;ERI 19 AUGUST 1883 ABONAMENTELE _Adiiiiniistyaţ:ia< Oalea Victoriei Nr. 33. Imit t,r* v »" • • pe 6 Inoî. pe S In» LfinSUte »n . 40 lei 22 lei 12 ei 60 W ^1, te priimuc 1» idininiiere(le. 10 hani num&ru iTsitrlcte li» hani nnni&rn ■;(pltal& IMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direotor-respundător : MIHAIL PALEOLOGU ANUL AL VIII —No. 182 ANUNŢURI ŞI INSEKŢH liinla 30 litere petit pag. 17. 4<> declame pair. III . 1 50 > , II .... 2 50 InHDţQrile ji iuaerţiile ee primeec Bucureşti, la Idminiatraţia liarnlnl h Viena, la binroorile de atmnţnri Ueinrit 3cbalek, Wollzeile 12;—i. Oppelik, Stiibeb-itein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmetir * A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Hcrlsorlle nefrancate nn se primei Xannsnrieeie n.lmprlmate ee ard | kciiresti, 18 August 1883 loc d'a ne respundc Monitorul uebarea ce o făcurăm, pe hasa «nărilor contradictorii, daca pri-ministrii Ion Brătianu a insoţit. |u. la Berlin pe Regele, ne res-Romănul in minierul de marţi |e miercuri. Nn faceu nimic ; noi Km şi de la această foaecomuni-I. fliud că e tot una ; acelaşi fac-ue vorbeşte şi in organul olicial trilului, ca şi in jurnalul oficial Utilului de la putere, şi spre a îiue acelaşi sistem, cu aceeaşi Ltoare tagâ a faptelor sale proprii, vedem insă ce ne zice ? ,c6nd socoteala zilelor in cari s’a - punţii, d’oparte sosirea Regelui la Vi in, de altă parte sosirea d-lui Ion irâSanu la Sinaia, ajuuge la coliziunea că, daca cea d’ănteiu a * la Vl 8 august, şi cea d’a doua */je august, cu neputinţă era să Alb' primul-ministru la prănzul de i'j l/is august, la care au luat parte ; lapcratorul Germaniei şi Regele Ca- H căci in asemenea cas i-ar fi tre-■ i'- ■jp d-lui Brătianu o machină pneu- -J'iaiuS, spre a se transporta cu o iu- J; ialij atât de mare.1 Aii-fel jurnalul oficial al partidului putere pretinde că a fost ca- ^IA.. at de către inamicii din afară, ‘W1 parte dintre cei din intru ; cu Wcnvinte, organul din străinătate ; ffc a înşirat şi numele primului Ijru ministru intre persoanele de .1 ■ 1 f jpnănzul împărătesc din fl/i8 au- J^t. şi care este insăşi gazeta, can- ijnrului principe de Bismarck ; acel ■mal, care se chiaraă Gazetta Ger- de Nord, impreună cu patro- B ei, ca inamic al d-lor Rosetti- Wiitianu, şi prin estensiune şi al JBtiunii, pe căt timp aceşti doui mir- biidrni resumă intr’6nşii ideea in- de naţiune, a spus un neade- m iar noi de la Timpul, cari am ţWlvodus numai afirmaţiunea Gazettei ^v^mnkide Rord, ne-am asociat la spusă de numitul inamic, ^ voinţa negreşit de-a ponegri ima- pda individualitate rosetto-brătiană. [Este de onoarea organului cance- 11 i imperiului german să lămu- rcft cu organul oficial al partidu- I de la putere această ineurdătură. p pentru noi, cănd totul depinde riia‘ de precisarea unei date, ştiind Rectul ce-1 are de publicul ger- Sn organele de publicitate locale in mere, — respect care din nenoro- ’ r,‘ la organele roşii nu l’arn văzut ■ v-odată, in oăt pentru publicul ro- ; şi mai cu seamă, cunoscând ţfacterul grav al Gazettei Germaniei * ^ord, cum şi legăturele ce-1 ţin l'Uis unit cu Cancelaria şi cu Palul imperiului german, departe de l'iilmite că acest jurnal serios n’a G bine informat, admitem mai de fubă că s’ar putea ca primul-mi-Pru al nostru, care este şi primul-’sor al societăţii române, să nu se aflat intr’adevCr la 8 august in Si-ia> ci să-şi fi trămis numai faima iSlr‘i sale in ziua aceea, iar per- soana sa să vină a doua zi. sau eănd putea ajunge mai repede după prănzul de la 6 august. Să trecem insă preste aceasta. Ceea ce ’şi propune jurnalul Ro-mSnul prin comunicatul s8u. este să imprăştie credinţa care logicamente s’a întemeiat in fie-care, că, prin ştirea şi cu invoirea guvernului actual, România a fost vSrîtă, cu o-casia călătoriei de acum a Regelui nostru, in alianţa austro-geriuană. Dar pot oare argumentările foiei oficiale a partidului roşu să slăbească in ceva afirmarea ce in chor o fac, nu numai gazetele locali independente şi oficioase din Germania şi Austria, dar organele de publicitate de pretutindeni, că mergerea Suveranului romăn la Berlin şi la Viena stă in legătură cu alianţa austro-germană '?—Aceasta negreşit este o incercaro neisbuti tă. Botezul de la Berlin este o simplă formă sub care se ascunde scopul real al călătoriei Regelui nostru, şi caro este politic, eminamente politic. Că n’a insoţit primul ministru pe Rege in o asemenea călătorie, lucrul pare şi mai grav. Asta ar însemna că, pe cănd primul-ministru cunoştea scopul mergerii capului Statului la Berlin, a consiliat pe Rege să-şi ia şi caracterul de suveran feodal, să trateze singur şi d’a dreptul afaceri de viitorul statului nostru constituţional. Astfel un minister, care conspiră contra Tronului şi ca consiliar al Tronului, prin poveţe machiavelice, face o educa-ţiune rea Regelui Constituţional, 81 abate pe calea r ispunderii, pe cănd in Constituţiune, Domnul nu aro res-punderea, şi-l sileşte să devină tiran, spre a deveni odios naţiunii şi a fi crezut periculos existenţei ei. Observăm aci, domnilor de la guvern, că, daca consiliul periculos dat Suveranului, a avut de scop să-i facă o probă despre devotamentul lor nemărginit persoanei Regelui nostru, singurul lucru ce au isbutit a-1 stabili nu este altul, de căt caracterul de ciocoi linguşitori ; căci, intralt-fel, adeveratul devotament dinastic este de a feri pe . Suveran să facă întreprinderi personali, şi, ca miniştrii singuri responsabili, de a lua a-supră-le toată acţiunea de Stat. lor celor mai sacre a statelor celor mici, indatâ oe du sunt destule baionete pentru apăra rea lor şi indata ce nu exi-t barbaţi de stat serioşi şi de incredere, precum şi diplomaţi abili, spre a câştiga cel puţin pe o putere mare car* densa sa intervie pentru dreptul slabului ei frate." UN AVIS DIN RUSIA Organul guvernului rusesc. „St. Peters-burgskija Wjedomosti" da un avis foarte important oamenilor noştri de la guvern cu privire la vizita regelui României la Yiena : „Sirenele politicei din Viena, organele oficioase cele ademenitoare, saluta deja pe regele român in Viena şi spera, ca dânsul va eşi din posiţiunea ’i isoiata dintre Rusia şi Austria şi va urma pe regele Milan al Ser biei, care, dimpreună cu guvernnl sen. s a prăvălit „mit Sack und Paek" in apele inte-legerii austro-germane la Dunărea inferioara. Cu chipul acesta opositiunea pasiva a guvernului roman in cestiunea Dunftrii a ajuns la o criza complecta şi in tot momentul putem primi ştirea, ca România a renunţat, ca şi Serbia, Ia drepturile sale de suveranitate ca stat dunărean, devenind un vasal al intereselor austro-germane la Dunăre. Aceasta e soarta chiar şi a drepturi- ŞTIRI TELEGRAFICE Madrid, 28 August. — O criza ministeriala e iminenta. Frohsdorf, 28 August. — Principi d'Or-lean3 au sosit azi la castel spre a asista la inmormentarea contelui de Chanibord. Alexandria, 28 August. — N’a fost in zioa de ieri de căt 12 morţi de holeră in Alexandria. Viena, 28 August. — Ziarele anunţă din nou ueoraudueli făcute de poporaţiunile rurale din Ungaria. După „WienerAllgemei-ne Zeitung" ieri la 11 ore spara o mie de ţârani, armaţi cu pusei şi secure, au prădat şi au distrus trei-spre-zece prăvălii la ZalolvO; fiind ca au ameninţat câ se vor intoarce, primarii oraşului a cerut grabnice ajutoare guvernului. N’au mai fost noi desordine la Eger-syaj. A gram, 28 August. — Cafi-va deputaţi din partidul naţional s'au Întrunit azi şi au hotărât d a convoca pen*ru 6 Septembrie pe toţi deputaţi din grupa lor la o conferinţă spre a discuta situaţia d’a hotari linia de conduita de urmat in faţa turbură-rilor ce nelinişteşte tara. Azi după p.miazi, intre 3 ore şi 3 ore şi jumătate, s'a simţit aici o zguduituri destul de puternica de cutremur de pământ, inaâ a fost de scurta durata. O NEDUMERIRII Sub acest titlu am publicat mai zilele trecute următoarele: Sunt două versiuni in privinţa mergerii la Berlin a Regelui nostru. Una, data de către agenţiele de publicitate cari se lasă a fi subvenţionate de către diferitele gu verne, dupe cari Regele s’ar fi despărţit de preşedintele ministerului la Breslau, şi acesta plecând de aci. s’ar fi intors d a dreptul in Bucureşti; alta susţinuta de către organe ataşate cancelariului Imperiului German, precum este „Gazeta Germaniei de Nord," dupe care d. Ion Brătianu a însoţit pe Rege la Berlin şi a participat chiar la prănzul dat la Potsdam. Importa a se şti care din aceste două versiuni este cea adevăiatâ, pentru ca sa se poală stabili just caracterul presenţei la Berlin a Suveranului nostru ; şi de aceea cerem ca „Monitorul oficial" sa ne lămurească printr’un comuuicat. De-atunci, îndeajuns timp trecut-a, şi totuşi foaia oficială n’a binevoit să ne dumirească, Pe căt de mare grabă pusese onorabilul guvern— de şi in lipsa d-lui prim-ministru din ţară—d’a desminţi convorbirea ce a avut loc intre acesta şi d. ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariei in Bucureşti, pe atât de inderâtnic se arată cănd e vorba de fapte şi ees-tiuni a căror gravitate excepţională nu se poate tăgădui. Pentru ce ? Lăsăm pe public să conchidă singur. Şi tăcerea e un respuns. CRONICA „Binele Public," de la 10 August curent, a reprodus dupe ziarul „Dunărea" o denunţare, prin care, intre altele, se atri-bue poliţiei oraşului Brâila impasibilitate şi neglijenţa cu ocasiunea furturilor comise in interval de la 1—8 August curent, şi se afiimâ câ 18 sergenţi de oraş sunt deturnaţi de la posturile lor in mod arbitrar, spre a servi pe la diferiţi funcţionari şi particulari. Ministerul cerând informaţiuni de la domnu prefect al judeţului Braila, acesta a trimis un raport prin care desminte cele denunţate de „Dunâreu". * — O comisiune compusa din d. d r Capşa şl inginer Mauovici, a plecat la' Constanţa ca sâ facă o anchetă in privinţa construirii carantinei d’acolo. * Un mic scandal s’a întâmplat luni, zice „l’Indâp. roumaine," la gara Târgovişte cu puţin mai nainte de plecarea trenului de Ia 8 ore dimineaţa. Nişte arestanţi aduşi de la Văcăreşti in trăsuri irichise spre a fi transportaţi la Telega, nu voiau sâ se co boare şi ameninţau pe dorobanţii ce’i escortau. Sergenţii de la gara interveniră, dar in zadar. Arestauţii n’au vrut sâ se dea jos din dubă şi a trebuit să'i ducă inapoi la Văcăreşti. Abia a doua zi a putut sa fio trimişi la Telega. * In Craiova apare un ziar pedagogic al corpului invâtatoresc primar rural din judeţele Dolj şi Romanaţi, intitulat Şcoala rurală. — Ii dorim viaţa lunga. * Cu numârul de mâine, se sfârşeşte istorioara Un don Juan pocăit, ce publicam in foileton. De sâmbăta incepe-vom o altă istorioară mişcătoare, un episod al marei Revolutiuni lranceze, intitulata Orlino, cap de briganzi. * Din zi in d. Jonescu cu trupa sa ştie *4 câşt;ge târâm. Nu e seară de represintaţie când gradina Stavri, unde joaca, sa nu fie visitată de un public ales şi numeros. Ştie de altminteri inteligentul director d'a pricepe gusturile tutulor. Unora le da opere, altora comedii, şi celor mai mufii şanaone-te, pe cari le execută ânsuşi cu un alt talent deosebit. Alaltâ-searâ, şansoneta Ovreiul in garda na{ională i-a atras aplauze numeroase, şi meritate. Deasemenea, tânârul Gabrielescu, gelos se vode de succesul lui Ionescu, smulge şi el publicului aprobări si aplauze. In Cimpoiul fermecat a plăcut cu deosebire. Pe lângă aceste cestiuni, se va invita co-misiunea a se rosti şi asnpra mijloacelor ce ai crede mei nemerite pentru a intâmpina lipsa in localităţile unde ar asista. Atentat la pudoare. Resboiul aflâ ca Turasy. profesor de limba greacă la şcoala comerciala din Craiova, a venit de vre-o 15 |zile in capitala, având cu dânsul o fetiţa cam de 11 — 12 ani, şi s’a instalat in otelul Gabroveni. Nu ştim prin ce întâmplare, comisarul şi subcomisarul respectiv de politie afland ca profesorul nostru trâeşte cu acea fetiţa in nişte relaţii pedepsite de codu penal, au constatat faptul prin intervenirea procurorului şi a medicului legist. Culpabilu este arestat şi a fost predat judelui de instrucţie. Intre altele, nenorocita fetiţa a mărturisit că seducătorul ei a trăit şi cu sora sa care acuma este silita a ’şi procura hrana ca slujnica in oraşul Ploeşti. Producţia generală a cerealelor D. ministru al agrieulturei, industriei, comerţului şi domenielor a trimis prefecţilor din ţară o circulara prin care ii indeamnâ sa convoace o comisiune compusa de agricultori din toate plaşile judeţului, ce administrează, in numâr cât mai mare. Aceestâ comisiune se va rosti asupra următoarelor intrebâri : 1. Care este cataţimea in chile ce a produs grâul, secara, orzul şi ovâzul in plasa respectiva ? 2. Ce deosebire este intre recolta diu anul acesta şi aceia din anul trecut ? 3. Cam cat are sa producă porumbul şi meiul in anul acosta ? 4. Porumbul, ce se va produce in anul acesta, fi-va de ajuns pentru hrana locuitorilor pftna la viitoarea recolta ? 5. In caşul când porumbul din anul u-cesta ar produce puţin, cam de câte chile s’ar simţi lipsa pentru indestularea locuito rilor ? 6. Daca se alia porumb vechiu şi cam cate chile ? 7. Daca se afla grâu vechiu, orz, ovâz, secara şi cam cate chile ? VIOL Acum vre-o 10—12 zile, noaptea pe la ora 1. doua fete : Mariţa Petrescu şi Ana Guli, servitoare la d. Lang, intorcându-se de la balul unguresc (din str. Occidentu), au fost arestate de un sergent, supt motiv câ nu ar fi permis sâ umble cine va pe strada la acea oră, şi fură conduse la arestul secţiuni 22. Pe cănd erau in odaia arestului, epistatul „Anghel V. Dumitrescu" le ia de acolo şi le introduce in o altă odae, unde nu era lumină de loc. Aci au fost apucate fără veste de doi indivizi, necunoscuţi şi priu silnicie au fost violate. Una din ele Mariţa, a fost desvirginata. După comiterea acestei mârşevii, spune Pesboiul, fetele au fost liberate de numitul epistat Faptul s’a denunţai parchetului, dar nu ştim pană azi ce dispoziţiuaî s’a luat ; se afirmâ numai câ nişte persoane influente staruesc a cocoloşi lucrurile. E trist a vedea asemenea fapte scandaloase 8âvârşindu-se in localul unei autorităţi publice, şi mai ales a poliţiei care e datoare sa le previe ; dar ar fi şi mai trist daca indrăsnetii făptuitori ar scapa ne pedepsiţi. * Carciumarul „Ioan Manolescu," diu dosul gârei Filaret, supt cuvânt ca ’i ar fi rupt un strugure din via sa ce se afla pe câmp liber in partea locului, a bătut alalta ieri pe la orele 12 şi jumătate zioa pe im băi st de 10 ani atăt de tare, in fata vămii de la Filaret, in cat bietul baiat a râma* aproape mort. Iarăşi Varianta Serbesti-Haun-Conachi Iată respunsul ce da „Posta" d-lui C. 0-lânescu, sub director general al cailor fe rate, privitor la varianta Şerbeşti Hanu-Co-nachi : Când am vflzut respunsul ce faceţi prin jurnalul „Timpul" No. 170 din 8 August curent, relstiv la articolul nostru intitulat varianta „Şerbeşti Hanu-Conachi," şi prin care, basaţi pe telegrama şefului de întreţinere al secţiunei Galaţi, d. inginer Godini, d« - minţiţi cele publicate de noi prin acel articol ; imediat am şi cerut diu nou in-formaţiuDi corespondentului nostru spre a reveni. Astâ-zi posedâudu-le, ne aflăm in posi-ţiune a afirma ca cele scrise de noi sunt foarte adevărate, cu singura deosebire numai că nu intre Vameş şi Independenta sunt podurile crăpate, ci de la Vameş iu spre comuna Tudor Vladimirescu. Şi pentru a scuti pe d. Olanescu de a mai căpăta răspunsuri a?a vagi şi departo de a ii adevărate de la subordonaţii săi, ii punem pentru aslazi in vedere sa intrebe pe d. Godini sa i respunda, dacă d sa singur nu poate sa vi” la iaţa locului, de oare ce „lucrul e foarte grav,“ după cum in-suşi afirma, sa intrebe zicem, pe d. Godini, cum se găsesc rampele No. 1 şi 2 peste care trecerea e imposibila. Şi primăria a cerut şi locuitorii au reclamat ca sau sa le darime sau să le repare, dar păua acum n’au avut nici un resultat. Să mai respunda d. Godini cum se găseşte podul de lângă cimitirul comunei T. Yiadimirescu, care era sa lie causa unei mari nenorociri, de oare ce copii jucâuilu-se, dăduse foc la surcele şi de aci luase foc proptelele ce sprijiuesc podul crăpăt; lucru ce a făcut pe primărie sa pună un gardian ziua şi noaptea. Sa respunda d. Godiui cum se găseşte podul din satul Vameşul, alăturea de biu-ruul fostului ing'ner când se lucra linia, precum şi un altul mai inspre Pisc. Sa respunda d-lui la aceste, Ue şi mai avem şi altele ca d. es. cel dintre rampa No. 1 şi podul Gerului, precum şi cu ca-numl Ue la podul Gerului, care de şi nu e crăpăt, dar nu mai serveşte ia nimic, neputend trece vitele din cauşa glodului dm el. Noi cerem d-lui Uleuescu, de oare ce a luat condeiul şi ne a dat un respuus, pe basa 1 Autoritatea comunală s’o punem pe drept, nu ştie de căt de ordin, condiţie împlinita cu prisos de doctorii care avea de la Prefectura şi bumbaşir călăraşu. Es-cepţie a fost numai scriitorii satului care se jelueşte Ia lume că Doctorii la chemat in casa la sine şi l-a amerinţatcu revolve-ru, ca ?a nu mai spue ca n’are dreptate. Legea poliţiei rurale da drept a se aduce vite la obor din pâmăntul unde nu suntin-voeli, dar nu permite a se ţine incliise de cat pana la dovedirea stăpânilor lor, cari răspund stricăciunile. Legea do asemenea nu da voe nimănui chiar avănd dreptate sa ia singur averea cui-va. Legea penala insa daca s’ar aplica bine, poate ar prevedea ceva zile amarate celor ce imitea-ză pe eroii din Maraton. Dar asemenea exemple din nenorocire n’are cine să le mai facă. Oameni oneşti, romani neaoşi, nu ca veneticii pripăşiţi in partidul roşu, şi făcuţi pe negăndite căpeteniile ţării; —romani pesle cari au trecut multe vremuri grele, au ajuns să crează ca liberalii naţionali au iutreeut pe tătari in prade. In anul espirat un arendaş, ne patriot, numai ca a avut in serviciul său un călăraş vro câte-va zile, fără să facă cuiva vr’un rău sau vr'o necuviinţa căt de mică, a fost condamnat la 6 luni de închisoare de Trib. Teleorman care astăzi este o sec-sie a poliţiei din Turnii. Noroc că curtea din Bucureşti n’a dat nici o zi Punem prinsoare c-ă fapta doctorului va trece fără a vedea vr’o instanţa. Ruşine nu mai au aceşti oameni nici cat prostituatele — Chiar de s’ar trimite vr’o cercetare, par’că am vedea sciis in „Monitor" că nici o vita vază, noi românii ce pătimim de la aceste lipitori, care ne-au luat şi cămaşa, lâsăndu-ne goi pe drumuri. Gheorghe Mimole A ni ca Manolo. Domiciliul nostru este- comuna Sipotclc, Bnliluni, judeţul Iaşi, p;aca REVISTA ZIARELOR Românul respunzend la unelo obser-vaţiuni din „Gazette de Koumanie", nu ştie, daca cele scrise de această foan sunt uu comunicat sad un sfat. Insa naţiunea ştie, cine a fost, este şi va li .Romanul" şi o probă, că naţiunea cita neapărat sa ştie acesta, este, că vorba „Românul" e repetata de 20 de ori, iar ştie de 10 ori in această revistă a'„Românului" atotştiutor I unei iulormaţiuni greşiie co a avut de la j nu s’a adus, nici'un zapis nu s’a făcut. Roşii subalternul seu, ta vie singur la laţa locu- nu văd, nici vor să audă faptele cari ’i de- lui să cerceteze ca tă se convingă cu ochii şi atunci primim ori ce dtsminţire. Corespondentul nustiu ne promite incâ detalii, asupra altor inconveniente de pe aceasta linie. Le vom pune in cunoştinţa pti blicului indală ce ie vom primi. DIN TELEORMAN Un abonat al nostru din Teleorman ne trimite următoarele şiruri, asupra cărora atragem atenţiunea d-lui ministru de interne, rugându-1 ca, in interesul adevărului, să trimită o ancheta spre ase coustata faptele denunţate : mască. Se.cuestrarea vitelor, până se va face acte de datorie, sunt fapte patriotice, actele luate iu asemenea mod sunt valabile. Atăt de o cam dată. Vom mai reveni asupra acestei Cioclovine liberale, care are pretenţia sa ajungă deputat, negreşit cu liberi alegeri ea estimp. Uu Teleorniăueau, Binele public Întreabă pe guvern : „Căile ferate sunt ele apanagiu al putin-ţilor zilei, ori proprietatea esclusivă a Statului ? Administratorii căilor ferate romane până la al noulea grad hierarchie iu jos, eărmuitoni ţârei până la al noulea neam ascendenţi şi descendenţi, gazetarii oficioşi pană la a noua spiţă, a Impiegaţilor şi reportorilor lor, pot ei usa, în trebuinţele lor cu totul private, de parcursuri şi transporturi pe căile ferate, in alt chip de cat p.in plata taxelor legiuite, ca orice muritor de rend ? Lipitorile satelor Domnule Redactor, In zilele trecute, Doctoru Primar G. Ico-nomu, insoţit de servitori săi şi un călăraş dat de prefectură, iau din vacâria satului Piepii Siaviteşti care nu era pe moşia Doctorului—are şi el vr’o suta pogoane aci — şi le inc-hide ia obor... Femeeie si copii es să vadă ce se iace cu vitele. Doctorul ca un viteaz ordona călăraşului a trage sabia, şi chiar el ameriuţa cu revolveru pe o fe-mee care fuge ţipând. Dupe alarmă şi blesteme s’ar fi crezut că au intrat turcii in sat. Do .â zile d’a răndul liberalul Doctor se tocmeşte in linişte cu ţăranii faţa cu autoritatea comunala, şi nici o vita uu ese din obor pană nu se face act in toată regula prin care locuitorii declara ca sunt datori a plaţi erbărit şi a face munca Doctorului pe acest an şi pe viitor pentru izlaz ce nu exista. Bieţi oameni sau bietu popor suveran, cum pe ia trebuinţe ’l ponoseşte voinicii liberali trebue să plătească sibarit şi muncă pentru acelaşi izlaz de două ori: odată celui cu izlaz unde au şi paşunat vitele, alta data Doctoru iui fără sa aibă izlaz, dar este patriot de frunte, cu putere de călăraşi—eu săbii gata de dat, cu voe d’a practica libertatea cu revolveru. Din Iaşi primeşte Reshoiul următoarea plângere : Domnule Redactore! Am auzit de oameni că vă interesaţi de ţăranii care sunt asupriţi. Âşa fiind şi eu unul dintr’ănşii, numit Gheorghe Manole, vii de a vă de- nunţa următorul fapt : Ducăndu-mă cu soţia mea la Iaşi unde avem un băeat care este in jandarmi călăii, numit Vasile Manole, ne pomenim in mijlocul drumului eu arendaşul moşii Halceşti, plasa Bahluiu, judeţul Iaşi numit Marcu şi cu vechilul moşii numit Haim şi cu Vasile, fecior boe-resc, ca fără de multa vorba no desbracă pe amăndoi, zicănd ca fiul no-tru i-a rămas dator, căci fiul nostru a fost luat iu armata nesocotit şi era tocmit la plug la Marcu proprietarul moşii, şi Marcu Ta scos dator. Aşa dar vedeţi, d-le redactor, cum noi îomănii suntem desbrăcaţi de ovrei hoţeşte pe pâmăntul nostru românesc. Ducăndu-uiă la onorata Primărie a co-muuRŞipotile unde găsind numai pe ajutorul de primar Sara (care şade fără de plată in casele ovreiului Marcu) şi spuin-du i de cele de mai sus, d-lui ne a respuns că n’avem nici o dreptate, ne-a insultat şi ne-a ameninţat că ne pune la arest. De aceea, d-le redactor, vă rog să vine-voiţi a publica iu aceste puţine rânduri ca să se România liberă blamează modul in care lucrează parlamentele noastre. Se croesc legi şi paialegi, se votează cu iuţeala ghilotinei, numai că acest instrument tăia capul, pe când legile noastre mai zăpăcesc capetele deja prea incurcate. Nimic serios, nimic rumegat bine ; toate merg la noi val-vertej şi anapoda şi deci cată să ne ducem şi noi pe copcă. Noi nu terminam un lucru, şi ne apucăm de alte zece, care su’uţelege câ iernau toate baltă. Gălăgie căt pofteşti, treabă ioc. Se apropie termenul deschiderii Camerelor de revizuire. [Te au fâeut oare comisiunile, suveomisi-uuile şi extra comisiunile însărcinate cu alcătuirea proectului de revizuire? Nimic nu se ştie, de cât uurnai că—diurne s’au plătit. „Ducii I mu ţa vrea rcsboiul, pe care foile parisiene de orice nuanţă il prevestesc de câteva septămăni pentru un termen mai mult sau mai puţin scurt, nu e probabil, câ Germania va lăsa pe franceji să’şi alea-gâ momentul ce li s’ar părea mai favorabil. înţelegem de minune urâtul ce poate causa bărbaţilor de stat franceji puterea crescândă a Germaniei, in fruntea unei puternice alianţe in interesul păci, alianţă a cărei intimitate se manifestă, afară de multe alte simfonii-, prin Întrevederea dela Tşl. in relaţiunile Germaniei cu Italia .şi cu Poarta şi prin presenţa regilor Spaniei, României şi Serbiei la manevrele imperiale. Nici odată nici cliiar in epoccle cele mai strălucite ale vechiului imperiu, un imperat, german n a fost Înconjurat de o asemenea forţă, ca astăzi im paratul Wilhelrn şi toate in-ţngele politicei franceze, ce se arată in diverse domenie ale politicei europene, nu vor li in stare să sdruncine această forţă..“ Mai departe foaea germană ameninţă pe Franţa, că dacă nu se va lăsa de agitaţiuni anti-germane va scăpa de pedeapsă ! Unul din motivele, ce ar fi determinat pe prinţul Bismark a adresa francejilor acel alarmant avertisment este. se zice, intenţiunea guvernului francez de a mobiliza, cu titlu de in-ecreare, un corp de armată ia frontiera franceză dela resărit (spre Germania). Guvernul german, la rSndul ' seu, va cere dela parlament mijloa-! ce, pentru a mobiliza, cu titlu de incercare, unul sau doue corpuri de armată 1 - T presei europene sunt cu tc acord spre a o disculpa de le neaştaptate şi nemeritate, chiar califică, procedeul cu o ■ tate semnificativă la un tor, care nu poate fi bănuit j ţialitate pentru ţeara noastră. Gestiunea pajorelor ungur ic Croaţia nu sa resolvat ănc] ' Banul Croaţiei, Peiacevici, căt dinului Mihaloviei au stăruit gă ministrul-preşediute Tisza ii impună ăncă reaşezarea acele j°re cu inscripţia ungurească U rece s’ar putea provoca turbuil mai serioase. In grădina Tuileriilor din P dat o serbare pentru Iscliia, L fost stiălucită. Se zice că recet* de 500,000 franci. In frontului ficielor era inscripţia : „ Alliancef co-Italienne. “ nu Prin Berlin circulă sgomohU pre o apropiată întrevedere a nd râtului Wilhelrn cu Ţarul Alexi< care acum se află cu Ţarina 1 J penhaga. O telegramă din Cattaro spil. pe acolo se verbeşte despre pitfu prinţului de Munienegru la Soli; a şi căsători pe a doua sa fîiit prinţul Bulgariei. DIN DOBROGEA A Dacă cele scrise in foile germane şi mai ales in Gazeta de Colonia, sunt adevărate sau Raţiunea salută cu dragoste pe fraţii a-duriiiţi la o serbare măreaţă in Braşov şi face pe scurt istoricul suferinţelor ce au indurat Romanii de peste Carpaţi din parfea Ungurilor. ECOURI STREINE Franţa şi Germania Ochii tuturor politicilor sunt in-dreptaţi spre cele doue puteri, împrejurul cărora se crede că se vor forma doue tabere opuse. Unele state europene se vor grupa in jurul Germaniei, altele se vor alia cu Franţa. La acestea şi alte asemenea combi-naţiuni a dat ocasiune articolul din „Nord. AII. Zeitung.“ In privinţa a- ceasta o foae germană scrie ; nu, se va vedea mai bine din următorul respuns, dat de cătră „Temps“ : „E permis să despreţuim tonul indrăsueţ al Gazetei de Colonia, dar nu putem lăsa să se considere ca a-devSruri demonstrate nişte ipoteze gratuite, ce sunt explo tate contra Franţei. Nici odată n'a fost vorba de a se crea noi batalioane de munte, ci numai de a cantona batalioanele existente de venători. Este bine să repetăm Gazetei de Colonia, că creditul de şapte milioane, a căror Întrebuinţare o indică cu atâta complezenţă, nu există decăt in imaginaţi unea ei, că acel credit n'a fost ni ci cerut, nici votat, că făcut aluzie in unele foi la tualitate, ce nu putea alarma pe nici unul din vecinii noştri. Nici odată n a fost vorba, o repetăm, despre frontiera de la ost: acest amănunt, asupra căruia so inverteşte toată polemica. a luat naştere in imaginaţiu-nea unui corespondent al foaei dela Rin.... Franţa nare să se apere, avend conştiinţa că nu merită imputări. Organele cele mai considerabile ale Sinucidere La 10 August, pe Iad , 7 şi jura etate p. m., individul Amet isut din oraşul Constanţa s’a iuiunghiat >,jJ cu un cuţit. Gasul liind grav, s’a Ira-'pol tat indata la spitalul comunal, spre a da ajutorul trebuitor. Omor. — Tătarii i din cătunul Eu fci *x> eliioi, comuna Biulbiul, judeţul Consul fiiud informaţi că mocanii le calcă grX I , le şi fură pepeni, a plecat uu numârfc,#. ca să le pâzeascâ. La depărtare de 50 i, i> tre aproape de pepenărie au auzit niscai» pote de la oi, şi, crezând că trebue st acei cari le iac pagube, au mers iu aci d recţiune, unde au găsit o turmă păziţi; ÎW un cioban al lui Dan Jiauu din Mejl • - Luând pe cioban împreună cu oile sp I duce la sat, pe drum ii a ajuns to ti n a mimai s a o even- care s’a opus c >iU nu iai ameninţând culo- şui seu Dumitru Jianu sa fie duse Ia obor, pe cuveut câ făcut nici o stricăciune, magul pe Beitula Regep-Hu-um Hngi man, unul din tătarii duşi spre paza ii J dinilor, voind să apere pe tovarăşul se a lovit giav iu cap cu un lemn de coasiplţ Jianu, caro a şi căzut jos; iar a duoa I Încetat din viaţă, Y| —------- - c. Ml ►■SI! ‘U Din Districte Spânzurată. — Femeia lia lui Ion Dumitru Buloci FOILETON 17 UN DONJUAN POCĂIT (Urmare) VII Provocarea Scarlat, cu faţa palidă, privirea posomorâtă, ţinuta solemnă, merse drept spre Montevrain. Acesta C*i iutinse mana; Scarlat nu i-o dete pe a sa. Montevrain, mirat şi biesat.se scufii. Trăsurile feţei reluară deodată expresia ironică, arogantă ce i-cra obicinuită. Nu mai simţia . nici oboseală, nici dureri. Reintra inrolulseu... Eduard, nedumerit de ceea ce vc-zu, mirat de asprimea lui Scarlat, privia când pe unul cănd pe altul, cu aerul unui om care se incearcă a desiega o enigmă. — Aştept, domnule, să’mi spuneţi obiectul visitei d-tale, zise Montevrain foarte rece. — Domnule, respunse Scarlat, ne-ai spus ieri o istorie; vin şi eu la rfindul meu a‘ţi istorisi una. — A I foarte bine ! Ve ascult. Vocea lui Scarlat tremura ; se putea vedea cu uşurinţă că, spre a se potoli, eşi dedea mare silinţă. — Un om, zise el, un miserabili, abuzând de un serviciu ce făcuse, de o ospitalitate încrezătoare, făcu a fi iubit de către o teneră fată, întinse o cursă odioasă simplităţii ei, recunoştinţei sale, şi dispăru npoi ea un laş, nelăsănd, drept urme in trecerea lui prin acea casă unde fusese primit, decăt disperare şi lacrimi. Montevrain, cu cotul pe genuclii, privia ţintă pe Scarlat şi’l asculta cu nepăsare. — Urmează, domnule. — Victima acestui om, reincepu Scarlat, susţinend cu tărie privirea lui Montevrain, fu silit să fugă din căminul ce a văzut o născend. Venită la Paris, trăi acolo retrasă şaptesprezece ani; crescu o copiliţâ până in verstă de ilj ani, căreia ii ascunse trista taină a naşterii sale. Azi. domnule, au căzut p’acesto doue nefericite urmările fatale a posiţiunei lor; Muma moare sferşită dc dureri şi suferinţi, şi fiica, fără avere, fără nume, respinsă de tatăl aceluia pe care 1 iubeşte, are să rSmăe singură in lume, lipsită de sprijin, fără mijloace, pe cănd o fiinţă fără suflet, incapabil de o reparaţiune, se in-gămfă de nenorocirea lor, pe caie o spune intre glumele şi rîsetele prietenilor sei. Ou căt Scarlat vorbia, se vedea o —Da, Jidiota, a cărei viaţă ai ofilit! — Zici că ea are o tată ? Un anger căruia i-ai omorât viitorul ! — Dar d-ta, cum se face că?... Cu ce drept?... — Eu, domnule, am voit să fiu soţul acestei fete; am voit să fiu fiul Alexandra din Slâvefţ -------nU mişcat. — Ve cer câteva zile, domuu*. inainteda mffpune ladisposiţic d-tll — Câteva zile ! ■ i . . acestei mume desuădejduite; crima ciudata lupta m fisionomm lui Mon- d-tale nu’mi iasă acum decăt datoria tevram; un viu interes de curiositate da le resbuna: pentru aceea am si sterşese aroganţa pnvirei sale şi in- venit ia d-ta, şi Ţi repet că eşti un noma smuznlm sen infam si las ! ’ duicise ironia surîzului seu. — N’am avut dreptate, domnule, urina Scarlat cu un glas provocator, n ain avut dreptate cănd am zis câ autorul atâtor rele a fost un las infam ? un Eduard apucă de mână pe Scarlat. — Nenorocitule 1 voeşti să mori ! — Dumnezeu emi va ajuta, şi voi face dreptate I Montevrain se reaşezase. Cofundat t*2Td U "“D 0,’setare aMnk « b-ltor Scârbit m A ,.u llle‘ '°dc nimic, că n aude nimic, u.itoi, Scai lat muia scos dm fire: Jn faţa acestei . Dai bine n auzi domnule; aş- Scariat nu tcpţi, pentru a te deştepta, să Ţi as- - Fi \ ci 1 in fiiţî.1 n imionilp Ol ivi a t* cî in ^ i* - . lieta ? Ginui ju. g.l putlll S;inge m vineie ,1-taic.spu- n 11 inerţii, furia lui mai avu margini. ls‘ ■ Ei! domnule, spre atace să curbi- gă puţin sânge in vinele Montevrain se printr un resort. mişca ne’mi la ce insultă trebue să recurg ? dm loc ca I Cuvintele acestea fură urmate de _ A! zise Mc'u.n • t- , 1111 8'cst amerinţător, oprit din ferici* - uhtii ■iniL'rŞlt:Ulntelesl rc (l° cătl>e Eduard. beta I ^ M0llleVJ'ai11’ ',u- 1 Montevrain se uita la Scarlat că’ teva momente, şi respunse fără a fi — Sunt bolnav. Cred că n'aţi A să ve bateţi cu un bolnav ? Ş'ap trebue să'mi regulez afacerile. — Trebue să privesc aceste be ţări drept o infrengere ? — O infrengere ! respunse Mo ■ teviain cu acea linişte demnă Ţ dă credinţa propriei sale forţe. Coi sultă pe prietenii noştri, domnule ; ■ vS vor spune daca sunt eu omul ca:» să refuze un duel. Cănd voi fi gat — am dreptul să vorbesc astfel, c oarece eu sunt provocatul — căn voiu fi gata , v6 voiu trimite mai torii. — M6 bizuesc pe cuvfntul d-talGf Scariat se retrase. D’abia trecuse pragul uşii. si Moli* ■ i tevrain zise lui Eduan — Ei bine. prietene, ai vPzut şi ai auzit ? Nu este aşa că tot em mai pizmueşti gloria, şi că sunt ulj om foarte fericit ? (Ta urmai Trad. de Doi TIMPUL [palm. .suferind de mult timp de mintala, şi profitând de lipsa Uu, in z,oa de 5 August 1883 (jurat de un inâr in gradina casei icat in făutănă. — Locuitorul G Trofin din comuna Lâmasoni yuceava, de mai mult timp suferea —p. pelagra, din care causa devenise I iu noaptea de 7 August 1883, e-B casa, s’a aruncat intr'o fântâna Una sa, unde s'a găsit mort. J I dente. — In zioa de 8 August, pe 10 dimineaţa, locuitorul Ivan ca de 23 ani. din comuna Capre Jns, judeţul Dolj, ducându-se iu pa-tae frunza pentru lâeut frunzare, implare a căzut dintr’un copaciu şi I a si incetat din viaţa, gasindu-se t câtre soţia sa. itorul Gheorghe Nicolae Bâescu, in t de 45 ani, din comuna Vultureşti, Jluşcel, in zioa de 11 August suiu-ntr’un pâr al seu din curtea casei şi culeagă pere pentru mâncare, s'a cracă pe careşedea cu picioarele jos a murit după o oră şi ju- — In noaptea de 10 spre 11 individul Ghiţâ Companu din co-Maea-Bursucani, judeţul Tutova, a i cap cu un ciomag pe doroban-i Lupu Ifrim, care, după o ora, a insulare. — In ziua de 9 august, ___|ul loan Bolgan din comuna Dudeştii, rtil l’alciu, in etate de 80 ani sa şipuri strangulare in casa sa. Numitul «yit de alienaţiune mintala din causa jpulagra de care suferea. lat. — In ziua de 10 august, pe la | p. m., sa găsit pe malul Prutului ^ un sugraan şi un băţ. Din cerce-'df \ urmate s’a constatat a fi ale indivi-* lim Ciobotaru, păzitorul vitelor din lîegojeni, judeţul Covurluiu, care, fi mmuia iu apa Prutului opin-■* înecat imbracat cu cămaşă, iţari HSP- Cadavrul numitului nil s’a putut CRONICA AGRICOLA încă din luna Maiu, iu urma ploilor ne întrerupte, s'a spus ca recolta acestui an atat grâul cat şi porumbul, nu promit a 11 îmbucurătoare. Din nenorocire, prevederile noastre s’au realisat ; grânole fiind treerate ada zi, se vede cat de puţin au produs. In unele părţi, iu judeţul Damboviţa,—cum a nunţâ Armonia—abia sau Juat 6—8 baniţe la pogon, şi unde a fost mai bine a mers pene la 18 baniţe. Calitatea in majoritate este buna, dar căta decepţiune pe cultivatori in privinţa cuantitaţii. Porumburile sunt aproape cu totul perdute din causa secetei; pe unele locuri nu a ploat dc câte 2 luni şi mai bine. In multe părţi s'a dat drumul vitelor ne-aveud speranţa a lua nici chiar coceni. Prin urmare vom avea o lipsa in-grozitoare de porumb. O stare de tristcţa se vede pe faţa tuturor şi fie-care este in-gtijat. lanurile asemenea sunt slabeşi lipsa de nutreţ va fi, cu atata mai mult că lipseşte cocionii, cn cari ţăranii scoteau vitele din iarna. In faţa acestei stări de lucruri, bine ar ti ca onor. guvern sâ observe prvducţiunea in toata ţara, şi la caz de trebuinţa sa oprească exportul pentru a nu ne trezi foamete in ţară. i cu “7,"’ l0VindU'1 ?i llzi eălul se găseşte căzut hi pament. -liequiescat in pace,“ (Odihnească in linişte !) Gr. Ventura. (L’Iridep. Roum.) duni la Chicv, spre a se injelegc pentru stabilirea unui serviciu direct intre drumurile dc fier nune. ruse şt ro- Art. 13 al. 2 din statutul socielăţei revistei Literatorul sună ast-fel : . Comitetul general va esclude. m urma raportului co- mitetului judeţean, membrii care ar compromite interesul sau onoarea societăţei.« D. A. Macedonski, directorul acestei reviste şi vice-prcşediutele societăţei, prin nedemna sa purtare s’a făcut pasibil de acest articol. Ca abouat şi membru onorific a socie-tăţei Literatorul, domisionat din acest motiv, cer de la comitetul general indepâr-tarea d-lui Macedonski din societate şi de la direcţiunea revistei In cas contrar, apelez la comitetul local şi la toţi abonaţii Literatarului, sa-1 părăsiască in corpore. Numai ast-fel se va putea reprima şi mai energic infamia comisa do d. Macedonski in ontra d-lui M. Eminescu. Nicu Vlaicii. felurimi Comxmiotit 1 „Romanul" de la 6 August a pu scrisoare a domnului St. Pcrieţea-111, prin care acusa pe controlorul leu de a fi comis fals in acte pubii-âb.isuri in aplicarea legei de urmâ-o comunele Conţeşti şi Racoviţa din .j! 'tuscel. Domnul director al contri j*l°r directe, ruergănd in localitate ca ■ icc'eze laptele, a constatat urmutoa- ■c'.ontroloriil Vlâdescu, venind in zioa Iulie in comuna Conţeşti şi găsind iregularităţi prin ştatele de aI* do scâzaminte iD contribuţiuni, (IBP d* comisiunea de recensemănt din Utonuiii, a refăcut aceste ştate, adâo-"^r.ntr Clisele contribuabili cari fusese I ilegal scutiţi de comisiune. S’a 1 ca statele dresate inaiute de 20 u lusese incâ iscaiite de membrii ***'• *n z'oa când controlorul le a J peutru a dresa aitele. * fapte au fost constatate şi de procuror al tribunalului Muscel, ca- II găsit clementele necesarii pentru lliide acţiune publică contra contro-*' Cu toate acestea, fimd-ca proceda Wrolorului a fost greşită şi pornita 11 exces de zel, ministerul a amen-* acest funcţionar cu 50 lei şi’l-a at in al ta circumscripţie. Ceta ce priveşte acusaţiunea ca £ ntiebuinţat caiaraşi pentru activa-JU'liUiri.or, din procesul-vebal dresat ■rolor, in asistenţa perceptorului şi j»rului de primar in zilele de 31 Iu! August, se constata ca in zioa de |ist a venit in comună un singur ca-Jfrimis de sub-prefeet in urma cere-• |tro!oru!ui; aceasta cerere s'a tăcut iţhv că autorităţile comunale refusau .i«utor perceptorului, fiind intimidate T'uu Perieţeanu-Buzău, arendaşul mo-^uţeşti, care contesta perceptorului de a ridica şi vinde averea mobila , ■buţiunilor. (Monitorul) Iu seara zilei de 8 August, doui copii ai locuitorului Pavel Şeabu din cotunaCuza Vodă, comuna Slobozia Conachi, judeţu Co vurluiu, s’au aprins de la o lampă cu gaz ast-fel că unul a şi incetat din viaţa ; iar cel-alt se alia greu bolnav. In seara de 8 August locuitorul din co muna Cu ara-Radu-Vodă, judeţul Brăila, a nume Dinu S. Cloşca, a venit de Ia munca cumpului şi pana sa se prepare masa, copii săi se jucau pe afara, şi, când erau a se puue la masă, s a văzut că unul, in etate de 6 ani lipsea. Numitul Dinu a eşit 1 căuta, şi mergând cu lumânarea s’a uitat in puţ, unde văzănd pălăria copilului piu tind d asupra apei, a căutat inăuntru şi a ga iit cadavrul acelui copil in fundul apei pe care ’l-a şi scos. Nefiind nici o banuiala de violenţă, primarul respectiv a autori--at înmormântarea, incunoştiinţand şi parchetul. Individul Ianoş Frenţ Lungu din comuna Mirceşti, judeţul Roman, suferea de mai mult timp de boala epileptică. Iu zioa de 9 August, s a dat intr o fantănâ in apropier de casă) de unde s’a scos mort. In seara zilei de 10 August, ivinduse foc la armanul locuitorului Petre Ioniţa din comuna Gărbov, judeţul Ialomiţa, a ars 260 clăi grâu, 168 clăi orz, 60 clăi ovez şi un coşar. Causa incendiului pană acum e necunoscuta ; dar s’a luat măsuri a se afla In zioa de 10 August, un băiat, anume Artemi Petrov, de ani 15, fiul locuitorului Petrov Chircianschi din oraşul Tulcea, rnâ-nănd caii la arie, unul din acei cai l’a lovit cu picioarele de din apoi, din care lovitura, in zioa de 11 curent, a şi incetat din viaţa. In zioa de 5 August, soţia locuitorului Gheorghe Horistianu din comuna Gropniţa judeţul Iaşi, tăcând foc in ograda casei şi fiind vent, o copila a numiţilor, anume Joiţa in etate de 4 ani, aflăndu-so in aproprierea locului, i s’a aprins hainele! ast-fel că pană ce a venit in ajutor părinţii copilei i a a causat mari leziuni, in cat a doua zi a şi incetat din viaţa. Infamia Makedonski (UN OM MORT). Am primit un număr aşa de mare de scrisori, cari aproba iniţiativa ce am luat in incidentul Makedonski - Eminescu, iu cât nu pot respunde de cat in mod colectiv. Exprim deci prin acoste liuii adenca mea recunoştinţa oamenilor de inimă cari au bine-voit a mă incuraja cu aprobarea lor. Această atitudine le face onoare şi probează că in România ori co sentiment bun işi găseşte resuuet. In ceea ce priveşte notiţa circulară tri-measâ de d. Makedonski mai multor ziare ca respuns la lecţiunea dată de mine, Jiu cred că trebue sâ-i respund. Sunt fapte care ucid pe acel ce le comite. Pentru mine d. Makedonski este un om mort moralmente şi nu voiu imita conduita sa faţâ cu Emi- Pentru nenorociţii din Iscliia Aflăm că la 8 Septembrie viitor, se va da o alta representaţie cu tomoolă, in grădina Stavri, organisatâ de redacţia ziarului F) ăţta-B-omăno-Italiană, cu ajutorul unui comitet special, şi sub preşedinţia de onoa-a d-lui conte Tornielli. Comitetul se compune din d-nii Sihlea-nu, direetore la ministerul de finanţe, Maior iţjoimescu, d. Al. Serghiescu, avocat, d, Pagamni, secretar al Facultăţii de medicina din Bucureşti şi d. Alt re d Ronier, comerciant. Darurile pentru tombola se primesc in toate zilele de la 8 dimineaţa pănâ la 5 seara, la redacţia ziarului sus numit, strada Biserica Eui No. 9. undo se vând deja bilete pentru sus-zisa representaţiă. Mai mulţi artişti români şi străini au tăgăduit concursul lor bine voitor. Piograma va fi cât se poate de atrăgă toare. La timp, o vom publica. Procesul colonelului Logadi se /a judeca la 25 August de consiliul de resboiu din Craiova. Consiliu se compune din : D. general Kadovici, pre zident, şi meniuri d-ni general Vlă descu şi^ Ipătescu, coloneii Cernovo cleanu şi Papadopolu. Inaugurarea oficială, a liniei Buda Slănic se va face, se crede, pe la mijlocul Junei viitoare. Cu acea o casie, se va da un banchet la can presa intreagă va fi invitată. Alegerea de alaltăieri pentru com-plectarea locurilor vacante la bursa din capitală nu s’a putut face. Ea s’a amânat pentru altă zi. Aflăm cu plăcere că d. dr. Fio rea Theodorescu. in urma lungi călătorii prin străinătate, pe unde visitat diferitele spitale publice, s’a intors in capitală, punedu-se din nou la disposiţiunea clientelei sale. Pupe informaţii positive ce avem din Sinaia, suntem in plăcuta posiţie d’a anunţa că d. general Manii se află mai bine. Se speră intr’o sănetoşire grabnică. rein- SUMARIUL REVISTELOR B serica ortodoxă română, No. 8 : 1. Misteriul Euchai istiei, 2. Al doilea discurs al sfântului Io in Chrisostomul. 3. Una-ţia sau legea a treea. 4. Roma şi biserica Românilor. 5. Sumarele şedinţelor şftului Sinod. Obervatiimi meteorologice ^Ieri, 17 august, după telegramele primite, in toată ţara, aproape fără excepţie, a fost timp trumos, cerul senin. Numai laRiu-Vadului fu ceaţă. Căldura a variat intre 7 grade (Mihâiieni) şi 20 grade (Tecuci şi Podu Turcului.) Spectacole Momente de distracţie O femee ceru la tribunal divorţul, acuzând pre bărbat c'o bate. — Ce pretext găsea ca să vă bată ? in -trebfi preşedintele pe femee. — Nu ine batea cu pretext, cum zici d-ta, respun-o femeea, ci cu bastonul. Nu e bine să vorbeşti de rău de o persoană de faţă cu ei intr'o limbă străina, căci poate s’o păţi. Intr’o zi se alia in restaurantul de la gara Tergoviştei două perechi de pasageri străini, una germană, şi alta francesă: — Ce mai per lung ! zise nemţoaica in limba sa, uităndu-se la francesă cu admiraţie. — Eşti sigură că e al ei ? zise neainţu in aceeaşi limbă. Presto un cuart de oră franci sa care ardea de nerăbdare d’a-şi rGsbuna, zise tot in nemţeşte bărbatului ei uităudu-se Ia nemţoaică. — Ah ! ce mai nas lung I — Eşti sigura câ e al ei ? răspunse bărbatul in aceiaşi limbă. Ve puteţi inchipui mutra ce făcură nemţii. Un domn plin de guturaiu conversa in-r’o zi cu o doamna tenerâ şi frumoasa. Pre când vorbea domnul strănută, — Sâ v6 fie de bine, zise doamna. — Mersi, răspunse domnul. Preste căte-va minute el iar strănută. — Pre pofta iuiinei, zise doamna. — Frea ve angajaţi doamna mea, răs- punse domnul aruncăndu-i o privire numai foc Gara lumii. li Fosta grădină Stavri. — (Gradina societăţei Liedertafel), sub direcţia de scenă a d-lui I. D. Ionescu, joui 18 august 1883, se va representa piesa : Portărei din Paris, comedie cu cântece in 2 acte din franţuzeşte jucata de toata trupa, intermediu cântat de d-ra Marineasca şi d-nu Gabrieleseu, Barbu lăutarii, şansonetă comică de d-nu V. Alexandri, cântată de d-nu I. D. Ionescu, sâmbătă 20 august 1883, beneficiu d-rei Amelia VVellner cu frumoasa piesa : Năbădăile dramatice, drama, tragedie, operă, balet, comedie şi operetă in 4 acte Teatrul Dacia,—Direcţiunea GrigoreA. M-moleseu. Joi ia 18 .August 1883, repre-sentaţiuno extra-ordinară, dată in „beneficiu." Se va juca piesa : Curierul de Lyon. dramă in 5 acte şi 8 tablouri, tradusă din franţuzeşte de M. Pascaiy. Tu curent! : Beneficiul d-şoarei Ana Popes cu, se va juca piesa: Dama cu camelii INTERNATUL DE BĂIEŢI 11HELIADE-RADULESCU Situat in localitatea cea mai sănătoasă a gradinei „Heliade", din piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor face după metoadele cele mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai in-veţa gy in naşti ca şi exerciţiele militare. In institut sunt instalate băi calde şi reci cu duşi pentru copii. înscrierea şcolarilor so va face de la 20 August corent. de închiriat i1;;,1;- ' giul al Ii-lea din casele de pe Calea Victoriei No. 145. proprietatea d-lui loan Ciu-flea, în care actualmente se afla instalata Legaţiunea Italiană.—Acest etagiu se compune din 12 camere de locuit, Seră de flori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori, grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădina în faţa casei, avend introduse gaz şi apă. _ Doritorii sa se adreseze la tipografia D-lui N. Miulescu, Sala Bossel. Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţi uni de la orele 8-9 a. ni. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 NOTIŢE BIBLIOGRAFICE INFORM ATIUNI O conferinţă de funcţionari de drumuri de fier ruşi şi romani se va a- A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Droc-RarcinilU, director al gimnaziului diu Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. A eşit sub pressa următoarele cărţi didactice aprobate de Onor. minister al instrucţiune! publice. Gramatica partea I Etimologia. Idem partea II Sintaxa. Carte de citire gnjcă coprintjend numele şi verbele în Omega. Doritorii se pot adresi la ori ce librărie precum şi Ia autorul lor Dr. G. Zotu, strada Poetului No. 12. Bucureşti. Prescurtare din Istoria Românilor, lucrata pentru elevii şcoalelor primare de ambe-sexe de 13. B. Secăreanu, institutor public in capitala. Cartea esto aprobată de ministerul instrucţiunii publice ; « ilustrata cu 17 figuri. — Preţul unui exemplar 80 ani. I)e venzare Iu fraţii Ioaniţiu. CĂILE FERATE ROMANE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu începere de la -20 Maiu 1883. La Ploejti, Buzău, R-Sărit, Focşani, Mărăşeşti Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 4fi minute seara, ia Ploeşti (Sinaia, Predeal (Buaen, R-Săraţ, Foc-jani, Marăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. Ea Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul miit la Bnzdn, R-Sărat, Focşani, Marăşeşti 5 ore 80 m. d. m La Piteşti, Slatina, Craiova, T-SeTerin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (trea dc persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) 0 ore 10 min. d. a. (tren miit.) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti R-Sărat, Buzeu, Ploeşti (trenul accelerat) 5 oro dim- De la Galaţi, Brăila, Buzdn, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Bnzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) 11 ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. Do Ia Vdrciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Pi-teşii 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat n ore cO min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) Dc Iu Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) tO ore dimineaţă (tren de persoane; 9 ore 15 min seara (trenul mixt), CURSUL BUCURESC1 CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. GO. Strada Lipscani. No. 00. Fe siua de 18 august 1883. Comp. Vând 5olo Renta AmortîsibDît. . 0 93Sia 1 941'. 5"|n Renta Românit Perpetua , 02t|. 93 - 6uj0 obligaţiuni de stat . . 99112 100 --- 6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 102V- 103- 5o/o > Monicipale .... 84 --- 84//, 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 282--- 235--- 5ofo Scrisuri funciare rurale. . 91 V, 913|. 7mo Scrisuri Ruralu . . 102- 102/|2 5o[0 Scrisuri fonciaro urbane . 88’/4 sas;; tio[0 , , , 971/4 988|, To{o , , , lOlSR 1021,4 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Băncei Naţionale Româue2501 1380 1400 , > Soc. cred. mob. rom. 2501. 210--- 212- > > > ltom. de con-trucţii 5001. 505--- 510--- • , » de Asig. Dacia-ltom 800 I. 415--- 420- k » » » > Naţionale 200 1. 240--- 243- Dlverso Aur contra argint. . 1 00 1.70- » > Bilete de Banqne 1 00 1.70- Fiorini valoare Anetriaca. . 2 II 2.12- \lirci germane. . . . 1 23 1.25- Bancnote francese. ... . 99 >1 1 100 'li TIMPUL «# fU SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME eimale f.u 15Q nleda>le pr, 53®§^par i ‘ZJfitl1 1 8 T 8 (sScDpa Garantă si (jură dată inscris. Or. „ _ SIlNGER C « poarta marca Mafiirjde tuşul n i:\v yokk. do sus a • lai Fubricei. C. NEJDL1 N GER, A*ont gencrn) MAŞISELE DE CUSUT iU OJUGINALEAS A LUI s înger |j N-B ~ Nc (lormil cli^consiâcrc; ciouneprcDares % l/pari'â’îlciD'rrjc Ies Flarausde Pilalesqmproscnierrnl II un CACUKTD'MUîtYr RISACTlf. tete * la pârtie Inlerteure fi aoIxinchon.ot la bunmlurr ci ăfHi'vnis. ____ fluţ^lioTuipa r?c ,i'f. Anlaut dubla de Olanda. Auiset de Bordeaux Absent de Snts Ananas de la Martlnique. Banane de lu'Bayoua. Benedlctln-Bltter de China autlfebric. Biter din via trovldenzel autl Coleric Cbartreuz, alb, galbin, şi Verde de la grand Chai'trenz Francla. Curaso de Olanda, alb, verde sl orange s?c, (le la Vimand Fookin Piperuilnt, verde, galben, şl alb de la Get. Freres din Francla. Cognac vienx, Cognac lin chuinpagne. din Cognao. Llqnernrl tot felul de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renn-nilta Mustiră de ilio, Marascliino Ţuică Naturală. Boninrl adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnncb In Cognac. Hhnin şl in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beştl, Brăgăşani şi de Dealu mare. Creţuri moderate, serviciul conştiincios.' Cu stimă, D. G. MOCIANU. ITRTi Administraţinnea: PARIS, 22. bonlep. Montmatre. PASriLLE DIGESTIV fabricate In Vichy cu Săruri estrase din sor-giAţi. Ele aă ună gustă plăcută şi producă nă efectă sicură contra acri-meloră s’a greleloră mistuiri. SĂRURI de VICHY pentru BAI Ună sulă pentru uă baie, pentru cel cari nn potă merge la Vichy. Spre a ivita contrafacerii1 ei se c/ră pe tât* produsele marcm ('^Controlului Statului francese ’ Deposită In BncurescI la DD. War-tanovitz şi Herţog. „LA CAVALERUL DE No. 2. Colfu Stradei Şelari şi Covaci No. Pentru sesniHil do Vară am primit din propria noastră fah.î; j ţmiif din Europa un Imens asortiment de Costume de vuiion dl Carii, Travers. eto. Costume de Ciişmir, Orleans şi Does englesese. Veste broţjttl l'ues si Pkjuei. Mantale •!•• voîftge de Cocs. cb tVcos blrc recomandăm 1 ele m.ii moderne l‘;irdesiuri de Coeimin si Maus gros- 61 * ostume eu şi Iftră iulie de Diagonal. Şevpot, Cnmgarn si retlot 1 | vert. PANTALONI NOUVEAUTE cte. etc. Preţuri recunoscute de moderate Cavalerul de mode IPSOS DE CAM PIN A CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE ilare deposit la l)-nii F Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 PRIMA CASA de CONFIENTAjn TERA Aceste HAPUltlLE convine contra: Afecţiunile «crefulese, Unu, Rachitiamu, Annemie. Conatitutiunile lymphnlice. etc., etc. N. B. — Trebue observai Semnătura ndstră alalurafa aci pusă in .josul eii-chelei. A SK FERI DE CONTRAFACERI V **___________________________/ MAC) ASIN foudat in 1879 -jLJLQ-JL&xisrior DE t-t-rtt f | Je 1 «irul Naţio Bucureşti COLONIALE Sl DELICATESE D. G, M0CIÂ1U YI8-A-YIS DE THEATRITL NAŢIONAL An un maltei nobil hni, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la monagnd casei, au importat de la ceh mai bane rase următoarele Blufuri fine. Anunciu Important PENTRU DOMNII TIPO LITOGRAFI Sub-scrisul primesc ori-ce comande atingătoare de arta Tipo-Litoprafiei şi electuez eu eondiţiuni avanta-gioase, fiind singurul representant in Romăuia a Fabric,clor de Maşini Tipo-Litografice H» MarlnOlli din Paris, Albert & Cle din Frankenthal. Bavaria. .......... Asemenea se află la sub-semnatul in deposit Cerneala tipopraficu de toate teluri Unii de alamă, litere de metal si de lemn. de la cele mai bune fabrici. J. SCinVARTZ Strada Colţei 24 bis. Bosse/,, CONSTANTA f .Slaţiiinea llalneara MARELE HOTEL CAROL I MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE _ Mare sală de mâncare, saloane de conversatiune de jocuri şi de dans. Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. ^ Stagiunea bai or* va începe la 19/i imiitî 18S-î Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede-2 rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor 02 nora cu presenţa lor. 2 Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe terata 2 cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu fo-2 enri de artificii. 2 Tarif special pentru cei cari caută cură până la 1 Iulie şi după 2 15 Septemvrie st. v. 2 Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di* rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. Atragem atenţia 011. public asupra curei (le struguri din vi-2 ile Constanţei. mxxxmf'X'X'JGfx CEL MAI MARE Sl DISTINS MAGASIN PILULE» BLANCARD h rlodure ferreux înalte rable jîaosodformslneQnl* fer ou ■, v li n.4âa4HSnnn in W ao*tJOSV> INSTITUTUL MEDICAL FiUGURKSCI fi : strada voştri fi, (LA NO A Po.STA ŞI TELEGRAF) secţia medicale l Hjdrothertpia, 'i Bltdrian, Onboperlie 4 (îi ui mu-liră Medicale, 4Iphil»ţii 1. M.•uiiii littvuttlc, ! piciul la domiciliu, 8 Gon.su IUţii Medi-Vale NECŢIA higienica 1 Han abur..................* I bac iln |.ui in,a cu şi tară 1I11-1 1 ■ ■ .... CIIUMllI luedicamwute . ... r I 'luna ic.c si.nIcinatic;\ . ] «bai de abur Şl DE . PUTINA NOI A. I. Raite de abur sunt drseh mii toate zilele de la 7 ore di minei «pftiiă la 1 seara. ş| '• Poatru Danie, insă băile de abui 1 dală jm xeptfunănă Vinerea, la G ore ( tmineaţa |>Atia la 1 post-meridiane. 9 Preţurile la soeţia medicala eonfor ■prospectului. Direcţia Tipografa Ă. Mmlmcu sala theatru