nllNECA 21 AUGUST 1883 ABONAMENTELE ,ll {ura, :p<* »n • pe 6 luni. pe 3 Ioni. UinMate !>* au • Ad wiitxistva ţf a, O alea "Viotoviei Nr. 33. •10 lei . 22 lei . 12 lei 60 lei ele ee priiniPec I» i4mini«*.r»tle. 10 nu,,iaru ^itricto 15 bani nnm&rn ANUL AL VIII—No. 184 ANUNŢURI Şl INSEKŢI1 Linia 30 litera petit pag. IV. 40 Reclama pag H) 1 S0 * > II . . 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Ananţorile ţi inserţiile ee pnmest Bncnr*»ştî , la Administraţia ziarulnî u Vl«na, la binrnnrile de anonţon Hemri ăchalek, WoMzeiU 12; — A Uppelik, StOh**‘-»teiD 2;—Pariu, C Adam, rn* UUm-in A Lnrett. rne 8-tei Anm SI — Direoloi-.respundăior : XI UI v iLPALEOI.OG U Hcrlriorlle neframţate iiu *► prini»*i M hii nnorUp Ip nvlniprlmni *■ ard '.uresii, 20 August 1883 Inc pe toate căte le cunoaştem să Kedem astăzi ce\a. , i stăm cu magasiele urmatei ? i,i stăm cu cadrele ? p-o cei ce nu ştiu. că au fost ir,t in mare încurcătură iluştrii ucCtori actuali ai ministerului de L, fostul praporcie mai cu seamă timpul Regulamentului orga-ăruia i-a abătut să fie şi maI al administraţiuuii militare, pre-Lte stăpânul tutor servicielor Li ; afie-o toţi, că n’au ştiut şi jiu. la ministerul de resboiu, cum slege Gestiunea muniţiunilor şi or, cari lipsesc pentru o mo-viitoare. te ani graşi ca aceia din visul .raon i-a petrecut cl-nii Roset-Itiauu , dispunând de creditul li ai şi de bugetul seu. itr'această lungă şineamărătăim-Mlie. îndulcită cu libaţiuni publice p private, cine ar fi acela care să că nu avem .ie toate şi că jLsiele armatei, incarcate de ec(ui_ Ijment militar sub ministerul u. C|Uii administrator militar, genera -îl Florescvt, sunt astăzi goale, goale ■M? ÎS;! vedeţi. i.(Li »rs cu ordinul de la Berlin că />iie să se mobiliscze din vreme ar-v romănă, ministrul loan Brătia-Mi'erse la minister şi-şi chiăma pe Ml direcţiei ănteiu a personalului matei, căruia ii zice : '■X Yoiu să aplic legea coinanda-tttidor, in ceea ce tratează deşii mobilisare. Yoiu prin urmare să :*ilisăm un corp de armată din ir vă, ca de vre-o zece mii. feă mi hoţi cadrele. lupul zisului serviciu, dupe cat-va ţj. se intoarce cu acest respunsj ' N’a să fie cu putinţă să mo-km numărul ce doriţi, domnule iţwiiHru, pentru că mai ales in re-Wi ne lipsesc aproape absolut o-If’ffifi frebuincioşi. Cum aşa ? ţ*J- Vezi bine, daca nu s’a tormat ii un numer prea restrâns, •servâm aci că, dupe informaţiu-| positive ce avem. nici pepiniera există actualmente, şi care cleanul trecut numărul insemnat î '00 ofiţeri, nu este suficientă Itm a implini golurile din ata activă. Ar mai trebui un uu-” de vre-o 300 ofiţeri pentru ca Le poată mobilisa, precum trebue, i Balele corpuri de armată activă. > e intr'adevăr ştiut că pentru o i dpaniă in timp de resboiu trebue număr de cinci ofiţeri, iar noi [ia avem câte. duoi şi pe alocu-trei. re daltă parte, persecuţiunile po-■ |e exercitate in armată, sub acest [■fistcr, a descurajat mai cu sea-; pe cea mai mare parte din tinc-| (eari se puteau pregăti şi presen-\ I» concurs spre a obţine graduri ‘ reservă, şi in acelaşi timp chiar 1 cei ce ar fi putut profita de o 6 creaţiune norocită a generalului Klorescu, şcoala ele subofiţeri, sau sergenţi, de aceea este aşa mare lipsă de cadre. Dar să reintrăm in subiectul ce intrerupserăm. Ministrul pune să-i cliiăme pe capul direcţiei a duoa. a intendenţei : şi-'i zice asemenea : — Voiu să mobilisez un corp de reservă de zece-mii ; să-mi 'întocmiţi numiţiunea trebuincioasă. — N'a să avem, domnule ministru. respunde capul acestui serviciu, Ştiutor din gănd. — Cum n'aveni ? dar cişmele ? — Nici o perechie. — Dar mantalele ? — Nici de poftă. — Pantaloni ? căciuli ? — Pantaloni nu mai avem, căciuli iarăşi nu sunt. Toată muniţiuiiea armatei, sub Roseto-Brătianu, se încheie, precum se vede, in nădragi !!! Ş’apoi să pretindă cineva că avem armată astăzi, că am putea să o îmbrăcăm cum se cuvine şi că la o-casie nu va fi expusă la cele mai dureroase încercări, cănd administra-ţiunea militară este pe măna unui zănatic cu pretenţiunea de a o conduce fără să albe pricepere, nici focul sacru ! Sub ministerul Florescu magashie-le armatei gemeau de muniţiune. Deşucliiaţii pbtrunzSnd aci, şi nepu-tomlu-şi da seama de scopul acestor muiiiţiuni, cea d’ăutfeiu grijă le a fost să veuză pe nimic tot acest material util. A trebuit apoi oamenii trupei să sufere cum e mai rSu pe cămpiele Bulgariei, goi şi desculţi, şi mulţi să piară neputfind resista gerului. Ou toate astea, nimic n'au inveţat din incercarea de atunci, grija lor fiind gheşefturile de tot felul, iar nu asigurarea vieţei militarului. Yedeţi, — nu sunt in magasiele armatei de căt nădragi, dar pe d’altâ parte se asverle milioanele pe mai multe miliarde de cărămidă, ponos-luit material pentru fortificarea Bucureştilor, a căror întreprindere este reservată copiilor din casă, spre comună împărtăşire ! După ce află starea muniţiunilor, ministrul chiamă şi pe capul direcţiei a patra, adică a armelor speciale, şi se încredinţa şi de la acesta că n ar putea mobilisa nici măcar o baterie de artilerie, lipsind mai cu seamă caii. Ast-fel, de unde ministerul îşi propunea să cerce o mobilisare din re-servâ de vre-o zece mii, a fost silit să o lase |a cinci mii numai, şi a-ceoa să. nu se socotească de cineva că se face eu echipament propriu, ci cu imprumutări de pe la cele-i alte corpuri. Acesta e tristul hal al armatei astăzi ! tace pe Germania. Căt despre Austria, politica ei in Ori,-nt nu ingrijeşte pe Rusia, căci aceasta slăbeşte imperiul Aust.ro.Ungar ce'şi atrage ura popoarelor din Balcani, Amiciţia ei cu Serbia nu vindeca acest neajuns. Berlin, 30 august. — Gazeta Germaniei de Nord crede ca a meritat prin articolul seu recent recunoştinţa tuturor amicilor păcei, chiar in Franţa. Ea adaoga ca un mare ziar din Paris a zis cudiept cuvfent, câ limbajul violent al presei germane va înceta impreunâ eu cauza ce l’a provocat. Madrid, 30 august — S’a hotărît că regele Alfonso se va duce in Germania spre a urma marile manevre şi câ va traversa Franţa la ducere şi la intoarcere. Salzburg, 30 august. — Principele şi prinţesa de Bismark, însoţiţi de fiul lor corniţele de Herbert, au sosit Ia 1 şi jum. oră au scoborît la otelul de Europa. La 3 ore a sosit corniţele de Kainoky, ministru al afacerilor streine al Austriei care a fost primit la gara de corniţele Herbert ; a scoborît asemenea la otel de Europa. Agram, 30 august. — Gazetta de Agr am zice că corniţele Pejacevici , guvernorul Croaţiei, a făgăduit da esecuta decisiunea consiliului de miniştri, supt condiţia insa ca aceasta esecutare sâ fie posibila fără ridica vr’o resisteuţâ in poporaţiunea Croată. Dar azi guvernul e convins ca popora ţi unea croata se va espuue la ori-c-e con seciuţe ale uuei resislente mai curând de cat a tolera ilegalitatea ce găseşte in punerea pe edificiile publice a mărcilor cu iuscripţiuni in limba ungureasca. Pesta, 30 august. — O banda de 400 oameni armaţi a distrus in noaptea din urmă toate proprietăţi,e jidovilor din Sojior CRONICA INFORMAT l)U NI ŞTIRI TELEGRAFICE Moskwa, 30 august. — Citim in Gazda de Moskwa : Rusia voeşte pacea şi nu gândeşte sa a- D. Stoiloff, agentul diplomatic bul gar la Betersburg, a iost ieri in capitală, şi a şi plecat spre noul seu post. D. Stoiloff e insărcinat cu misiunea specială privitoare la construc-ţiunea căilor ferate bulgare de la Dunăre spre Sofia, menite a lega principatul cu Rusia, combinat prin li ma căilor ferate române (iiurgiu-da laţi şi linia căilor ferate ruse (Galaţi Rein-Beiider. (Jasa Fahacofi şi Zum-banin din Betersburg se vor nisâr cma cu construcţia urnelor proiectate. Ziarul rusesc Podolskija Wjedo mos-ti, comunică ştirea că judeţele gu-vernămentului Rodoiia sunt bântuite tle ciuma bovină şi de boala siberiana (carbuncul). De azi 20 august, au inceput in ţară concentrările. Numai armata din Dobrogea nu va face exerciţii. D. I. C. Brătianu, primul ministru va pleca la Viena... ba nu, la Aix-les-Bains, luni viitoare. In lipsă-i, d. D. Sturza, ministrul afacerilor străine, adinteriin la justiţie şi lucrări publice, va avea presidenţia consiliului şi interiuiul ministerului de res-boiu.—Nu e mult pentru un om harnic ca d-sa. La 4 septembre, va fi din nou alegere pentru inlocuirca membrilor demisionaţi dela Bursa din capitală. La finele lui august va apare partea I-a din cartea intitulată: Căeătoria. studiu comparativ după dreptul civil, dreptul canonic şi dreptul civil internaţional, de George Mârzescu, profesor de codicele civil in facultatea de drept din Iaşi, Studiul acesta comparativ va conţine şi o canonica critica la adresa Sântului Sinod pentru memoriul citit in sesiunea Sinodului din primăvara trecută, şi publicat sub titlu : „Papismul şi starea actuală a Rise-ricei ortodoxe in Negatul Romănieia de Eminenţia Sa Episcopul de Roman.—Preţul unui exemplar 6 franci. * Femeia locuitorului Juda, israelit spaniol, de profesiune telal, din oraşul Constanţa, a născut, in zioa de 16 August curent, un copil monstru, cu duo6 capete, două corpuri lipite, trei măni şi două picioare. * In zioa de 8 August, fetiţa Alexandrina, in etate de 2’/2 ani, fica femeei Leanca Stanciu Bărloi din comuna Stoineşti-Palân-gâ, judeţul Ilfov, fiind lăsată in casă de mu-mâ-sa pana sa aduca apă de la puţ, s’a urcat pe vatra focului şi i s’a aprins câmaşa şi rochea de pe densa, arzendu’i jumătate corpul, din care causa, după 4 ore, a şi încetat din viaţa. • Domnu C. Rbmniceanu, secretarul gene-ai ministeriului Domenielor este insărcinat a incuviinţa şi autorisa cheltueli in numele ministrului, cum şi a semna ordonanţele de plata pentru toate serviciile publice dependinţe de acel minister, in limita creditelor ce sunt deschise prin budget sau legi speciale, «şi conlorm disposiţiunilor stabilite la ordonanţare după legea coinptabilitaţei generale a Statului. * „Naţiunea** afla ca, in urma epigramei pub.icate de d. Makedonsky in revista „Literatorul “ la adresa eminentului şi nenorocitului poet Eminescu, doi din principalii colaboratori ai acelei reviste şi anume d. I. N. Iancovescu şi D. 0. Teleor s’au retras cu desgust de la acea revista. Un sentiment de umanitate câtre cei „morţi moralmente" ii opreşte d’a-şi publica demisiunea. „Romanul" spune că d. Şeicaru a pus iu desbaterea consiliului permanent al in-strucţiunei publice un proiect pentru organizata şcoalelor rurale. D sa propune 6 ani de studiu, din care in cei doi din urina sa se predea noţiuni de agricultura, de creşterea vitelor, de igiena, de medicina popu ■ iara şi altele. Anul şcolar sa inceapâ, pentru cele d auteiu 4 clase, la 15 Septemvrie şi sa se termine la 1 Maiu, iar pentru cele din urma 2 clase ia 15 Octomvrie şi sâ se sfarşasca la 25 Martie. * Carantinele s’au pus deja in aplicare la Constanţa, Suliua şi ,Giurgiu. La Galaţi, calatorii vor fi supuşi numai unei vizitaţiuni medicale, zice „Poşta". * Şeful de tren anume Y. Haluş, cu domiciliul in cuartalul I, strada Romaşcan, in Galaţi ş'a tras ieri dimmineaţa pe la 7*/a ore trei lovituri de revolver, farâ insa de a se omorî, sau râni grav. Ş’a cauaat numai o rana uşoara la urechea dreapta. de finanţe, ace-ta a trâmis pe d. Constan-tineseu inspector financiar, spre a face ancheta. D-sa, intre multe altele, a găsit următoarele : La Comitetul Permanent : Nişte mandate eliberate de câtră d-nii Petiovici şi Balşucâ, pe numele unui Evreu Fux. Acesta, intrebat, a declarat ca nu are nici o cunoştinţă, câ nu a primit nici un ban şi că chiar subsemnâtura de pe mandat nu este a sa. D-nul Inginer Calcântraur s'a servit la Comitetul Permanent, pentru nişte antreprize, cu un numfir de chitanţe semnate de Andrei Simaea, a cărui semnătura era legalizată de primărie, după ordinul fratelui d-sale Grigore Calcântraur, primarul comunei Mihâileni. Acel domn Simacâ a declarat înaintea procurorului locs 1, ca semnătură de pe acele chitanţe nu este a sa. D-nul inspector a mai constatat că la spitalul judeţian, directorul acelui spital oprea regulat o parte din salariul servitorilo r in profitul seu, dând acestora mai puţin de căt primia. La Primărie : Casa comunala inspectata s’a găsit in deficit şi inspectorul financiar a şi pus î-mediat peceţii pe toate lăzile şi saltarele. A doua zi insa peceţile de la un saltar s'a găsit rupte, şi in launtrul acelui saltar s'a gâsit mandatul lefilor profesorilor de la gimnaziu, care, inainte de punerea peceţilor, nu se constatase câ este. Cu suma din acel mandat deficitul casei comunale se acoperea ; d-nul casier Balin-schi, nu poate explica ruperea peeeţiior de la acel saltar, insă pretinde ca mandatul gimnaziului a fost acolo din neglijenţă pus in loc sâ fie in ca-a comunala. D-nul Balin.-cbi casier a eliberat un mandat de pensie pe numele unui individ care era deja mort, iscălind d--a insuşi pe mort in acel mandat. Asupra tuturor acestora, justiţia iu-strueşte. Aceste puţine fapte ce relatăm sunt numai o pane neinsemnată din abuzurile ce s’a constatat ia Dorolioi. HOŢIILE DE LA DOROHOI Pe lângă cele zise de noi despre neregnlarităţile ce s’au constatat la primăria de Dorohoi şi la Comitetul Jermanent al acelui judeţ, Liberalul primeşte următoarele informaţii pre-cize : Dupe nişte denunţări făcute ministerului O recomandare guvernului O observaţiune curioasă de făcut este că reptilele guvernamentale, întreţinute pe socoteala budgetului Statului, prind ia kief, au umoare vesela in imbuibare, şi vor sâ amuse cat mai mult pe stapanul care le intreţine. De mult timp noi vedem in Gaiette de Roiunanie aceste sforţări de a 'şi muiţami stapanul. Ea are in privire Oposiţiunea, şi, intr’o aşa zisa revista a jurnalelor, işi iucearca, cat poate mai bine, spiritul asupra modului nostru de a vedea in Aptele şi atitudinea guvernului. Învederat este câ intenţiunea ii este rea roptilei iu privinţa noastră Noi insa, ţi-uend compt de mobilul care o insufla, trecem cu generositate presta ori-ce umbra de superare, şi-l ajutam cu ce putem, a-tragend in special atenţiunea celui ce da, asupra zelului care se depune, şi cerend mării ea salariului pentiu amusamentul ca-re-1 procura. Noutati din tara Cadavru. — Pe marginea apei Colentina, ce trece prin pădurea numita Petrosu, care face parte din comuna Dudeşti plasa Dărn-boviţa, s’a găsit cadavrul unui indi.id necunoscut toarte descompus, având o tuuicâ veche de roşiori, o fiaueia alba, ismene de pânză groa.-a, opinci in picioare şi ers in-cins cu o curea pe care era cusuţi nasturi galbeni şi albi, unii rotunzi şi alţii pătraţi. i 1 rniMiMiiiiinuirinimiri TIMPUL Măucnt do porci. — Florea Gliiţa Pas-cu şi sofia sa, diu comuua Comoşteui, judeţul Dolj, lăsând in casă singur un copil de sex femeniu, in etate, ca de duoe sep-tămăni, şi scăpând din ţăruşi duoi rârnă-tori ai lor, ce ii avea legaţi cu lanţuri, au intrat in casă şi, găsind copilul culcat in-tr’un leagăn jos, i-au măueat capul şi gâtul şi pe dată a şi murit. Trei gemeni. — Kada, soţia lui Constantin Stoian din comuna Balta-Verde, cătunul Molleni, judeţul Dolj, in zioa de S August, a născut trei copii de sex bărbătesc, cari au trăit numai ca 2 ore şi au incetat din viaţă. Muma este puţin bolnavă. Strivit de maşină. — Individul Mihai Şei ban din comuna Kuşavâful, judeţul Buzău, care muncea ca coşar la maşina de treerat grău diu comuua Zilişteauca, in zioa de 10 August, pe cănd băga snopi pe coşul batozei, a scăpat piciorul drept acolo, sfărămăudu-i-1 cu desevârşire pănă din sus de genunchi. Bolnavul pe dată a fost transportat la spitalu din Buzeu. Trăsnet. — Iu zioa de lâ^August, Jo-cuitorul Euea Enea Schiopu din comuna Moţăţei, judeţul Dolj, aflăndu se la câmp, unde strângea nişte meiu şi viind o pioae torenţială, a fost trăsnit şi îndată a şi murit. Soţia sa Catinca şi eumnată-sa Elisave-ta, cari se aflau acolo, n’au suferit nici o contusiune, ci numai au fost puţin ameţite. .r Observăudu-se cadavrul, s’a vezut ars păntecile până la cingătoare, nasul jupuit, fundul pâlărieijjrupt cum şi furca cu care strângea mei. ECOURI STREINE Germania la Stambnl Corespondentul din Berlin al unui Ziar viencz, vorbind de petrecerea la Stambul a Domnitorului muntenegrean, ne dă revelaţiuni foarte importante şi semnificative. Corespondentul scrie, intre altele: „Şi prinţul Bulgariei a fost bine primit ia Costantino-pul dar distincţiunea, de care se bucură prinţul Nicliita la Stambul, merită să atragă atenţiunea tuturor. Telegraful lucrează mult intre Berlin şi capitala Turciei. Germania are o-cliii dechişi şi aci. Abdul-Hamid a zăpăcit pe secularul sSu duşman, Muntenegreanul, prin tradiţionala ospitalitate otomană. Insă şi ambasada rusească imbrăţişează cu multă afecţiune pe prinţul Nicolae, iar represn-tantul Franţei caută să nu remee îndărăt. Prin Berlin se aude vorbindu-se, că aciastă prietinie mare ruso-muntenegreană şi franco-turcâ ar fi bătut deja la ocbi membrilor misiunii militare germane din Turcia. Insă oficiul de externe din Berlin cată să fi primit şi alt amănunte din Stambul, căci fără îndoială, enunciarea violentă din „Nord. Allg. Zeitung“ contra Franţei n'a fost provocată numai prin limbajul incendiar al ziarelor parisiane. - Apoi corespondentul termină textual : „Vedem pretutindeni pe Franţa gata a face servicie de dragoste Rusiei pe subt ascuns, fie in Polonia, in Romănia, in Ungaria sau Ia Constantinopol. Nu e de mirare deci, dacă Franţa face pe naşa binevoitoare şi cu ocazia inţelegerii turco-ruso-muntenegreane. Diu nenorocire pentru densa, in ^Balcani şi la Bosfor nu se poate întemeia vre-o re-puolică, ca dincolo de Pireuei. Republica franceză ar face mai bine, dacă ar vedea să scape de compli-caţiutule sale din Madagascar şi Ton-king !... “ Oe lesne este, a da lecţiuni ! Ungaria Asupra situaţiunii clin Ungaria, „Wiener Allg. Zeitung“ se exprimă astfel: „Lista comunelor, din cari telegraful anunţă turburări anti-semi-tice, se umple tot mai mult cu nuc me noi şi fiecare depeşă ne descri-alte scene de omor, jaf şi pradă. Avem buletine asupra celor uşor răniţi, greu răniţi şi morţi, caşi cum ne-am afla in mijlocul unui resboiu. Este intr’adever un resboiu — un resboiu contra civilisaţiunii, contra stării legale publice a unei ţeri, un resboiu, se se distinge prin împrejurarea specială, că generalii se ţin ascunşi cu mare grijă, iar vagabondaj u şi plebea merge in foc ca o umplutură de tunuri. Nu se aude Vncă nimic despre vre-o măsură serioasă a guvernului unguresc contra acestei ruşinoase stări de lucruri. Se pare că cei din Budapesta sunt prea ocupaţi cu afacerea croată. Negreşit că aci e vorba de repararea onorii naţionale, insă noi credem, că res-turnarea unei pajore cu inscripţia ungurească este un rfiu mai neînsemnat, decât dOrîmarea şi jefuirea unor comune intregi, şi că sângele versat prin atatea sate şi oraşe aruncă pete mai urî te pe marca Ungariei, decăt orice demonstraţiune anti-ma-ghiară. “ Astfel stau lucrurile in Ungaria. Intr’adevăr, nu se poate prevedea, uude vor ajunge Ungurii, cu modul, in care se încearcă să resolve ces-tiunea ovreiască. Căt despre incidentul din Croaţia, apoi şi aci conflictul poate prea lesne să primească un caracter acut şi neplăcut pentru guvernul unguresc. Ischia Sute de corăbii şi mii de oameni pier pe fle-care an pe Ocean, şi cu toate astea lumea e departe a se lăsa să nu umble pe Mare ! Tot aşa e şi cu drumurile de fier. Căţi n’au perit in flăcări prin teatre şi prin alte localuri de petrecere! Şi lumea le cercetează tot mai mult, ba nu se mul- FOILETON i ORLINO CAP DE BRIGANZI (TKADDCTIUNE) Toată lumea cunoaşte îngrozitoarele evenimente ce aduse dupe sine acea sângeroasă revoluţiune, a cărei victimă cea mai renumită a fost Ludovic XVI. Francia, fără îndoială, culese atunci un oarecare germene de progres, ce a distrus foarte multe abuzuri şi a făcut să triumfeze dreptatea. Insă, iu această epocă, care ţine poate ănteiul loc in istoria franceză, s’ar putea opune binelui ce s’a produs un rău care nu cântăreşte mai puţin in balanţă. Frenetica ardoare pusă intru a urmări pe vino- vaţi orbi intr’atăta pe agenţii revoluţionari, incăt teama d’a se inşela in urmărirea şi arestarea crimei i-a tăcut toarte adesea d’a pedepsi nevinovăţia. Unii oameni politici vor numi aceasta un rSu trebuincios, un reu ce nu se poate inlătura intr'un guvern nou care voeşte să schimbe legile sale sau să le îmbunătăţească. Ori şi cum ar fi, Francia fu atunci teatrul grozăvielor celor mai exagerate, şi micul numBr de actori cari lăsară a fi conduşi de vocea unei conştiinţi drepte şi neinteresate, nu poate contribui a face să se uite aceia cari, in zelul condamnabil ce desfâşurară, n’au fost conduşi decăt de uu interes ruşinos, sau de setea oribilă de sănge. Ast-fel, căte victime inocente nu 'şi-au pus capul lor pe eşafod sau nu datoriră scăparea de căt fugii şi jertfirei celor mai curate şi mai legitime afecţiuni a lor ! Căte familii n’au fost silite să fugă depe pământul unde s’au născut şi ţumeşte nici cu iuţeala aburului şi caută să inventeze un vehieol de lo-comoţiune şi mai repede ! Se zice, că omul nu învaţă mult din păţania şi experienţa altora; cată să păţască el insuşi, spre a'i intra minţile in cap. Aşa se vede că este şi cu locuitorii din Casamicciola, despre care ziarul „Fanfulla" ne spune următoarele : Casamicciola va li locuita şi dupâ catastrofa ce a suferit. Omul nu perele niciodată speranţa intr’un viitor mai fericit. La început se vor construi caso de lemn, având j acoperişuri de zinc Se zice că doui antreprenori vor executa aceste construcţiuni, linul suedian, altul genovez. După cum se susţine aceste case ar resista mai mult la o noua catastrofa. Guvernul va sprijini rea-lisarea proeetului, deşi nu e din iniţiativa sa. Fiecare easâ va costa 7—8000 lire (franci), ce se vor plăti in anuităţi din ajutoarele ce sosecc din toată lumea. Suma tuturor pagubelor nu e ancă cunoscută. Nu-mfirul morţilor se urcă aproape la 2500. Isvoarele minerale nu au suferit. Guvernul va face tot posibilul, ca ele să adnea foloase şi venituri locuitorilor şi pe viitor, dar se vor lua naosuri, ca visitatorii sa lie apăraţi de urmările unei catastrofe. Rusia Din Petersburg se anunţă cătră „Politische Correspondenz11, eă Curtea va petrece şi iarna in Gacina şi numai din cănd in cănd va visita capitala. In urma diferitelor repara-ţiuni şi reconstruiri ce s’au făcut in ultimi ani la palatul din Gacina, aceasta poate fi acum o prea plăcută reşedinţă de iarnă. Tot odată domneşte convingerea, că e imposibilă orice incercare de atentat in acest loc. Măsurile de siguranţă, pe cari le-a luat Ohrana sau liga anti-nihilistă sub direcţiunea generalului Cerevin, inlâtură ori ce temeri. Ohrana are şi puteri mari. De ea depinde in multe privinţe şi ministrul Curţii imperiale. O broşură, apărută in Petersburg, pledează pentru cea mai mare severitate faţă cu criminalii. Cu toate acestea, toţi criminalii politici vor simţi in curând o uşurare a sorţii lor, conform celor conţinute in manifestul imperial de incoronare. Despre penalităţile la Romani in timpul lui Matei Basarab şi lui Yasile Lupii. (1) Domnule prim-preşedinte, Domnilor preşedinţi şi consilieri, Acum un aD, cu ocasiunea aceleiaşi solemnităţi care ne aduna astâzi, me incer-cam sa zic câte va cuvinte asupra istoriei dreptului roman. Buna-voinţâ cu care aţi primit silinţele mele şi încurajările cu cari m’aţi onorat, me indeamnă să urmez pe (1) Discursul d-lui C. Oeeonomu, procuror general, pronunţat cu ocasia deschiderii Curţii de apel din Bucureşti. să caute un adăpost la străini! Câte bogăţii cinstit câştigate n’au fost părăsite la bunul plac al persecutorilor ! Căţi părinţi nenorociţi, smulgăn-du-se din braţele soţielor şi copiilor spăimăntaţi, nu s’au surghiunit de bunăvoe şi nu s’au mai intors vreodată ! Oh 1 existenţa unui singur om nu ar fi de ajuns spre a descrie cu fidelitate toate cruzimile ce s’au comis pe acea vreme in Franţa. Scopul nostru nu este de sigur d’a le reproduce nici chiar pe scurt. Cadrul in care suntem inchişi este prea strămt pentru aceasta, şi apoi, prea puţini oameni se vor fi găsind cari să nu cunoască de loc scenele mai de căpetenie ale acestei revoluţiuni fără seamăn. Voim numai d’a pime sub ochii cititorilor o istorioară, scrisă doi ani numai dupe acea revoluţiune do către un francez care a luat parte activă. Această istorioară, a cărei traducere urmează, de şi din acea aceiaşi cale. Voiu eata dar tot in vechile noastre pravile subiectul cu care imi propun să ve întreţin. Căci nimic nu imi pare mai folositor şi mai instructiv ca cunoştinţa bătrânelor aşezăminte ale unui popor. Şi, dacă este adevărat ca moravurile sunt adesea oglinda fidela a unei naţiuni, apoi, litră îndoiala, că iu legislaţiunea ei, vom găsi cel mai sigur indiciu al civilisaţiunei de care este susceptibila. Trei-zeci de ani după asasinarea lui Mi-hai-Vitv-azu care avu loc, după cum se ştie la începutul secolului al XVII-lea—in anul 1001,—Muntenia se găsea in situaţiuneacea mai desperata in care se poate afla o ţară deprinsa cu zile mai bune. Domniile tre* cetoire şi frâmăntate ale lui Şerban-Vodă, Radu-Voda, Alexandru lliaş-Voda, Gavriil-Vodă şi Leonte Ştefan-Vodă ; năvălirile Ungurilor, Turcilor, Tătarilor, cari profitau de cea mai naica ocasiune pentru a intra in ţară şi a o jefui ; intrigele interioare ale compeţitorilor la tron, zleiseră cu totul puterile materiale şi morale ale poporului, In anul 1632, birurile erau aşa de grele in căt toate judeţele de peste Olt, deja straşnic de încercate şi sărăcite printr’o recentă invasiune a Tătarilor, se sparseră, şi oamenii cari le locuiau fugiră fie-care încotro putu pentru a scăpa de nevoi. Năpasta căzu atunci pe boierii orănduiţi eu strănge rea dărilor. Aprozii domneşti le stau esecuţie prin case pentru a ’i sili să plătească cu din al lor ceea-ce nu mai era cu putinţă să adune de pe la contribuabili. La răndul lor, boierii se desperară. Ei ţinură sfat, şi vă-zănd că nu e alt chip de scăpare, trecură eu toţii peste plaiul Vulcanului si pribegiră in Ungaria. Printre oamenii de frunte cari’ părăsiră ţara cu acea ocasiune era un bărbat însemnat, Matei Aga, feciorul lui Danciul Vornicul, din neamul Brâucovenilor, a cărui dregâtorie fusesr de a aduna contribuţiunile in judeţul Romanaţi. Nu intră in cadrele restrânse ale acestui studiu sâ povestesc luptele întreprinse de Matei Aga, in capul boarilor, pentru a răsturna starea de lucruri sub care gemea patria sa. Voi spune numai in treacât că, după o serie de peripeţii, ajutat de amicul s6u Abaza-paşa, guvernatorul vilaietelor de la Dimâre, şi susţinut de voinţa Românilor, cari făcuseră mare sfat şi socotiseră că, după cum era ţara peritâ şi măncată de streini, numai densul, prin bunătatea şi inţelepciunea sa, va putea sa ii aducă îndreptare, el fu ales Domn, in anul 1633, şi se sui pe scaunul seu, cu mare pompa, in zioa de 20 Septembre acelaşi an. Istoria el pomeneşte sub numele de Matei Basarab-Voevod. începuturile domniei lui Matei BasaraD fură din cele grele, Pe lăngă rănile şi suferinţele poporului ce avu sâ vindece sau sâ îndulcească, el trebui sa lupte şi cu intrigile câtor-va boeri, geloşi de a-1 vedea pe tron, cari el atacară cu ajutoare străine. El ştiu totuşi sa faca faţa tutulor nevoilor. Dupâ ce invitase pe toţi competitorii sei, nimici pârile ce urziseră contra lui la Constanţi-nopol şi sili pe Sultanul Anourat sa ’l recunoască ca pe cel mai apt de a guverna cu bino şi de a aduce pacea şi odihna in ţară. "i————— I» lip Liniştit prin aceste succese, el ii se atunci o serie de reforme, de taţiri interioare, de fundaţiuni pioi-cari domnia lui, relativ lunga, de ani, ii permise să le esecute. Şi ci avu sa ţină şi crâncene resbele. dreapta lui administrare, prosperii răspândi pretutindeni imprejuru’i r ca domnia lui sâ fie una din cele .& rioase şi numele lui din cele mai ibk> mai populare din cate au fost in Ll La aceiaşi epoca, nişte cause api dentice inâlţară, in Moldova, pe Vase Vornicul la domnie. Cu câţi-va aniu. Alexandru-Vodâ umpluse-se ţara deai nari, greci, cari storceau poporul in lruntea cărora lupta Vasile Lupi cui, provocară o mişcare populară,E|.r acelor streini şi Alexandru Vodă, tx ■ tinua a’i susţine, fu nevoit să pâ, ţara cu batjocorâ şi sâşi pearzâ i Alegerea boerilor se indrepta mai ', asupra lui Vasile Lupu Vornicul, d fuzâ, de o cam-data. Puţin insă, d merele domnii alo lui Miron Baiflt Vodă şi Moise Movilâ-Voda, vezeajla ferbea in greutăţi şi netoemele, elfii: ^ a primi sarcina de a aduce o indrejin triei sale, şi, in anul 1634, un an cin rea lui Mateiu Basarab pe tronu M ele se aşeza cu cinste pe gloriosul sc? Slefan-cel-Mare Domnia lui Vasile Lupu, ca şi aţii teiu Basarab, fu o bine-facere. Elişit.* tâ silinţele spre uşurarea greutâţiioiC pâsau asupra poporului, infiinţâ o i de instituţiuni folositoare, după o de 19 ani, prin harnica şi imbelşu^s administrare, care făcea pe cronicaii ron Costin, contimporanul lui, să zk a fost când-va vremi fericite pentrua va atunci au fost, căci ţara era plinăjb ,1*1* «ti»1 0 cu boi de negoţ, cu cai, cu miere, pe acele timpuri nu se afla“. El m|s*lj fie innumerat de istorie printre cei de frunte ce au domnit in acea: nţ® Dar ceea ce face domniile lui Meii L sarab şi Vasile Lupu interesante di. j «i tul de vedere care me ocupa sunt lin* legislative intreprinse de aceşti Doiti cari formează cele mai vechi monunaiM® legistaţiune plastica ce istoria noasU eu-' noaşte. Se ştie, in adevâr, ca, inainte de :j i, ni - ai n ta im ai)' Basarab, legi scrise in Muntenia n’a tat şi raporturile dintre justiţiabili se după strevechile principii ale dr Roman, conservate şi consfinţite priilc ceiul locului. In Moldova, din contra Ai sandru cel-Bun, in al XV secol, edics* codice basat tot pe dreptul Roman, şat cel codice, cu timpul, fusese aşa de Bm uî® şi de schimbat, in cât nu se mai pui* I noaşte, şi trebuinţa unor nuoi^ legiip simţea aci tot aşa de imperios ca şi iik t tenia. Vasile Lupu şi Matei Basarabc»-» pletarâ aceste lacune. Cel d’antei I « pravilele sale, in anul 1646, sub tit*l « Carte românească de învăţătură de 111 vilele imperăteşti şi de la alte judeţ «q d’al duoilea ie dete la lumină, in aiiul-ţn! sub titlul de Îndreptarea leyei cu D wsi zeu. — Amendoue aceste corpuri de 1 kifc vurâ^putere pânâ la aşezarea Domnil«it* narioţi in ţară De sigur ca nu mă pot opri un i'OflU epocă ele oroare, oferă câteva amănunte cari vor avea darul să atingă curiositatea şi să deştepte atenţiunea cititorului. începem: La mică depărtare de oraşul Or-leans trăia, pe timpul cănd revolu-ţiunea isbucni, o familie nobilă a cărei avere, departe d’a întuneca pe cei ce o înconjurau, interesa toate inimile şi poruncia stima şi admirarea. O virtute solidă şi binefăcfitoa-re era găteala de căpetenie a acestei caşe de unde erau cu totul izgonite luxul şi eticheta. Fiecine era acolo bine primit. Cu osebire, săracul găsia unadăpost sigur. Această v.ichiâ casă nu sc mai compunea decăt de trei persoane, şi adică: de un soţ, modelul bărbaţilor, de o soţie cu calităţi mari, şi de o fată teneră, copila lor, care, pe lăngă calităţile fisice, intrunia cele mai frumoase calităţi ale inimei. Prisosul şi pacea erau intre dănşii de indelungată vreme, şi cei doui soţi găsiau in măngăerile şi sărutările Măriei, copila lor, o fericire cu mult mai mare decăt in bogăţie, cănd un ţipet de teroare se auzi in nS Franţa. Puţin in urmă se aresta Lu A XVI şi mai multe familii nobilelţ şate la serviciul seu, sau bănui ' se interesează de soarta lui. Uit menea eveniment mişca cu drlj a vent toate sufletele simţitoare şi. vocâ lacrimi cari, la foarte i te persoane, au fost vai 1 plătiteju sănge. D. de Salignes,—astfel se nţ v tatăl Măriei,—neidoindu-se că i putea face o crimă din aceea chij'i oarecare milă pentru nenorociţi, a' unul dintre aceia care se arătâ i simţitor la istorisirea nenorocii regelui. Nu o făcea această pentn i-ar fi datorind înălţarea sa, l< n’avea nici titlu nici funcţie, K V trăise totd’auna intr’o mândră J tărnare; dar născut bun, drept generos, deplângea mai dinainte buzurile unei revoluţiuni a cărei mări funeste inţelepciunea sa le ] vedea. (Va urma) Demroo. pentru ă tace măcar o scurtă ana-#uprinsuiui acestor bătrâne monumen-l^gislaţiune, romana. Constat numai, r.,t. că, pe când nicăiri, in intreaga , civilisata, nu esistau codice scrise in ^aea ce suntem deprinşi a da acestui i ei legea, întemeiata pe obiceiuri sau or-]domneşti, varia adesea in aceiaşi (ara . dupe oraş sau dupe provincie, in mi-L.ncipate romane de la Dunăre, se gă-|u bărbaţi, buni şi inţeiepţi, cari în-ţara lor cu un adevărat corp de ţune, aceiaşi pentru toţi de-o-potri-Lc lucru nu trebue să ne surprinză, Uituţiunile folositoare nu suutocon-neaparată a cullurei unui popor, ,a patriei noastre ne inlaţişează şi l. Biplo de telul acesta. Probă jnliiu-Liinei armate regulate şi naţionale turna, in al XV secol, sub Mircea-|fo, atunci căud pretutindeni in Eu-forţa publică era fără organisare sista sau încredinţată unor mani mer- fcilele lui Matei Basarab şi iui Vasile nu tratează numai de dreptul penal, riud regule relative şi la dreptul ii la cei comercial, şi la cel rural, şi administrativ, şi ia cel economic. |lusa insă de-o-parte tot ce se reltrâ ie deosebite materii şi nu me voiu S dt căt de disposiţiunile penale con* intr’aceste legiuiri. Din esaminarea Uelor ce ele hotărâse pentru faptele şi din confruntarea lor cu acele cari icors in alte ţări mai inainte in ci-pitne. voiu stabili şi umanitatea legiu->1 echitatea represiunei, şi blăn-| Iu moravurilor noastre. Voiu arăta că, tţpruonănd oare-cum pedeapsa cu vina, JBi. noştri criminalişti din instinct au yţ pentru a zice ast-fel, antemergătorii o -urent puternic care sgudui finele se--iţihii XYin şi schimbă, printr'o revolu-ăjH roditoare, întregul sistem penal in Eu- jf r. cu suntem âncâ in prima jumătate ţoiului al XVII şi că lumea geme sub rfjSvule rigori ale elevului de mijloc. In domneşte Ludovic al XIII, şi i-»eu minisiu Richelieu taie ca-jjp nobililor cari au cutezat să infrăn-iziiuoasele sale ordonanţe asupra due-[■ Germania se svârcoleşte in Irâmăn-V Jf resbelului de 30 de ani. Enghtera, • de (Jromwel, este pe cale a’şi face revoluţiune. Italia, impârţitâ in o mul-M mici State, oferă spectacolul unei condamnata intrigilor crimelor şi nor servile. Spania iu fine, c’un secol Mi de puternică,_Lmerge cu paşi Vm o decadenţa care din ce in ce tfai simţitoare. Nici unul din marii ori cari aruncarâ ţipatul de alarma relelor de cari suferea vecha so-fe nu se născuse inca. Ba nimic chiar "’a sa se presimţâ apariţiunea vre u® u ei. IŞi popoarele, ingeuuchiate sub ligi nemiiostive, acceptau in tăcere t de lucruri care li se pârea naturali meni inca nu lo deschisese ochii re viţiurilor ei. cer vee sâ mă opresc aci un moment o a arunca o repede privire asupra «e era iegisiaţiunea penala la acea e-^oiu insista mai mult asupra pedep-■isitate iu Francia, o naţiune pe care, Homânilor, ne place sâ o citam mai a-oa exemplu, poate chiar din causa u.ităţii de origina, de gusturi şi de e-luue ce avem cu densa, nitul omului este lovit de groaza când ludeşto la cruzimile legale intrebuin-i mâi pretutindeni, pe vremile acelea, fu a pedepsi pe un culpabil de cri-■Je a sâvărşit sau pentru a 1 face sa ijMrturiseascâ vina sau sa ’şi arate ffucii. primul rănd, găsim ceia ce se numea "nea" sau tortura. Ea era „ordinară" ^traordinara" sau „prealabila." Ces-l’â ordinară se usita, ca miiloc de ins-If ne pentru a smulge mărturisirile (finitului. Cea estraordinarâ sau prea- lirt Amenduoă cu /abila se da ca pedeapsă accesorie, care preceda supliciul condemnatului. era spâimăntatoare. Cuminaliştii timpului innumărâ Vl. fioroasă complesenţa diferitele moduri de supune pe un vinovat la cestiune. Hipolit de Marsilhs, doct şi venerabil jurisconsult din Bolonia, citeaza 14 moduri diferite pentru a da această tortură. Sistemele cele mai obicinuite consistau iu a strivi membrele corpului cu instrumente speciale sau cu friughii : in a aplica untul de lemn, smoala sau plumbul topit pe cărnurile pacientului : iu a ii suprima cu desăvărşire somnul, berea şi mâncarea. Alte ori, casu varia de pe impregmrări sau de pe ’ fantasia gâdelui. Ast-fel, se aşezau ouă coapte sub subţiorile acusatului; se introduceau corpuri străine, şi adesea ori voluminoase, intre carnea şi pielea lui ; i se lipiau Iu’ minări aprinse de degete, cari consumau iu acelaşi timp cu ceara; i se vărsa pe stomac, şi de la o mare inâlţime, cuantitâţ de apă, picătură cu picătură, etc. (Va urma). timpul Nu este vorba ănsă că şi libertatea ab. soiuta, cum o pretind unii, vrun efect mulţâmitor. Ca pildă avem pe Anglia. Acolo, inainte ae 1»&8, prostituţia se bucura de cea mai desăvârşită libertate.—Şi care a fost talul ? E că ea a lăsase nepa- S-u oare a lost resul-gangrenat societatea, din cauza lipsei de supraveghere şi de control. Do aceea, acolo mai mult de cât pretutindeni, nivelul moralităţii publice scăzuse, sănătatea poporaţiuuilor se alterase; armatele de uscat şi de apa erau infectate de boalo venerice, a căror bântuire cumplita pe legislato i şi pe oamenii de stat sâtori. Aceasta n’a fost decât un egoism implacabil, un letişism de libertate, care de-sonoreazâ civilisaţiunea şi afundă un popor in ruşine şi in miserie. (Va urma). Demroc. Insecta vătămătoare porumbului l*lt OfSTl J U ŢJ a (Urmare) (1) In numerile trecute, dat-am loc unui stu diu asupra prostituatelor in Bucureşti şi am vorbit de lacunele ce inlâţişazâ actualul sistem de organizare al serviciului prosti tuţiei, dându-ne părerea asupra modului cum ar trebui el sa se reorganizeze. Ne vom indeletnici de asta-dată a zice câteva cuvinte şi asupra raportului d-lui prefect al Poliţiei, precum şi a chipului cum d-sa inţelege d a reorganiza acest serviciu, prin inliinţarea unei poliţie de moravuri, ce ar fi sâ se pue sub autoritate sa directa. Sâ vedem cari sunt mijloacele ce crede d. Prefect că sunt mai bune de aplicat, spre a indrepta răul. In ântăiul rănd, este supraveghiarea poliţienească cea mai intinsâ, unită cu puterea dată prefectului d’a pedepsi, direct, pe prostituatele cari nu observă Regula mentele. Şi in ceea ce priveşte infracţiunile acelor Regulamente privitoare la starea lor, d-sa cere ca prostituatele sâ fie puse sub un regim particular, care sâ permită prefecturii poliţiei d’a le pedepsi cu un timp ore-care de arest, fârâ ca justiţia sa aibă a interveni. Şi pentru-ce cere aceasta ? „Pentru-ca procedura şi celelalte exigen ţe ale instanţelor judecătoreşti ar anula cu totul sforţările (de multe ori prea excesive „N. A") ale administraţiei, daca ordiDile şi controlul ei n ar fi urmate de o sancţi line imediată. Aplicată de ea ănsăşi apoi, natura unor ast-fel de cauze şi scandalul la care ele dau naştere, prin desbaterile publice, ar indepârta pe toţi interesaţii, prin desgustul ce ele produc." * * * Lăsând la o parte ea acest regim—cum singur o recunoaşte—este cu totul in desacord cu Iegisiaţiunea noastră civila şi penală ; sâ vedem cel puţiD, daca, in vederea stăr-pirei sau a conjurârii unui flagel recunoscut, şi din nenorocire simţit de toţi, măsurile ce d-6a propune sunt practice, sunt menite d’a aduce vre-o imbunătâţire. Este adevărat că in Franţa, in Belgia, prefectul poliţiei pronunţă pedepse variand dela 9 zile până la un an închisoare. Este adevărat anca, ca la ultimul congres ţinut la Londra, in care s’a discutat cestiuuea prostituatelor, s’a luat hotărârea d’a se admite aceste măsuri ca generale, in toate ţările represintate la acel congres. Dar efectele unor asemenea măsuri l'ost-au oaie acelea prevăzute de cei ce le-au luat V Oare, prin ele, scăpat-a Franţa de flagel ? Mai mult ancă, contribuit-au ele ca numărul prostituatelor sa se micşoreze, sau ca boalele venerice sa se’mpuţiueze ? Facut-a cel puţin acele moduri ca infracţiuni la Regulamentele in vigoare sâ nu se mai comită, sau sâ se comită mai rar i Nu nici de cum. Din contra, cu un astfel de regim s a încurajat mai mult prostituţia clandestină, aceea care este mai periculoasa, şi asupra câreea anume vizase m6-surile luate. Măsurile restrictive şi preventive, in sensul cum le inţelege d. Prefect, nu inlâtură răul, ci’l sileşte a lua proporţiuni mai mari. Raport asupra insectei care atacă porumbul in judeţul Neamţu, către domnuminic tru al agriculturei, industriei, comerciului ş domenielor. (1) Vezi Timpul 177 şi 178. No. 174, 175, 176, j Domnule ministru, In urma raportului prefecturei de Neamţu aţi bine-voit sâ mă insărcinaţi a merge in localitate, spre a esamina specia insectei care atacă porumbul pe teritoriul comunei Zăneştii. Insecta face parte din marea şi păgubi-toarea familie a Pyralidelor, din ordinul lepidopterelor şi se numeşte pyrala porumbului. Congenereii ei sunt carpocapsa pomo-rana care atacă merele şi perile, fâcăudu-le vermănoase, carpocapsa funebrana care atacă prunele, carpocapsa splendida care atacă castanele şi alte multe specii adevărate săgeţi pentru agricultură şi contra cărora progresul spiritului omenesc e:'te neputincios să intre in luptă. In adevăr, lumea mică a insectelor causează pe fie-care an agriculturei perderi colosale ; omul se găseşte tot-d’a-una in luptă cu ea, fără să fi putut găsi nn remediu sigur contra ei, dacă nu o bună cultură, o bună ingrijire, curăţire şi alternare a recoltelor. Ca toate lepidopterele, pyrala porumbului este supusă metamorfosei ; fluturii ei cenuşii şi mititei cu două antene care le impo-dobeşte capul şi cu abdomenul şi aripele de de sub galbene şi brodate cu ciucuri mă tăsoşi, cănd porumbului ’i dă spicul şi mătasea ; pe spic, pe mătase şi la subţioara foilor, işi depun oule, adică de la finele lui Iunie şi in cursul lui Iulie Oule depuse se clocesc in curând din ele nasc nişte larve subţirele ca firul de păr. îndată ce larvele au eşit din ou incop roade cocenii şi mătasea porumbului, pă truuzănd pe măduva drugei ori aceea aco ceanului pe care o sug, fiind zăhăroasă, şi numai sugând toată măduva, abeâ şi cele alte părţi ale plantei. Nutrită cu măduva zaharoasă a porumbului, larva pyralei a junge până la 21 milimetre de lungime, iu beşte intunericul şi fuge de lumina. Culoarea ei variază de la alb gâlbeniu la alb roşietic, cu capul negru lucitor, cu 7 perechi de picioare de culoarea pelei, şi cu puncte negre, două cate două, neregulate, răspândite pe părţile laterale ale corpului Larvele pyralei inainteazâ cu roadereapănă la rădăcina codanului (ciocanului), şi iernează inăuntru, aşa că cultivatorii practici observă primăvara cum cioroii le scot cu ciocul diu cotoarele cocenilor şi se nutresc cu ele. Seceta lâvorează apariţiuneă şi desvolta-rea insectei, cum s a intămplat chiar anul acesta ; din potrivă, timpul ploios o contrariază şi s’a ubservat că atunci larvele e? din coceni şi se retiag sub strâşini, sub scoarţe, sub foi, in pământ chiar spre ase transforma iutr’o gogoaşe de o ţesitură foarte strănsâ şi albă amestecată şi cu ro-sături de coceni, petrece ast-fel iarna şi in luna lui Maiu şi Iunie aDul următor se schimbă in crisalidă completa. Cri.-alidele după 3 săptămâni devin insecte perfecte, a-dicâ fluturi, cari se imperechiază spre a satisface legea ualurei, urmând iu luna lui Iunie a isi depune din nou oule pe porumb şi aşa mai incolo. De aceea culturile timpurii de porumb simt cele mai atacate de pyrala porumbului şi cele terzii nu sunt mai de loc pentru că nu corespund cu momentul oportun, cănd fluturii^ este gata sâ işi depună oule. Porumbul (popuşoii) atacaţi se usucă, au spicul retezat, atârnă in jos, foile se usucă şi presintâ un aspect urât. Tot-d a-una Iar va pleaca de la spic ; câci cele mai multe ouă sunt depuse pe el cănd infloreşte şi Unturile vine cu trompa lui să sugă sucu iile nutritoare. Diu aceste observaţiuni resultâ următoa rele fapte practice : a) Gâ in snii secetoşi pyrala porumbului oste favorisata, apare iu mare cantitate şi produce cele mai mari pagube culturei porumbului ; b) Ca, din potrivă, in anii ploioşi insecta dispare şi observaţia practica arată că toamna cănd porumbii sunt culeşi daca plouă se văd larvele eşind din foi fugind pe garduri, pereţi, etc., sjre a se ascunde şi transforma petrecând iarna ast-fel; c) Că, culturile timpurii de porumb sunt cele mai atacate şi mai cu seamă acelea când porumbul infloreşte in cursul ljnei lui Iulie, momentul oportun depunerei ouelur ; d;. Că, in fine, ca mijloace practice de combatere nu se pot recomanda de căt bună cultură, cultură ingrijită, adică alternarea recoltelor, preparaţie a pământului, grâpatul şi tafâlugul energic. In particular grâpatul şi tăfâlugitul sunt cele mai sigure mijloace pentru a lupta contra insectelor, Prin grăpat se curăţă pământul de toate buruenile rele şi de resturile culturei unde larvele pot trăi ; iar prin tăfâlugit se in-deasă pămentul si nil se inlesneşte insectelor depunerea ouelor şi refujul larvelor i-nâuntru pentru a ierna ; ast-fel este caşul cu celn mai multe insecte vătămătoare a-griculturei. Aceste instrucţiuni sunt utile pentru a fi recomandate la toţi cultivatorii îngrijitori de cultura lor. Bine-voiţi, vă rog, domnule ministru, a primi asigurarea prea distinsei mele consideraţii. Sub-inspector, şeful divisiei, S. P. Ra-dianu. Obervatiiuii meteorologice Ieri, a plouat prin următoarele localităţi Rîmnicu-Vâlcea, Valea Călugărească, Rîm nicu-Sărat, Piatra, Neamţu, Huşi. La Ploeşti, Drănceni, Fălciu, Băriad, Gâeşti. ploae cu furtună. La Codăeşti, Vasluiu, Botoşani, ploae to renţialâ. La Buliuşi şi Bacău, a căzut piatră. In celelalte localităţi din ţară, senin. Căldura a variat intre 10 grade (Predeal Panciu, Mihăileni) şi 21 gr. Brăila. Spectacole Fosta grădină Stavri. — Sub direcţia de scenă a d-lui I. D. Ionescu, sămbâtă la 20 august 1883, mare representaţiune ex-tiaordinară data in beneficiul d-rei Amelia Wellner. Se va juca pentru prima oară piesa: Năbădăile dramatice, dramă, tragedie, operă, balet, in 5 acte şi 3 intr’acte tradusă din franţuzeşte. Teatrul Dacia.—Dirocţiunea GrigoreA. Msnolescu. Sămbâtă la 20 August 1883, Se va juca piesa : Lupta pentru 3 milioane, drama in 5 acte şi 7 tablouri de d-nu d’Ennery, tradusă de d-nu’ Costoscu. Duminica la 27 August. Orbul şi Cocosatul. se va juca: NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle de N. Dl’OC-Barcianu, directorat gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. Societatea Geografică Română Concursul de Geografia intre toţi elevii cari au absolvit cl. IV liceală sau gimnazială se va ţine ia 3 Sep-lembre viitor in sala Societăţii (Pa-atul Academii, sala No 49) la 9 ore dimineaţa. Toate jurnalele din ţară sunt rugate a reproduce acest anunciu. nstitut de educaţie la 1859, dirijat de d-.şoara I. Hesslin^ Dresda, Bismarkplantz. 81. Profesorii cei mai distinşi pentru limbi, ştiiute, musică. doctor D. Pawlovici din Sistow va da referinţele dorite. ULTIME ŞTIRI Am dat azi la Cronică ştirea că la Constanţa, Sulina şi Giurgiu s-a pus deja in aplicarea carantina, şi că in Galaţi călătorii vor fi supuşi numai unei visitaţiuni medicale. Abia aplicată ins8 carantina şi d. ministru de interne a dat o telegramă prefecturei din Galaţi prin care cere să se revoace carantina. Eată, dupe Poşta, cuprinsul in resumat al acestei telegrame: 1) Carantina de observaţie de 10 zile, propusa prin jurnalul consiliului No. 675, din 12 August 1883, aplicativ tuturor pro-veninţelor din porturile otomane in porturile noastre de la Constanţa, Sulina şi Giurgu, sa se aplice numai provenitelor din porturile asiatice ale imperiului otoman, ear nu şi proveninţelor diu porturile otomane europene. 2) . Timpul călătoriei precum şi acela al carantinei' tăcut la Dardauele, se va insem-na iu cela 10 zile de carantină de observaţie. 3) . Revizia sanitară iu porturile de la Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu, Oltoniţa, Cernavoda, Brăila, Galaţi şi Tulcea să se uprime pentru călătorii şi mărfurile din Bulgaria. Zăpăceală in toate din partea guvernanţilor noştri. Azi fac şi măine desfac. DE ÎNCHIRIAT j' V giul al Il-lea din casele de pe Calea Victoriei No. 145, proprietatea d-lui Ioan Ciu-nea, în care actualmente se află instalată Legaţiunea Italiană.—Acest etagiu se compune din 12 camere de locuit, Seră de flori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori.’ grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină în iaţa casei, având introduse gaz şi apă. — Doritorii sâ se adreseze la tipografia D-lui N. Miulescu, Sala Bossei. INTERNATUL DE BĂIEŢI 11HELIADE-RADDLESCU Situat in localitatea cea mai sănătoasă a gradinei „Heliade", din piaţa Moşilor va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor tace după metoadele cele mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai in-văţa gymuastica şi exerciţiele militare In institut sunt instalate băi calde şi reci cu duşi pentru copii. Inserierea şcolarilor seva face de la 20 August corent. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 20 august 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . , 5°|o Renta Româna Ferpctuă , 6°ju Obligaţiuni de stat. . . . 6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o » Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 800 I. 5oIo Scrisuri funciare rurale. . . 7oj0 ., Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . So|0 . . . 7o|0 ii, Impr cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române 2S01 » Soc. cred. mob. rom. 260 , , Rom. de conitrucţii 600 > > de Asig. Dada-Rom 80u > > » > Iraţionale 200 DWerse Aur contra argint. . . . » > Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriaco. . M&roi germane............... Bancnote francele. , . . Comp. VuiiU 93'/s 94'[4 92 'li 93- 99ifc 100’/, 102- 103- 84- 8431. 232- 235--- 91 'h 92- IO2V4 1025,fi 88',-j 89- 98'/, 99- 102- I0z»[8 33 - 34- 1885 1400 208--- 210--- 508- 511- 405--- 410- 242--- 245- 1 55 1.70- 1 55 1.70- 2 11 2.12- 1 23 1.25- »9‘lt lOO’/u TIMPUL ^ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME Prenuate ru ier» «îcdailc p r'me Tatei ă DElPi Garantă •â dală sigur inscris SINGER C poarîâ marca | - iLişinâ de cusut new-york. de sus a [] a lui Fabricei. || G. NEIDLINGER,A£ent general. J| MAŞINELE DE CUSUT IU ORIGINALE A LUI SINGER mai x f; ; /. ^2 r. 3 e ■< st . JOSEPH SANDROVITZ BUCUREST 16. — CALEA VICTORIEI — 16. IN RATE LUNARE IN RATE LUNARE Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite tăbliei sistem american cu intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. FOT< >GHA|[ prea interesante şi picante Ir.» plic, plătindu-se 12 bucăţi -5 f 3 şi 2 ; LÎumpler, Kuvi■/ LI: I’ru ia. Sleind. Qucrstrase. 3| lege asupra iino lecln-e pir ante i iţa atât ;»» • vreun rci rti re. ?is • w'/tirmM tă a ’ 1 (lin Opahiratc de Soc vindecare sigură şi repede • ■ IN.1E X IUN EA KAQDIN e absolut no*. t» vă, re permite a se întrebuinţa atât •» c.ăt e necesar, /ară frică de vreun produce alte producte similare. Această injecţiune e de^juns a obţine o vindecare complect >lîilatlieior Secrt) PARIS 78, Faua. St-Denis, 78 Pili unde se află şi hârtie şi vizicătoare > bespeyres întrebuinţate in spitalele Fi Se mai găseşte şi in Bncureşti nii F. Brus farmacist şi .1. Oressn gii ist» Persdnele CA RI CUNOSC PILULELE DOCTORULUI __ DEHAUT * s, DIN PARIS , . t , f nu esi t a a se purga, atunci cana ele simt acc,l J trebuinţă. Nu se tem neci de desguat nec ii •floboselă, pentru ca, contrariu celor alte pui 1-^ ««I Live, aresta nu opereze, bine decalcând este a soţii de uă buna mâncare şi de beuturi înt ’ltore, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie ck i alege, pentru a se purga, ceasul şi mancaiţ A Kcari îi convin mai bine, dupeoccupatiuni rfl) k seie. Obosâla purgatiunei liind annulati IH prin eifectul buneialimentatiuni, lea-.f k no se hotăraşce cineva a repeta^J k purgativul ori de cate orieste “■ trebuinţa. 5P.şi2P. 50 DA l/IDDIU' cliiiurg-dentislij .A* iMDmIiA. miidueşte dinţi navi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi v inţ.i, fara durere, după cele mai bui teme; fabriceaza şi pune dinţi mineri tocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atim 1 profesiunea sa, or unde este chiămat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-\ odl alături cu grădina Uuion-Suisse. Sub-scrisul primesc ori-ee comande atingătoare de arta Tipo-Litografiei şi efectuez cu oondiţiuni av; gioase, fiind singurul reprosentant in Romănia a Falnicelor de Maşini Tipa-Litografice H. MarillOlli. Paris, Albcrt & Cie din Pranlcenthal, Bavaria. Asemenea se află la snb-somnatul iu deposit Cerneală tipografica de toate feluri Unii de alamă, !<:-rt. metal si de lemv. de la cele mai bune fabrici. J. SCIIWARTZ Strada Colţei 24 bis. APĂ TONIC/ DICQUEMARE CHIMIST ROUEN (FkakcjjI Grăbeşte rwcirti j pSruJui, împedecSt de-‘l coloratiunea si i redJ| viată. Pommada Epidermalîj ANTIPELLICULARX Opreace cAderea pSrulul. — Distruge mătreta. — AstSmpSrâ minei-1 rimele. ^ Se găsesc în iile Casele cele bune a : de Parfumerie, " Anunciu Important PENTRU I) OM Ml TIP O - LIT O GR A L1 CU IODUR DE POTASSIUM . Ace9ta *9te medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphilitice vechi seu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Exostose, precum şi Limphatismul, Scrofu-losa şi Tuberculosa. La Paris, la J. FERRE. pbarmatiaD, 102 rut Biclielitu.ii Socctssir alai BOYVEAU LAFFECTEUR din districtul Mehedinţi, plasa. (ăunpu în întindere de J 6100 pogdne, eoprinilend a- t'nră de Islaz, vii, livedi, pădure 2400 pogdne arabile, se dă cu a-vendă ele la St. Cîheorghe viitor pe termen de 5 ani sau mai mulţi. (Anidiţiunele se pot vedea de doritori la sub-scrisul in t raiova m pite dilele de la orele 4 şi pană la 6 post meridiane. Colonel Othon Sacliellaric higienică, infailibilă pei-sei vativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga » |u—“imic. Se găsesce in tdte :in I imers -b la Paris la JIJLE FERICE farmacist, No. 201 Str. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacişti EAU ET POUVRES DENT1FRICES de Oi*. PIERKE de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coafori Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa cea mare obţinută de dentifrices. Acest Sirop Depuratif şi Reconstituanl de un gust plăcut, de uă compositiune cu totul vegetala, a fost approbatin 1778 de vechia Societate regală de medicină şi prin un decret din annul XIII. Vindeca Iote bdlele pricinuite de viciurile sângelui : Scrofule, Pecingină, Eczema, Psoriasis, Herpes, Lichen, Impetigo. Podagră, Rhumatism. Prin proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice şi sudorifice, favorisăză desvolla-rea funcţiunilor de nutritiune, intăresce economia şi provocă espulsiunea elementelor morbide, fiă ele virulente seu parasitarc. ROB BOYVEAU IA k se feri de imitaţiuni, ori ce protlusu similară este uă imitaţiune a formei exleriorc litru calitatea adevăratului TANIAR IN Dl EN GRILLON F RFC TU LAX ATI VU SI RACR1T0RU Contra CONSTIPATIUNEi, HEM0RR01DEI.URÎ, CONGEST1UNEI, VENINULUI, LIPSEI DE APETIT, INDEGESTIUNEI, IND1SPOS1ŢIUNEI GASTRICE F6rte plăcut la beuf, no producendu nici odata iritaţium.— Indespensabilu pentru copii, dame însărcinate, bătrânii şi persbnele şeijănde. A CEHE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : E. «ilUI.LOK. E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in t6te farmaciele. ROB BOYVEAU LĂFrECTEUh I „LA CAVALERUL DE MODE" __^cnC AKF&QXs PRIMA CASA de CflHfiENTAjnTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colfu Stradei Şelari şi Covaci N°- 2. Pentru sesonul de Vară am primit din propria noastră fabricaţi un c din Europa lin imens asortiment, de Costume de vniage de Carn, Travers. etc. Costume de. Oaşmir, Orleans şi Docs englesese. Veste liroşe de Docs şi Pkjuet, Mantale de voiage de Docs. r* cri deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal. Şeveot, Camgarn şi reflot, gro-vert. PANTALONI NOUVEAUTE etc. ctc. l?*t*eţiiri recunoscute