Aclaamiastraţi^ Qalen, "Victoriei TVr. 33. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. I »hoG(I ANUL AL VIII—No. 18r, ANUNŢURI ŞI INSERŢII (linia 80 litera petit pag. IV. 40 Roclame pag. III .... 1 50 . , II .... 2 50 Aennţnrile ji inserţiile se primesc "licăreşti , la Administraţia ziarnlnT it Vlena. la binrnnrile de annntnri Heinrit Hciialek. ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paria, C. Adara, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Maunscrlsele nelmprlmate se ard. I| Bucureşti, 22 August 1883 ■Miniştrii se zio bărbaţi de Stat fiind li poarta sarcina tutor intereselor jililice. Sub or şi cave regim, mi- Îtrul, ca bărbat de Stat, este da-J servieinlni public toată atenţiii-jo şi cugetarea sa ; dar mai cu o-b.rein regimul constituţional, avcnd insuşi respnoderea. este chiămat ingrijirc tară margini. | Sar putea pretinde de oi ne. va că, noi, miniştrii sunt pctrunşi de a-|je principii şi insuflaţi do doimile a-şi împlini cu sănţeniă da-ia. jîespunsul la aceasta ni-l dă, sta-| de lucruri actuală. Ea ne dă mc a in care miniştrii actuali îsi in-Slig datoria lor. ■J 'mi sunt la postul lor : ■’rcşedintek Consiliului şi minis i de resboiu, d. Ion Brătianu ; Ministrul Justiţiei, d. Eugenia Stă-isen; Ministrul lucrărilor publice, d. Da- Ministrul Comereiului, Agricultn-i, etc., d. I. Cămpineanu ; Ministrul de Interne, d. George KiU’i. Cuci ilin opt lipsind, remăn nu-Jaia/ trei in lucru ; iar din aceştia, ^Jiii.btrul financelor, d. Leca, poartă ’ina ministerului de interne şi ministerului de resboiu, şi mi-iirul cultelor, d. Aurelian, pe a-a a ministerului comereiului şi icul turei, in vreme ce restul de iţte patru sarcine, precum aceea de 0 îedinte al consiliului, aceea de ,Mii istru di- externe, aceea de mi- ou al lucrărilor publice, şi aceea de ‘ Jfiiistru al justiţiei, le-a grămădit asu-W‘l'Şb ca 1111 bamal de Constantino-c^' ^ita Sturdza. însemnează această stare do >uiri? H-'Um ^°ate să ’s*'ea’ un cons^iu c^e lJB'CCi redus la trei indivizi, cănd 1 e compune din opt ? CMid opt miniştri, ca opt coloane P susţinere a intereselor publice şi r-Je, am putea zice că dispunem J o valoare lucrativă suficientă, pen-f1 nov°'le statului ; lipsind insă ma-mnjoritate dintrtmşii, nu mai "mie de cât un minister numai I* IIM,lu‘le. ca şi aţipi taluri le inclii- 1 l1' sau nominale, cari 11 au altă ■• iure de căt aceea ce i-o acordă 11 milieu despre .succesul inlreprin-1 A \ t • 111 deci ministcr-iliisiune. ' mi iiiinisler-rcnlilale. j)1, 1,11 finite astea-, iui credem să ^ oiiicia care să- nege, că siluaţiu- :i<‘t"ală. alat din afară căi şi din f |jl'"> oxige o indoită vcgliiare şi riiinţă tutora la postul lor. bl parte, peiitni căte-va ministere, S- "odată n a putut fi mai marc tre-nţa de căt acum de a sc afla la Mul lor titularii respectivi. Cănd o ar fi chemat să-şi dea fructul •licitaţii sale speciale, — căci ad tei" Cil sunt toţi potriviţi la locul jjpl ocupă, — de căt, pe timpul ce-mai cumplite secete, ministrul de Comerciu şi Agricultură şi cel de Interne ? Şi iarăşi, eăml oare ar (i chemaţi să-se arate capacitatea loi do bărbaţi speciali, de căt, pe timpul când in politica din străinătate se produce o criză, miniştrii de Ros-boiu şi de Lucrări Publice? Li genere, pentru activitatea m Lcaga do Stat-, nici-odată u’a putut fi mai simţită trebuinţa de presenţa tulor miniştrilor in Gmsiliu. Miniştrii p'ionduc in regimul constituţional, respun.lerea lor, afacerile de Stal mari şi miei. Permanenta lor este obligatoare ; sau daca se iveşte cate o ncvoiă, ariene simţită, abia :li“ b permis a sc absenta de odată 'Ioni din minierul lor total. Aceasta spre a nu sc descomplecta consiliul care arc sa se rostească mai la tot momentul. In ce mod va fi funcţionând Con siliul Miniştrilor actualmente, cu trei numai din opt miniştri ? Observat-a M. Sa. Regele aceasta ? şi apreţiază indestul semnificaţia constituţională ce o are riesorganisaroa Consiliului cu care lucrează M. Sa ? Când ministerul, d is Ia plimbare, nu mai poate împlini funcţiunile sale Constituţionale, deducţia logică este că Suveranul se dispensează de consiliul miniştrilor şi că se crede destul chibzuinţă M. Sale in mersul carului Statului. Aceasta este un reu pentru că contribue şi el a spori neîncrederea in Constituţionalismul Regelui! Şi daca d-lor Rosetti-Rrătianu le ar conveni să petrunză căt mai mult in naţiune asemenea simţimănt, ne mirăm foarte, cum I\I. S. Regele, cu bunul-simţ care i-se recunoaşte, n’a simţit toată respunderea ce ’i o atrage to-lerenţa din partc-i de a inceta funcţionarea consiliului seu Constituţional. Sunt miniştrii bolnavi intr’aclcvOr ? sunt oare do hori ţi de mult lucru, in căt să nu mai fi putend ei mişca, intocmai precum caii de la tramvays remăn in Ioc, vătămaţi de greutatea ce au a trage ? Atunci cea mai simplă procedare şi cea mai corectă, este de a-i inlocui, iar nu de a-i trămite la băi. O! să nu crează deţinetoriiputerii că le dorim locurile şi j ntru aceea facem această critică ; nu, înlocuirea fasa-se cu din acostaşi soin blagoslovit de conducetori ai trobilor Statului, numai fie ci in per ; funcţioneze Consiliul Regelui aşa emu Consti-tuţiiinea o voeşle ; alic-,se fie-ciwe mini,slrn la postul seu cum serviciile pulilice. o reclamă, mai Cu ,scama, iu timpi aspri, ca cci priiiAJ-ari trecem. Iii modul accsla. capul Stalului poate fi mai bine căla-uzit inir'ale politicei şi tot-d'odaiă îndeplineşte un angajament constituţional ; iar in modul cc constatarăm este domnia personală, compromiţătoare dinastici. a avea mai intăiu o audienţă de concediu la Sultan. Bedri-boy, comisarul de delimitare, va insoţi pe grincipele Nikita. A şeaptea aniversare a suirii pe tron a Sultanului a fost serbată intr’un chip strălucit. Muuicli, 2 sept. — Regele Bavarii a însărcinat pe Prinţul Ludovic-Ferdinand să I reprezinte la inmonnăntarea contelui de Chambord la Goritz. Gastein, 2 sept. — Prinţul de Bis-rnark şi familia sa au sosit aci sănătoşi. Berlin, 2 sept. — Reichstagul a primit la a treia citire tratatul de comerţ cu Spania şi n dat guvernului un Iii] de indemnitate pentru că l’a pus in aplicare inainto d’a fi adoptat do cairo Parlament. Sesiunea extraordinară a Reiclistegulni s’a închis prin-tr iin mesaj imperial. Siilzlmrg, 2 sept. — Prinţul şi prinţesa de Bisinark impreună cu tiu inr contele Kr beri au plecat la Gaslein azi dimineaţă la 10 nro. Contele Kalnoky ’i-a petrecut până la gară, unde ’şi-a luat concediu de la Cancelar, in modul cel mai cordial; şi densul a plecat la amiazi spre Viena. L’oii.slaiifiiiopol, 2 sept. Prinţul Ni chita al Mmitenegrulni a jdecat azi din Con-stantinopol la Cotinie. Ne aducem aminte că guvernul român, sunt acum şase septămăni. a propus modificarea tratatului de la Londra in aceea ce priveşte cestiu-nea braţului Chilia, şi anume in acest chip ca nu România, ci Europa, reprezentată prin comisiunea dunăreană, să controleze aplicarea regulamentelor fluviale pe cursul mixt al braţului Chilia. „L îndop, roumaine spune că, in urma acestui pas al ministerului nostru de externe, Rusia a adresat o notă prin care declară că nu consimte la nici o modificare a stării de lucruri creată prin tractatul de la Londra atăt in ce priveşte partea fiului căt şi aceea unde ţfirile aparţin Rusiei şi României. Guvernul rusesc apasă că e tare hotărit să nu ingădue nici un control in apele sale şi să nu primească nici o modificare ia dispozitiunile tractatului din Londra, după care numai Rusia şi România sunt chemate să aplice regulamentele fluviale pe cursul mixt al braţului (’liilia. faţă de nenumărate ori, umplăndu-’l de sănge. Regretăm că suntem in neplăcuta posiţie da reproduce o aşa ştire. Faptul ănsă — trebue s’o recunoască şi d. maior _______ este prea 'revoltător. * Ministrul instrucţiunii publice a invitat din nou pe invăţătorii şi invăţătoarele şcoa-Ielor rurale ca să poarte neapărat costumul naţional ce li s’a prescris. * „L’Indep. roumaine spune că un abonai al ei a văzut alaltă-ieri pe stradă pe unul din consilierii noştri municipali, Bo-briceanu bâcanu, lovind in cap cu umbrela p’un căruţaş. Un agent de poliţie sări in ajutorul nenorocitului, dar a şters-o in-datâ ce a văzut că are a face cu unul din membrii comunei. — Faptă de roşu falit ! Nu ne mirăm. * Ministrul lucrărilor publice trimete anu acesta patru tineri ca sâ’şi eomplecteze cunoştinţele teenice in şcoalele de aplicaţiu-ne din străinătate. Subvenţia’ ce se acorda este de 3000 lei pe an. Cererile d’a fi primiţi la concurs se vor adresa ministerului până la 1 Septemvrie, şi alegerea se va face după ce se va lua avizii comisiuni, care va fi insărcinată să examineze titlurile aspiranţilor şi să se pronunţe asupra cunoştinţelor şi aptitudinilor lor. Candidaţii trebue să fi absolvit facultatea de ştiinţe sau şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti. Vioua, 2 sept. — „Corcsp. politică" anunţă că Regele Spaniei va sosi la 28 Au gust la Viona unde va sta Io zile. Ragele va trage la Palatul, imperial. A gram, 2 sepl. Turburările cresc ii; ţinutul Zagoria. La Crapina Huţa armaia a trebuit să interne: un ţăran a fost ucis doi răniţi şi pai-epre zece arestaţi. J> I. V Brătiimu părăseşte mâine ţar;i, spre a se duce—zic unii — la Aix-les Hai as, să reinceapâ cura întreruptă ; şi spre a merge la Viena să continue negoţiârile cu Austro-Ungaria in privinţa cestinnii Lunarii -- pretind alţii, intre, cari şi bine informata Nene Jraie Presse. lotuşi, ea s| swape aparenţele, d. prim-ministru pleacă însoţii de d. dr. Romniceami. CRONICA Cu prilejul descliideroi anului judiciar, d. procuror Maxim de pe lăngă tribunalul din Dorohoiu, a ţinut un discurs, avcnd de ob-ect, administraţia tutelelor, atribuţiunile D. ministru al instrucţiunii aflând că unii din invăţătorii şcoalelor rurale de Jpe moşiile statului işi arendează cele 17 pogoane ce le sunt date pentru întreţinerea lor, a dat tordine severe, zice „Gaz. do Roumanie," revizorilor şcolari ca să facă sa Înceteze această stare de lucruri. Pământurile acordate invăţâtorilor trebue să fie cultivate de ei insişi sisteuiaticeşte, sprefca servi de model celor-i’alţi cultivatori din sal u lor. * Beiata dală la Raşka in profitul societăţii funcţionarilor publici a produs suma de lei 1032, scoţând ii-.se chelfuelile. Capitalul societăţii se urcă la 25,000 lei. * l)e mai mult de şase luni, un soldat, vis-tavoiu, al unui d. ofiţer ce locueşte in şcoala comunală de fete No. 4 din coloarea de verde, serveşte şi ca măturător al scoalei. Ştie ceva in această privinţă şeful Regimentului, sau d. ministru de resboiu ? Mai mulţi ofiţeri fost-au daţi judecăţii din asemenea cause. Face-se-va acelaş lucru faţă şi cu ofiţerul de care vorbirăm ?— Vom vedea. * l'e de altă parte iiilrebâm pe onor. Primărie : Ştie că Ia acea scoală (No. 4 de verde) nu este servitor de mai mult de şa- timpul se luni? Pentru ce nu se interesează in a cui pungi intrat-au banii daţi de Comună pentru servitor ? fi. ministru al instrucţiunii publice ăncă, ar trebui să se ocupe de aceasta. * Vineri s’a serbat de consulatul turcesc şi colonia otomani din Bucureşti. Galaţi şi alte oraşe din Eomănia, aniversarea suirei pe tron a Sultanului Abdul Hamid. Toate consulatele au arborat pavilioanele lor; vasele din portul Galaţi au fost pavoasate. * Tinerii cari au obţinut media satisfăcătoare de admitere, au fost numiţi elevi in şcoalele fiilor de militari din Iaşi şi Crăio-va. Numele lor se poate citi in loaia oficială de ieri. fiomnu secretar general al ministerului fin ancelor, intorcendu-se din congediu, a in-cetat pe ziua de 20 August însărcinările ce s’au dat domnilor directori de serviciu prin decisiunea ministeriale din 18 Iulie espirat. ♦ O crimă s a săvârşit alaltăieri seară pe şoseaoa Pantilimon, zice L'Indep. roumai-ne. Un sergent din regim. 2 călăraşi, in-soţit de un soldat anume Vasile Andrei, amândoi călări, mergeau pe drum, căud de odată se văzură impresuraţi d’o ceată de 12 tâlhari, armaţi cu ciomege. O luptă se incinse intre ei, dar tâlhari biruiră; cei doi ostaşi au fost bătuţi şi jefuiţi de tot ce aveau asupra lor. Li s’a luat şi cai. — Parchetul cercetează. * D-na Barol din calea Dorobanţilor No. 133, soacra d-lui Leon Leveque, s’a găsit moartă in casă, asfixiată de cărbuni. Cadavrul s a transportat la spitalu Colentina. Parchetul cercetează căzu. SITUAŢIA IN UNGARIA Ministrul preşedinte Tisza, după ce a ţinut un lung consiliu de miniştri la Pesta, s’a intors iarăşi la Viena, spre a presenta imp8ratului decisiu-nile luate de câtră cabinetul ungar in unamitate, faţă cu incidentul din Croaţia. Că situaţiunea e foarte critică, se vede din imprejurarea, că cabinetul ungar face cestiune ministerială din hotărîrea luată de el. Aceasta nu poate fi alta, decăt ca pa-jorele cu inscripţia ungurească să fie reaşezate in Croaţia in mod solemn şi cu ori ce preţ, fie şi cu forţa. De altă parte turburările anti-se-mitice au luat dimensiuni colosale. In două comitate (judeţe), mai ales in Zala, sunt puţine comune, in cari să nu se fi comis jafuri şi omoruri, ba au ars chiar mai multe case. Se susţine că şefii bandelor jefuitoare sunt oameni din clasele mai bune sociale. Mulţi se află arestaţi. In Egerszeg s’a constituit deja tribunalul marţial. El e compus din un preşedinte şi patru membri. Pedeapsa ce pronunţă acest tribunal este numai moartea prin spânzurătoare. Trei ore după pronunţarea sentinţei, ea se şi execută. — Se poate spera, că aceste mfisuri aspre vor potoli furia turburătorilor ! SERBAREA DIN BRAŞOV Prima şedinţă a Asociaţiuni. Miercuri, 17 (29) August. Astâ-zi a fost prima zi de adunare a membrilor „Asociaţiunei11. După cum prevăzusem incă din numărul trecut, adunarea de faţă a fost una din cele mai bine cercetate. Dar să luăm lucrurile dela inceput şi să vedem şi ce s’a petrecut inainte de adunare. Aseară pe la orele 8 o mare parte din publicul ce se află de present in Braşov se indreptâ spre localul societăţii de tir. Aici la căte un pahar de băutură se făcură cunoscuţi mai de aproape cei sosiţi din cele patru părţi ale lumei româneşti. Ţotul insă dură foarte puţin, de oare-ce majoritatea oaspeţilor să şi depărtă din numitul local pe la orele 10—11. Azi dimineaţă la vre-o 8 şi ceva se in-cepu in biserica S-tului Nicolae din Scheiu liturghia impreunată cu parastas pentru sufletele membrilor „Asociaţiunei“, repau-saţi. Serviciul dumnezeesc T conducea d-1 protopop Ioan Petncu, impreună cu preoţii B. Baiulescu şi V. Voina. Cântările erau e-secutate de corul bisericei din cetate condus de d-nii George şi Pantilimon Dima. Publicul asistent era destul de numeros. Eeverenzile se amestecau cu fracurile şi cu jachetele negre. Modul cum esecuta corul deosebitele cântări făcu bună impresiune asupra tuturor celor de faţă, cu deosebire cântările de la parastas, (Ceata sfinţilor, Plâng şi mă tânguesc, Vecinica pomenire etc.), alcătuite pentru cor de d-1 G. Dima, fură ascultate cu multă atenţiune şi de bună seamă nu remasera fără efect. După finirea serviciului divin cei de faţa se indreptarâ cu toţi spre edificiul girnna-siului românesc, unde se ţin adunările. Sala gimnasiului, frumos decorată cu ghirlande de verdeaţă şi cu buchete de flori, se umplu in curând de cel mai distins public de amăndouă secsurile. Pentru intrare fie-care avea trebuinţă de un bilet, .acesta se putea căpătă in coridorul de jos al edificiului gimnasial. Biletele precum şi locurile erau de două feluri ; pentru membri şi pentru nemembri. Pentru membri erau re-servate locurile din jurul mesei destinate pentru comitet ; celelalte locuri erau preparate pentru nemembri. Galeria in deosebi era pe seama damelor. Afară de acestea corespondenţii dela deosebitele ziare dela noi şi din Eomănia aveau o masă a lor in apropierea comitetului. Cum am zis mai sus, in curând spaţioasa sală a gimnasiuiui nostru se umplu de cel mai ales public. Intre cei de faţă se puteau deosebi : la masa comitetului, d-mi : bar. Ursu, Baritiu, Stezariu, Cosma, Po-pescu, Bareianu, E. Brote, Romanu, II. Pus-cariu şi Dr. Harsianu; din partea autoritâ-ţitor politic din loc, d-1 comite suprem comite de Bethlen, inspectorul şcolar Pi'. Loos şi d-1. J. Hintz, secretar la eamera comercială din loc. Din Eomănia era de faţă o grnj ă de tot frumoasă de bărbaţi şi de dame. ———————W— Ne pare rău, că nu cunoaştem numele tuturor acestor prea stimaţi domni şi prea stimate doamne, cari nu ’şi-au uitat de fraţii şi surorile lor din Ardeal şi din Ţara-Ungu-rească. Însemnăm de astădatâ numai pe domnul N. Ionescu, profesor de Universitate, fost ministru şi membru al comisiunei pentru delimitare, pe d-1 I. Popescu din Bărlad, cu care, auzim, au venit mai mulţi domni deputaţi din Eomănia, pe d. N. Ea-coviţă şi G. Isvoranu, pe d. Bibicescu deputat şi Eedactor la „Românul" care veni dela băile din Elepatac, pe d-nii fir. T. Nica, pe nuvelistul N. D. Popescu, etc. Din Lipsea a venit d. G. Muescu, (ca re-presenlant al junimei române de acolo. La masa ziarelor erau representate : „Eomănia Liberă" Independnnce Eoumaine", pare-ni-se „Binele Public*, „Timpul", „Familia" şi „Gazeta Transilvaniei". Protopopul Petricu rugă pe cei adunaţi, să aleagă o comisiune, care să invite in sala de şedinţă pe d. vice-preşedinte al „Asociaţiunei", consiliar in pensiune Iacob Bologa. In această comisiune se aleseră mai mulţi dintre membrii comitetului aranjator de aici din Braşov, cari după vre-o căteva minute şi introduseră in mijlocul adunărei pe d. Bologa. Intrarea vice-preşedintelui fu salutată prin „Să trăiască!" După ce’şi ocupă scaunul prezidial, d-1 Bologa deschise adunarea printr’o vorbire, in care mai ănteiu ’şi arătă părerea de rău, că prezidiul nu poate fi representat prin venerabilul d. Timoteiu Cipariu, care de present se află la băile de la Basna ; mai departe salută pe membrii din Braşov şi pe cei esterni şi tot-odatâ invită pe cei, cari nu figurează incă ca membrii ai „A-sociaţiunei", să se înscrie şi dânşii ; iu fine dădu căteva informaţiuni mai amănunţite despre genesa „Asociaţiunei transilvane" şi despre tendinţele ei. D-lui vice-president ii răspunse in numele Braşiovenilor protopopul I. Petricu, care bineventă pe oaspeţii ce n’au pregetat a veni din toate părţile indemnaţi de iubirea ce-o simt pentru literatura naţională. Amândouă aceste vorbiri fură primite cu „Să trăiască !“ — Urmă citirea apelului nominal al tuturor membrilor actuali şi cu drept de vot ai „Asociaţiunei", apoi se alese in persoanele d-lor Patriciu Barbu, părintele B. Baiulescu şi G. B. Popu o comisiune, care se inscrie membrii noi. Şedinţa se suspinde pentru vre-o 10—15 minute. La redeschidere raportorul comisiunei, părintele B. Baiulescu declară, că s’au înscris ca membrii noi şi au plătit tacse râmase in restanţă 66 de inşi. Toţi cei in-scrişi din nou câţi sunt sudiţi austro-un-gari, fură recunoscuţi de membrii ai „A-sociaţiunei". Se citiră apoi telegramele de felicitare sosite de la următorii d-ni şi de la următoarele corporaţiuni : De la mitropolitul Miron Eomanul, de la Eomânii din Beglnn, de la societăţile din Eomănia „Unirea" şi „Carpaţii", de la d-nii Eoşca, Frangulea şi Stoeneseu din Bucureşti, de la inteligenţa din Deşiu, de la inteligenţa din Deva, şi două. epistole adresate adu-nârei generale, cari fură intămpinate cu a-plause numeroase. Cea d’ântăiu a lost de la d-1 profesor de aici dr. N. Popu, care împărtăşi adunărei, că este gata a pune la disposiţiunea tuturor membrilor presenţi ai „Asociaţiunei" căte un eseraplar gratuit din lucrarea sa cea mai nouă : „Monografia Braşiovului cu deosebire in ceea ce priveşte pe Bomanii de aici". A doua scrisoare a fost de la d-1 Bîureanu din Bucureşti, carele trămise pe seama fondului „Asociaţiunei" suma de J200 lei noi. Această sumă impreună cu fundaţiunea de mai nainte, cunoscută sub numele de fun-daţiunea Eadu M. Biureanu, să formeze un fond deosebit „al fraţilor Eadu şi Gheor-ghe Biureanu", din interesele căruia să se ajute tineri de-ai noştri lipsiţi de mijloace, cari cercetează şcoala cu succes bun. — Se presentară mai multe petiţiuni. Intre acestea insemnăm una din partea inteliginţei noastre din Oraşthia, prin care „ Asocia -ţiunea" se invită pentru anul viitor acolo. In fine se citeşte raportul despre activitatea comitetului. Din acest raport estra-gem următoarele puncte: Comitetul a cumpărat cu suma de, pare-nise, 27,600 fi. casa numită la „leul alb" din Sibiu, despre care se crede, că va aduce mai mult venit, de cum ar putea aduce suma cheltuită, Mai departe comitetul propune, că intr’o parte din locul, ce se ţine de această casă, să se zidească un edificiu potrivit pentru o şcoală superioară de fete, pentru înfiinţarea căruia să se intrebuinţeze sumele adunate pentru o fondare a unei academii române de drepturi. Despre monumentul lui Andrei Muresianu se impărtăşi, că comitetul este gata a inmăna suma de 1977 11. 79 cr. colectat pentru ridicarea acestui monument, comitetului infiinţat in Braşov anume spre acest scop. Aici trebue să facem o mică întrerupere. 'Se ştie, că Eomânii braşoveni au pus mai zilele trecute o piatră la mormântul repau-satului poet. Din causa aceasta insă nu s’a părăsit nici-decum ideia unui monument mai mare care se fie vrednic de numele lui Muresianu şi de poporul românesc din Ardeal şi Ţara-Ungurească. Comitetul impărtăşi mai departe adunărei, că cestiunea moştenirei râmase in urma râposatului erou Avram Ianeu se va regula in curând; tot-deodatâ propuse, că curtea şi casa, in care s’a născut neuitatul nostru Ianeu să nu se instrâineze in nici un chip. Propunerea d-lui profesor dr. Alexi pentru infiiuţarea unor staţiuni metereologice in Transilvania nu se recomandă aduna-rei din causa greutăţilor impreunate cu punerea ei in lucrare. Dintre membri „Asociaţiunei" au repau-sat daca am înţeles destul de bine, trei. Ca semn de veneraţiune pentru umbrele acestora cei adunaţi se ridică pentru un moment in picioare. In sfârşit după ce a împărtăşit, că sumele depuse in administraţiunea sa se urcă la 101 mii fl. si că guvernul din Pesta a de-negat intărirea câtorva domni din Eomănia ca membri ai „Asociaţiunei", comitetul mulţumi pentru încrederea pusă intrănsul şi ceru dela adunare să fie absolvat. Baportul comitetului se încredinţa spre censura recomisiunei pentru propuneri, compusă de d-nii: bar. Ursu, adv. Soreseu, port. Papiu, adv. los. Puşcariu şi dr. Bo-zoceanu, ear budgetul, care se împărţi in esemplare tipărite tuturor membrilor de faţă, comisiunei budgelare alcătuite din FOILETON O R LIN O CAI* DE BRIGANZI (TRADUUTIUNE) (Urmare.) In dreapta lui supărare contra sicarilor cari aveau atunci autoritatea in mână, avu imprudinţa d’a zice şi d’a repeta că s’ar simţi foarte onorat daca ar putea scăpa pe Ludovic XVI. Aceste cuvinte, ce erau ecoul unei inimi frumoase, au fost auzite de nişte agenţi travestiţi şi incriminate indată apoi de către Comitetul revoluţionar, care dete un mandat de arestare contra aceluia care le pronunţase. D. de Salignes nu intărziâ d’a in-ţelege mărimea imprudinţii sale, şi Îngrozitoarele pilde ce de căte-va zile avea înaintea ochilor el făcură să vadă căt era de grabnic d’a căuta scăparea sa in fugă. Această hotărăre i se păru destul de grea de pus in executare. A’şi părăsi soţia şi copila era mai presus de puterile sale, dar şi a le lua cu densul’i era cu neputinţă. Precum n’a-Yca nici un moment de perdut, ascunse intr’o suterană cunoscută numai de densul o parte din averea sa, şi voi să incredinţeze pe copilă şi pe mumă-sa unei surori ce avea in oraş, de a cărei iubire era asigurat. Dar doamna de Salignes, dotată cu o fermetate rară, şi care avea pentru bărbatul ei o dragoste fără seamăn, zise că nimic pe lume nu ar fi aşa de tare ca s’o despartă de el, şi că era hotărâtă d’a impărtăşi toate nenorocirile sale. In zadar s’a tot inccrcat d. de Salignes d’a se opune la o hotărâre aşa de generoasă, exagerând încurcăturile, zăpăceala unei fugi grăbite şi ostenelele precum şi supărările ce ar urma pentru o femee slabă. In zadar chiar in trebuinţa autoritatea sa şi lacrimile sale, nimic nu putu să schimbe acea inimă iubitoare. — Nu, domnule, zise doamna de Salignes cu un ton plin de nobleţă şi de iubire, nu spera că mS voiu supune unui ordin atăt de crud. Este o lege sfântă pentru mine d’a-ţi da ascultare ; eţi pot face husă pe plac cănd emi porunceşti lucruri mai presus de puterile mele ? Va fi pentru mine un sacrificiu destul de mare d’a părăsi pe sermana noastră Mariă îngrijirilor mătuşei sale. Aceasta m8 va costa destule lacrămi, şi aş fi prea de plâns daca nu mi s'ar permite cel puţin să urmez pe soţul meu cănd nenorocirea el apasă şi să’l vSd plecând in Jţeri necunoscute. Oh 1 niciodată nu voiu putea suferi o asemenea despărţenie. D. de Salignes avea un caracter ferm şi neschimbăeios cănd era vorba da face să i se execute voinţa sa; dar intr’o luptă de sentiment, intr’o luptă a iubirii contra iubirii, trebui să cedeze unei soţii iubitoare care voia să imparţă nenorocirile sale, şi care, fără densul, ar fi aşa de nenorocită. Ceda deci stăruinţelor ei şi chiemâ pe soră-sa spre a'i in-credinţa preţiosul depozit, pe copila sa, şi a’i da in astă privinţă instrucţiunile cuviincioase. — Trebue, Si zise el, să cedez trebuinţei; un nor groaznic stă d’asu-pra capului meu, şi de-aşi mai tără-găni căt de puţin, fără îndoială că aş păţi-o. Am hotărât deci să mS depărtez şi să aştept departe de patrie sfârşitul mizcrielor ce o sbuciu-înă. Este tare trist in adever d’a fugi din locurile dulci ce te-au v6-zut nâscSnd; dar ceea ce mS costă mai mult este, de a fi silit să las pe un teatru, care in curSnd va fi poate sângerat de omorul concetăţenilor mei, pe scumpa Mariă care ne iubeşte aşa de mult şi care va fi adSnc întristată din casza plecării noastre. Iubirea mea mS sfătueşte a o lua cu noi; dar aceeaşi uibire precum şi prudinţa emi spune asemenea că sermana fată poate muri de oboselile drumului şi de urmăririle ce s’ar putea face contra noastră. După cugetări mature, am hotărăt a ’ţi-o încredinţa. Cunosc prietenia ce-i porţi; deaceca o părăsesc cu încredere şi prevăd bunele îngrijiri şi măngăeri ce vei face copilei noastre. Cerul n’a prescris de sigur d-nii canonic I. Moldoveanu, director J Iosif, Bezeiu, Dr. Alexi şi Petrescu. Gaz. Transilva Pentru (I ministru de ret Ce s’a făcut cu elevii de admiri J cari au dat concurs ca să fie inabili gradul de adu inistrator cl. III? Au reuşit 52 din toţi căţi au co: Câţi s’a avansat? numai 32; şi ace>a,i douâ rânduri, ăntâi 25 şi apoi inuă •: De ce ? Ni se spune că motivul este că iii aceşti 32 au avut fericirea să fie eut in familie — bine înţeles familia Ui iar cei lalţi nenorociţi n’au avut ti.: la mână pentru ministrul de resboiu Mai intrebâm ăncă o dată, că pa_ Sturza cu toată mulţimea portofoiiurilj nisteriale ce ţine la subţioară, se va m ra d a ne respunde : adevărat este » dicitur ? Pe lângă acestea, se mai zice că i ce au râmas oftând, d. Brâtianu, «r| d’a se duce... la bae, ar fi dispus să in şcoala de administraţie din nou infiţj Şi motivul ar fi, pentru că nu s’a şat nici un bacalaureat ca să solicite , sa onoare a intra in această şcoală. Drept este ânsâ să se ia drepţii] l de elevi, cari au muncit ani intregi î1 Aşteptam faptele, cari să ne confir ceste zise, şi apoi vom reveni. Ce vom da la lumină, nu au să stimaţilor foşti miniştri de râsboiu. ] venim. *»- Domnule Redactor, In mai multe numere consecutivei, ■ ,:A inabilului d-v. ziar, citirăm reproducerautm broşure sub titlul : Pupismul şi stări' iVm; tuală a Bisericei Ortodocse in h 4 Român „de Eminenţa sa Părintele lU*. sedec. Toată ţara, domnule Eedactor, imj8U« cu sub-semnaţii, cată să vă fie datoareju&l recunoştinţă, căci, graţie autorului W| broşure, a combate tendinţele Papal ne catolici, mai mult, d’a introduce ilar», noastră Iesuitismul cu inchisiţiuniie u) cu Auto-da-fe al seu, unde presupuş^sfif lg4 ■nit u> U: Mirar el critici se ardeau de vii, şi unde o ţime de călugări iesuiţi, inconjurau cu cântări sacre ca să astupe ţipetile\ae nenorocite victime; in fine cu toate :fo; tâţile şi terorismul esercitat in nume î ligiunei batjocorite şi in numele lui in profanat, nu este luciu mic, este ojq care bate mult la ochi şi care sun: bl la urechea ortodocsâ, este o fapta can ţ’■& ritâ toată lauda, care atrage toată ata nea şi deşteaptă spiritul a tot Roman r1! todox. Dar, domnule Redactor, ziarele ca z; 1 ele nu se citesc de toată lumea, şi ci1, j 5 citesc mai adesea se rup, se aruncă, un.* s fel cad in uitare. Ca o carte insă lucrul merge cu . alt-fel, ea sâ păstrează, să lasă din talăjia şi râmăne ca document, sau mai biiiîŞi ca monument sacru. Ei bine, domnule Redactor, unde ei-»« patriei noastre vecinice calamKm şi pacea va reveni in senul ei 1 tunci voi profita de ea spre a zur la voi, şi atunci, liniştit, libe't ori-ce pericol, 8ţi voi plăti cu# sos serviciul ce ’mi faci. Aştep un viitor mai bun pentru ţara 3» şi pentru mine, aibi curaj soro te speria şi cu deosebire nul speranţa întoarcerii mele, careu ajutorul lui Dumnezeu, va fi far şl doială apropiată. Sora d-lui de Salignes asigura pete te-s|u de soarta copilei lui, 81 li gajâ a nu intărziâ prea mult, şi despărţi de el, după ce '1 iinbrijî ca o soră. Fugarul nostru, ale cărui proi’l nu le ştie nimeni, se depărta pe il ascuns cu soţia sa şi se îndrept spre un păm8nt străin spre ase» cura acolo cel puţin de oarecare* guranţă. (Va unmţjy Dcniroc. !> I i TIMPUL pcurJ ce ca^ sii ti0 iridat* impărţila ,undita in toata ţara, de la un cap la el puţin pe la toţi Preoţii, Primarii, şi Institutorii Şcoalelor Primare ? pste acea broşură ? Unde sta ascunsa ?, aste intemniţata ? Sub ce fel de ulta sau diplomatica se afla ea intui domnule Redactor aceste întrebări, •anului d-v. cat şi printr'ânsul, Mumelor ortodoxe din ţară, ca sa ne cine ştie unde zace acea broşură? .ca ţara a pierdut multe dindatinele stituţiunile, drepturile ei naţionale, s’a tăiat o parte din corpu ei, dacă irit invasiunea Jidoveasca, dacă sufere Dunărei, care nu se mai ţine nici fir de păr, apoi ea nu va suferi să religiunea părinţilor sei, care singură, -trac naţionalitatea printr’atătea se-contiuue peripeţii. [elegem, domnule Redactor, cosmopo-fie in mode, fie in costum, fie in-!ea şi atătea smorfuri streine, fie in ţliiar, dar cospolitism in religiune nu nu, pentru că ne inspăimăntăm de aţiă, de scandal, de anarchie şi de civil. fcne, spuneţi-ne d-v. domnule Redac-pn organul d-v., spue-ne cele alte organe nu păgăne, daca suntem condam-, nu mai fi Romăni. Jmiţi, domnule Redactor, asicurarea i-■ noastre consideraţiuni. trie Cătuneanu, N. Andriţoiu, P. A-jiu. N. Rucâreanu, N. Popeseu, Petre , Grigore Nicolescu, Al. N. Vladescu, itteanu, Nae Popeseu, Stancu Ghio-I. Oncica, V. A. Rizeanu, Niţa U-|«iieorghe Dumitrescu, Tache Niculescu HBoaescu Berechet, Ghiţa I. Poşoiu, ,!il. Ciolan. ŞTIRI OFICIALE ÎGmnu Triandafiil Alexandru, bacalau a’a admis in corpul telegrafo-postal ca f aspirant, pe ziua de când va incepe ‘ iciul. Copistul Bexa1 gini Silişteauu Michail sa destituit din corpul telegrafo-postal, pe zioa ,ie ''i (28) August ISSB, data suspendârei sale din serviciu. Domnu Diinitrie Găleâ, actual copist la administraţiunea pla.şei Silistra-Nouâ, este numit impiegat in seviciul esterior al vămi lor in locul domnului I. C. Berlescu, demisionat. Noutatl din ţară T ' Amendele pentru contravenţiuni la legea - Mfbrului curg ca ploaia in Dorohoiu, cum Jflne Curierul de acolo. este zi lisată de Dumnezeu in care ii un vină perceptorul câte cu un proces ticut de inspectorul finanţiar, trimis tjjhoe pentru aceasta din Bucureşti. .-«litru contribuabil, amenzile la legea tim-ţjS au ajuns o calamitate publică. Pen-j».spectorii finanţiari ânsâ ele au deve-j chiverniseala; căci ministerul de fi-ţ acordând acestora o remisa de 20 p la sută, este natural ca ei se facă a ri numfirul contravenţiunilor— esiste iu contraveniente — pentru ca ast-fel ioasele se poată fi mai mari. — Ins-Jrril constată contravenţiunea in lipsă, fişierul aprobă constatarea tot in lipsă, (constribuabilul se trezeşte cu amenda in I — Or. Injnoaptea de 17 August, Tasile iteanu de ani 30, de loc din Dărmâ-comuna Gărcina, judeţul Neamţu, a-|B plutaş, fost văcar, a omorât in domi-I ■ sfeu din oraşul Piatra, pe Elena Ciurea | avea relaţiuni intime. — „Vocea Covurluiului" spune ?|Suişurile şcoalelor primare nu s’au in-in Galaţi fiind-că reparaţiunile iucâ Azi Luni abia primăria va inccpe Niunile la şcoala comercială. De re-I1! este că cursurile şcoalelor se stră-L din causâ ca nu s’a pus mai multa Ijire pentru ca reparaţiuuile sa inceapâ »ip. Jfitae.—Vineri noapte un soldat din re-jifintul 11 de dorobanţi a fost bătut cum-ne tare la otelul Rusia de chelnerii şi Ifstituatele ce sunt acolo. Cei in drept jliteazâ faptul, anunţa „Posta". cerere dreaptă.—Mai mulţi proprie-le pe lângă platoul Ţiglina, unde accente se afla concentrat regimentul al k do călăraşi, au dat o suplica iscălita Murei şi uomenduirei din Galaţi, prin > cer a se ordona soldaţilor sa nu stii-Tiile din împrejurimea platoului, ca in II trecut. Despre penalităţile la Romăni in timpul Ini Matei Basarab şi lui Vasile Lupii. (Urmare (1) In Francia, cestiunea se schimba de pe provincii şi de pe parlamentele cari o ordonau. Domnu Paul Laeroix, eruditul bibliofil, de la care imprumut aceste detalii, a făcut sinistrul tablou al jurisprudenţei franceze in materie de tortură. In Paiis, obiceiul era de a se da cestiunea prin apă. Aceasta casnă era una din cele mai grozave şi in acelaşi timp din cele mai inofensive pentru cel care o suferea. Pacientul, căruia nu se permisese să ia nici un aliment cu opt sau zece ore i-nainte, era introdus in sala de supliciu, unde gidele îl desbrăca iu pielea goală. Apoi ii lega mănele şi picioarele de nişte belciuge fixate in perete, ast-fel in cât corpul să fie bine intins la o oare-care iuăl-ţime de la pământ, şi aş za o laviţa sub densul pentru a ii susţine mijlocul. După aceasta, ii introducea o pălnie in gură, ii strângea cu mâna nările, pentru a îl sili sâ inghiţă, şi îi vărsa incet patru urcioare de apă, adică nouâ litruri de pe atunci, cari corespund cu aproape zece kilograme de azi, pentru cestiunea ordinară, si o porţiune îndoită pentru cea extra-ordinară. După terminarea acestei operaţiuni, acusatul era lungit pe o saltea şi aşezat lângă foc pentru a se incâlzi şi a îşi recăpăta puterile. Une-ori, tot in Paris, se intrebmnţa ceia ce se numea „brodequinii" pentru a se da cestiunea. Acest gen de tortură consista in a inconjura picioarele pacientului cu tari scăndurele şi a le lega pe d’asupra cu sfori solide. Pe urmă, se introduceau pene de lemn intre sfori şi scăndurele şi se băteau cu ciocanul. Pentru cestiunea ordinară, se puneau patru pene; pentru cea estraordi-nară opt. Rare ori se intempla, in acest din urmă cas, ca oasele picioarelor să nu plesnească şi măduva să nu sară din ele. Alte ori, brodequinii consistau in nişte ciorapi de pergament, cari intrau cu înlesnire in picioare când erau uzi, insă, îndată ce se apropiau de foc, uscăndu-se, se strângeau şi provocau nişte dureri nesuferite. In Britania, pentru a fi supus la cestiu-ne, acusatul era despuiat, legat pe un scaun de fier şi apropiat cu incetul de un foc mare până eănd pielea incepea să i se prâ-jască. In Normandia, cestiunea se da strivin-du-se cu un cleşte degetul cel mare al pacientului pentru cestiunea ordinară, şi ambele degete mari pentru cea extraordinară. La Autun, ea se da in chipul următor : Criminalul era legat pe o masă, in faţa unui foc viu. I se pune in picioare nişte cis-me de piele spongioasă; apoi se vărsa peste ele o cuantitate de apă ferbinte. Apa, pătrunzând prin cisme, descompunea, ar-zându le, cărnurile, une-ori chiar oasele victimei supu;e acestei spăimântătoare casne. La Orleans, pentru cestiunea ordinară, se legau la spate măiuele pacientului, pe jumătate gol, şi se introducea intro mâini şi legături, o cruce de fier, de care era prinsă o fringhie, comunicând cu un scri-pete infipt in tavan. Pacientul, căruia se atărnase de picioare o greutate de 180 li-bre, adică 87 kilograme şi jumetate, era apoi ridicat in aer şi lăsat un oare-care timp in acea posiţiune. Pentru cestiunea extraordinară, care lua in numele de „estrapa-dâ“. pacientul, atârnat după modul mai sus descris, insă având legată de picioare o greutate de 250 libre, era înălţat pană iu tavan. Pe urma, il lăsau de o dată sâ cază până aproape de nivelul pământului, fără insă a atinge de jos. Această operaţiune repetată de căte-va ori, nu lipsea nici, o dată de a ii disloca braţele şi picioarele. _ La Avignon, costiunea ordinară consista in a spănzura de mâini pe acuzat, care avea nişte grele ghiulele legate de picioare (1) Vezi Timpul No. 184. Şl â li lăsa ast-fel atârnat un timp oarecare. Cestiun a extra-ordinară era mai te~ nbilă. Acuratul era spânzurat de mâini ş i de picioare in linie orizontala, prin mijlocul unor tari belciuge înfipte in perete. I se aşeza după aceasta, sub şira spiuarei, un par ascuţit, pe vârful căruia corpul găsea un reazăm. Fn medic asista la acest supliciu, pipăind pulsul şi arterele temporale ale acusatul ui, pentru a vedea momentul eănd el nu mai va fi in stare de a suferi durererea. Acel moment sosit, acusatul erea deslegat şi reînsufleţit prin frecături calde. I se administra fortificate; insă, îndată ce 'şi vonea in fire şi relua puţine puteri, era de isnoavă supus cestiunei, care se prelungea in curs de 6 ore. După cestiune, veneau pedepsele propriu aise, cari erau şi ele îngrozitoare. învăţatul criminalist al evului de mijloc, Josse Damhoudre, inumâră trei-spro-zece pedepse, şi anume : focul—spada—furca— spănzurătoarea—tărătura — groapa—roata— ţeapa tăerea urechilor — biciuirea—esposi-ţmnea — desmembrarea şi deschiolarea oaselor. Cănd un criminal erea condemnar să fie ars, se ridica, in locul destinat pentru^ese-eutarea hotârirei, un drug, pe lângă care se grămădeau lemne, pae şi uscături de tot felul pană la inălţimea staturei unui om. Impregiurul drugului central, erea mena-giat şi o cărare care conducea la dânsul Condemnatul, gol sau imbrăcat intr’o că raaşe muiată in pucioasă, erea legat de a cel drug, cu lanţuri sau cu simple ştrean guri. Pe urma, se astupa cu pae cărarea care servise a da acces inăuntru şi se punea foc paelor. Condemnatul rnuria ast-fel in mijlocul celor mai cumplite dureri. Câte o-datâ, hotărirea dispunea ca condemnatul să fie ars după ce va fi fost mai ânteiu sugrumat. Şi, de multe ori, gâdele, pentru a scurta supliciul, jjda moartea pacientului inţepăndu’l in inimă, printre flăcări, cu o suliţă de fier pregătită mai d’in'ainte spre acest sfârşit. Această pedeapsă se aplica mai cu seamă acoloia cari erau acusaţi că au turburat ordinea socială, precum ereau ereticii Falşificatorii de monetă, cari şi dânşii e reau supuşi pedepsei focului, nu se ardeau, ci se aruncau intr’un cazan plin cu unt-de lemn ferbinte sau cu apă feartă in clocote In categoria focului mai intrau şi nişte pe depse accesorii pedepsei principale, cum de esemplu, arderea pe un foc de pucioasă a mânilor paricizilor şi regicizilor inainte de a ii duce la supliciul care trebuia sa le termine viaţa. In aceiaşi categorie mai intra şi pedeapsa „lighianului aprins," care se punea sub ochii unor condemnaţi pentru a li-iarde. Pedeapsa spadei sau a tâerii capului era la început aplicată mai tutulor crimelor. Mai in urmă insă ea deveni privilejul nobilimei, care o suferea fără a se plânge. Condemnatul era aşezat pe o estradă sau eşafod, cu ochii liberi sau legaţi, după voinţă, şi îşi punea capul pe un tâetor. Gâdele, inar-mat cu o spadă lungă, care se mănuia cu ambele mâni, ii da o lovitură care, in genere, despărţia capul de trunchiu. Câte o-datâ insă se întâmpla ca spada sâ se rupă sau ca esecutoi'ul sâ nu inemereascâ bi ne şi să fie nevoit a reîncepe. S’au vâzut cazuri eănd el ’şi-a repetat păuâ de un-spre-zece ori lovitura inainte de a reuşi să tae capul condemnatului. In linele ţâri, de exemplu in Englitera, spada era inlocuitâ prin topor. (Va urma. Domnu Dim. Motoc, perceptor la cir cumscripţia 15 (Jupaneşti), judeţul Gorj. Domnu V. Grigorescu, perceptor la cir cumscripţia 14 (Perieţi), judeţul Ialo miţa. Domnu Eue Stoicescu, perceptor la circumscripţia 3(J (Vintilâ-Vodă), judeţul Bu zău. Domnu G. Bulboacâ, perceptor la cir cumscripţia 13 (Budn), judeţul Tutova. Domnu St. Stroicescu, perceptor la cir cumscripţia 10 (urban. Macin), judeţul Tulcea. Domnu 0 Silişte, perceptor la circum scripţia 1 (Zorlcşti), judeţul Gorj. Domnu C. Ionescu, perceptor la circum scripţia 9 (Bnzoianu), judeţul Vâlcea. Domnu Cliri'tea Stăneseu, perceptor la circumscripţia 20 (Pleşoiu), judeţul Dolj Domnu M. Petre-cu, perceptor la cir cumscripţia 42 (Măceşiu-de-jos), judeţul Dolj. Domnu N. Dimitreecu, perceptor la cir cumscripţia 20 (Ogrezeni), judeţul Ilfov. Domnu Pavel Pred leauu, perceptor la circumscripţia 28 (Orleasca-de-jos), judeţul Teleorman. Domnu Mântuleauu, perceptor la circum scripţia 10 (Slobozia-Trâsiuitu), judeţul Teleorman. Domnu Dimitrie Lutchi, perceptor la circumscripţia 9 (Mamorniţa), judeţul Do rohoiu. Domnu Const. Popeseu, perceptor circumscripţia 2 (Mărăşeşti), judeţul Putna. Domnu G. Butoianu, perceptor la cir cumscripţia 3 (Coţu-Lung), judeţul Brăila la O 1 r a n (1 « Domnu Constatin Galtoiu din comuna Is-voarele, judeţul Prahova, ol'eiinii localul no-cesar pentru casarma companiei J din regimentul 7 dorobanţi, ministerul ii espri-mă mulţimirile sale pentru această ofrandă. Domnu Ion Damian, consilier judeţian, printr'un act de donaţie a oferit comunei Râscăeţi-Drăgliineasca un pogon de loc pe proprietatea sa ce o are in zisa comună. 15.000 cărămidă groasă şi lei 200, pentru construirea unui local de şcoala şi primărie. Ministerul esprimă mulţumiri domnului Ion Damian pentru această ofrandă. PERCEPTORII STATULUI Sunt numiţi perceptori ai Statului următoarele persoane : Domnu G. Eliad, perceptor la circum scripţia 19 (Stoeneşti), judeţul Ilfov. Obervaţiimi meteorologice in ziua de 20 august, a fost in toată ţa ra timp frumos. Numai la Bălăci, la Valea Călugărească şi la Panciu, cerul a fost ino rat. Căldura mare pretutindeni; a variat intre 8 grade (la Vulcan) şi 24 gr. la Tecuci. In Bucureşti, azi 22 aug. cerul termometrul arată la umbră (9 neaţa) 26 gr. senin ore dimi- FELURIMI Un copil al locuitorului Mitrica L-an Liculesou Jiu Gilafat, aflinduse cu căruţa cu caii la căaip pe teritoriul comuuei Ba-sarab, judeţul Dolj, s’a dus să adape caii. Aceşti cai fiind insă iuţi şi sperioşi, copilul, in etate de 9 — 10 ani, ca sâ nu’i scape pe drum, s’a legat cu căpăstru peste umăr şi de mână. Caii, speriindu-ee, la torit până 1 a oraorit. Când s’a prius caii pe şosea de către duoi locuitori, copilul nu mai era de cât un cadavru. In zioa de 9 August curent, pe la orele 2 din zi, in comuna Păţeşti, judeţul Putna, ploăud cu furtună şi piatră iu mărime ea o alună iu timp de 10 minute, s’a causat stricăciune ca la 200 pogoane vie şi porumb ; furtuna a scos din pământ cu rădăcini duoi plopi mari in grosime ca de 6 palme, trei salcâmi, având grosimea ca 2 şi jumetate palme, iar mai mulţi arbori au fost rupţi de pe la trunchiuri şi unii despicaţi. Pagubile causate sunt de lei 24.000. In zioa de 14 August, Alexandru Badiu, in etate de 35 ani, d’impreună eu alţi indivizi ducându-se cu caii stăpănului lor in oraşul Galaţi spre a’i adăpa şi scălda in Dunăre, la locul numit Vadul-Boilor, a căzut la adune şi s a inecat. Nu s’a putut găsi incă cadavrul ineea-tu 1 ui. In ziua de 14 August, locuitorul Paraş-chiva Mâgâreaţâ din comuna Ciolanu, judeţul VJaşca, voind a trece eleşteul la nişte locuitori ce vânau peşte, şi neştiind inota, s’a inecat. Cadavrul s’a scos din apă. bate şi condiţiunile in cari se naşte, ftisia consistă inainte de toate inir’o repede de-nutriţie. Ast-fel s'a inaugurat in spitale un mod unic d’a trata pe ftisiei. El a fost obiectul discuţiunilor „Societăţii medicale a spitalelor," şi găsim o espunere foarte lămurită in aceasta privinţă in ziarul de medicină „Le Praticieu". Aceasta tratare este aceea a hrănim silite. Ea a fost pusă mai antei in practică de d. Dobove la spitalul Bicetre. Se introduce un tub de cauciuc, zis a lui Faucher, in stomacul bolnavilor, dăndu-li-se din ce in ce mai mult cantităţi de hrana preparată pentru acest scop. Trebue neapărat ca aceste cantităţi săfie din ce in ce mai mari. Aceasta este con-diţiunea eseuţială pentru a dobândi bune resultate. D. Denove ajunge intr’un mod propresiv a injecta la ftisicii sei şi a-i face sâ sufere cantităţile următoare : peste 2 oca de lapte, 600 grame praf de carne, 12 oue şi oare-care dosâ de făină de linte. Piaful de carne este o producţiune nouâ care se dobândeşte in modul următor: se toacă carnea cruda, apoi este stoarsă şi i ce scoate zeama, care se amestecă cu laptele care trebue să fie injectat bolnavului; după aceea se usucă şi se pisează foarte mărunt; in sfâr.-it se cerne intr’o sita de mătase ast-fel că întocmai ca făina cea mai fină. Cu modul acesta se poate avea un praf de carne a cărui digestie este foarte uşoară in comparaţie cu aceea a cărnii crude, căci sucul gastric o pătrunde indată. Aşa dar 600 grame din acest praf represiutâ aproape douâ elniograme de carne proaspătă. Asimilarea sa se face repede ; şi aceea a celor-l alte elemente injectate cu ea prin tubul Faucher este asemenea perfectă, căci, după acest regim, organismul merge foarte regulat şi corpul incepe a se ingrâşa din zi in zi. Mai mulţi medici au vizitat bolnavii d-ui Debove, şi au fost cu toţii uimiţi de îmbunătăţirea făcută in sănătatea lor. Supt regimul la care sunt supuşi, nâdu-şelile din timpul nopţii dispar cu totul ; espectoraţia se reduce foarte mult şi greutatea corpului creşte. Un bolnav al d-1 ui Debove a câştigat douâ-spre-zece chilogru-me in douâ luni. Un alt bolnav a cărui stare era foarte mult îmbunătăţită, făcând imprudinţe şi murind după urma lor, a înfăţişat la autopsie d'a lungul cavităţilor enorme care se formaseră in partea de sus plâmăuilor, nişte mici creşteri cărnoase de bună natură, intocmai ca acelea ale unei răni pe cale de vindecare. Acest fapt are o reală insemuătate. Dacă ftisia nu se poate vindeca, cel puţin esistâ acum mijlocul d'a impedici progresele sale şi a da bolnavilor o linişte morală a cărei lipsă până acum era unul din relele cele mai mari. — Posta. nstitutde educaţie rtî'j!: a 1859, dirijat de d-şoara I. Hessling, Dresda, Bismarkplantz. 8‘. Profesorii cei mai distinşi pentru limbi, ştiinţe, musică. doctor D. Pawlovici din Şiştoio va da eferiuţele dorite. varietăţi Noul mod (le a trata l’tisia.—D. Tous saint, prin esp6rienţele sale, a dovedit că ftisia este o boală de natură parasitară. Ar fi de un mare ajutor de a cunoaşte mai bine această boală, care face atăte victime şi care n’are vindecare. Ea a secerat popoare intregi ca Polino-sianii şi poate că este flagelul cel mai înspăimântător a poporaţiunilor oraşelor, căci ea e tot-d a una faţă şi nu lasă victimolor ale nici chiar timpul de odihnă. Avâud iu vedere mijloacele d'a o corn- CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eiua de 22 august 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . , 5°iii Renta Română Perpetuă , 6°j0 Obligaţiuni de stat. . . . 6o[0 Oblig. Căilor f ti m. regale 5o/o > Municipale .... 10 fr. > Caset Pensiunilor 300 1. 5oto Scrisuri funciare rurale. . . 7ojo ., Scrisuri Rurale.. . . 5o[o Scrisuri fonciare urbaue . , 6ojo , > , 70|0 , > » Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române2501 > , Soc. cred. mob. rom. 2501 > » > Rom. de construcţii 5001 , , > de Asig. Dacia-Rom 3001 > » > » » Naţionale 200 I Diverse Anr contra argint. . ; ; > > Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane............... Bancnote francase. . . . •Jump. l'ăud. 93'/v 9-4'ls 921/, 93 - mu IOD',, 1021b 103- 84- 843jE 233- 230- 911/ 92- 1021/j 103- 88 >/, 89- 98'/2 PQ --- 102- 1020 33 - 34- 13S5 1400 208--- 210- 505- 510- 410--- 415- 242--- 245- 1 55 1.65- 1 55 1.05 2.111,2 2.12’12 1 23, 1.25--- 90 >1,1 lOO'/a TIMPUL y ii 1 BUCURKSCI 2, Strada Smărdan 2. BUCURESCI 2. Strada Smărdan 2. DEPOSIT DE MAS1N E AGRICOLE Locomobie cee mai perfecţionate cu si fara apparat de ars pac de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. ele. DIN FABRICA f^MAESHALL, S03NTS <£c (Gaiiisborongb, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la luciu DTN FABRICA Adriance, Plaţi & Co. (Nevr-York) Mori, Mu neg e şi Maşine (le treerat (cu manegin) Ratonze de porumb, Tricuri, Grăpi, Maşine de vintural, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica HOFHERK A SCHKAINTZ (Yiena) Depou de părţi de maşine. Preţuri moderate DESTU Medalia Societatei Sciinielor Ine le rti'n Paris ii peru Ateii } McUuiog-o- 77«''/nr-i wmi a Ini OirOl i M t IC Aiuâ, l liinii, HOll. A ţi'i uncia, pentru :i v..) , ţie d * it iote Das.Cbi«lt. pi‘H: si liurLia . t < prin -• penirti |• i*î■. -•■) in• :i s.4 j u f in,rod — tmciu; -• *-~i super’or : .-tor ce’o -întreba n p > î sdi ptoXlCV «OTHES.lâll SIU~ <>•>,•.,*«« *“•"•»»>»« repun, IU ţ! *11 am nu,cerc I. u| I 1 utr. tntUn* • -* — * - ■ 4 H aticle rcvcktitc deTifnhrutftfc Albastru* p**CMlft ni i ror inodi.*) tedu*» l dăm rnai c ou -I \4is iiiiMiin %\r. ...... I ! 1 11 'l>4> ~ ** 1 f lrl,j> « s *»c •• ilAu FOTO< ;iîA IaI 1 prea interesante şi picante trimise in plic, plătindn-se 12 bucăţi 5 fl. 4, 3 şi 2 ; Limnplee, Konigsbctg, in Pruna. Steind. (bierstrase. 3. Gata-loge asupra uno. lectura picante gratis I DA [/IDDIII/ chirurg-dentist. Ta • H- MDnir\. mtidueşte dinţii bol navi. Plumbuoşte, scoate, curăţă şi aşeazi iuţi, fără durere, după cele mai bune sis teme; tabricează şi pune dinţi minerali in tocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este cbiăma! Bucureşti. — Strada Ştirbey-Yodă No. 9 alături cu grădina LJnion-Suisse. I MAGASIN fondat in 1879 jmQl AGASI1TUL DE 8-a-»ia de Tetrnl Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE H. G. M00IANU YIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. ‘public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de la'Bayona. Benediciin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz, alb, galbin, si Yerde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la YimandFockin Pipermint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fln champagne, din Cognac. Liqnernri tot felul de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rlmm si in Kirsch, Şliboviţă de Banat. YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-besti, Drăgăsani si de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. INSTITUTUL MEDICAL BUCURESCI fi : strada, vestei fi. (LANGA POSTA Şl TELEGRAF) SECŢIA MEI) rC A LE 1. Hjdrotherapia, 2 Electrizare, S. {Ortbopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 lulialaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-fcale. SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur....................3. 1 bae de putină eu şi fără duşi lei 2,50 1 » „ „ » » „ ciment pentru medicamente . . . . „ 2. — 1 duşă rece sistematică . . „ 1,50 BAI DE ABUR ŞI I)E PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise lin toate zilele de la 7 ore dimineaţa [pănă la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o 'dată pe septetnănă Vinerea, la 0 ore dimineaţa pănă la 1 post meridiane. Preţurile la secţia medicala conform 'prospectului. Direcţia. 11 Li CAVALERUL DE s n ii ^SrL- •.'ti*' cX9 -cXOO£>^'o |>«* In *0/, iunie ‘ ». Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şodc-I*1 * onstanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o- «ora cu presenţa lor. ’ W J ^ 01’ avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe toraţa ■ 2 cea marc sau m grădină, şi mai multe festivităţi do noapte eu fo-“ curi de artificii. X ^ larif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi după * 15 Septemvrie st. v. X Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa Ia d-mi V. Pleus diX rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte po domnii pasageri iu toate stagiunolo. * Atragem atenţia on. pulflic asupra curci dc struguri din w- X fie Constantei. ^ i— _______ Anunciu Important PENTRU DOMNII TIPOLITOCRAE1 .(iil| nin-Lse * iGm !' *"''V' S< °* '*' C ,,0Ina,1,U «tingătoarc dc arta Tipo-Litoprafei şi efectuez cu oondiţmm av. î'aris. • Albcrr'* Oic ZTS,!ha|R nSaa ^ ^"* Marin«n! (I inetal ^A 'T "/ * S< ’i'1'i * ' îj"l"s,llllllI,tul iu (lepONit perneahi lipopra/ieă de toate feluri Unii de alauni. litere [ narai şi cie lemn, dc la cele mai bune fa| lirici. •L ŞUIIHAlîTZ Strada Colţei 24 bis. ' Tipografia N. Miulescu sala Thealrului BosseU