brătianu, cănd in realitate o arc pe aceea de Rosetti-Brătianu, poate să justifice prin ceva existenţa lui V Pil a perdut cu nedibăcie Basarabia ; El n a fost admis a continua campania din Bulgaria in urma luării Plevnei ; El n’a fost in stare a dobândi des jăgubiri de resboii de la Turci; El a perdut Arab-Tabia, măcar că a fost coprinsă in graniţa ce ne a tras'o despre Bulgaria tractatul din Teriin ; Pil a umilit Statul către Austro-IJngaria, cerendu-i scuse in doue rânduri, şi a suferit insulta gravă a autorităţii române la Iţcani, unde sau calcat vama română şi sau legat cobză funcţionarii noştri de către finan-cii austriaci, şi ast-fel au fost con-uşi şi trântiţi la gros in arestul austriac ; EI compromise acum drepturile de suveranitate a rttatului Român ; Este in line instrumentul de perne naţională. 0, Italiă ! fericită ai fost şi de aceea eşti mare şi admirată astăzi ! Spre a sferşi cu eomparaţiunea noastra, vom stărui, prin cuvântul nostru din urmă, asupra atitudinii in faţa Suveranului seu, pe care o vedem la marele ministru al Italiei şi pe care o constatăm la micul miniştrii al României. _ Pe cănd cel d’ăntei, ca adoverat băi bat de Stat, trage linia de conduită a Suveranului *ou in chiar simţirea Iui de părinţi cliiăinăndu-1 Ia sacrificiu, cel d’al Jluoilea, al noslru N izij'ii 1 cum am zile, in pIB0 jjnţ. tianu. reptilă umilită, in faţa străi-nil°r- reptila tăvălii la curtea regală este necutezănd să-şi dea avi-sul in nimic, incliijaiirlu-.se ea un lacheu la cuventul Regal, şi schimbând ast-fel acţiunea de stat de la miniştri la Domn; atrăgând şi pe Rege in nomolul patimelor politice şi de-gradăndu-se pe sine ! Tip de hidoasă jiganiă, să ne întoarcem privirea de la d. Ion Brătianu, spre a nu mai cugeta de căt la sublima înfăţişare a lui Cavur din faptul istoric menţionat mai sus. d-lui colonel Ploi ban se zice că va veni sau d. colonel Teleman (Focşani), sau d. colonel Cotrutz (Brăila). Se adevereşte ziarului Neue Freie Presse că d. Brătianu, în trecerea sa spre Aix-lcs-Bains, se va opri câte-va z'le în Gena,. Tot de odată, află ziarul vienez. e probabil ca ministrul nostru preşedinte se facă o vizită şi cancelarului imperiului Gastein. german Ca I Septembrie se vaintruni noul consiliu general al invetăm mitului public. Atlam că se va da in întreprindere construcţia căei ferate Bucureşti-Feteşti (Cernavoda). Licitaţia se va publica in curând. Această linie va ti ece de la Kitila, prin Băneasa in spre ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 2 Sep. — Se arată din Frolis-dorf eă in urina unei^fieinţelegari asupra eestiunei distribuirilor locurilor la ceremonie, principi familiei d’Orleans nu vor asista la inmorin&ntarea contelui de Cliam-bord. Yiena, 2 Sept. — Arhiducesa Stefania, consoarta Principelui moştenitor al A.ustriil a născut cu fericire o tată azi dimineaţă la 7 ore 30 minute. Mama şi copila sunt sănătoase. Botezul va avea loc la 5 Septembro st. nou. Salzburg, 2 Sept. — Mareşalul de Man-teuffel, guvernorul AIsaciei-Lorenei, a ple cat la Gastein unde se duce sprâ a face o cură. Yiena, 3 Sept. — Ieri după amează un foc puternic a isbucnit in nişte mari de pozite de lemne : din cauza vântului ce su fla foarte tare, focul s’a desvoltat foarte mult in timpul nopţi şi dăinuieşte ăncă. Mai multe case au fost cu totul distruse ; pagubele sunt preţuite pană acum la mai multe mili oane fiorini. Berlin, 3 Sept. — Ieri la 10 ore seara un tren de mare iuţeală, venind de Ia Berlin, străbătu gaia de la Steglitz (7 cliilo-ruetre de la Berlin pe linia Potsdam) toc. mai in minutul cănd o mulţime de călător treceau calea spre a se sui in partea cea-altâ intr'un tren ce era să’i aducă la Berlin. Catastrofa a fost inspâimCntâtoare. Numărul victimelor nu e încă lisat, insă s’a evaluat cel puţin la pafru-zeci. Soţia, 3 Sept. — La alegerilor pentru adunare au fost aleşi iu Sofia candidaţi partidei liberale ; intre denşi a l'o.st ales şi d. Zankoff, fost prim-ministrn. satul Brăneşti. Ni se spune că un accident de drum de fier sa întâmplat la Bărboşi. In curând amănunte. D. AP Sarochin, consul general al Rusiei inDobrogeacu reşedinţa in Dulcea. a fost permutat, spune Posta, in aceiaşi calitate Ia Filipopoli. Comisiunea ungaro-romană pentru regularca hotarelor a sosit Ia Sibiu. După o petrecere scurtă aci, comisiunea va merge la Turnu-Roşu de unde va continua cu cercetarea graniţelor spre Banat. Focul se presupune c’ar fi piovenit de la o câtăţime de var, ce in zioa de 19 August a fost stins intre coşare spre a se vămi grâul de semănţă. * Un cas de turbare s’a ivit alaltăieri in capitală. Mibalache Manolescu este numele nenorocitului lovit de această teribilă boală. El a fost transportat la spitalu Filantropia. * Corpul principal al localului eipoziţiunii cooperatorilor (calea Victorii, peste drum de clubul militar) este terminat cu desăvrşi-re in exterior. Aspectul shu impozant atrage zilnic un public numeros. Cei care, la in-eeputul ciădirii, nu puneau nici o iuerede-re in reuşita acestei intreprinderi, azi vin in piipâ ca sa se inscrie spre a fiigura cu producţiunile lor. CRONICA INFORMATIUNI 1). colonel N. Holbau, şeful regimentului II dorobanţi şi comandant al brigadei a 10-a dc infanterie, din gfirnisona, Galaţi, a fost permutat la regimentul 10 dorobanţi şi ea comandant brigadei 11-a de infanterie din garuisona-oraşului Focşani. In locul Romanul dă ştirea că d. C. Toncovicea-nu. in urma unui vot al consiliului comunal, a fost depărtat din funcţiunea de inginer şef al primăriei capitalei. # La 3 septembrie se va ţine, in sala societăţii geografice române (palatul Academiei, sala No. 49) concursul de geografie intre toţi elevii cari au absolvit clasa IV liceală sau gimnazială. * f Cu adenca mălmire anunţăm incetarea din viaţă a tenerului Ale cu C. Roselti-Bi-bică, in etate numai de 30 ani, invins de o crudă boală ce nu iartă nici o dată : ftisia galopantă. Nemilostiva moarte el zmulse din mijlocul familiei, rudelor şi prietenilor cari remăn nemăngăiaţi. Inmor-mentarea se va face mâine. Vom anunţa locul şi ora. * Gara dela Ploeşti a luat duminică foc. O parte din magazia de mărfuri ar fi distrusă. Perderile se ridică Ia mai mult de 200900 franci. Societatea Dacia-Romănia ar li avGnd o parte din asigurare. Locuitorul Toan Gheorglie Rne din comuna Baileşti, judeţul Muscel, in zioa de l i August, voind a-măngăia un june de bou, a lost impuns de acel june, ast-fel că infingendu’i cornul in pulpa piciorului stâng, l-a asvârlit in .sus, l-a prins iarăşi in coarne şi Ia aruncat a duoa oară, după care •ăzend jos l’a mai pisat şi aci cu coarnele I ănâ ce a fost scăpat de un băiat care din intemplare a vezut această scenă ; viaţa lui loan Ene este in pericol. # Iu zioa de 20 August, a luat foc duoe f'-nduri de coşare şi un hambar de pe moişia Călugăreni, judeţul Roman, proprietate a domnului loan Agarici, iu cari erau 00 merţe păpuşoi şi 400 inerţe grâu precum şi mai multe unelte de ale gospădă-riei, şi a ars cu totul. D ale creditului fonciar Urban In ori-ce ţară civilizată, când cine-va creează vr o instituţie sau vr'un stabiliment, când inventează sau perfecţionează ceva. devine stimat şi respectat nu numai de guvern, dar şi de ţara întreagă, şi drept semn de recunoştinţă numele aceluia i se scrie cu litere de aur, rGmâind pentru vecie şi urmaşilor sei. La noi insă se petrece invers, fiind că se găsesc oameni de meserie şi foarte in-drăsneţi, care să ia meritele şi calităţile altora. fără a ţine seama ca, imbrâeăndu-se cu haine streine care nu sunt de talia lor, devin ridicoli şi cad sub blamul opiniunii publice. Zilele trecute s’a pus piatra fundamentală la edificiul ce se construe de către societatea creditului fonciar urban. D. Vicepreşedinte cn această ocazie ni se spune că a ţinut un spiciu, in care a zis, că Reuşita acestei societăţi se datnreşte unora din membri fondatori, „şi la finit termina, ca : statul nu a venit cu nimic in ajutor. “ In ceea ce priveşte pe stat, remâne ca guvernul să respunzâ de va crede necesar. Noi socotim că este destul ceea ce a făcut guvernul că la toate casele publice înscrisurile creditului se primesc „al pari.“ Şi mai mult, că guvernul se face că nu vede, n’aude ceea ce se petrece la această instituţie, neţiind seamă nici de atâtea denun-ţâri făcute de presă nici de votul de blam dat direcţiei de către adunarea generală din anul trecut. Atata de stă pasiv guvernul in faţa acestei societăţi că n’a tras băgarea de seamă nici cu ce bani se construeşte şi cât va costa această clădire până la sferşit. incat taie ne e teamă ca intr’o zi să nu o dea de mal, şi vai de societari mai cu osebire de detentori de obligaţii; şi nici nu s’a observat daca cu venitul banilor cheltuiţi este mai in avantaj de cât chiria ce ar plăti. Cat pentru direcţie, ori la ee nenorocire nu ’i pasă, fiind asigurată, căci ş’a făcut treb.şoarele in tocmai ca intr’o instituţie de familie, tară nici o jenă ; personalul a in-grijit ca să ’l compue cea mai mare parte numai din rudenii, .şi putem asigura că uni nici n’a inveţat bine cele 4 clase incepâtoa • re şi sunt inaintaţi la lefuri mult mai mari de căt membri de curţi, afară de alte beneficii, care numai bieţii societari, ştiu ce suferă. Pentru că d. vice-prezident a vorbit de fondatori, sa vedem cine este adevSratul creator şi fondator al Cred. fone. Urban din Bucureşti. In privinţa asta, iată ce constatam noi, nu cu vorbe sau cu engomii fabricate, ci cu acte positive ; şi ca să se convingă bine cei de la credit, le punem in vedere jurnalele următoare din anul J8S0 Aprilie. -furnalul Romanul din 3 Aprilii, Timpul 3, România Liberă 5, Democraţia Naţională o, Telegraful ti : Rressa (i. Res-boiul 5, Cur,erul Balasan (i, Curierul financiar 6, Mesagerul naţional !>, Luptă- TIMPUL tarul 10, Fraternitatea 11, Mesagerul Brăilei 14, Privighetorul 19. Invităm tot pe cei de la credit să ob-serbe bine, daca a mai rămas vr’un jurnal in (ară pe acel timp, care n’a recunoscut că d. Lambru este creatorul şi fondatorul acestei instituţii. Le mai spunem că mai sunt ineă şi alte jurnale streine, dar din cauza spaţiului şi timpului nu putem a reproduce, şi chiar comentariile după ziarele din ţară, nu le putem trece, liiud că s’ar umplea zecimi de coloane. Vom estra-ge numai vr’o câte-va pasage din unele. Iată-le : „Instiluţiunea Creditului func. Urban din „Bucureşti a incercat zilele trecute o in-„semnată perdere prin retragerea din se» „nul consiliului seu de adminisiraţie a d-lui „Lambru Vasilescu, fondatorul acestui sa-„1 li tar institut, Toţi care au urmat istoria „Creditului func. Urban, de la crearea sa „şi pănă acuma, au putut să vază că acela „care a luat iniţiativa şi a fondat acestin-„stitut naţional pe baze solide pe care se „află astăzi dând imense toloase proprietarilor de case, este d. Lambru Vasilescu. „Graţie sacrificielor materiale ce d-sa a fă-„cut de la inceput căt şi energiei şi zelului „neobosit ce a depus pănă in momentul re-„tragerii salo din consiliul de administraţie „al societăţii, am putut vedea această utilă „instituţiune fondându-se şi mergând fără şo-„văire pe adevărata cale ce era dictată de „lege şi de statute, fără a desminţi baiucâ „intrecând cu mult speranţele ce se punea „in reuşita ei. Numai prin concursul şi vo-„inţa hotărâtă, zicem, a d-lui Lambru Va-„silescu a putut trece Cred. func. trban, „peste toate greutăţile, infruutănd toate pie-„decele ce se ivesc la stabilirea ori-cârei in-„stituţiuni noi şi ridicându-se acolo unde „este astăzi la o adevărată instituţiune care „revarsă bine-facerile sale asupra societăţi. „Retragerea dar a unui asemenea bărbat de „la cărrna Cred. func. Urban unde lasă un „imens gol, a inspirat tutulor cele mai legitime regrete. Consiliu de administraţiune „s’a şi grăbit a manifesta acele regrete prin „scrisoarea ce o publicăm aci indată, şi a-„supra căreia atragem atenţiunea crititorilor >noştri. „Din parte-ne unim şi noi părerile noa-tre de rău pentru irevocabila hotărâre a „d-lui Lambru Vasilescu, urând ca Cred. „func. Urban sa nu aibă de conductor de „cât bărbaţi inspiraţi de aceleaşi sentimente cum a tost iniţiatorul şi fondatorul său. „Recunoscend d-lui Lambru Vasilescu „meritele sale incontestabile, nu ne putem „opri d’a iatreba care a tost cauza demisiu-„nii sale irevocabile ? „Facem această intrebare cu atăt mai mult „cu cât persoana d-lui Lambru V. este le-„gatâ şi de crearea altor instituţiuni utile „şi lucrări igienice şi Înfrumuseţarea capitalei. D-sa este creatorul, fondatorul si al „societăţi Unirea şi acuma se ocupă cu cre-„area altor instituţiuni folositoare, Muntele „do Pietate. Tot d-sa a făcut din hanul Ma-,nuc altă dată, un adevărat palat, Hotelul „Dacia. Cine nu’şi aduce aminte pe lângă „toate acestea de cuibul de hoţi şi de bălţile infecto de la Filaret V D. Lambru V. „a transformat acele locuri intr’o villâ care „face admiraţiunea tutulor voiajorilor.“ Iată şi adresa prezidentului consiliului de administraţie: Domniei sale, domnului Lambru Vasilescu Domnule, „Consiliul de administraţiune a societăţii „cred. l'onc. urban, ştiind căt existenţa a-„cestei bine-fâcete are instituţiuni datoreşte „iniţiativei d-v., irevocabila dimisiune ce „aţi prezentat a produs in senul seu cele „mai vii şi legitime regrete. „Ca interpret al seu autorisat prin procesul verbal incheiat la 27 Martie 1880 „tif nou, viu a vâ face cunoscut aceste sentimente, şi a ne exprima intristarea ce fiecare din colegi d-v. a resimţit când ii s'a „pus in vedere deeiziunea d’a ve retrage „de la cârma unui institut naţional al câ-„ruia iniţiator aţi lost." (Urmeaza iscălitura prezidentului) Rămâne dar bine constatatat că toată lumea recunoaşte că d. Lambru Vasilescu este creatorul şi fondatorul atât al Creditului func. Urban, cât şi al societăţi de a-siguiare mutuală „Unirea1*. Zămislirea ace stei din urmă societăţi a fost făcută in casa d-lui Lambru, unde d-sa a lucrat alături cu d-ni Ioan Gliica, Brâtieni, Creţescu, Ver-nescu, Sturza, Golescu, Cornea şi alţi. Să nu se piarzâ din vedere că la prima şedinţă d. Ioan Gliica, luând cuvântul in faţa consiliului de administraţie, a spus că : pentru reuşita acestei instituţii ţara va datora mult d-lui Lambru ; apoi şi tot consiliul Fa felicitat. Cei de la Credit, mai ales aceia pe care d. Lambru i-a introdus şi pricopsit, lâsân-du-le asuprâ-le administraţia acestei societăţi, din care ei şi-au făcut in urmă un fel de moşie ohavnică cu mine de aur, sau o zărăfîe personala. Acei domni prin dibâ cie au putut răpi tot de la d. Lambru, poate incâ sa ’i mai mănânce şi ce i-ampi rămas, insă numai acest merit nu i’l poate lua, râmăind al d-sale pentru eter-nitato. Aci este de remarcat, că pe când d. Lambru se lupta cu crearea acestor institute, acoia care astăzi se află a tot puternici la Cred. fonc. Urban, ’l descuraja, zicăndu’i că nu va putea isbuti şi că in zadar face ori-ce jertfe. După ce inse au vâzut reu şita au căutat prin tot felul de mijloace şi linguşiri să vie la plăcintă gata. Daca n’ar fi fost creditul urban nu se ştie daca cei ce se resfaţâ azi acolo ar fi putut câştiga pe zi trei-patru franci, pledând procese de la judecătoriile de pace. Şi cu toate astea, care a fost recunoştinţa acestor oameni către bine făcătorul lor ? Să ’l repuie de viu ! Avem acte şi scrisori pe care publicându-le, ori-cine se va in-grozi văzând până unde merge ingratitudinea omenească. Fie încredinţaţi cei de la Credit că in curândjva sosi timpul, când se vor pune iu capul acelei societăţi bărbaţi cu adevărate merite şi fără ură care vor recunoişte serviciele ce d. Lambru a adus ţârii şi drept răsplată şi încurajare ’i vor aşeza portretul sau bustul unde se cuvine, servind drept memorie şi copiilor sei cărora le lasă un adeverat suvenir, mult mai preţios de cât ori-ce moştenire. Regretăm procedarea d-lui vice-preşedinte al creditului care n’a ştiut să se ferească d’a deveni unealta intrigilor, răutăţi şi invidii, fiind-câ cerea buna-cuviinţă la o asemenea zi solemnă a pietri fundamentale să invite formal, nu numai pe d. Lambru, dar şi pe toţi membri consiliului de administraţia care au contribuit la propăşirea creditului şi care numai din imprejurări bine cunoscute, indignaţi pe direcţie, s’au văzut nevoiţi de s’a retras. (Br sboiul) PARTIDELE IN BULGARIA Conservatorii şi liberalii din Bulgaria s’au impăcat, inclieiud următorul pact : „împăcarea celor doue partide po-l’tice.—Scopul : 1. Convocarea marei adunări naţionale pentru revizuirea constituţiei. Se va căuta, ca această convocare să se facă in curenţi. 2. Guvernul va fi rugat să pregătească un nou proect de constituţiune. 8. Acest proect să fie elaborat, sau de o comisiune mixtă, sau de un cabinet de fusiune, dacă prinţul va primi propunerea ce se va face in acest sens.—4. Comisiunea sau ministerul va fi compus dintr’un nume]' egal de membrii din fle-care partidă. 5. Alegerile pentru adunarea cea mare au să fie cu totul libere. Nu se permite nici o interve-nire din partea guvernului. 6. Prinţul are dreptul să determine sistemul electoral. 7. O deputaţiune va aduce la cunoştinţa Alteţei sale acest pact. —Ţinta noastră este : Restabilirea regimului constituţional in Bulgaria. Zankow (liberalii Nacevici (con-sarvator.) SPANIA 0 foac germană primeşte din Madrid următoarele amănunte despre călătoria regelui: Călătoria regelui a avut un resultat foarte bun, mai ales că i s'a intărit prestigiul in părţile atinse de turburare in timpul din urmă Un interes deosebit a avut o revistă de trupe la Logrono, pentru că aci se alia şi regimentul de Ulani „Numancia11, care de asemenea se revoltase. Cănd regele trecu călare de-a lungul linielor acestor lăuceri frumoşi, se vedea in faţa lui o expresie severă, energică; sol- daţii. cari se revoltaseră din ignoranţă mai mult docăt din altă cauză, simţeau că se aflau intr o situaţie curioasă ; cei mai mulţi erau ca zăpăciţi ; uni se roşeau, alţi erau palizi. Colonelul Rubalcaba a fost, care a alergat, cu puţini oficeri, şi a readus la ascultare pe acest regiment rebel. Tot el fu. care acum strigă cu o voce tunătoare : „Soldaţi din regimentul Numancia, trăiască regele !“ După un moment de tăcere penibilă. soldaţii respunseră „Viva“, insă cu o voce slabă, timidă. Cu totul altfel le fu glasul puţin in urmă, cănd trecură in galop pe dinaintea regelui. Acum „Viv.i“ eşea din toată inima, din tot pieptul. Se spărsese ursuzlucul. Această călătorie a făcut o bună impresiune asupra tuturor rnonar-hiştilor din Madrid; ea a arătat, că tronul lui Don Alfonzo stă bine şi solid, fără temeri de resturnări. La gara dela Villalba regele era aşteptat de regina, de ministrul preşedinte Sagasta şi de ministru de res-boiu, Martinez Campos. SERBAREA DIN BRAŞOV A doua şl a treia şedinţă a Asociaţiuni. Vineri, 19 (31) August. Şedinţa a doua se incepu eri la 11 fără un cuart. După verificarea protocolului şedinţei prime se cetiră telegramele de felicitare sosite după incheierea şedinţei prime, şi anume : dela d-1 president T. Cipariu, dela Societatea studenţilor de medicina din Bucureşti, dela Românii Selagiani, dela Românii din Viena, dela d-I Nic. Drocu-Bar-cianu din Giurgiu, delă d 1. Ladislau Vaida şi in fine o telegramă in versuri, care produse mare ilaritate, dela „Vasilica Cosmu-tianu, vechiul poet chioran" (după cum se intitulează insuşi). Părintele Baiuleseu continuă cu raportul său despre membrii, cari s’au inscris de nou, sau cari au plătit tacse restante. Cu totul, zice dânsul, s’au incasat 1071 fi. şi anume dela 62 membri şi 18 vechi (numai din Braşov 43.) — Urmează raportul comisiunei budgetare. Raportorul acestei eo-misiuni, d-1. profesor Dr. Alexi recomandă proiectul de budget presentat din partea comitetului in întregul său, numai la punctul 18, unde este vorba despre un stipendiu de 300 fi. destinat pentru unul dintre studenţi dela şcoalele superioare, propune, că acest spendiu să se dea unui ascultător de silvicultură. Se incepe desbaterea generală asupra proiectului presentat de către comitet. D-1 advocat N. Strevoiu observă, că pănă acuma mai toate veniturile „Asociaţiunei11 s’au iu-trebuinţat tot pentru stipendii, iar pentru masa poporului nu s'a făcut aproape nimica. Densul propune, că de aici in ,into să se dea mai multa ingrijire majoiiiăţii absolute a poporului nostru şi să se facă tot posibilul pentru ajutorarea ei. Aşa d. e. să se ajute învăţământul elementar, să se creeze o mică bibliotecă poporală etc. Stipendiile să se privească ca lucru secundar.—D-1 advocat Sorescu susţine, că daca se dau stipendii, apoi acestea să fie astfel in cât cei ce le capătă să nu sufere lipsă chiar de lucrurile cele mai necesare pentru viaţa. O mulţime de tineri de ai noştri, zice dânsul au plecat la Universităţi străine cu stipendii păcătoase, ca d. e. cel de 300 fi. pi opus in proiectul din cestiune, şi in urma urmelor, daca au mai scăpat cu viaţă, in loc să se poată apuca cu hărnicie de lucru şi să aducă servicii poporului, din săuul căruia au eşit au devenit nişte bolnăvicioşi, nişte oameni nefericiţi. Câţi dintre tinerii noştri, adaugă oratoru, nu s’a intors din străinătate „cu coliva in peptu“, după cum zice Românul, numai şi numai din caasa, că stipendiile, ce li s’au dat, au fost cu totul prea mici ! D-1 Trombitasiu din Sibiu iucă obiectează, că pCnă acuma s’au dat tot numai stipendii, şi pentru inasa poporului nu s’a făcut ni- 1 mica. Pentru sistarea acestei nedreptăţi, ' dânsul propune, că pe viitor să se observe 1 cu stii teţia cele cuprinse in § 2 al statutelor cu privire la menirea „Asocia-ţiunoi“. De astă data se se aprobe proiectul comitetului. D-1 Ţineu propune că să se primească proiectul ca basă la desbaterea speciala earâ pe d-nii Strevoiu şi Trombitaş ii invita să’şi formuleze propunerile şi se le presenteze prin filiera obişnuita. D 1 V. Babeşiu propune, că de aici inaiute se nu se mai dea nici un stipendiu nou ci s6 se păstreze numai acelea, cari sunt conferite deja şi prin a căror retragere s’ar aduce in perpleesitate tinerii silitori, dar lipsiţi de mijloace, şi acelea, cari sunt prevezute prin fuudaţiuni anumite. Sumele, ce ar rămâne in urma sistărei stipendiilor să se întrebuinţeze pentru popor. D-1 Tombitaş se alătură po lângă această propunere. D-1 Cosma observă, că nu este bine a se lua hotăriri precipitate, lipsite de o precal-culare serioasă, şi propune ca dorinele I d-lor Strevoiu şi Babeşiu să se transmită comisiunei pentru propuneri sau celei budgetare. D-1 Comşia e de părere, că discutarea budgetului să se amâne, pănă ce se ] vor lua disposiţiuni in privinţa propunerilor din cestiune. D-1 Dr. V. Glodariu, a- i vând in vedere, că nu este rău se se ştie, ce decisiuni s'au luat In adunările generale in toate privinţele, propune să se tipărească intr’o broşură toate conclusiunile a-dunâriloi generale ale „Asociaţiunei.11 — In fine se primeşte propunerea d-lui Cosma. Părerile d-lor Strevoiu, Babeşiu şi Glodariu se transmit comisiunei budgetare. Aşa se incheiâ siedinţa a duoa. Şedinţa a treia se incepu la 3 şi 1 /4 azi dimineaţă tot cu verificarea procesului verbal şi cu cetirea telegramelor şi scrisorilor ineurse. Anume se cetiră duoâ telegrame de la mai mulţi domni din Bucureşti şi Buzău una din Clusiu (că se se ţină adunarea viitoare acolo), una dela d-1 locote-nent-colonel Papazoglu tot din Bucureşti prin care dânsul declară că va trâmite pe seama membrilor „Associaţiunei" mai multe tablouri istorice. Oferta d-lui Papazoglu se primeşte cu „Se trăiască." Comisiunea pentru înscrierea membrilor noi îşi incheie raportul său prin impărtăşi-rea, că a incasat cu totul 1424 fi. v. a. şi 60 franci. Se continuă raportul comissiunei budgetare. Propunerea d-rului V. Glodariu din sediţa premergătoare nu se recomandă şi nici nu se aprobă. Mai departe propune comisiunea, că propunerile d-lor Babeşiu şi Strevoiu se nu aiba de astâdată nici o in-fluinţâ asupra budgetului, ci se se transmită comitetului, că se fia luate in băgare de seamă la compunerea budgetului viitor. Se încinge earăşi o desbatere mai indelungatâ, care inse nu are nici un resultat de oarece nici un’a dintre propuneri (nici a lui Babeşiu, nici a lui Strevoiu nici a comisiunei) nu intruneşte majoritatea voturilor. Astfel se trece imediat la desbaterea specială a proiectului de budget. Datele privitoare la per cepţiuni se primesc fără nici o observare. Asemenea şi cheltuielile afară de punctul 4 şi 13. La punctul 4 privitor la remunera-ţiunea bibliotecarului şi archivarului se făcu mai multe observări, cari sunt in stare a produce chiar şi oare-care iritaţiune. In locul stipendiuhu de 100 fi, do sub punctul 13, destinat pentru un gimnazist, părintele B. Baiuleseu propune, să se înfiinţeze mai multe premii, cari să se distribue celor mai buni agronomi şi economi de vite sau din teritoriul intreg al „Asociaţiunei1 sau din doue trei despărţeminte. Părintele Coniânescu din Codlea e de părete, că mai bine ar fi să se înscrie cu suma acecsta un premiu pentru cea mai bună cărticică de agronomie, pe care ar putea-o întrebuinţa sătenii noştri. Şi părintele Baiuleseu se alătură pe lângă această părere. Cu toate astea propunerea părintelui Comănescu cade in urma observârei d-lui Dr. Alexi, că pentru o ast-fel de cărticică ar trebui stabilit mai ânteiu şi mai ânteiu un plan specificat, şi al doilea, că premiul e cu totul prea mic, ca să putem avea nădejde, că concursul nu va rămânea fără resultat. Urmează raportul comisiunei pentru propuneri, care imediat să şi ia la discusiuno punct cu punct. — Cheltuielile făcute pentru casa cumpărată de calră comitet in Sibiiu se aprobă. Asemenea şi celo ce se mai recer pentru repararea acestei case. Numai in privinţa formei se observă, că de aici înainte, cănd se va mai cere împuternicire pentru oare-care cheltuieli de felul din urma, să se presenteze un plan amănunţit. Asemenea se aprobă şi dispo-si ţi un î le luate de către comitet in privinţa monumentului lui Audreiu Mureşianu. Jn privinţa moştenirei râmase in urma răposatului Avram laneu comisiunea recomandă şi adunarea primeşte, că la caz de lipsă comitetul să cumpere chiar casa şi curtea in care s’a născut eroul din 1848. Cât despre membrii respinşi de guvernul clin Pesta (Dr. Davila, I. Popescu, deputatul Nicorescu, T. Burada, etc.) se hotărăşte, să se ceară incâ odată aprobarea lor de la locurile competente, arătăndu-se. | mai toţi sunt oameni, cari nu prea ay face cu politica şi cari ’şi-au îndreptat tivitatea lor asupra altor tărâmuri. Ceea-ee se atinge de şcoala superi de fe.te propuse de comitet, comisa constateazâ imperioasa necesitate a î astfel de şcoli şi recomandă comitet | să se ocupe căt mai serios până la p sima adunare generală, care poate sâ si o adunare extra-ordinarâ cu studi acestei cestiuni şi cu alcătuirea unui din care să se vadă lămurit modul, in se poate înfiinţa şi susţinea mai cun cade această şcoală. Tot odată propune < misiunea, că pentru intemeiarea aceni| institut să se întrebuinţeze suma adun pănă acum pentru infiiuţarea unei acadciui române de drepturi. D-1 Babeş merge ceva mai departe, n zice, că comitetul să fie îndatorat a s, puca indată de lucru şi a progresa pâr adunarea generală viitoaie cât se poate Li mult in această privinţă. Pe locul, ce’l r „Asociaţiunea11 Ia disposiţie să se far zidire nouă, care să coste cam pănă v4 30,000 fi. şi tot-odată până la anul va să fie gata şi planul de instrucţiune. C i: tuielile să se acopere din averea „Ase ţiunei“, dară inainte administraţiunea p dului proiectatei academii de drepturh se contopească cu administraţiuneagenu a averei „Asociaţiunei11. In contra acestor propuneri se ridici t multă stăruinţă d-1 D. B. P. Harşianu, e levănd din nou argumentele cuprinsele votul sâu separat, care o’a publicat in i ganul „Asociaţiunei". Fiind timpul inaintat, discusiunea truiw să se întrerupă şi şedinţa se conţinu orele 5 p. m. Se pune din nou pe tapet cestiunea 944 lei superioare de fete. Mai vorbesc dj Babeş, Glodariu, Harşianu şi Al. RomnrsS şi apoi propunerile făcute se pun la -lm Propunerea d-lui Babeş se primeşte, mi să zică, şcoala de fete se va înfiinţa iui' curând. Despre locul unde să se ţină adunatai procsimâ a „Asociaţiunei", comisiunea i comandă oraşul Oraşthia ceea-ce se şi, ■ meşte. Raportul se incheie cu propunerea abrobâ următoarea lista T. Cipariu, preşi-dent; Iacob Bologa, vice-presiuent; G. Ba it>rlad, pi>n care triinete „Aso-jMq,)0 fl. şi cere să fie făcut ca itator. procesul verbal al şedinţei de robă. gabeş mulţumeşte presidiului apta conducere a adunărei şi r Barcianu pentru esactitatea, [a Îndeplinit agendele şi cu a-lue. ,a mulţumeşte Braşovenilor pen-atea aretată, iar celor din alte jertfele aduse. ut Strevoiu da incâodată espre-ieii ce au simţit’o Braşovenii, onoraţi cu prezenţa atator rodin toate părţile. Totodată l-M cari poate n’au putut fi sa-deplin in aşteptările lor de a nu *ta lipsei de bunăvoinţa a comi-rimire, ci numai imperfecţiuni-a avut şi el să se lupte ca tot taosc. Lta se inclieie adunarea generală |\ gtiere in Orăşthia! Gaz. Traus. Atunci se înţelese ca prostituatele sau tăcut ^ nedemne de plenitudinea libertăţii Şi că trobuia, pentru sănătatea publică, ca ele să fie puse sub supraveghiarea părintească dar fermă a administraţiunii. * * * jl I. D Ionescu filantrop egistrâm actele filantropice fie însemnate, cu atăt mai mult sun | a face aceasta faţă cucele mari de cunoscutul şi simpaticul nos-L O. Ionescu, care n’a Iasat şi ^treacă nici o ocazie, pentru a \. ori-ce act de bine-facere. Jesle feri interes a recapitula sumele ■ii d-sa in diferite ocaziuni de a-jamtură, şi pe care le-am publicat Hlor in această foaie. — Ast-fel Bru no-tru de la 11 Decemvrie 1879 v.Tat că până atunci oferise in mai Năntluri suma de peste 28,000 lei ttliflhnici şi pănă azi l’ara vezut dănd Taprezentaţii pentru inundaţi de la Un cu un produs net de 8100 lei incendiaţi din Focşani 1298 lei, lAăna trecută pentru nenorociţi din *1 400 lei, şl Sâmbăta 27 August va ■tlU reprezentaţie tot in folosul aces-* 'pi intr’un interval de 8 ani şi numai din reprezentaţiile teatrale a dat pentru scopuri de bine-iroape 30,000 franci, misterele sau primăriile mulţu-organele oficiale şi laudă pe a-dăruesc căte 50—100 lei pentru bine-facere, credem că este drept «..arele să aducă omagiile lor lui care a oferit o sumă aşa de mare tţica prin sudoarea sa. Resb. IV. >1 Bar daca nu suntem pentru o libertate desăvârşită a prostituţiunei, nu decurge de aci că am recomanda mesuri prohivitive, cari ar avea drept efect, — speră unii — da distruge râul. Nu. Experienţa, am mai zis-o, demonstra că aceasta nu se poate. Departe d a ajunge la un resultat mulţumitor, vom fi surprinşi de sigur de neefica-citatea lor. Cu atăt mai mult susţinem aceasta, cu cât. din nenorocicre, trebue să recunoaştem că, cu toate silinţele ce 'şi-a dat d. Prefect d’a organiza o poliţie administrativă e cam departe d’a ’şi fi ajuns scopul, din causa agenţilor,—cu mica excepţiune,—cari el inconjoară. In adever — de şi poate n’ar fi locul seu aci — nu cu un inspector-comisar care merge la cărturăresc sa afle pe hoţi, se pot descoperi tălhăriele; şi nu cu alţi mulţi cari s’or fi ocupând de orce, afară de datoria lor, am putea avea o Poliţie adminis trativâ, menită a ne păzi viaţa, onoarea şi averea. La popoarele moderne, aceste fiinţe nenorocite, cari trăesc in oposiţie statornică cu legile, sunt foarte reu tratate, mai ales acolo unde poliţie de moravuri există. Cu toate astea, femeile prostituate nu pot, şi cu drept cuvânt, să pretiudă desăvârşita libertate iudividuală, de oare ce de bună voe s au făcut nedemne de prerogativele ei. Beci, după a noastră părere, pentruca pe deoparte să se poată micşora proporţiu-nile unui flagel, din nenorocire recunoscut de toţi, iar pe de alta d’a nu se permite unui prefect—fia el orcine—a lucra numai dupe chibzuinţă sa— ace' t sistem fiind do-firmat de experienţă careu—; dupe a noas-vedit părere zicem, o lege asupra prostituţii este absolut indispensabilă. Demroc. Despre penalităţile la Români in timpul lui Matei Basarab şi lui Yasile Lupu. (Urmare (1) Pedeapsa furcei şi a spânzurătoarei era unul din suplieiurile cele mai obicinuite in Francia. Fie-care oraş, şi chiar orăşel, avea un loc destinat pentru asemenea execuţiunii I Spănzurătoarea, sau „furcile patibulare" du-1 pă cum se mai numea, se compunea din ţţNoutati din ţară j___________________ ■profesor imoral.—Comuna Lămă-plâşile unite Moldova-Şomuz, are fcitsr sătesc, comunică „Suceava",pe k» iau Andriescu, care după căt î se ‘ tunai de scoală şi copii săteni nu ;-\c> numai de „beţie" şi de „petreceri", „politicul" satului, amestecăndu-jHoide afacerile comunei. Aflam că nu-■fa ost denunţat Ministrului Instruc-şi d-lui Inspector şcolar, dară Izi tot funcţionează ca invăţâtor şi noi glasul nostru cu a sătenilor comună, şi cerem autorităţilor com-f nde a curăţi satul Lâmaşenii de un ’P6 funcţionar, care numai inveţător •L fi, lipsindu-i toate calităţile mo-#ro a da exemplul de bună-cuviinţâ ;Pr şi copiilor lor. ‘Do STri ’UŢIA (Urmare) şi fine (1) u demn de insemnat 1 anteia şi a doua Republică franceză, fiise porţile închisorilor tutulor pros-şi hoaţelor. Toate regulamentele, jure la ele, fură abolite, in numele *'» individuale, pela inceputul ante ’f'oluţiuui franceze (1791). •â scăpate de or-ce jug de către l‘ea constituanta, fetele publice nu imoscura frâu; ele se deteră la licen-mai scandaloasa. AVe*i Timpul No. 174, 175, 17G, 118 şi 184. Şi cu atât mai mare cuvânt avem d’a ne pronunţa contra unei poliţie de moravuri, pentru care se cere, pe lăngâ experienţă indeluugată, o oarecare dosâ de bun simţ, onorabilitate şi mai pre sus poate, morah'tate. Condiţiunile acestea se găsesc, nu o făgăduim, intrumte de mulţi oameni: căci ar fi a dispera de noi inşine de cumva n’ar fi astfel. Bar... dar spre a fi găsiţi, intim-pinâ cineva oarecari greutăţi. Cu funcţionarii actuali am ajunge la o adevărată perturbaţie, şi, mai mult, la o nemulţumire generală. Şi ca să nu se creadă că ineintăm ceva inexat, fie-ne permis a cita fapte : Acum cătva timp, am denunţat d-lui Prefect că in strada sf. Voivozi No. 29, in stănga in curte cum vii din spre biserică sunt nişte prostituate, cari, prin purtarea şi neruşinarea lor au dat naştere lanemul-ţămiri din partea vecinilor pacinici. D. Prefect—găsim tocmai prilejul a-i mulţămi a-ci—s’a grăbit a insărcina pe comisarul C. G., care ţinea locul titularului—d’a cerceta cazul şi a inainia procesul verbal. D. comisar constată de adevărate cele denunţate de noi, inaintează procesul verbal, şi prostituatele fură inregistrate conform regulamentelor azi in vigoare. Nu se mărgineşte ensâ aci zelosul agent. In aceeaşi curte, locueşte un domn care trâeşte de mult timp in concubinaj cu o tânără. In lipsa lui la Câmpulung, d. comisar, de şi ştia foarte bine şi iseşi spusese cine locueşte acolo, profită de ocasie şi alcătueşte ancă un proces verbal, prin care spune că şi in acea casă se află o prostituată. Cuvântul pentru care a făcut aceasta, nu e demn a’l spune aci. Mai zilele trecute o altă tâneră, in aceeaşi categorie cu cea de sus, a fost denunţată de un alt comisar ca prostituată clandestină, deşi, in realitate, precum s’a constatat, na fost aşa. Nu de mult ancă, o femee,. care refuza-se'curteaunui don juan poliţienesc, fu chemată la comisariatul sanitar, spre a-i se regu'a posiţiunea de prostituată. Care n’a fost ansă mirarea comisarului sanitar, când i s'a înfăţişat femeia denunţată, însoţită de bărbatul ei cu cununie ! Şi căte altele de asemenea natură ! ■ * Se poate vedea dar la ce abuzuri se dau domnii agenţi poliţieneşti' şi la ce uemui-ţămiri şi încurcături pot da loc din cauza nechibzuinţei, neseriosităţii şi neconştim-ţiosităţei datoriei lor. Daca acum când agenţii poliţiei administrative, conform regulamentelor, nu sunt decât nişte auxiliari ai serviciului sanitar in ce priveşte clasa prostituatelor, şi comit asemenea arbitratităţi, ce trebue săfiăcănd puterea vor avea-o ei in mână ? Pentru ce nu ne-am teme atunci d’a vedea luăndu-ni se femeea dela braţ chiar, sub simpla bă nuială a unui agent că este prostituată ? * • * Ancă puţine cuvinte şf vom incheia. La popoarele vechi s’a recunoscut că so cietatea avea dreptul da pune pe prosti tu ate sub dependinţa imediată a poliţiei, care trebue să fia totdodată omenoasi. şi dreaptă, blândă dar energică. stâlpi de piatră, dispuşi ast-fel ca să formeze un pătrat şi uniţi intre dânşii, in partea lor superioară, prin traverse de lemn, de cari se agăţau corpurile supticiaţilor. In mijlocul pătratului format de acei stâlpi era ăpată o gaură profundă, in care se aruncau, de ordinar, corpurile executaţilor pentru a putrezi acolo. Une-ori insă cadavrele rămâneau agăţate pe furci luni, chiar am intre-gi. De multe ori se întâmpla ca condem-natul să fie spânzurat in acele locuri, chiar după ce incetase de a mai trăi. Astfel se urma, de esemplu, cu rămăşiţele re-gizilor. Pedeapsa târâturei consista in a ţâri pe condemnat. ca o agravaţiune infamanta a osândei sale, legat pe o scară de lemn pănă in locul unde el trebuia să fie spânzurat. Pedeapsa groapei erea reservată femeilor condcranate la spânzurătoare, căci se credea indecent ca ele să fie agăţate de furcile patibulare. Ele ereau dar îngropate de vii in faţa spânzurătoarei lor. Pedeapsa roatei consista in espunerea corpului pacientului legat impregiurul unei roate care se invârtea in sens orizontal, înainte de a fi legaţi pe roată, condamnaţi la acest supliciu, mai ales asasinii şi tâlharii de drumuri, ereau intinşi pe o cruce de lemn in forma de X, făcută din grinzi puternice, având câte duoâ crestături profunde la fie-care ramură pe Şcare un membru al condamnatului trebuia să se aşeze. Gâdele, inarmat cu un drug de fier, se apropia şi da câte duoe lovituri fie-cătui membru, drept d asupra cres-tâturei practicată in ramura crucei. Cu chipul acesta, mănele şi picioarele victimei erau frănte in căte doue locuri. După aceasta, gâdele mai da doue lovituri pe pieptul pacientului, care iuceta de a trai. Apoi îl lega pe roată şi îl lăsa un timp oare care acolo pentru ca publicul să îl poată vedea. Pedeapsa ţepei tusese moştenită de evul de mijloc de la Romani, cari, in timpul lui Nerone, o intrebuinţau contra creştiniloi. Ea consista in a inţepa pe nefericitul con-demnat intr’o ţeapă solidă fixată in pământ şi a îl lăsa să moară acolo iu mijlocul celor mai nespuse chinuri. Pedeapsa biciului se da in doue feluri. Condemnatul primea, in interiorul inchiso-rei şi din partea paznicului, un număr oa-re-care de bice : era o simplă pedeapsă co-recţională. Ea devenea infamantă când condemnatul era condus prin răspântii, des-brăcat pănă la mijloc, şi suferea biciuirea din mana gădelui, iu faţa mulţimei adunată ca să îl privească. Pedeapsa osposiţiuuei consista in espunerea couderanatului, cu gâtul şi cu mănele prinse iu carcane pe un turn rotund şi mobil, care se invertea şi presinta iu toate părţile figura condemnatului. De asupra era lipita o tăblie pe care erau scrise numele făptuitorului şi faptul ce comisese. (Va urma. Momente (le distracţie ,You" şi „Zu“. — „Gazeta Germanii de Nord," vorbind de suita care a insoţit p? (I) (I) Vezi Timpul Ho. 184,185, * regele nostru in călătoria sa la Berlin şi Viena, citează mereu numele ofiţerilor ce se aflau in această suita precum urmează : „D-ni generali de brigadă „von" Fâl-coianu şi „von" Budişteanu, d. col oue „von" Candiano şi d. maior „von" Negel. „L’Indep. roumaiue atrage băgarea de seamă organului d-lui de Bismark că obi-ceiu este, mai cu seamă pentru ziarele oficioase, d’a da persoanelor despre care vorbeşte titlu lor deplin, iar nu, a’l ciunti. Aşa, de pildă, foaia germana zice pur şi simplu d. colonel „von" Candiano, când ar trebui să zică : D. colonel „von" Candiano „zu" Popesco, ceea ce corespunde cu spa-niolescu „don" Candianos y Popescos, fâr’a mai spune că s’ar putea s’adauge .- „fost prezident al republicii din Ploeşti. Protestăm ! impreunâ cu foaia tranceză. BUF. SE VACANTE Bursele vacante in internatele statului sunt: In internatul liceului St, Sava, 9 burse ‘. In internatul liceului Matei-Basarab, 4 ; In internatul liceului din Iaşi, 11 ; In internatul liceului din Craiova, 6 ; In internatul seminarului din Bucureşti, 13: In internatul seminarului Sooola din Iaşi, 16 ; In internatul seminarului din Huşi, 11 ; In internatul seminarului din Roman, 12; In internatul seminarului din Galaţi, 27 ; In internatul seminarului din Buzău, 17 ; Inju-ternatul seminarului din Curtea-de-Argeş, 9 ; In internatul seminarului diu Rimnicu-Vilcei, 13 ; In rinternatul şcoalei centrale de fete din Bucureşti, 10 ; In internatul şcoalei centrale de fete din Iaşi, 18 ; In internatul şcoalei centrale de fete din Craiova, 17. Spectacole Fosta grădină Stavri.— (Grădina socie-tâţei Liedertafel). Sub direcţiunea de scenă a d-lui I. D. Ionescu. Marţi 23 August 1883. Se vor representa piesele : Fermecătoarea, operetă naţională de D nu E Ca-rada in 2 acte rnusică de d-nu Flectemaher, 2 Despărţenii, comedie cu cântece intr'un act jucata de toată Irupa. Msrcuri 24 August 1883, beneficiul d-rei Al. Alexandrescu pentru ultima oară Năbădăile Dramatice. Grădina Teatrului Dacia. — După cererea generală. Mercuri 24 August 1885, ultima şi irevocabila representaţie de adio, a lui Blondin din Viena, care va lua din bogatul sâu program producţiunile cele mai prodigioase in equilibru Non Plus Ultra, şi asigură că onor. Public va avea o seară plăcută. Tot o dată atrage mai cu seamă atenţiune că Blondin va trece cu un om foarte cunoscut in Bucureşti in spinare pe sârmă. Teatrul Dacia.— Direcţiunea GrigoreA. Manolescu. Astăzi Msrţi la 23 .August 1883, Se va juca piesele Holera ! comedie originală in 2 acte de d-nu Gr. Manolescu. Spectacolul se va fini cu piesa : Franţuzi-ţele, comedie intr’un act de C. Faca. Sâmbătă la 27 August 1888. Represen-taţiune eotra-ordiuarâ dată in beneficiul d-rei Anna Popescu, se va juca pentru I-a oară pe această scenă : Dama cu camelii, dramă in 5 acte de Al. Dumas fiul. —Tra-ducţia lui M. Pascaly. In curând : Doi Sergenţi, Cei patruzeci şi cinci, Monte Cristo. compusă din patru piese de d-nu A. Dumas, tatăl. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Dl'OC-Barcinilll, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Aliulescu. A eşit sub pressâ armatoarele cărţi didactice aprobate de Onor. minister al in-strucţiunet publice. Gramatica partea I Etimologia. Idem pnr'ea II Sintaxa. Carte de citire grecă copriutjend numele şi verbele în Omega. Doritorii se pot adres t la ori ce librărie precum şi la autorul lor l)r. G. Zotu, strada Poetului No. 12. Bucureşti. Prescurtare din Istoria Roinănilor, lucrată pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de B. B. Secăreanu, institutor public iu capitală. Cartea este aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; e ilustrată cu 17 figuri. — Preţul unui exemplar 80 bani. De venzare la fraţii Ioaniţiu. DE ÎNCHIRIAT giul al Il-lea din casele de pe Calea Victoriei No. 145, proprietatea d-lui loan Ciu-flea, în care actualmente se află instalată Legiţiunea Italiană.—Acest etagiu se compune din 12 camere de locuit, Seră de flori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori, grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină in faţa casei, avend introduse gaz şi apă. — Doritorii să se «dreseze la tipografia D-lui N. Miuleseu, Sala Bossel. INTERNATUL DE BĂIEŢI UHELIADE-RADULESCU Situat in localitatea cea mai sănătoasă a gradinei „Holiade", din piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor tace după metoadele cide mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai învăţa gymnastica şi exerciţiele militare. In institut sunt instalat- băi calde şi reci cu duşi pentru copii. Inserierea şcolarilor seva face de la 20 August corent. CĂILE FERATE ROMANE . PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu începere Municipale .... 84-- 843|6 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 233- 23(i--- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 911/ 92- 7oto ,» Scrisuri Rurale.. . . 102V-2 103- 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 88'/, 89- Go[o > > > 98'/, ?9--- 70(0 > > > 102- lOz'l., Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.) 33 34- Acţli Băncei Maţionsle Kom&ne2501. 1385 1400 > > Soc. cred. niub. rom. 250 1. 208--- 210- „ » , Rom. de con trucţii 5001. 505- 510- » , » de Asig. Daeia-Rom 300 1. 410--- 415--- > > > > > Naţionale 200 1. 242- 245- Diverse Aur contra argint. ..... 1 55 1.G5 » » Bilete de Banque . - I 55 1.G5- Fiorini valoare Austriacă. . . . 2.11'Iz 2.12'p Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 99<|,/ IOO'/k TIMPUL i&ar JOSEPH SANDROVITZ BUCUKEST 16. _ (JALEA VICTORIEI — 16. -jo ZJD IN RATE LUNARE IN RATE LUNARE QC «C QC Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite ta tnci sistem american cu întreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie uote de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d a-uua acordeuv şi tacteur de piano. un MAS1NELE DE CUSUT ' ORIGINALE A IUI SINGER ^SMTCELE MAI BONE DIN LPME^ |! premiaţe Cu 150 pi e da de prirne .PARIS rale lunare Garanţâ sigură dată inscris. li 11 D ■J n a lui „ OH.. SINGER C 2 poarlâ marca Maşină de cusut new-york. de sus a Fabricci. a G. NEIDLINGER,A£ent £enerj[ X X X X X * X X * * X CONSTANŢA Staţiunea, Halncara MARELE HOTEL CAROL I MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI 80 Saleane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE ^are tadă de mâncare, saloane de ^ i-'reţvri foarte moderate * * * * •A ■A convertaţiune de jocuri şi de dans ^ aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. Stagiunea bai or va incepela^/, iunie 1883 Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce «ede-r a la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor ’ noi a cu presenţa lor. Vor avea loc baluri in saloanul Hoteluli cari o vor o- ii,.,».. , ----------ui> şi Concerte pe teraţa * cui'i fie artificii g ’ Ş‘ mai multe festivităt' de noapte cu fo- X b Bi îi * Tarif * 15 S^temiriTsî. 'v C>ri «“* P**'» 1 fu'ie şi Hap» * * «**«“'» d'"“ P. Pieus di- At’ragem0at™,r™'ţuyie(, I>asa?fr'. ,t01“e stagiunele. ile Constanţei. * X c ;,sul,ra «'lirei de struguri din vi- VINdeG.SEGUIN Ş6sse-Şeci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita eficacitate a Vinului lui Giibert Seguin. fiă ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chlorosă, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nev ros», etc.; iiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vârstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL ' Pharmacia G. SEGUIN, 318, rne Saint-Honore, PARIS 1 î.HEinKR &£> -cX£)O.£V0c>^— - -^c c :Q/s PRIMA CASA de COHFiENTA inTERA ATELIER DE I'JIOTOGRAPHIE Str Ştirbei/- Vodă No. 9. Prin aceasta :.in onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat ’V‘*v , - ... după syst oml cei mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperâm ca se vor asigura de per-lecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingatoare de aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de posat sunt in toate zilele, atât in timp frumos cat şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pana la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN i Par la prâsente j'ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systâme le plns nouveau et pourvu d’appareiis tout neufs.—Les prix sont reduits et Ic travail res lin. L’bonorablo public qui n a pas oncore eu l’occasiou de se convaincre re mon travail n’a qu’ă nous lionorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier. — On se eharge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduc-tion, travaux â l’etat naturel etc. — On pen-poser tous les jours. que le temps soit b. au ou couvert, depuis 9 heures du mălin jus-qu’â 4 heures apres midi. DA I/IPPII/ chirurg-dentist. Tâ-• M- l\IDnlf\i mâdueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţa şi aşează inţi, fără durere, dupfi cele mai bune sisteme ; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiâmat. Bucureşti. — Strada ŞGrbey-Vodâ No. 9. alături cu gradin a Uuion-Suisse. INSTITUTUL MEDICAL BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE T 1- Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3 Orthopedie, 4. Gimnastica Medicale, S [Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-|viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi .cale. SECŢIA HIGIENICÂ 1 Bae abur...................3.— 1 bae de punnâ cu şi fara duşi lei 2,50 1 « » , „ „ , ciment pentru medicamente .... p 2. — 1 duşă rece sistematica . . „ 1,50 BAI DE ABUR SI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise fin toate zilele de la 7 ore dimineaţa [păna la 7 seara. , 2. Pentru Dame, insa băile de abur o Mată pe septemanâ Vinerea, la tî ore di ^mineaţa pana la 1 post-meridiane. Preţurile Ia secţia medicala conform F prospectului.____________Direcţia. Dr. A. WEINBERC OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. Şi de la 3—5 p. ni. Bucureşti strada Smărdan No. 6 No. 2, Colfu Stradei Şelari şi Covaci |\ tiunePdhirFnrmTli d" YarîL am Primit (1i" Propria noastră H ■n , lU‘ !ni°11S aS01'timent de Costume de wain, iravers. etc. vo ^J*»*'*?* şi.Docs «‘ngl^esc. Veste \ Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Does cu deosebire recomaiidăin Cele mai moderne Pardesiu,j de Cocimin si Haras I llSifimift nn nî f«,.x i - î - i v, • . . . ' * f I vert. Costume cu Şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi rkţ PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri recunoscute de moderau t Cavalfrul DE MO ti I X X X X X X X « X X X X X IPSOS UE CAMPINA OEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA SI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 A ^ W ********* ------------------- mahasin fondat in 1871 -LviL^Q-^SX^TTJ i>i: de TetrnlNe hi Bucurt I COLONIALE SI DELICATESA D. G. MOCIAi uf VIS-A-V1S |)i; THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilmii. onor. public ai pe l,h,qd arii- hun" " an-nagiul rasei, au importai de la cele mai lame case armatoarele lifutnn fine. liaSjuSm. îM,l,,d»-Anl8ftt de Bordeaux Absent de Suiş (l« Cliinu* n»inrV/!?l,,|,ivina,,,nne<:e lnIlta-V0,,a Dcmdictin-Bitter . . . 1 Di» bi ic Biter din via Provideuzei anii Coleric Cnrâsn^HA ni ’ f* Verde de ia graiul Cliartrenz Francin. p, . ® Olanda, alb, verde si orange sec, de la Yimnrnl Fockin r. ™,"LTerdf.» gftlbeu^i «» Get. Freres din rîancia tAt' f11? iYij"X’ ‘ "ffnac ,ln champagno, din Cognac. Liquernri tot felul de gusturi de la Mărie BHsard, din Bordeaux lteim-niituMastlcA tip iTîn ^ rate ',a8,,cft de Hio, Marasclnno Ţuică Naturală. Romuri adevă-t ate dm Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac Rhnm şi Kirsch. Şliboviţă de Banat. g VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania Italia Fspiwrne, Ungaria Transilvania. Indigene de Indigene de la Cntnnri beşt.1, Drăgăşanl si de Dealu mare. l’reţnri moderate ciul conştiincios. Cu stimă Odo-servi- G lOd INU.