- Aai presus de toate este sistemul de tăgădui al organului oficial al aces-jî bande destrăbălate. Romanul n’ar utea mărturi o singură dată un căt e mie defect in administraţiunea lor, ui in atitudinea lor. Ba ancă, pe guvernul actual primeşte pe ■oată ziua palme de la austro-ma-i^iari eu cari el pe (baltă paris este in alianţă vedită, spre văte-pirea intereselor ţârei; pe când u-kvilitele şi umilitoarele lui scuse, fâ-pte k toată ineruntarca din sprăn-a cancelarului austro-maghiar, 11 ţârei caracterul cel mai degradat; fai are ăncă şi curagiul zisul jurnal amintească, ca o imputare timpi-r trecuţi, cuvântul de adâncă măh-^iIle a* unui Domn sincer, in dispe-,re de o soartă mal bună a Romă-j“eb pe cănd trei vecini puternici cău-11 să o ţină ferecată in condiţiele P-le mai rnisere, că soarta aceste7 este de a fi in veci smerită ! Bri 8ă nu ne mulţămim numai pe vor-Adevărul este că, cu toată incre-^tea in naţiune a d-lor Rosetti-Brâ-banu, ar fi putut aştepta mult şi bi-6 dumnealor să piară umbrele reac-unii dupe cum numesc guver-e*e de atunci, — daca in planul po-"ic al lui Napoleon III nu intra ră-icarea la Dunăre a unul bulevard •din, care să fie stavilă la intinderea upetuoasă a slavismului in Orient, ti daca, sebimbându-se condiţiunile olitice ale ţârei, Domnul Guza, - -ă- i recunoaştem acest merit, — nu cia să profite de sprijinul ce-’i da |f tbitiul de atunci al Europei spre a cauta sa rădice şi să mănţiuă in străinătate prestigiul ţcrei. Nu numai experienţa de toată ziua, adică lucrurile cele mici, ca să adoptăm un cuvânt chiar al Romanului, ne învederează sistemul de tagă al acestui organ roşu, dar tristele reminiscenţe despre întreprinderile cele mai însemnate ale guvernului roşu, ne dau exemplu de ceea ce cat.a să aştepte cineva de la promisiunile şi angajamentele dualităţii Rc-setti-Brătiauu. Sa angajat solemn această dualitate. prin programa de la Mazar Paşa, să mănţină legăturile României cu Poarta, acusănd ministerul conservator că lucra pentru ruperea acelor legături umilitoare şi proclamarea Independenţei României ; tot ea s a lanţat mai in urmă in resboiul ruso-turc, spre a afirma independenţa de Turcia a României. A cerut ea Domnului împreună cu aliaţii sei de atunci, să nu sancţioneze convenţiunea comercială, in-chiăiată de către guvernul conservator cu Austro-Ungaria, in scopul de-a face act de suveranitate naţională, taxând, acea convenţiune drept un cuţit implantat pănă in plasele in inima naţiunii, şi tot ea, urmând la minister după conservatori, a investit cu cea din urmă formă acea convenţiune spre a deveni legală, a sanc-ţionat’o. A proclamat ea neutralitatea pe timpul cănd se căuta înlăturarea res-boiului ruso-turc, şi la spatele acestei neutralităţi tot dualitatea roşiă lucra convenţiunea cu Rusia, pentru regularea trecerii trupelor sale prin ţară. S’a ingajat in Cameră dinaintea ţSrei că nu va trece Dunărea şi tot ea n’a ştiut cum să o facă mai de grabă, la un simplu gest, perzen-du-şi cumpătul, uitând să inchiăie o convenţiune care ar fi regulat posi-ţiunea respectivă a trupelor aliate. In fine, afară de multe altele, a luat dualitatea Rosetti-Brătianu inga-jamântul solemn, înaintea ţârei, că nu va ceda Basarabia, că va face res-boiu Rusiei pentru densa, şi tot ea apoi a cedat’o in dispreţ de sine insăşi. Toate acestea sunt probe palpabile că una spun şi din contra fac cei doui cavaleri ai tristei figuri ce deţin astăzi puterea. Adevărul este contrariul de ceea ce promit sau se angajază a face. Au promis dar să resiste la deci-siunile Conferinţei privitoare la Dunăre, — vor ceda! Deja de pretutindeni ne vin asigurări că sunt in ajun a se da tumba şi pe acest teren. ’Şi-au dat aere de cuceritori către vecinii cari an sub a lor stăpănire provincii române ; le-au prefăcut in umile scuse îndată ce o privire posomorită le-a venit de la Yiena. Şi acum ? neagă Romanul că primul ministru ar fi fost la Berlin, la prânzul din fi august — ei bine, a fost, aşa trebue să fie, cănd odată este probat că organul roşu nu spune de cit contrariul de ceea ce este in realitate. Acelaşi lucru este cu alianţa noastră cu Austro-l Igaria. Aceasta este hotărâtei, daca nu şi subscrisă de măna chiar a d-lui Brătianu, mers la Berlin dupe versiunea Gazetei Cancelarului imperiului german, şi venit din Breslau d a dreptul la Sinaia dupe afirmarea tăgaciului Romanul. Adeverul nu & schimbă prin ne-gaţiune. El exista, demonstrat de evidenţa lucrurilor, mărturit pe alte cai. şi probat de circumstanţe cari bat prea mult la ochi. Cu asemenea împrejurări, iată o informaţiune ce o dă proaspăt Românul : „D. Ion Brătianu se intoarce la Aix-les-Bains, fi-ind-că a simţit din nou dureri ru-matismale, fiind-că n’a făcut cura deplin, ci numai 14 băi.“ Este in drept a se întreba cineva : ce a silit pe d. Brătianu să plece mai înainte d’a-si fi atins scopul călătoriei sale la IŞli%> Visita Regelui la Berlin şi Viena, s’a pretins de către Romanul că n’a avut caracter politic. Daca este aşa ce nevoia era a suspenda primul ministru cura şi a merge să intimpine pe Rege la Breslau ? Şi apoi, admiţând că s’ar fi dus pentru o simplă felicitare, pentru ce nu s’a in tors de acolo la cura sa, ci a venit in ţară, ca de aci să plece iară ? Interpretarea logică, naturală, a a cestor încurcături, nu poate fi alta de căt, că primul ministru a trebuit să meargă la Berlin; că pe cănd era acolo, făcea să se anunţe aici sosi rea sa la Sinaia, unde nu putea fi controlat, mal repede de căt cum ar fi putut ajunge de ia Berlin, şi că, pentru acreditarea lucrului, d. Brătianu a trebuit să facă act de pre-senţă in ţară şi a venit ca să fie văzut chiar la Bucureşti. Acum ’şi reia cura. Pe unde insă merge? ce cale o să urnmze? Iată ce ne spune cel din urmă număr al jurnalului Nene Freie Presse In privinţa petrecerii regelui României la Viena, primim din parte competenta ur matoarele informaţiuni: „De când cu inci- dentul Grâdişteanu, România a aratat trebuinţa ce are de a scâpa din izolare şi mai ales din posiţia i puţin amicala faţa cuina rea putere vecina. N au lipsit .siintome, ce promiteau o schimbare favorabila relaţiuni-lor nintre Austria şi România, şi cei din Berlin au făcut tot posibilul ca sa dispună in acest sens cercurile dirigeute din R: mania. Călătoria regelui s’a făcut, spre a da, iu mod demonstrativ, expre iune schimbării de lucruri, iar vizita la B rlin pentru botezul strănepotului imperial a fost numai un pretext spre a ma-ca importanţa politică a călătoriei. Nh-i ia Berlin, nici la Viena. nu s’au făcut aranjamente formale, deoarece regele, ca monarh constituţional, nu era in stare sa îucheo in-uşi asemenea aranjamente. Dar ia Berlin caşi la Viena s’au deabatut toate cestiuuile importante pendinte, şi distincţiunea, cu care regele Roma niei a fost primit la Curte, este o proba, ca acele desbateri sunt con-idera'e ca fiind de natura a deschide calea uu.■ r relaţiuni amicale. Se ştie, ca regele a conferit mult cu miniştri K*lnoky şi Kallay. Urmarea imediata a ace-tor couferenţe va fi, ca negocierile iueepute se vor continua cu guvernul din Bucureşti, şi prin cercurile noastre diplomatice se priv şte ca un ce probabil, că in curfiud ministrul preşedinte Bră tianu se va arăta atfit la Berlin, căt şi la Viena, spre a lua iu mana firul negocierilor, inădit de rege, şi spre a duce in special cestiunea Dunării ia o solnţiune satis-făcătoare. “ ŞTIRI TELEGRAFICE Saigon, 29 August. — D. Harmand, comisar civil al Republici la Tonkin, a semnat la Huea preliminările păci cuimpfiiatu Annamuiui, care recunoaşte protecţia Franţei asupra Annamuiui şi asupra Tonkinuluj cu rechemarea trupelor annamite din Tonkin şi ocuparea permanentă de către trupele franceze a forturilor care domină trecerea de la Thuan-An la gura riuiui Huea. Alexandria, 29 August. — Consiliul de resbei a condamnat la moarte trei-spre-ze-ce indivizi dovediţi ca au luat parte la masacrele şi incendiurile din li Iunie 1882 in Alexandria. Berlin, 29 August. — Reichstagul s’a deschis azi; 260 membri Bunt prezenţi. D. de Boettich>T ministru de Stat a citit mesagiu imperial prezentând tratatul de co-rnerciu cu Ispania şi motivând întârzierea convocări Reichstagului. După propunerea d-lui de IVindhorst adunarea a reales prin aclamâri vechiul său biurou. Mame va in-cepe discuţia tratatului. Pesta, 29 August. — Situaţiunea din zilele trecute se urmează incă in unele districte: tirani inarmaţi devastează proprietăţile jidovilor. Legea marţiala a fost proclamată in oraşul Zala-Egerszeg. tblice pănă la întoarcerea la post a titularul ii. Aflăm că d. I. C. Brătianu, primul ministru, pleacă peste vreo trei zile iarăşi ia Aix-les-Bains, in scop— pretinde Romanul — d’a mai face băi, de oarece a resimţit oarecari dureri reumatismale. Teamă ne-e să nu fiă alte dureri — politice — cari să’l silească pe d. Brătianu d’a părăsi ţara, iar nu medicii, rudele şi prietenii; teamă ne-e ăncă—şi cu drept cuvgnt poate — ca nu cumva primul ministru să greşască drumul şi s’o apuce intr’al-tă parte, decăt in spre Aix-les-Bains. Se zice că guvernul rusesc a a -dresat guvernului nostru o notă privitoare la braţul Kiliei. D-lui Eug. Stătescu, ministru justiţiei, i s’a prelungit concediul in străinătate ăncă cu o lună, din cau-sa boalei. D-sa se află la Divonne-les-Bains. Gazetele de peste muifii comunică ştirea că arhiducele Rudolf insoţit de prinţul de Galles vor veni in Trair silvania pe la 15—20 septemvrie ca să facă o vemltoare de urşi. Alteţele lor vor fi însoţite de arhiducele Eugenii! şi de mai mulţi nobili unguri. Pesta, 29 August.-Ziarul oficios „Nem- j toată rezerva, de şi spune c’o 7 I OCX eă 1 II tAQ -in d t r* T; i/.n,'. ^ --i-v i ^ zet“ zice, că iutoarcerea din Viena a miniştrilor ungureşti a fost motivata de grava situaţie a Croaţiei, in care guvernoru, contele Pejacsevich refuză d’a executa sarcina ce’i este impusa. S’a decis că această sarcină nu se va executa de cât după uşurarea Arhiducesei Stefania soţia principelui moştenitor. Agram, 29 August. — Mulţămitâ uuei desrollări de puteri indestulatoare, turbură-rile par sfârşite in Zagoria. Ţărani fug prin munţi. Municli, 30 Augu-t. — Principele de Bismarck, insoţit de soţia sa şi de corniţele Herbert, a sosit azi dimineaţa la Mu-nich şi a plecat indată la Gastein, pe calea Salzburg. Viena, 30 August. — Corniţele Kaino-ky a plecat azi dimineaţă -pre a avea o CESTIUiNEA DTTNlR’I „L Indep. roumaine" primeşte ştirea următoare pe care o dă supt are dintr’un is\ or autorizat: ..In urma unei înţelegeri ce a mijlocit zilele trecute intre guvernul d-lui Brătianu şi acela al Austriei, cestiunea Dunării s’a hotărât definitiv după dorinţele Austriei. „împotrivirea cl-lui Brătianu n a fost, se zice, de căt o parodie, cu scopul d’a-şi scăpa popularitatea.” intrevedere cu Salzburg. principele de Bismarck la Pesta, 30 August. — O hotărâre ministerială indatoreazâ autorităţile militare d’a opri cu energie toafe agitaţiunile şi toate escesele ce se vor produce prin provincii INFORMAŢIUNI Un curier special al guvernului englez a sosit in Bucureşti, aducând tentru legaţiunea britanică de aici. urecurn se crede, depeşi şi note importante. Deşi dupS Rom. Liberă, dăm ştirea această sub toată rezerva. S’a acordat un congediu de 45 zile domnului general N. Dabija, ministru de lucrări publice, spre a merge in străinătate pentru căutarea sănâtăţei. Domnii D. Sturza, ministru afacerilor su'ăine, este însărcinat cu interimul ministerului lucrărilor pu- Proectul de revisiiire al Constituţiei ,.L Iiidepeiidance Roumaine” dă o parte din proectul adoptat de sub comisiuuea pou-tiu levisuirea Constituţiei privitoaie la legea electorală. Dupe acest proect, vor fi trei colegii electorale, dintre cari douS rurale şi unul urban. Auteiul colegiu rural ar coprinde pe toţi proprietaiii rurali avend un venit de 1000 franci. Al doilea se va compune din toţi ţiha-nii ; aceia cari vor şti să citească şi să scrie vota-vor d’a dreptul, ceilalţi pr n delega pune. Al treilea colegiu (oraşele) ar coprinde toate profesiunile liberale şi pe proprietarii urbani. CRONICA Serata dată pe teraţa restaurantului O-teteleşiano, iu favorul celor râmaşi in vieaţâ din catastrofa de la Ischia, a produs un beneficiu net de lei 240, care s'a piedat contelui Tornielli. * La 9 August, in Campu-Lung, după ini-iativa mai multor bucureşteni sprijiniţi de pi efectul local, s'a dat asemenea un coucert- bal in folosul aceloraşi nenorociţi. Produsul seratei a lost de lei 617 inmanaţi ambasadorului Italiei. * Cetim in „Românul Ni se spune că şergenţii de la şcoala divizionară de la mănăstirea Dealului, trăinişi la corpurile lor respective, n’au primit de la regimente nici hrană, nici nimic din cele trebuitoare. Această lipsă s'atribue unor negligenţi ale cancelariilor. Denunţăm faptul pentru a se face indreptare şi a se pedepsi cei negligenţi. LIBERTATEA PRESSEI D. 13. Brăniştcanu. directorul ziarului Sleaua Dobrogei ne transmite telegramele ce a adresat la 13 şi 16 curent, d-lui ministru preşedinte, in următoarea cuprindere : I. C. Brătianu, Ministru Preşedinte Bucureşti. „De patru zile de când cetăţenii Tulceni sunt apăsaţi de ORDuNANŢA prefectorală prin care s’a' ucis libertatea presei, -supu-ind’o cenzurei absolute a prefectului". „Toată Pressa din ţară de ori-ce nuanţă politică, indignată de această arbitrară măsură a protestat ; cu toate aceste pană astăzi nu vedem nici o dispoziţie luată de guvern spre a se da satisfacere legala Con-tituţiunei şi drepturilor cetăţeneşti zdrobite pde d-1 P. Stâteseu". „In numele legilor care ne guvernă". „In numele Martirilor care s’au luptat pentiu libertăţile poporului român". „Cere m : Ca să ordonaţi revocarea imediat a ordonanţei menţionată şi darea in judecată a culpabilului". I. C. Brătianu, Ministru Preşedinte Bucureşti. „Până asţâzi ordonanţa prefectorală contra libertâţei pressei nu este revocată, stând afişată pe toată stradele şi nici autorul ei dat judecâţei". „Pentru a patra oară, ne adresăm la d-v cu rugămintea de a dispune spre a se re stabili starea normală, respectânduse Cons-tituţiunea". „Dacă nici de astă dată nu veţi lua măsură pentru revocarea condamnatei ordonanţe, atunci se înţelege că vă asumaţi in-suşi respunderea actului anticonstituţional comis de prefect". „Vom protesta necontenit până la deschiderea Corpurilor Legiuitoare". Protestăm şi noi contra acestei ne mai pomenite arbitrarităţi, şi cerem ca dreptatea să se Iacă. Sub nici un guvern din căte s’au succedat in ţara noastră, aşa arbitraritate nu s’a pomenit. Numai sub acesta al d-lui I. 0. Brătianu, numai sub un guvern pretins liberal ca cel de azi, numai sub nişte oameni carîs’au tot lăudat apărătorii libertăţii pressei, — o izbire in această libertate se putea da, PACEA RESBEL Cănd se borbosce de pace e bine să se arunce o privire mai scrutătoare imprejur. Noi recomandăm put-şi simplu la atenţiunea lectorilor următoarea corespondenţă adresată din Petersburg jurnalului des Debats: „Deşi sentimentele pacifice ale guvernului rus sunt cunoscute, cu toate astea eventualitatea unui resboiu intre Rusia şi Germania, unită cu Austria nu incetează de a preocupa pe cei din Berlin şi Viena. Consilierii lui Alexandru III 6şi dau bine seama de necesitatea ce primează pe toate celelalte : îvforma adniinistraţiunii, fără care nu e sigură nici o organisare ; un intreg complect de resurse materiale ; un sistem deplin de forti ficaţi uni ce preintimpină o-fenziva duşmanului şi linii ferate ce o in-lesnesc pe pământul strein. In aşteptare ca aceasta programă să se realiseze, dispo-siţiunile pacifice ale Rusiei sunt tot aşa de sincere ca ale vecinilor şi vechilor ei aliaţi. Aceasta nu impedecă pe cele trei impe-rie de a face necontenit lucrări strategice pe la graniţele lor şi dislocări de trupe, ce sunt cu atenţiune urmărite de fiecare dintre cei interesaţi. Nu de muit chiar, presa guvernamentală din Birlin semnala amănunţit măsurile luate de Ruşia spre a aşeza la frontieră garnizoane consideralile defensive. Din paisprezece divisiuni de cavalerie, zece sunt cantonate aproape de graniţa austro-germană. Totalitatea trupelor ruse in partea dela apus a imperiului este de şase corpuri dc armată, dintre cari doufi la Varşovia şi unul in fie-care din oraşele Riga, Vilna, Lublin şi Jitomir. Lucrările de fortificare se măresc in pro-porţiuni analoage. Sistemul defensiv al Poloniei e basat pe un triuughiu, ale cărui trei vârfuri sunt locurile întărite dela Varşovia Modlin, Ivangorod şi Brest-Litowsk. Pretutindeni s’a făcut forturi noi. Spre a intimpina o invasie din spre Prusia, oraşele Kovno, Grodno şi Bielostok se întăresc mult. Tot aşa se va face şi la frontiera austriacă. A doua linie defensivă a Rusiei coprinde oraşele următoare : 1., Dunaburg, punct apărat şi prin terenurile mlăştinoase din prejur. 2., Minsk, unde se întâlnesc mai multe linii ferate ; 3., Cetatea veche Bobruisk pe apa Bere-sina. 4., Kiew, ce va deveni o tabără întărită. Prusia şi Austria se pregătesc deaseme-nea. Koenigsberg are 13 forturi. Memel şi Pi-llau sunt gata a respinge o debarcare. Şi Dantzig e un oraş întărit. Thorn, Graudenz şi Marienburg complectează a doua linie de-fenzivă. Posen, Ciistriu, Glogau pe Wartlia apără Silesia. Din partea Austriei Cracovia şi Preze-misl sunt întărite, ş’apoi Carpaţii sunt fortificări naturale. A doua linie defensivă coprinde Olmiitz şi Comorn şi cursul Tissei unde lucrările nu simt gata. Germania are la frontierele sale multe linii strategice. Din intrul Prusiei sosesc patru linii la Vistula; TIMPUL de aci pleacă alte trei linii spre frontieia rusă : „K'oenigsberg-Kovno-Petersburg ; ,, lvoenigsberg-Leofzen-Bielostok-Brest-Li-tovsk. „Dantşig-Mariemburg-Mlava-Novo- Geor-gievsk ; Varşovia. Provincia Posen e străbătută de trei linii ferate. Marea superioritate a sistemului de drumuri de fier germane este : De-a lungul frontierei prusiene sunt două linii şi pea-locurea trei linii transversale pleacă dela nord până la sud impreunându-se cu liniile austriace ; dela Tarnopol şi Brody in Galiţia, până la Koenigsberg şi Memel la Baltica, pot circula foarte iute corpuri de trupe şi se pot concentra la punctul ameninţat. Şi reţeaua austriacă asigură o concentrare repede de forţe la frontiera galiţiană. Până aci ajung trei linii : „Viena-Odenburg-Cracovia. „Budapest-Kaschau, Tarnov; „Debreczin-Prczcmisl-Lemberg. Mai este o linie transversală in Galiţia şi se proectează âncă una. Sistemul drumurilor de fer ruseşti astăzi e inferior. El are numai tei linii mari, plecând din Petersburg, Moscova şi Kiew. Ele se întâlnesc la Varşovia şi apoi pleacă in doue direcţii : Kutno-Thorn şi Czenstoşan-Cracovia. Aci e punctul slab al sistemului de căi ferate ruse. „Nu e decât un pod de drum ferat pe Vistula in toată Polonia.11 Guvernul rus a dispus începerea lucrărilor liniilor secundare spre frontiera prusiana prin Ivutno-Kolo-Slup-ce şi prin Lodz-Sieradeze-Wilhelmsbruck sau Kaliş. Cât despre liniile transversale, trase de strategia rusă, ele sunt mai depărtate de graniţă, ca liniile prusiene. Sunt trei: „Bielostock-Kovel-Rovno ; „Libau-Vilna-Minsk ; „Riga-Dunaburg-Smolensk-Orel. A fost chiar vorba de a prelungi linia Libau-Vilna-Minsk prin Bobruisk până la Kiew, de a uni la Bobruisk calea ce va trece prin Brest-Litovsk-Pinsk şi a tace o nouă linie transversală intre Vilna-Slonim-Pinsk Rovno. Aceste lucrări sunt ăncă in studiu, afară de linia ’Brest-Litovsk-Pinsk, la care se lucrează cu mare activitate." Streinii in funcţiunile publice Din Tulcea se scrie „ Poştei1 următoarele liniii, asupra cărora atragem serioasa atenţiune a celor in drept : „In oraşul Tulcea se află un domn „0-disea Caravias", grec de origină şi naţionalitate, care ocupă de la luarea Dobrogei şi păaă azi postul de casier comunal a primăriei acestui oraş. Acest domn inainte de luarea Dobrogei tot-d’a-uua s’a bucurat, precum se bucură şi azi alţi doi fraţi ai sfii, de prot-cţiunea elină. La venirea noastră in Dobrogea, pentru a putea lua casie ria comunală, a dat o singură petiţie la prefectură, prin care declară că s’a lepădat de supuşia elină şi-şi apropie pe cea romană ; şi această hârtie a fost deajuus pentru a fi numit in serviciu, fără a îndepli- ni cea mai mică formalitate cerută de lege (art. 7 din Constituţie şi 16 din codul civil). In acest mod continuă de a fi, cum am zis. casier comunal şi a primi leală destul de bună, pe lângă averea care o are, iu loc de a se hrăni un alt om cu drepturi şi apăsat de sărăcie. Acest om, mai adaug, nu s’a bucurat nici odată de protecţia otomană măcar, ca ast-fel cu ocuparea Dobrogei să poată zice că a devenit român. El nu incetează de a urî tot ce e roman, şi a contribui cu serviciul său şi cu discursurilor sale ţinute cu ocasia ori cărei serbări naţionale greceşti. Acest fapt este foarte adevărat şi cunoscut de toată Tulcea. întrebăm acum pe consiliul comuual şi pe d. prefect: cum sefa-ce că in contra iegei numitul 0. Caravias e ingaduit a funcţiona ca român, şi nu se preferă un român cu drepturi, dacă nu mai mari, dar compatibile acestei funcţiuni ? P. S. Să se ştie iucâ că fratele lui 0-disea anume Telemac Caravias, ţine astăzi locul consulului elin de aice d. Gulimis, dus in concediu." GazetaTribunalelor Tribunalul din Tulcea. — Procesul de calomnie intentat proprietarului tipografiei. Aurora Dobrogei şi al ziarul Steaua Dobrogei. Acest proces despre care am vorbit in unul din numerile trecute, s’a judecat in zioa du opt ale curentei de către tribunalul de prima instanţă din Tulcea, in pre-senţa unui public aşa de numeros, in cât, putem afirma că pentru prima oară s’a văzut o aglomeratiune atât de mare asistând şi aşteptând in picioare se vază resultatul unei acţiuni de calomnie adusă unui cetăţean ce’şi cere dreptul seu. Apărarea dupe ce au dovedit că proprietarul tipografiei nu a comis delictul de calomnie prin faptul că a reclamat ministerului de interne că prefectura nu’i dă sumele de bani ce i se cuvin; dupe ce a dovodit, că petiţiunea adresată ministerului nu conţine in sine elementele constitutive ale delictului prevăzut de art. 298 din G. P. a cărui aplicaţiune se cerea cu stăruinţă de ministerul public ; dupe ce a dovedit că faptele indicate in petiţiune sunt afirmate la adresa prefectului prin care cere de la parchet a se deschide acţiunea publică reclamantului ; după ce iu fine a dovedit că acuzaţiunea nu poate avea loc contra unui om ce n’a reclamat de cât dreptul seu in termenii cei mai modeşti, a conchis pentru achitarea inculpatului şi in mod subsidiar, dacă toate aceste nu vor fi elemente suficiente spre a convinge judecata, atunci conform art. 296 C. P. a propus admiterea dovezilor pentru stabilirea faptelor indicate prin pefiţiune. In acest scop a presentat o listă de 185 mar ■ tori, intre cari sunt administratori a patru plăşi cu ajutoarele lor şi toţi acei câreiu-mari din toate colţurile judeţului cari au plătit forţaţi in profitul fucţionarilor publici câte zece franci sub numele de „taxă de publicaţiuni" in jurnalul „Ecoul Dobro- FOILETON 18 UN DON JUAN POCĂIT (Urmare şi fine) VIII închei arc Trecuseră cincisprezece zile; Scar-lat nu văzuse ancă infăţişăndu-se la dănsu martorii adversarului său. Intr’o dimineaţă, Eduard intra in cabinetul său. — Prietene, zise artistul, via in privinţa afacerii tale cu Montevrain. — Acel domn, respunse Scarlat, se hotărăşte cam cu greu. Dar ne-venind muntele, voi face ca Malio- met: me voi duce eu in spre el. Cred că vei vroi să fii unul dintre martorii mei ? — Cu neputinţă; ţi-a luat-o inainte Montevrain. — Ce fel! tu, martorul neamicului meu ! Găseşti oare că nedreptatea este de partea mea ? — Nu, de sigur; dar de-atunci am ascultat pe Montevrain, şi, pre legea maa !... Pe scurt, nu’mi pare reu că sunt in stare d’a conlucra la o împăciuire. Faţa lui Scarlat se făcu roşiă de indignare şi de mirare. — Cutezi să pronunţi acest cuvânt ? — Atunci dă’mi numele martorilor tăi, pentru ca Bremont şi cu mine să putem a ne înţelege cu ei. Scarlat se resgăndi. — Vroeşti, vere, să’ţi dau un sfat bun ? Alege-’ţi pe tată-tău şi pe d. Tesscre, protectorul seu. — Eduard, glumele, intr’o afacere ca asta, nu’şi au locul. Iţi voi trimite martorii azi. — Foarte bine. O intre vedere va 13 de-ajuns. Întâlnirea va putea săfiă mâine dimineaţă. — Fia! In ziua şi ora hotărâte, Scarlat şi martorii lui se suiră intr’o trăsură care, după o cursă de vreo douăzeci minute, se opri înaintea porţii unei case din strada Fontaine — Saint — Georges. Casa aceasta era a lui Montevrain. — Ce însemnează aceasta ? întreba Scarlat, aruncând asupra martorilor o privire mirată şi nemulţămită. Uşa salonului li se deschise, şi Scarlat se găsi faţă’n faţă cu d. Dau-bray. — Pentru numele Cerului! domnule fiu al meu, te-vei fi temend că te compromiţi in societatea lui tată-tău ? Vorbind ast-fel, bătrânul medic trăgea de braţ pe Scarlat care se tot codea, şi’l sili să intre in apartamentul ce noi cunoaştem. Montevrain ăl aştepta intre două femei: una de o anume vărstă şi tare palidă; alta de o frumuseţe orbitoare, tănără şi bine făcută. Aceasta era Celestina; cealaltă era d-na Bremard. Scarlat se opri nemişcat şi mut de mirare. — Domnule, ii zise Olivier, vă rog să’mi iertaţi o intărziere ce vi se va fi părut cam ciudată. înainte d’a me gândi să ve dau satisfacere, aveam să me ocup de o reparaţiune mai grabnică şi’n acelaş timp mai legitimă. Şi arătând pe d-na Bremard : — Daţi-mi voe a vă înfăţişa pe d-na Montevrain. — A! minunat zise Scarlat in-tinzănd mâna aceluia pe care nu’l mai putea lua drept protivnic; ămi retractez, domnule, cuvintele injurioase ce nu meritai; v’am judecat rău... — Era puţin şi vina mea, zise Montevrain zimbind. In ce priveşte pe fiiă-mca, urma el, ştiu că este iubită de un doctor tener dc mult viitor, şi m’am gândit că, inainte de a mă ucide, acel doctor nu s’ar supăra daca ar vedea iscălitura mea in josul actului de căsătorie. Şi puse mănă lui Scarlat in aceea a Celestinei. — A! Domnule, strigă Scarlat beat de bucurie, vă datoresc recu- gei * a propus a se depune la grefa » bunalului registrele de intrare şi ii şir/ anul 1882 — 83 ale prefecturei, alei miuistraţiilor şi poliţiilor din judeţ sp dovedi eâ taxele s au încasat de aceste i torităţi. Tribunalul, dupe includerea desbate s şi dupe ce a deliberat asupra mijloa i invocate de aperare, a pronunţat admi.-' dovezilor subsidiare şi a amânat cerce (e causei pentru 9 Septembre, când sei cita martorii şi se vor aduce registrel dosarele autorităţilor administrative. #-„Naţiunea" — 0 ECOURI STREINE „ : Rusia şi Germania 1 oile germane urmăresc cu r . interes toate mişcările oştirii rus Ele spun, că in toată graba se ti măsuri de mobilisare in Rusia; f se grămădesc muniţiuni şi arme partea apuseană a imperiului ; el concentrează multe trupe in Liii| că funcţionarii austriaci germani de pe la liniile ferate ameninţaţi a fi goniţi din Rusia, i|e Intr’acestea presa rusească se cupă cu alianţa austro-germană „ wosti" zice, că scopul principa :e prinţului Bismark este, să’şi procr aliaţi, cari in caşul unui resboiu a tre Rusia şi Germania să păstre: neutralitate favorabilă Germaniei, greşit, că şi Rusia la răndul ei ' să se silească a’şi găsi aliaţi î acelaş scop. Apoi foaea rusească urmează • aşa : Dar pe cănd unul şi altul cutk aliaţi, in Germania şi Austria se/tr petrece lucruri, ce vor dovedi (j-baţilor de stat din ambele ţări, ct reformele interioare contribuesc ,:u. mult la fortificarea puterilor gu1 [■ nului, decăt orice ventil de sigure tăi şi orice aventuri resboinice. „Republique Fram;aise“ se unu cu aprecierile de mai sus, apoi il pinge acuzările presei germane, fa Franţa ar ameninţa pacea Euro|i. p «i> Franţa Moartea comitelui Chambord e cjî-q siderată de presa engleză ca un ae1 niment politic prea important per. soartea republicei franceze, căci i > narhişti au ajuns acum la o insei nătate politică sub conducerea co:a telui de Paris. Afacerea Tonkimfci incepe a fi tot mai serioasă şi un e imposibilă isbucnirea unui conlet cu China şi Orleantşti au alestociâi acest moment spre a se afirma şl., sdruncina ministeru lui Ferry. Or>-nul orleanist „Soleil“ cere convoi rea camerelor şi esclamă : „Unde ev votul Camerii şi a Senatului, careu fi autorizat pe preşedintele republici să încurce Franţa intr'un resboiu ti t China sub pretestul anexării Ton-Jfc nului şi a cuceririi Anamului ? 7 cumva guvernul e atins de o sufite de nebunie ?“ a* i fit iii noştinţă, viaţa mea întreagă t... Montevrain ăl întrerupse : — Numi datoreşti nimic; din ] trivă, eu sunt datornicul d-tale: A ram pe calea cea greşită, iii iun-neric, in neant ; d-tale ăţi datore-t adevărul, lumina, viaţa; ăţi datoresi o familie! îrad. de Demroc. IjGGi ILV timpul ■oile franseze sunt de acord iniuct şi anume,' că fran-| siliţi să afle din gazetele americane ceeace se pe-onking. Este un adevărat ,ţ guvernul francez tace zile ,oi vine cu un buletin de i-guduri. Presa parisiană onic : oare cei dela Quai are nici atâţia bani, de căţi redacţie engleză, spre a’şi peşă ? De altminteri suc-inceze din ultimele zile au iit nemulţumirea generală. N . pentru Camera de comerţ din Braila odus de unăzi dupe Mtsagerul scurta notiţă- privitoare la sean-i e cu ocazia alegerei pentru Ca-Kmierţ diu Braila. ui din urina al aceluiaşi ziar a,, informaţi uni mai amănunţite tei afaceri, extragem părţile cele iriante. . de 8 curent alegatorii patentări ^inscripţia Camerei de comerţ din %au chemaţi pentru a doua oara să ifcubrii cari se bucură de increderea docurile ramase vacante prin deini-d-lor G. P. Basarabeanu, Iou C. ■\ V. Perlea, Z. C. Zamfirescu şi |escu. am anunţat şi noi motivele a., dki;i onări : se ivise un conflict in-de comerţ şi d. ministru al Li asupia interpretărei legei bur->rfc,aâe& ce priveşte pe străini. prii a convocare, d. prefect găsise de [®ca inainte de 10 ore să părăseas-{«de alegeri şi să declare operaţiunea Mfub cuvent că nu sunt destui ale-typaoă şi la a doua convocare, aleii nu ’i ar ti ordonat, atunci guver-dreptul să numească el insuşi din ^persoanele care să compună acea im-'tlfâ instituţiune şi mai cu seamă in 1[. . . Uaţie indiferentismului neguţătorilor, de i«)4, dafa introducerei Camerilor de din Eomânia, şi penă in timpii cei membrii Camerei de comerţ p>:-d’auna aleşi de guvern. Se pare in cele din urmă, patentării din «0 hotârîră a’şi exercita votul lor şi fealegăud pe membrii demisionaţi ge că această manifestare nu era d-lui prefect. Precum zădărnicise de la 24 iulie, prima convocare să se poarte şi acum la 8 august ie prevedea a fi crâncenă. Faptele it cu prisos inienţiunea d-lui prefect, peripeţiele acestei lupte : Hurii erau impărţiţi in doue secţii I judeţul şi urbea Buzeu, iormând ■ea a Il-a, trebuia a se reuni la Pri-îruei noastre, pe când cei din ju-l|l !> irbea noastră, şi tot de odată şi numeroşi, compunând secţiunea ţ Mimau a 3e reuni la prefectură. ^‘ne ^aeă convocarea alegâ-nuzf.u, — şi pentru prima şi f9 1 doua oară. — s’a făcut şi acolo Utr sau numai aici in Brăila. I6 ajuns a spune că d. prefect, sigur foirea lor, a cugetat mult cum 8â mai bine spre a iinpiedica pe ale-da aici de a procede la alegeri, compot şi pe apatia din trecut a aces-:!'o urmă. 'me zile mai inainte, agenţii poli -in-’inistrative au cutreerat suburbile, prin magazine şi ateliere, spre a * pe alegetori să nu ia parte la a-sub ameninţarea, pentru cei nesn-1 a se vedea persecutaţi ; in ziua * aceiaşi agenţi au stat proţap pe m Ştiau că trebuia să treacă alegâ-calea lor spre prefectură, cu in-|Bi se reintoarcâ şi sâ’şi rea ocupa-câci, la din contră, nu vor mai a-slbă, ca, pe toată ziua, şi chiar de trei ori pe zi, li se vor incheia pro-erbale de contravenţiuni, şi vor fi f ji la bara judelui de Ocol. » şi mai semnificativ, eingendu-se că, prin conduita ce ţi-K 24 ale trecutului Iuliu,—cănd ale-primei secţiuni fuseseră convocaţi prima oară. — provocase protestaţi-| iLit de maliţioase, pe căt şi de e-r> ,J|n partea alegătorilor, cu eşirea rs sala alegerilor mai inainte de ora 10 ante meridiane, şi neavOnd curajul de al* înfrunta din nou,—d. prefect, de astă dată a delegat spre a preşede- această secţiune pe vestitul Mihail Nicoleanu, unui din meni-brii comitelui permanent. * Pe cănd pentru reuniunea alegătorilor din prima secţiune şi cea mai numeroasă, D. Prefect,—fie din derîdere, fie că aşa l’a tăiat capul,—a destinat cabinetul d-lui Director al Prefecturei, pentru alegătorii din a doua secţiune care ştia bine că nu se va reuni, destinase o sală spaţioasă la Primărie. Pentru alegătorii din Brăila, era o ade-văiatâ tortură şederea forţată, pe o căldură caniculară, ca aceea din ziua de 9 ale curentei, intr o cămăruţă ce n are o suprafaţă nici 12 metri pătraţi şi in iutrarea cea obscura şi lip-ită de aer a vestibulului Prefecturei. Din aceasta, cei mai mulţi alegători stau pe scaii, in mica curte a prefecturei şi in stradă. La justele observaţiuni, in privinţa acestei manifeste lipse de prevedere, D. Nicoleanu s’a pripit a replica că aşa a dispus D. Prefect, şi d-sa, ca delegat al acestui funcţionar superior, nu poate face ^îmic. La 9 ore ante-meridiane, Dl. Preşedinte Nicoleanu a inceput să facă apelul nominal, refusând de a constitui mai intăiu biuroul, de şi art. 11 din legea Camerelor de Comerciu zice clar: „Adunările sunt presidata de către Prefect sau delegatul „său asistat de patru alegători, cari vor fi doi din cei mai bătrâni şi doi dintre „cei mai tineri membri de faţă. „Biuroul numeşte un secretar din aduna re, şi hotărăşte cestiunile ce se vor ti ivit „in cursul alegerei. A motivat refusul in cestiune dând o eronată interpretare următoarei disposiţiuni din art. 5 din legea pre citată : „Spre a se putea procede la aie-„geri, va trebui să fiâ faţă */3 părţi din a- gători“. „Nu se ştie de vor fi alegoeri,— „sbiera d-sa cu vocea’i inţigiatâ. — prin urmare nu e necesitate de Biurou, de căt „după ce se va constata că sunt presenţi o .treime din numărul total al alegătorilor „inscrişi pe lista electorală. Şi, prin totalul număr, eu inţeleg pe toţi alegătorii, „şi pe cei din Buzău ; voi intreba pe preşedintele secţiunei de la primărie, dacă a-„colo s’a presentat alegători in numărul „cerut de lege spre a putea vota ; şi, in „cas de respuns negativ, nu proeed, aici, „la alegeri, penă nu vor fi presenţi 162 a-„legători, treimea din totalul număr,,. In van ’i s’a obiectat de unii din alegători că d-sa nu poate pretinde de cât o treime din numărul alegătorilor inscrişi pe lista secţiunei d-sale. Căci Dl. Nicolea-nu tăia şi spănzura, ca un paşă. cum zice vulgul. La apelul nominal, făcut ă lâ vapeur, au respuns 100 alegători, cu tot obstacolul ce, din viţiositaDa localului, intâmpinau a legători din curte şi din stradă, spre a pătrunde in cămăruţă alegerilor. In acei moment, de şi incâ nu sunaseră 10 ore, d. Nicoleanu ’şi ia pălăria, şi voeşte să plece, sub pretext că nu sunt presenţi nici 206 alegători, treimea din lista secţiunei ce preşedea. In van, fu cu insistenţă rugat de mai mulţi alegători din cei mai notabili, ca să ordoane unuia din uşieri a avisa pe acei alegători cari, din causa strămtorei poreclitei sale de alegeri şi a incomoditaţei localului Prefecturei, erau constrânşi să stea prin curte şi chiar in stradă. N’au putut a’I indupleca nici ru-gămintele chiar a 10 alegători cari, din causa inghesuelei, d’abia atunci putură răsbi in sală. IJunt alegători cari afirmă că d. Nicoleanu, o dată eşit in vestibul, a făcut un gest de gamin, bâtându’şi cu palma măinei drepte cotul mânei stângi, şi a pronunţat cu voce taie : „Na alegeri !“ Consternaţiunea alegetonlor era la culme. După un moment de ameţeală, consecinţa naturala a acestui incident neprevă-znt, un grup de alegători aleargă pe urmele dositului preşedinte, decişi a’l face să se intoareă inapoi, sau a invita pe d-I prefect, care ii delegase, să vie a presida secţiunea ; iar alţii pleacă s6 roage pe d. procuror a constata faptul dosirei delegatului d-lui prefect : restul a rămas la post. In urma plăngerei verbale adresate d-lui procuror, acest demn magistrat, convingen-du se de neexistenţa biuroului, a venit la moment la prefectură. Aci, toţi alegătorii ce aşteptau cu aDxietate. ii arătară conduita necualificabilâ a insârcinatului guvernului să presidâ alegerile. D. procuror incepu a incheia un proces-verval, pentru constatarea faptului. Dar, din această lucrare, fu Întrerupt pe dată, prin irumperea in cămăruţa alegerilor, a dositului d-u Nicoleanu, escortat de grupul de alegători ce plecase după d-sa Peste puţin, intră şi d-l prefect. Pe căt »-cesta era de o paliditate mortala, d. Nicoleanu părea suferind, stârcit, dar surizător-D. Nicoleanu se ptipi a declara gifăind că, ia obligaţiunea de a continua operaţiunile electorale, din punctul in care le părăsise, declaraţiuue ce fu confirmată şi de 'nsuşi d. prefect. Numai atunci d. procuror incetă de a mai seri. Când acestea voi să iasă din cămăruţă, fu rugat de d. Nicoleanu, care căuta sperios, să mai stea, de şi declarase că n’a fost lovit nici chiar atins de alegători. „Aceasta este de prisos, domnule Nicoleanu. — se grăbi a respun-de d. Basarabeanu , — de vei sta in legalitate, nimeni nu se va atinge de d-ta.“ Mai uainte de a eşi d. procuror, d. Le-rescu arată că d. Nicoleanu susţine de nu vor fi in această secţiune, presenţi 162 de alegători, o treime din totalul număr al alegătorilor ei, d-sa este in drept a nu tolera să se proceadă la votare, şi că, această interpretare, i se pare eronată, pe căt timp colegiul electoral este desppărţit in două secţiuni, avănd fie care lista ei in parte. D-l Nicoleanu cere opiniunea d-lui procuror, susţinăndu-şi cu tăria tesa, D. procuror se mărgini a răspunde că nu este ehiăinat aci să dea consultaţiuni ; dar, ca ^particular, poate a declara că operaţiunile lie-cărei secţiuni ale unuia şi acelaş colegiu electoral, se tac independente. De aci incolo, operaţiunile electorale au continuat in cea mai mare regulă, intr’o linişte şi tăcere religioasă. După ce s'a constituit biuroul aşa precum acrie art. 11 din legea Camerilor de Comerciu, au votat 180 alegători, adică 36 peste treimea alegătorilor inscrişi in lista acestei secţiuni. Din buletinele de scrutin, s’au anulat 3, toate eele-l-alte 136, conţineau numele d-lor Basarabeanu, Lerescu, Perlea, Zamfir şi Ionescu membri demisio-nari, la cari s’a adăogat d-nii A. B. Vasi-lescu şi P. P. Cristescu, bărbaţi ce impăr-taşesc vederile celor de sus asupra necesitatei imperioase ce este de a se aplica in sinceritate legea Burselor. Aceşti candidaţi reuneau şi mai multe voturi, peste 270, dacă nu advenea incidentul dosirei d-lui Nicoleanu, căci agenţii poliţieneşti, in unice cu acei indivizi ce joacă rolul de trepedâtovi la toate alegerile, incredinţau pe alegători ce atunci veneau să voteze că adunarea s’a spart: nu se mai fac alegeri. Se asigură acuma că d-l Nicoleanu, din ordinul d-lui prefect, a făcut, ca delegat acestuia din urmă, un raport prin care a-iirmâ că, alegerile ţinute in zioa de 8 ale curentei, sunt ca neavenite pentru că a l'ost violentat in persoana sa, de către ale gători. O altă ştire mai recentă data de noi ne spune ca d. ministru al comerţului, ar fi aprobat deja vederile din acel raport. lor, este numit revisor in serviciul taxei de '/a °/o, in locul domnului C. S. ŞDfănescu, trecut in altă funcţiune. Domnu C. S. Ştefânescu, actual revisor in serviciul taxei de >/a °/o> este numit impiegat de cancelarie in serviciul esterior al vămilor, in locul domnului M. Ţiulescu, trecut in altă funcţiune. Un fapt îngrozitor Ziarele diu Kiga spun că, in satul Tolka de lăngâ AVesenberg, in guvernământul E^thland, s’a intămplat zilsele aceste următorul fapt ingivzitor. O ţărancă de două-zeci şi doui de ani din numitul sat n'a putut să nască, şi’n urina unor dureri grozave, a căzut intr'o stare catalepticâ. Budele femeiei crezură că ea a murit ; o puseră deci in tr’un sicriu şi otărără s’o îngroape in cimitirul luteran de lângă oraşul AVesenberg. Peste trei zile ei porniră spre acest oraş, pe drum ănsă ţărani observară că capacul sicriului se tot rădica. Ei crezură că aceasta provinea din causa mişcării continue a cadavrului şi de aceia legară sicriul de jur imprejur cu nişte frănghii şi porniră din nou la biserică şi do acolo la cimitir. Aci ansă, iu momentul cănd sicriul fu inchis după obiceiu iu mormSnt, se înfăţişă tuturor o privelişte ingiozitoare : Braţele şi genuchii cadavrului erau lipite de coşciug. Din gura, nasul şi din urechile cadavrului curgea săngo ; buzele şi limba erau sfâşiate şi la piciorele sale sta uu copil mort ! Biata femeie împreună cu copilul iei, născut in sicriu, fuseseră 'năbuşiţi. Din Districte Porci sălbateci.—Din comuna „Ţepii,“ plasa Nicoreşti, judeţul Tecuci, se anunţă : „In plăşile Nicoreşti şi Berheciu, din judeţul Tecuci, cu vr’o zece ani in urmă erau păduri nestrăbătute, şi cu toate aceste nici se pominea de porci sălbatici. Acum insă de vr’o doi ani aceste animale s’au înmulţit foarte tare şi fac cele mai mari stricăciuni păpuşoilor din aceste plâşi. Autorităţile n’au luat măsuri pentru stârpirea lor. Locuitorii sunt siliţi singuri a face foc nopţile şi a-şi păzi ogoarele. Mai mulţi porci sălbatici au tost inpuşcaţi, dintre cari unii in greutate de Ia 80—100 oca. „Aceşti porci sălbatici se crede a fi provenind din nişte porci domestici a d-lui Bănceanu, proprietarul moşiei Vlamnecul, cari au fost scăpaţi şi rătăciţi prin păduri căţi-va ani acum. De dorit ar fi să se iee severe măsuri pentru stărpirea lor.“ Obervaţiuni meteorologice Comunicat Ziarul „Binele Public" No. J99 de la 8 August curent, sub rubrica ,Ungurii la Predeal", publică o denunţare din care re-sultâ că de către autorităţi io ungare de la acel punct s’a arestat de pe teritoriul român o femee ; iar comisarul poliţienesc, domnu Ceauşescu, a suferit insultă adresată prin bâta a diu picior din partea comisarului ungar. Ministerul a invitat pe domnu prefect al judeţului Prahova ca să proceadă insuşi la cercetarea faptelor denunţate, de la care a primit raportul său sub No. 14.836, prin care arată că, dupe cercetările făcute de domnia-sa, a găsii că o femee supusă aus-tro-ungara voia a trece in Bomania ; dar poliţia română, negăsind’o cu paşaport in regulă, ’i a retuşat intrarea in ţară şi a trecut’o in primirea poliţiei ungare, care a inapoiat'o la urma ei cu acelaşi tren cu care venise. Domnu prefect incredinţează că intre autorităţile de la Predeal ale ambelor State vecine domneşte completă armonie, fă-căndu şi fie-eare datoriele, fără să ’şi a-tmgă drepturile şi prestigiul de cari sunt investite. (Monitorul) ŞTIRI 0 n C I A L E Domnu Michail Ţiulescu, actual impiegat de cancelarie in serviciul esterior al vămi- leri, 18 august, a plouat puţin pe la Ştefăneşti şi Dorohoiu. Pe la Mihăileni, Odobeşti, Tergu-Frumos, Urziceni, Ferbinţi, Domneşti, cerul a fost inorat. Ploae totuşi n a căzut. In celelalte localităţi diu ţară, dupe telegramele primite, timpul a fost frumos, cerul senin. Căldura variază iutre 10 grade (Mihâi-leni) şi 20 gr. (Constanţa, Piteşti). Prin Bucureşti, căldura e foarte mare. Ieri termometrul atâta la amiazi 30 gr. (centigrade) la umbră. Azi, la orele 10, ia umbră, 27 grade. Spectacole Fosta grădină Stavri. — Sub direcţia de scenă a d-lui I. D. Ionescu, sămbâtă la 20 august 1883, mare representaţiune extraordinară dată in beneficiul d-rei Amelia Weilner. Se va juca pentru prima oaiă piesa: Năbădăile dramatice, drama, tragedie, operă, balet, in 5 acte şi 3 intr’acte tradusă din franţuzeşte. Teatrul Dacia.—Direcţiunea Grigore A. Manolescu. Sâmbătă la 20.August 1883, Se va juca piesa : Lupta pentru 3 milioane, dramă in 5 acte şi 7 tablouri de d-nu d'Eunery, tradusă de d-nu Costescu. Duminică la 27 August, se va juca: Orbul şi Cocoşatul. ULTIME ŞTIRI Allăm că ci. I. C. Brătianu eşi trimite in curend întreaga familie la Paris, unde se va stabili pentru un timp mai indelungat. J Se şopteşte că ministerul se va retrage in cur6nd. D. Brătianu va trimite demisiunea întregului cabinet după ce va II părăsit ţara. După ce a cedat la toate preten-ţiunile Austriei in cestiuuea Dunării, acum, spre a ’şi scăpa popularitatea, voeşte a se retrage. Dăm aceşte ştiri sub toată reser-va. Ca cronicari ne facem datoria a le înregistra. Neue freie Presse este informată că d. I. C. Brătianu, primul ministru, se aşteaptă peste puţine zile da veni in Yiena şi de acolo d a merge la Berlin. Să fiă adeverat ? Foaia oficială ar trebui să desmin-tă ştirea, daca ea nu este adevărată. Tăcerea ar confirma-o. In caşul acesta, se poate explica plecarea din nou din ţară a d-lui Brătianu. Societate.T „Economia" DD. Membri ai acestei societăţi sunt rugaţi a se întruni in şedinţă extraordinară in zioa de joi 25 a le curentei luni August la orele 8 seara in palatul Universităţii sala facultăţii de ştiinţe No. 18 fiind la ordinea zilei introducerea in Statute dis-posiţia d’a se cumpăra imobil pentru Sediul Societăţii, precum şi autorisa-rea cumpărării unui asemenea imobil. Comitetul. Institut de educaţie la 1859, dirijat de d-şoara I. flessliug, Dresda, Bismarkplantz. 81. Profesorii cei mai distinşi pentru limbi, ştiinţe, musică. D. doctor D. Pawlovici din Şiştoiv va da referinţele dorite. DE ÎNCHIRIAT r;sS'Y:: giul al Ii-lea din casele de pe Calea Victoriei No. 145, proprietatea d-lui Ioan Ciu-tiea, în care actualmente se află instalată Legaţiunea Italiană.—Acest etagiu se conn pune din 12 camere de locuit, Seră de flori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori, grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină în faţa casei, avend introduse gaz şi apă. — Doritorii să se adreseze la tipografia D-lui N. Miulescu, Sala Bossei. CUBSUL BUCUBESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 19 august 1883. Cump. Voiul 5olo Renta Amortisibilă. 933/, 94'[, 5°lo Kenta Români Perpetuii t 92i/2 93 - 6»ju Ubiigapuni (le stat. . . 99i[.. 100'/, 6o[0 oblig. Căilor f- Rom. regale 102i/2 103- 5o]o , Monicipale . . 84- 84i/, 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 232- 235--- Solo Scrisuri funciare rurale. . . 9U/s 92- 7oio ., Scrisuri Rurale. . . 102--- 1020 5o|0 Scrisuri fondare urbane . . 881/j 89- 6o[o » » , 98'/, 99- 70(0 > » » 101»/, l02i(, Impr. cu prime Puc. (20 1 b.) 33 84- Acpi Păncei Naţionale Romane 2501. 1385 1405 > , Soc. cred. mub. rom. 2501. 210--- 212 » > > Rom. de construcţii 6001. 505- 510--- > , > de Asig. Oacia-Kom 300 1. 415--- 420 > > > , , Naţionale 200 1. 240--- 243_ Diverse Aur contra argint. . ... 1 60 O O » » Bilete de Banque . 1 60 ' 1 Fiorini valoare Austriacă. . 2 11 2.12--- Mărci germane. . . . 1 23 1.25- Bancnote francese. . 99i |,| 100'D Am l TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SITUATIXTITEA STTUVC-A-ZR.^ 7 august 1882. A c t i v 5 august 1883 13 aupust 188.: 2333525r (Monedă metalică 26430301 ) 36653943 2307102L ă'ă ^gj]ej.e hypotecare 26277761 25284410 Efecte de incasat 51383E 569643 7619411 tj , , (Efecte rumăneşfi 10326891 11082621 1840967 Portofoliu , . . * 3765087 5324863 (Etecte streine .22782531 Impr. garant cu Ffec. de Stal 26415324 27484164 4492568 Fonduri publice 11978725 11978725 Rentă Fond do reservă 514702 514702 812100 Imobil 836301 836301 229358 Mobilier & maşini de imprim, 217793 218308 80717 Cheltneli de Administraţie. 60259 67871 Deposite Libere 10672370 10881350 Conturi curente 49985718 49430041 34183987 Conturi de valori 3485308 3372502 118447916 180480381 183698444 Pasiv 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 74655550 Bilete de bancă în circulaţie 85604140 98290690 813193 Profit & Pierdere I semestru, 1123145 1123145 157701 Dobăn. şi Benefici div. II senies. 155662 194766 Deposite de Retras 10672370 10881350 Conturi curente 59783198 60057035 30532589 Conturi de valori 727164 636756 118447916 180480381 183698444 Boalele S eore((« BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2. BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2 I l.os < il'SfLES KiUll.V sunt singurel» ean-de Academia de medicina snle cu Glii ten aprnhat» ____________ _ dm Fraeciii, rare le-a deelarat, superioare futnlor aoiorluw pnpanţiani de Ctftha( NOTA. Trebue refulat ea o imitrţie frauduloasp orice flacon caro nu ra li conform co modelul de mai sus. Aceste capsule sunt intrelmintate in tote spitalele militare din Franci». DEPOSIT DE MAS1NE AGRICOLE Locomobie cee mai perfecţionate co si fara apparat de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc. DIN FABRICA soztrs <& cr*» (Gaiusborough, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie ţi manipulatiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru DIX FABRICA ^cli-iaiiee, FUatt eSc Co. (New-York) Mori, Manege şi Maşine de treerat Teu manegiu) PatoAze (le porumb, Tricuri, Grăpl, Maşine de vinturac Pluguri, şi Maşine de Sem&nat, din fabrica HOFHEHK & NCIIKAINTZ (Yiena) Depou de pftrţi do maşine. Preţuri moderate Cn Flacon de 64 capsole 5 f.—Un Flocon de 40 capsule, 3 f. 50. Depăşitul la Paris, 78 ]i 80 Faub. St-Denis f» in toate farmaciile unde se găsesc asemenea HARTIA si VESICATOaREa Ialbespeyres INSTITUTUL MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE L Hjdrotherapia, 2 Electrizare, 3.1 lOrthopedie, 4. Gimnastica Medicale, 5 [Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-| [viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-I [cale. SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur.................^3.__I 1 bae de putină eu şi fara duşi lei 2,5o] * » » „ „ „ „ ciment pentru! medicamente . . . . „ 2. f 1 duşă rece sistematica . . . 1,5ol BAI DE ABUR WXXXXX XX*XXXxXXXXXXXXXX*XXXXXX» j 5 $ CONSTANŢA Staţiunea Ualiieaca MARELE HOTEL CAROL I * ¥1 ¥ ¥ ¥ * MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI *iO SaloHue şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDA PE MARE Mui e tuia de mâncare, saloane de convenafime de jocuri şi de dans. • retur, foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungata. ŞI DE PUTINA NOTĂ. 1. Băile de abur sunt deschisei in toate zilele de Ia 7 ore dimineaţaj pana Ia 7 seara. 2. Pentru Dame, insa băile de abur i_ data pe s6ptemană Vinerea, la 6 ore dimineaţa pană la 1 posf-meridiane. Preţurile la secţia medicala conforn prospectului. ____________Direcţia. JOSEPH SANDROVIT! BCCUIÎEST 10. — CALEA VICTORIEI — IC RATE LUNARE IN RATE LUNARE CC «3: oc Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite 1 c sistem american cu intreaga placă de metal, se primtuj piane vechi in schimb, comandele se primesc din toat 1 vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colect-j note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una ui acordeur şi facteur de piano. 1Z3J3K „U CAVALER !l PRIMA CASA de CONFIENTAjn TERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN 1 No, 2, Collu Stradei Şelari şi Covaci (ţo. | Pentru sesonul de Vară am primit din propria noastră falie2 ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiaeVi Carii, Travers, etc. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste bro Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Does. " vert cu deosebire recomandam Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-un Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi rellot rc-i PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate . Cavalerul de modi ( XXXXXXXXXXXXXxXXXXXXXXXXXXXXt: D.A KIBRIK. chirurg-dentist. Ta- ¥ ‘ •ivu',c maturate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungata. U *(tiitlune»t baior va începe la >*/, iunie 1883 ¥ . Direcţiunea nu va cruţu nici o cheltuială spre a reduce sede- «* le:i u onstiinţn cat se poate mai plăcută străinilor cari o vor 0-O nora cu presenţa lor. ¥ i°r HIoa !°° bal1u.ri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe terata artbîcii"1 gra"nft’ Şl ,mu ,rlultc festivităţi de noapte cu fo- 15 Septemvrie0*!'!. T'™ COi ^ °®ută Curft Pănft la 1 ,u,ie Şidupft Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleu» di* rectorele Hotelului la Constanţa. ¥ *;’,!*» 1Iwt*‘l,,l prumeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. ¥ ■■ entia on- PU,J,1C asupra corei de ntruguri din vi- tic Constanţei. 0 mădueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşeaza. dinţi, fara durere, dupft cele mai bune sis teme ; fabriceaza şi pune dinţi minerali Întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiamat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Voda No. 9. alături cu gradina Union-Suisse. •X J curi do ¥ ¥ ¥ Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţia ni de la orele 8-9 şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 a. ni. IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii R Unizzesi & O-c . Calea Victoriei 55 Tipografia A. Miulescu sala Tneatrulni Bomh