18 AUGUST 1883 abonamentele t,ra' pp »n ■ • • ( pe 6 Innl . . pe 3 luni. . , btreinltate pe an . . . 40 le! 22 le! 12 le! 60 lei Oalea Victoriei IXr. 3!2. ANUL AL VIII—No. 181 „tele se priimeec le idminietreţle [apitală 10 bani număra Districte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢn l.init 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . . 1 50 » , II . ... 2 50 inanţnrile |i inserţiile ie primele “ncnreţtl, la Administraţia ziarnlul ii Elena, la binrourile de annnţnri Heinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnheb-itein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Direclor.respun^âtor : MIHA1LPALEOLOGU Scrisorile nefruncate nn ie primea MaoaacrlHflle nolmprimate >e ard tl Bucureşti, 17 August 1883 este lucru nou, sub regimul Lt al Roşiilor, acte de des-iin, isbiri brutale atât iu iuterc-cîit şi in persoana cetăţenilor. Uisimil este fondul administrativ ;j guvernului actual. Cel puţin el H acum cătase să se ascunză sub lela liberală a Constituţinnii noas-mănţinută intactă ca text scris, trecut însă şi cu asemenea tole-de text, poate din greşeală de M'ainent, ori prin lipsă do imles-istutie. ştie că din toată Constituţiunea iutii in faptă de către guvern, sin-■ lucru care se mal tolera, şi cu multe reclame, proclamăn-■e cu emfas aceasta, era presa, falele, organele de publicitate prin lumea asuprită se mai uşurează fcndu-şi focul de rSul ce a suferit, îi bine, nici presa nu mai are pas nu. f Nu o vorba despre o întreprindere [jH caracter privat, ca aceea a so-jetău'I Creditului fonciar rural in con-{■ jurnalului L'Independance Bou' inc, in care afaceie, ap roţi arca u-ifoi1 judecători puţin scrupuloşi pen-jru justiţie negă principiul constitu-;om! că presa se judecă de către wafi : nici chiar de atacul in banii. dirijat contra redactorului Ga-w de Băcău de către fii şi nepoţii Şii.strului de finance, Cfeorge Leca, anumit călăul ţeranilor (le a ureili ; nici nu vrem să facem mare de tentativa ce o făcu po-acestui guvern fâră-de-lege, de Jimnedica vgnzarea şi distribuirea i malului Poporul, arestăndu-i-se u Jfal dintre principalii agenţi prin care "‘v I tace acest serviciu ; e vorba de "ţiSăşi o ordonanţă de la siapunire, :«p pentru Dobrogea suspendă liber-Qţili' constituţionali in privinţa preia si Ie inlocueşte cu regimul cen-n rarei. A n pnblicat deja, in numerul nos-H Duminica trecută, ordonanţa a prefectului de Tulcea, că-®&iiul P. Stătescu, fratele ministru-6 justiţiei. ■Faptul acesta presintă o gravitate •1? pţională : un prefect al guver-Pui, impin ca şi dînsul, ia de basă • articol din legea orgamsării Do-]o^ei, privitor la stabilimentele ce sub privegliiare imediată a po-fi ea să oprească pe un tipograf şi exercita meseria in libertate, pen-; a că acesta este editorul unui or-ui de publicitate care denunţă abu-Jrile administraţiunii locale. Pupă acest prefect, tip de sfrun-re şi fâră-de-lege, tipografia este ca o cârciumă, şi intr’finsa nu se in-jplinesc in linişte şi in mod onora-lucrări d ţ artă, printr un perso-propriu de industriali ; ci se a-|nă bagabonzii de pe strade şi ’şi Ştrec timpul in orgii şi patiine ! i|P intr'adever un abus de putere din •jţi’tea prefectului cu atât mai peri-|N)s, cu cât el se exercită pe terC-'bil interpretatiunii silite, al eschi- mosirii legilor, şi dă ast-fel exemplul că se poate suspenda prescripţie legilor dupe capriciul prefectului. cu toate acestea, ca şi cum fapta lui ar fi agreată în sferele tnal înalte guvernamentali, nici un semn nu se dă ca guvernul central să’şi fi înţeles datoria şi să fi tras la răspundere pc vinovat. Prefectul, asigurat de impunitate, docamdată se desfată, precum se spune, in plimbări, reservăndu-şi negreşit plăcerea ca, la întoarcere, să mal întoarcă şurubul teascului sub care strivesce interesele publice. Aşa şi treime ! înainte voinicilor ; daţi de foc ! sugrumaţi, striviţi, uci-deţi! Acestea toate nu constituesc delicte ordinare, ca la fie caro biet simplu muritor, ci mai ales virtute de fjei, căci in Olimpul roşu virtute este crima şi delictul! Nu era greu de prevgrjut că din Bucureşti vor merge mulţi români să participe la festivitatea din Braşov a asociaţiunii pentru propăşirea litera-turei române şi cultura naţională. Intr'adevgr, chiar cu dou6 dile mal ’nainte de 17 august, mulţi se porniră de aici la Braşov, ca să se asigure de locuinţe. Dar lumea cea multă ’şi reservase a merge astă-di, mer-curi, cu trenul de plăcere, ce se promisese de la direcţiunea căilor ferate că se va intoc.mi. Ei bine, oare fuse mirarea totora când aflară că nici tren de plăcere, nici reducţiune de preţ al transportului, nimic in fine nu s’a schimbat din cursul obicinuit al lucrurilor? Mulţi se vezură ast-fel nevoiţi a renunţa la escursiunea proiectată, şi nu se duseră de căt cei ce erau mai bine pregătiţi d a ţine pept tutor nevoilor. Pentru ce oare şi in aceasta ur-giă ? Nici de atâta lucru să n’aibe Românismul parte sub guvernul Liberal National care dictează in ţară? Credem că vom fi in stare a spt ne căt de curCnd causa pentru care s'a refusat Românilor mijlocul d'a se pune in contact mai intins cu această ocasiune. SURI TELEGRAFICE Pesta, 27 August. — I).' Joi locuitori de la Egerszt-g şi de prin prejur fac in toate zilele excese contra jidovilor şi proprietăţilor lor : an opus chiar rezistenţa soldaţilor cari au fost trimişi spre a restabili ordinea ; au fo t morţi şi răniţi din amândouă părţile. Eri s au socotit până la 20 soldaţi morţi sau răniţi. Roma, 27 August—re telegrafiaza din Gonstantinopol „Agenţiei Ştefani" ca Italia .a făcut celor l’alte puteri propunerea d’a convoca la Roma o conferinţa spre a stabili un cod internaţional de infisuri do pre-cauţiune generala şi fixa contra holerei. ceasta propunere ar fi deja găsită de buna iu principiu la Constantiuopol, Vieua, Paris, Londra şi Petersburg. Viena, 27 August, — Regele Carol J al României a primit iu audienţa pe contele Kalnoky, ministrul al afacerilor stiăine, cu care a convorbit in timp de o oră ; i-a conferit marele cordon al Stelei României. Regele a tăcut apoi o vizita comitelui Taaffe, preşedinte al consiliului de minişfri, la care a depus carta Şa- A conferit ordine 'a mai mulţi demnitari de la curtea imperiului. înainte de plecarea Sa, ce a avut loc la 3 ore şi jumetate, Maiestatea Sa a primit vizita împăratului, care 'l-a insoţit la gară unde cei doi Suverani ’şi-a luat zioa bună iu modul cel mai cordial. Pesta, 27 August.—Se comunică din A-gram ziarului „Posta ungureasca" ea desor-dinile ce au isbucnit in Croaţia au cu totul un caracter politic. Ţerani din Maria-bis-triţa au rupt pajerea şi eele-l’alte elemente oficiale puse pe clădirile publice, zicând ca nu voesc. sa recunoască coroana ungurească. Iu cursul c lei din urină nopţi primarul şi notarul de la Maria-bistriţa, precum şi un gendarm, au fost râu răniţi 4 ţerani au fost omorâţi. Spre a iulâtura noi neorandueli s’a trimes trupe in deosebite locuri unde e temere de neorâudueli şi starea do asediu a fost pro clamata in judeţele râsvraiite. Frohsdorf, 27 August.—înmoi montarea Comitelui de Chambord s’a hotărât pe lunea viitoare, 2 Septemvrie st. nou. Berlin, 27 August.—Consiliul federal a aprobat tratatul de comerciu cu Ispania şi a acordat pun-rea in vigoare pivalabilâ. Paria, 27 August.—Guvernul a decis d’a trimite la Tonkin 1500 oameni de intârire care se vor imbarca in curând. ,Le Temp8“ publica o depeşă din Sai gon conţiuand că noul irapfirat al Anna-mului a primit pe d. Barmand, comisarul francaz, cu semnele unei supuneri absolute. Londra, 27 August.—Ziarele englezeşti considera că in urma puneri in libertate a misionarului Shaw, greutăţile sunt cu totul regulate intre Franţa şi Euglitera pentru afacerile din Madagascar. CRONICA Iată cura explica Dunărea mulţimea spargerilor şi pungăşiilor ce bântue pe orăşenii brâileui : De la orele 7 seara şi pâDă la 1 noaptea, serviciul poliţienesc, putem zice, ca e suspendat. Prefectul, poliţaiul, toţi comisarii, mare paite din sub-comisari, cu un numfr de sergenţi de oraş, stau pe acest timp in piaţa sfinţii Arhangheli, ascultând musica şi bând răcoritoare; iar ordinele circula de la prefect la subalterni, transmise cănd de d-nu Cavadia când de d-nu Nicoleauu. * Dunărea din Brăila află in mod positiv că ministeriul, in urma raportului d-lui prefect, ar fl considerat de nula alegerea membrilor Camerei de Comerţ de la 8 curent, şi ca s’ar fi numit persoanele recomandate prin acel raport. * Principele Brâncoveanu care are un splendid palat pe malul Lacului Lenian din GeDeva, a infiinţat un mic vapor plutitor botezându'l cu numele „România libera." * Se serie din Constanţa că bastimentul rusesc „St -Nicolae," incârcat cu lemne, fu aruncat de v'jelio pe o stâncă, şi s’ar fi scufundat de nu’i sosea in ajutor pe data bricul românesc „Mircea" şi de nu se grăbea a 1 scâpa. * La Bârlad se va incepe construirea unui local pentru liceu. Punerea petrii funda mentale s’a hotârit a se lace la 25 August curent. + Vineri au sosit in Galaţi 175 cai re- monţi cumpăraţi in Rusia pentru armata noastră. Caii au fost aduşi prin Reni, sub conducerea d-lui maior Fotiuo şi e locotenentului Paladi. Ei s’au iiupărţit pe la garnizoanele Constanţa şi Tulcea. Pentru Sâmbătă se aşteaptă un nou convoiu de cai, cei care au fost aduşi pe la Unghoni şi cari se im part pe la cele-alte garnizoane din corpul al III-lea. * In noaptea de 5 — 6 August, facetori de rele, intrând in biserica cătunului Câ-prenii-de-Sus şi de Mijloc din comuna Ca pronii, judeţul Dolj, au sâpat in pardoseli fa când o mulţime de gropi foarte mari, şi in altar, sfarămand şi sfântul prestol. Făcătorii de rele se urmăresc de autorităţii administrative locale. * Luni in 15 August, pe când trenu de Galaţi-Bucureşti era să se oprească in Bu-zâu, uu ţâran anume Enache Gheorghe din satu Cesltu, om ca de 70 de ani, a sărit din tren ; dar aşa de râu in căt a scăpat cu picioarele supt roatele vagonului. Picioarele i-au fost indata tăiate, un picior i-a râmas pe şine, iar cel-l'alt abia ’i mai atarna de piele. Poliţia a ridicat indatâ pe nenorecit spre a ’1 transporta la spital. * Citim in Curierul de Dorohoiu: Intre vitele din comunele Hudeşti şi Vaculeşti există boală de gură şi picioare. Cate va vite au perit. S’au luat — se zice — disposiţiunile cuvenite de autorităţile respective. * In viia de pe moşia Ibâneştii acelaş judeţ, dupe informaţiunile ce avem, există aceiaşi boala ca şi in podgoria de la Cotnari. Nu cunoaştem se se fi luat veri-o d is-poziţiune oare-care. * Distinsa noastră cântăreaţa, doamna Ni-coleseu-Ainan, dupe o şedere de douS luni la Paris, a plecat la Milan, unde este rugata a lua parte la un mare concert orga-nisat la Scala, sub preşedinţa artiştilor italieni cei mai distinşi. Mai multe celibritâţi artistice din Milan, auzind-o cântând, ’i-au prezis un viitor strălucit, anunţa Binele Public. Compatriota noastră, sub pseudonimul Zinca Norg, va debuta in Septembre la Roma in opera Faust. Boala Viţei de viiii Podgoriele Pancin, Odobeşti, Vartişcoiu şi Faraoanile, sunt infectate de boala, ce pană astâ-zi podgoreni betrâni nu au cunoscut. In locurile atinse, spune „Nepărtinitorul" din Focşani, butucii cu struguri, in 48 de ore, sunt uscaţi, cate o viţa sau dou6 uscate se afla la 10 butuci unul. Se observa ca viile de pe dealuri sunt ne atinse; nu se ştie daca uscaturile ce se observa sunt pricinuite din greşeli sau de la tăet, sau de la incordat. Dacă insa -unt uscate din eausă de boa la, apoi aceasta este mai puternica pe poalele dealurilor şi pe lo uri intinse. O comisiune ce a analisat la Cotnar a-eeastâ boala, i a dat numele de arieiu. insă ministerul n’a fost satisfăcut de resultat şi a dispus o noua examinare. Ar fi de dorit ca sa se trimită eomisiuui şi la Odobeşti, Veiteşcoiu, Faraoani. ? ? ? Poate ziarele fârâ osebire de culoare politica au reprodus du e Gazeta de Bacau acte de robire a sătenilor comise de familia Leeuleştilor, cruzimile de pe moşia d-lui ministru de finanţe, infamiile cari sguduiau pe om eitindu-)e. Ce s’a făcut oare cu anchetele ce era să se trimită la faţa locului pentru con«ta-u tarea faptelor, crimelor mai bine zis, denunţate de intreaga pressâ ? Cum a râmas ăncâ cu atentatul la viaţa d-lui Radu, confratele nostru bacaoan ? Pentru ce d. G. Lecca, vistiernicul ţârei româneşti, nu se abate prin Bacău când se duce pe la moşia sa ? Care sa fie resultatul consfătuirii dintre acest ministru — câlâu, şi dd. Lupaşci, senator, N. Gentilla, caşi er general, şi d. prefect al acelui judeţ? întrebăm, spre a ni se respunde. Secţiunile curţilor şi tribunalului. Tribunal Secţia I. Prim-preşedinte Maca. Membri At. A’anasovici şi T. Juvara. Supleant I. Boa m ba. Sec. II. Preşed: M. Ciocardia, membri. C. Tâfarauu, A. Eustaţiu, Supl. Ştefan P Christu. Sec. III. Preşed: N. Bodişteanu, membru. M. Ghimpa, Supl. D. Dobrescu. Sec. IV. Preşed: Cerchez; membru Nâ-cescu; supl. Caracaş. Comerţ Preşed. I. Radoiu; membru Ştefan Cor-nea, supl. Mavrodinu, membri corner. N. Hagi Stoica fiu, N. A. Dauielopolu, supl corner. T. Tanâsescu. Notariatu Preşed. Gr. Burcă, membri Dim. Carp, T. Câpitanovici, supl. C. G. Paraschivescu. Cartea de Apel Secţia I. Preşedinte Schina. Membri Mişu P. Bordea, Gr. Bratianu, Gr. Petroni şi D. Cuculi. Supleaut T. Bratianu. Sec. II. Prim preşed : Adolf Cantacuzino, membri. G. D. Bagdat, B. D. Arvaneso, C. Campineanu, Gr. Cirişeanu, Supl. Vacant. Sec. III. Preşed : Filitis. Membri: G. D. Economu, A. Stoicescu, I. Dendrino, A. Chivu Sulp. A. Sc. Ghica. Camera de pnuere supt acuzaţie Mişu P. Bordea, B. D. Arvanesu, At. Chivu. Partea Economica Noul tarif vamal american şi doctrina libertăţii comerţului internaţional. — Contractul de arendare in Parlamentul Britanici. — Despăgubirea arnulatorilor de îmbunătăţirile făcute. Economiştii ortodeii care nu ved acâ-parea intereselor economice de cât iu absoluta libertate a comerţului internaţional au lost amăgiţi şi de rândul ace>ta in aşteptările lor laţâ cu Staturiie-Uuite ale A-mericei. Se ştie ca americanii au tariful cel mai protector şi pentru unele articole chiar prohibitiv. Economiştii au condemnat de la iuceput inaugurarea sistemului protector iu America, şi au esprimat iudignaţiuuea lor in toate ocaziuuile contra unui sistem de tarii iuaugurat dincolo de Ocean. Americanii şi-au câutat de interese, n’au ascultat de cat de nevoile economice şi financiare ale patriei lor. Resultatele au lost strălucite. La adăpostul tarifu.ui vamal, agricultura şi iuduslria americaua a ajuns sa facă o concurenţa ameninţătoare bâirânei Europe. Americanii au plătit şi plătesc zeci şi sute de milioane din imen-a lor datorie cu bani proveniţi de la vămi. Fraucejii şi alţii nu încercat să înduplece poporul american ca eâ desfiinţeze acest tarif protector. Emisari speciali au fost espediaţi in Staturile-Unite ca sa combată protecţionismul. S’au făcut întruniri iu oraşele mari ; s’au subscris petiţiuui ; cu toate acestea congresul s’a tăcut că nu ţolego. Aceasta adunare politica a Staturilor-U uite acum de curând a votat un tarif nou care nu se deosibeşte de cel vec prin liberalismul sgii. S'a menţinut tacse de 40, 50, 00 şi mai mult la suta din va loare; s’a urcat foarte mult tacsele asupr vinurilor străine. Galonul de vin (4 litrul şi jumătate) va plaţi 2 lei 50 b.! Vinul in butelii va plăti indoit ca păuâ astăzi. Bute lia de şampanie va plăti 3 lei. S au făcut scăderi numai pentru articolele de care nu se pot dispensa americanii. Astfel s’a redus tacsa asupra şinelor Crails de drum de fer pentru că in Amarica se construesc atătea linii in căt producţiunea locala nu i oata indestula toate trebuinţele. Am dori să cunoaştem părerea a lor noştri cu privire la politica comerciala a Staturilor-Uuite; am dori sa ştim ce zic despre un popor care impune galonul de vin, adică 3 oca şi litră, să plătească 2 lei şi 50 bani., aproape un leu de oca, sau 10 lei de vadră, sau 200 —- 250 la 100 din valoare! Şi la noi s’a crezut că protejam vinurile romaneşti impuiud pe cele străine cu 5 la 100 uiu valoare ! Ce decădere economică ! Fiind că la noi se ocupă lumea foarte puţin cu trarife vamale, ar trebui ca Direcţiunea generală a vămilor să publice o lucrare comparativă intre tariful nostru şi tarifele celor alte ţâri. Această pubiicaţiune ar convinge mai cu eficacitate de cât toate cărţile de economie politică. Facem această propunere pentru ca lumea să vadă căt ne-arn păcălit in materie de tarife vamale, şi pentru ca domnii profesori de Economie politică sa vază cât râu fac ţării propagând intre ţinerile genera-ţiuni teoriile disolvante ale libertăţii co merţului internaţional. Nu le aducem acu-sare pentru că au preferinţa pentru Cob-den ; insă nu admitem ca copii să primească o instrucţiune economică care să-i facă nepăsători pentru devastarea agricul-tuiei şi industriei naţionale. — In Parlamentul engles s’a tratat de curând o cestiune din cele mai importante pentru progresul agriculturei ; este vorba despre despăgubirea arendatorului de im-buuătaţirile fondiare tăcut-) de densul şi de care nu s'a putut folosi la implinirea contractului de arendare. întrebarea este dacă un arendator care ar face construcţiuni, irigaţiuni, plantaţiuni şi alte amelioraţiuni fondiare şi de care nu s'a putut folosi pe deplin fiind-că i se im-plineşte contractul şi nu mai poate să ia moşia, dacă uu asemenea arendator ar avea drept să ce râ vre-o despăgubire proprietarului ? Toţi agronomii, toţi economiştii care se ocupă cu „Economia Rurală" răspund : Da. Tot ast fel a răspuns la a doua lectură legiuitorii englezi. Camera comu-n-lor este aproape unanimă pentru a recunoaşte dreptul arendatorilor care ies de pe o moşie la o compensaţiune sau despăgubire pentru preţul • îmbunătăţirilor fondiare ce vor 13 făcute pe acea moşie, şi este dispu=â a face din acest drept o indatorire absolută coprinsă implicit in toate contractele de arendare, chiar dacă nu s’ar inscrie es-pres. Dreptul la indemnisare odată recunoscui se pune iutrebarea : se poate cere compon-saţiune sau despăgubire pentru toate îmbunătăţirile făcute de arendator chiar fără învoirea proprietarului ? Asupra acestui punct sunt două păreri: După una, arendatorele nu ar avea dreptul la despăgubire dacă proprietarul n’a consimţit să facă îmbunătăţiri. După a doua părere arendatorele in caşul când proprietarul u'ar consimţi să se acă îmbunătăţiri, are drept să apeleze la autorităţi speciale care să decidă dacă îmbunătăţirile propuse de arendatore sunt de natură a ameliora condiţiuuile moşiei şi a mări puterile producătoare ale pămintului. In cas afirmativ proprietarul ar fi îndatorat să primească a se esecuta acele Îmbunătăţii. Ori cât s’ar părea de favorabilă progresului agricol o asemenea disposiţiune, mulţi economişti şi agronomi cred că s’ar lovi prea pe faţă in drepturi -proprii tarului, iudatorăndu-1 să primească a i se face îmbunătăţiri pe moşie. Rămâne dar ca arendatorul să se invoiască cu proprietarul asupra îmbunătăţiri lor ce voeşte să facă. Am zis că cestiuuea este importantă pentru progresul agriculturei ; aşa este şi am dori ca proprietarii români să o studieze de aproape. Find dată deprinderea ce au foarte mulţi dintre proprietari de a nu face îmbunătăţiri pe moşiile lor, de a le arenda fără case, fără magasii de grâue, in fine de a da in arendă numai .pâmintul gol, se naşte întrebarea dacă n’ar li foarte util ca ei să se invoiască cu arendatorii asupra lucrărilor de îmbunătăţire de esecu-tat şi să le scază din costul arendei suma ce s’ar invoi intre dânşii ? Eu cred că da, şi privesc această reformă ca un mijloc puternic pentru prosperitatea agricolă a ţârei. „Economia Ruială" a tratat in mai multe rânduri această cestiune şi a recomandat proprietarilor învoirea cu arendatorii pentru a face îmbunătăţiri. Din nenorocire foarte puţini asculta şi cei mai mulţi nici că vor să audă ca să sacrifice un ban din arendă pentru a şi ameliora pămintul, focăndu-1 printr’aceasta in stare să aducă venituri mai mari in viitor. Şi de astă-dată ne ^adresăm la proprietarul cel mai mare, la stat, şi-l rugăm să ia densul iniţiativa acestei reforme salutarii. — „Econ-Ruralâ“. Apa (le pucioasă de lăngă Mangalia Exposiţia Cooperatorilor Bucureşti din Comitetul esposiţiunei societăţii cooperative lucrează cu o mare activitate la clădirea necesară a exposiţiei. l>ja lucrările suut foarte înaintate şi promit a fi in curând determinate. Deschiderea exposiţiunei e fixată, (după cum se ştie), pentru 15 Septemvrie, cănd va fi şi concursul lăutarilor. Marşul exposiţiunei va fi esecutat de 100 lăutari. „Coafeorii vor avea concursul lor la 16 Septemvrie ; concur-ul ceasornicarilor va fi pe la finele lui Septemvrie ; al restaurato- Diu Mangalia so scrie Poştei următoarele : ,.In apropiere de acest oraş, cale de 1/4 oră se află un loc eu apă minerală pe care localnicii il numesc baia de pucioasă, căci in adevăr conţine foarte multă pucioasă in ea. Acolo in timpul Turciei, precum se cunoaşte din ruinele ce există şi după spusele locuitorilor indigeni, se zice că au fost nişte bei însemnate. Insă din causa resbo-iului şi alte împrejurări nenorocite, băile aceste râmaseră părăsite, in vara anului 1882 s’a făcut aice do primărie vre-o şase odăi de scândură in faţa isvorului, şi mulţi oameni din oraş se duceau şi făceau băi aice. Mai e ineă obiceiul iu Mangalia ca a doua zi după Duminica Mare (Luni) merge populaţia creştină din localitate împreună cu copii şi se spală la aceste bei. Apele acestor băi sunt foarte folositoare pentru sănătate. In vara aceasta s’au trimes aice mulţi soldaţi bolnavi de diferite boale, şi toţi au mers şi merg bine. Zilele acesta (4 August) băile din Mangalia au fost visitate chiar de d. general D-r Fotino, inspectorul general al serviciului sanitar al armatei din Dobrogea, împreună cu d. maior doctor Geogescu din Constanţa. Aceşti bărbaţi competenţi au declarat că apele aceste de pucioasă sunt din cele mai tari şi mai folositoare din căte avem in ţară. [Se zice chiar că on. guvern va lua măsuri d’a se face nişte instalaţii!ni mai confortabile la aceste băi. La această veste mult s’au bu-cuia locuitorii din Maugalia, căci poate să mai mişte inainte cu aceasta şi părăsitul lor oraş. De dorit iucă e că şi primăria de Mangalia, mai ales ea, să se pue pe lucru in această privire, tăcând, intre altele, şi o mică plantaţie la locul băilor pentru umbrire. Singura plantaţie care reuşeşte aice e a sălciilor ; de acea ta să se facă cel puţin, dar',să seDcăfâră întârziere. Auzim deja că cârmuirea comunală de aice s’a şi pus in gănd să facă ceva pentru bâi. Să-i ajute D-zeu , aşa ca la anul să putem invita lumea la „băile de pucioasă de la Mangalia /“ c-âci multă lume are afaceri mm pe care le poate termina intr’o zi, două. dar drumul fiind scump preferă a se lipsi sau a însărcina pe cine-va din localitate. REVISTA ZIARELOR Romanul studiază pe „inimicii" săi şi dup 15 faptele cele mici. D. I. Brătianu fu la Sinaia la 8 August. Regele Românilor a fost sosit la Berlin la 13 August. Inimicii „Romanului" spun insa că şi d. Brătianu a fost la prânzul împăratului Germaniei. Un neadevăr. Pe acest ton „Românul" caută să respingă acuzările ridicate contra guvernului, atăt in privinţa Dunării, căt şi in privinţa unei alipiri de alianţa Austro-Germană, căci regele nostru n’a fost insoţit de nici un ministru! Regele a vorbit desigur împăraţilor şi diplomaţilor numai in favoarea drepturilor ţării sale. Binele Public arată, că România a perdut mult prin căderea Franţei şi prin ridicarea Germaniei: Concesiunea, conversiunea şi rescumpă-rarea căilor ferate, Basarabia, evreii, Dunărea, etc. Germania a rămas tot săracă; Franţa se intăreşte. Deodată Bismark mai deunăzi isbucni in ameninţări contra Franţei. Aceasta a respuns cu demnitate. Este ceva mai insemnat insă. Din diferitele călătorii a monarhilor se vede, că linele state se grupează imprejurul Germaniei, iar altele incep a realiza idealul alianţei latino-slave. D. Rosetti nâtate, insă d-sa ar fi coutnbi 15,000 lei la pantahuza rnili virtuţilor civice ! Din Districte Vodă vrea şi Hăncu ba. — Ziail ceava află că subprefectul plaşii Mim* refusat medicului-primar de ai viza de presenţâ pe luna Iuliu, pentru m d-nu medic na .făcut nici o insp-i in cursul acelei luni. Medicul ar fi (ţii ânsă viza acelor state de la supbpi subpretecturei, ast fel ca Comitetul nent a primit doue rânduri de state refusat şi altul primit. De aici se vede că la noi, in adj traţie, anarhia este la ordinea zilei, |i proverbul : „ Vodă vrea şi Hăncuj , potriveşte de la un piser până la ilil pravnic. ii"-. i Obervaţiuui meteorologii} Ieri 16 august, dupâ telegramele ]Ln te, in toată ţara a fost senin. Călduiv i tre 12 şi 16 gr. A plouat puţin numai la Sinaia. Pe la Predeal, Buzâu şi ferbinţi ai cerul inorat. ! ECOURI STREINE 0 mesura nechibzuita iilor, zidarilor, dulgherilor, tâmplarilor plâpoinarilor prin Oetoinbre. Ş‘ Direcţia căilor ferate a desfiinţat de câ-te-va zile vagoanele de clasa III la trenurile accelerate. Mâsura nu ni se pare de loc bună, fiind şi in desavantajul partico-laiilor şi al statului. Este ştiut că, cu rât preţurile de transport sunt mai ieftine, cu atăt traficul este mai marc. Ar trebui dar reintroduse biletele de cl. III şi la trenurile accelerate. Asemenea vedem, spune Besbeiul, că s’a desfiinţat de mai mult timp biletele dusul şi întorsul care se dedea de pildă pentru Giurgiu c'un preţ ceva mai scăzut. Dupâ noi şi această dispoziţiune este greşita şi in contra intereselor publicului şi a fiscului. In toate ţârile unde sunt drumuri de fier. se dă, pentru staţiunile mai apropiate, bilete dusul şi întorsul valabile pentru 2—3 zile. De Ia Bucureşti la Giurgiu Ia Ploeşti, la Piteşti-Buzeu şi vice-versa s’ar putea da şi la noi asemenea bilete. Fiancejii in Annam. apără insă pe guvernul naţional-bu- In privinţa operaţiunilor francezfj getofag, clar să ne aducem «f> ■ & Suitf- silii ifţfilft li de apostrofa lui Bălcescu: „ludo, eşti aminte Annam, cetim in „Njue Freie Ibsş hun de spânzurat se" următoarele: „Eşecul suferi 8 c. cănd cu nenorocitul atai Son-Tai, francezi hau spălat prin;) şi JNaţmuea vede că guvernul lasă lucitul succes, ce l’au avut uitată şi cestiuuea Dobrogei, ca toa- zile in urmă, in operaţiunea [ CcTÎVl te Gestiunile ce au un raport direct cu propăşirea internă a ţerii. Rornă- contra capitalei Anamului, Hue.Li cest oraş nu e situat pe ţermul isai nia are rolul de sentinelă a Europei rii, ci câteva mile mai' in'interia ,» la gutuie Dunării, dar guvernul nos-1 riul cu acelaş nume. Spre a tru nu’şi împlineşte misiunea. Admi nistraţia devine tot mai rea in mâinile unor satrapi, ca prefectul Stă-tescu. junge dela Mare la Hue, franc ji-trebuit să forţeze gurile itrf apărate de patru forturi! Romănia liberă deasemenea nu e mulţumită, că regele nostru s’a dus şi la \iena, ba oferă imperatului Austriei comanda regimentului ânteiu de linie. Şi acestea se fac azi după cc ieri ţara şi capul ei au suferit umiliri din partea Austriei. Purtarea guvernului nostru revoltă simţul naţiunii, care nu poate uita lesne insultele suferite dela Yiena. Resboilll W. combate modul, in caro guvernul caută să’şi îmbogăţească pe partizanii sfii. Aşa s’a dat d-lui colonel Alcaz pe 20 de ani concesiunea pentru toate furniturile de postavuri, trebuincioase armatei. D. Alcaz aduce postav prost din strei- ntr FOILETON 16 UN DONJUAN POCĂIT (Urmare) VI Montevrain in liniat Ceaiul ii isbi vederea ! vru să bea: era rece ca ghiaţa. — Dominie ! Domiuic ! Valetul nu respunse. Montevrain sună ; clar nici un semn de viaţă din partea lui Domiuic. Plictisit, adormi din nou ; apoi iar se deşteptă, Ce să facă ? Cum să se distreze ? împrejurul seu, drept companie, nu era de căt mobilele, sculpturi mute, tablouri iufăţişănd de dimineaţă până seară aceeaşi privire... şi nimeni ! — A ! insferşit, vine cineva ! Eduard Sauge intra tocmai. Montevrain incercâ să se scoale, dar nu’i fu cu putinţă fără ajutor. — Iartă-mă, dragă, zise el tănăr-rului artist, albi milă de un biet bolnav. — Bolnav! făcu Eduard. — Da, cum zice liţi a sta dit... — A ! Sotomayor şi cu mine, valetul meu, suntem si-in casă; ne-atn prăpă- iuţeleg. Din pricina cursei, precum mi s’a istorisit. Ce reu ămi pare că n’am fost faţă 1 Nu se vorbeşte de căt de această cursă minunată la club, la manej, la cafenea, ia sala de arme, in tot Parisul insferşit. Cred, pre legea mea, că nici o dată eveniment omenesc n’a făcut să se vorbiască aşa de mult. — Adevărat ? zise Montevrain. — Ştii că laurii tCi mă ispitesc ? urmă Eduard. Ard de dorinţa d’a’mi dressa pe Mus tufa jn vederea viitoarelor curse dela Chantilly. Montevrain nu respunse. — Ce. fericit eşti, reincepu artistul. Pretutindeni eşti căutat, sărbătorit, admirat! Toate femeile te plac ; caii tăi căştigă totdauna ; şi tu ii călăreşti singur intr’un chip că face să pălească cei mai renumiţi jockey. A ! Montevrain, aş vroi şi eu să gust din această viaţă strălucită; vroesc a eşi din mulţime şi a troua ca şi tine! Ia-mă drept şcolarul teu ; nu refuza d a’rni comunica o scăntee din focul tău cel sfânt ; invaţă-me taina minunată a acestei regaiilăţi ce fie care eţi recunoaşte şi pe care nu Îndrăzneşte nimeni a ţi-o disputa, Montevrain privi pe Eduard cu un trisi surîz. — Sărmane nebun ! Şi, cu ochiul însufleţit, cu infocaţi, urma : Da, sărmane nebun avănd decât un picior in groană, in loc da încerca să ’I scoată afară, cerc ca o favoare Cerului d’a fi cu totul obrajii care, ne- inghiţit Nu e cu putinţă a descrie inmăr-murirea iui Eduard cănd auzi cuvintele acestea eşind din gura iui Montevrain. — Ab ! sunt fericit in adevăr! mai zise ol, Da, da, sunt foarte feri-dt ! Dar unde e acea fericire ce o trâmbiţezi sus şi tare ? Ce fel !! Piz- mueşti soarta mea, fiindcă ’m-ai văzut in costum, coafat, sulemenit ca un actor pe scenă, cu surizul pe bu ze cu veselia ’n ochi, cu faţa rî zendă ! Nu te-ai întrebat dar nici odată daca acel rîs, daca acea veselie nu erau o mască sub care se ascundeau suferinţi cumplite ? Fericit, pentru numele lui Dumnezeu ! Dar, reintrat in culise, ce crezi că mă fac ? Dar am eu o casă, o familie ? Ce făceam adineauri intre cele patru ziduri ale acestui salon ? Mă sver-coiiara ca un urs in vizuina sa, căutând a mă distra, intrebăndu-mă cui să vorbesc, neaflănd imprejuvu-mi de căt singurătatea şi tăcerea. Fericit ! N am sindrofie, n’am confidenţi, decât valeţi cari mă părăsesc, cari mă tură, cari eşi rid de mine. Priveşte: ceaiul mi-este rece, tocul o să se stingă, patul acesta nu o făcut bine, totul este in neorânduială. Am iot au iui. x .. x_____ _______ . de alte obstacole. In acelaş i'uj cu această operaţiune a avut io'ş o acţiune pe uscat. Pe cănd nai-l' de resboiu au înaintat pe lluviuur sus, un corp de armată a d e bat la i .>mi la sud-ost de Hue in Baia de TAh rane, care in toate luptele Franţosn Tonking a fost teatrul unor in», prinderi resboinice şi de aci a făbu drumul cel de 105 kilometri p- ; la capitala Anamului, trecănd jiul strîmtoarea munţilor numită „Poştei Norilor." Deşi Hue are întăriri dftei sistemul vecinii francez, făcute J colonelul Oliviei- ia finele secoluietî trecut, cu toate astea mandarinii <► '■ i tualului împărat nu s’au prea inc:u zut in ziduri, căci au cerut un mistiţiu, pe care l’a şi acordat miralul francez. Comisarul civil 1D m l fiind că mă pot ţine sub stăpâniri fi: m.. . i.....- i......... j lor; se bucură de neputinţa mei; sunat să'ini vie vre-o slugă ; unde sunt ? In stradă, unde ămi fumează ţigările ; in pivniţă unde beau cel mai bun vin al meu. Cănd vor binevoi să vină, voiu surprinde pe buzele Şi* in ochii lor aere do mul amire sunt încântaţi că mă văd bolnav, infirmităţile mele ei fac să rîdâ. L să fac ? Să le dau drumul ? O sii inlocuosc mâine -cu alţii, mai i\ poate. Să mă servesc singur ? Di o pot oare ? Ş'apoi nu trebue, dupi această lipsă de disposiţie, să reince viaţa’mi trecută '? Căci atare este ti> buinţa situaţiunei mele : d a minţi p alţii, d a minţi mie Pasiuni, d’a im zdruncina, d’a me ucide spre a sus-' ţine pănă’n capăt rolul ce am avu prostia sâ'mi creez in tinereţe , sat d’a pieri de urit in golul casei mele -A ! tinere, tinere ! lăudaţi, admiraţi pizmuiţi fericirea mea ! ambiţionaţ i tronul meu! căutaţi a mă dărâma !| Seductorul de până ieri a atâtor feo mei nare pe nici una măcar cu care j să vorbească seara, lăngă sobă, in pantofi şi ’n halat! In momentul acesta, Domiuic nunţii pe Scârbit Daubray. X V (Va urnui). aţi 11 Tr;u). Je Hemroc. i * •» • —«tas»®®- i TIMPUL dus la Huo spre a dic lunile de pace. Negreşit, ca francejilor va fi pus pe gan-Bl. Anamiţi şi Tonkineji. Junele se va grăbi să primească luatul francez. Nu se ştie inii se va potoli şi Tonkinul. |a de la Son-Tai n'au fost Aci Chineji contra francejilor. rte, ca guvernul chinez să con-diai departe cu „resboiul ofî-[ontra Franţei." de raziile ai '.etoare ale soarelui. Vitele şi slăbesc, anunţa ziarul sufâr Su «te toarne ceava. De vom avea şi earnâ timpurie, ne pu 'eiu aştepta să le perdem pe un cap, din pricina ca e puţin ian şi paie Spr Călătoria Monarhilor la de Petersburg scrie: Aus- Gtenuania ocupă azi posiţiu-•i mai însemnată in Europa. 0 intregei lumi politice sunt tute spre trăsăturile de şah, •o le face actualmente impre- i nfindoue aceste puteri. Toate europene se ocupă cu analiza trăsături de şah. Este evident, ktria şi Germania tind să căşti in partea lor statele balca-tAceste state se află oarecum stare de agitare. Prin cercu-01 guvernamentale domneşte «are neintreruptă. Toţi mo-J statelor june, ieşite din sănul «i, călătoresc actualmente prin Prinţul Bulgariei sa intors I dintr’o asemenea călătorie. Eomăniei a fost la Berlin, al asista ca naş la Botezul u-fncpot al împăratului Wilhelm. politică se întăreşte prin le-W de înrudire. Un Hohenzoller pJ sta departe de altul. Rege- 1 al Serbiei a fost invitat să [la manevrele armatei germane Milan va fi unul dintre de onoare ai împăratului wan. Prinţul Muntenegrului a fost ■ decătră Sultanul in modul pi simpatic. Sultanul ar putea I prinţul Muntenegrului pe un sigur, de cumva doreşte să'şi oăndească drepturile asupra Bos-feiHirţegovinei. Peste tot, figurile ije tabla de şah a Europei stau ast-jei Rusia, ar putea prea bine, ali-M*6'0 domnitorii balcanici, luănd . . . -ri'e a le pu tea ierna bine. Grâul şi secară, acuma in urma secerei şi treeratului, dau resultate de doă până mult 3 şi jura. kile la falco in cele mai multe localităţi. De la popuşoi, orz, ovăz brişcă şi altele nu se poate aştepta să dea rezultate mai bune. Prin urmare recolta din judeţul Suceava anul acesta va de căt de mijloc. li mai puţin Budap. Coresp." anunţă : După reporlu rile sosite la ministeriul de comerţ despn decursul recoltei dela 10 până 20 I. c. in comitatele Ungariei de lui recolta se €bn?rgice şi mai ales formulându-«iwit pretenţiunile, să şi m-causat trac- »e paguba ce i-a lin Berlin." * Xurburărj in Ungaria. am semnalat turburările anti-din Zala-Egersseg. Au mai si alte excese serioase, inUu-Putra evreilor şi in Croaţia I ngurilor. Intr’o comună din ă mulţimea a spart tot unde a iCiis ceva ungureşte. O depe-' că primarul şi un notar ucişi, fJEGross-Kaniza in Ungaria se Cete de oameni, cari făceau toate chipurile, au umplut ■ţ m mare din faţa otelului „La ■^1 UOantea tărzin M rdnnot sus şi ale Ardealu-va termina in curând. Semănăturile de primăvară oferă in general u resultat mai bun de cât semănăturile d toamnă. Cucuruzul (păpuşoiul) şi cartofii au eşit bine, cartofii finsă sufâr in multe locuri din causa multelor ploi. Fructe pen tiu nutreţul vitelor sunt destulepretutinde-nea. Viile promit o bună recoltă. Ofrande Domnu Comerciant Stamate ------- Hionodagiu din Clnha-Veche, biue-voind a oferi ---- miui- sterului pentru museul de istorie naturală, o măsea găsită in mijocul Duuâri la locul numit Cernefea, in greutate de 2 kilogr. 200 dr., o rămăşiţă din fosilele animalului antideluvian Mamuţii, ministerul exprimă cea mai deplină a sa mulţumire domnului Hionodagiu pentru această preţioasa oferire. Domnii George Balteanu şi S. Gorgescu dio comuna Bălteni, plasa Horezu judeţul Vâlcea, bine-voind a dona biserieei cu hramul St. Nicoiae din acea comună 17 pogoane pâment, ministerul esprimă viile sale mulţumiri numiţilor domui pentru a ceasta lăudabilă faptă. Mişcarea maritima a porturilor Brililn, 13 - August Bastimentele sosite încărcate . . ” » deşerte ” pornite incărcate . 10 *aţă in port Preţul productelor livre 58 _ 50'/., ki fii 23 24 Porumbul nâ la 65' . Orzul, livre 47, Iei 51 * au esportat chile grâu >i „ porumb ,v " i, orz Diverse alte mărfuri kgr. I Mărfuri 470 300 Cereale 231 260 pă 3.066. 3,295. 320. 12 052. sosite spre import, kilograme sosite spre import, kilograme Brililn, ii — U> August. Sosite : Vaporul englez Eunismore din Eiverpol cu diverse. Vaporul elen Lixui din Ualaţi cu orz spre a ’şi complecta caricu. v aporul englez Benayo din C.mstantinopol deşert. Vaporul englez Etta din Constanţi nopol, deşert. Vaporul englez Nigel din Con stantinopol, deşert. Plecate : Bricul elen Eleni pentru Marsi cu grâu. Vaporul englez Himalaya pentru Anglia cu porumb. Constanţa, I4 August Sosite : Vaporul frances Arethuse de la Brăila şi vaporul austriac Thetis de ia Con-stantinopol, şi plecat primul pentru Constan-tinopol şi secundul pentru Brăila cu diverse mărfuri şi pasageri. Expositia artiştilor in viata I11 Iaşi şi instrucţiunii POSTURI VACiNTE In divisiunea comunală din administra-ţiunea centrală a ministerului de intime fiind vacant un post de copi t, se va ţine concura pentru ocuparea lui in ziua de 9 septernbre 1883. !10*ptea târziu a plecat tot V’ °prindu-se la magazia de Ujflade a spart toate geamurile, ficeapâ jaful, când dragonii au ajuns la faţa locului şi au 11 lumea. Armata cutrieră ■ aaele. In Csurgo sau dgră-fţdea trecută (14 c.) mai toate 'teilor ; molte familii au fu-"'ulţime de prăvălii au fost sinagoga a fost spartă şi tot 11 lt intr finsa. Din Egerszeg (|epeşe spuind, că oştirea |c pe trei jef fitori şi a rănit mulţi. Postul de medic la plasa Tergu din judeţul Teleorman fiind vacant, domnii doctori sau licenţiaţi in medicină cari ar voi să ocupe citatul post, retribuit eu lei 200 leafă şi 200 diurnă pe lună din casa judeţului, să se adreseze la direcţia sanitară. 1 (IONICA AGRICOLA P riim! terminat şi grâul strău reS’illatul producţiunei in judeţu se calculează in genere, eum a- 1 Crierul de acolo, intre 8—9 merţă lj “va, la laice. j 1 ^netelor va fi terminată in luna l’foducţiiuiea esle mai îmbelşugată trecut. irinat.} in zi ele trecute, au iules-aruturile de toamnă şi au fost popuşoilor. grozavă tot urmează in judeţul Su-[măturile şi izlazurile sunt pârlite Posturile de medic-veteriuar mai jos iu-semnate fir i vacante, se publică spre cunoştinţa dor 'ilor cari ar voi să ocupe aceste postu. .,pre a se adresa la direcţia general; a serviciului sanitar. Posturile vacante .unt Ia: Judeţul Dorohoiu, retribuit cu 350 Iei leafă. Judelui Ialomiţa, retribuit cu 250 lei leafă şi 100 lei diurnă. Judeţul Mehedinţi, retribuit cu 300 lei leafa şi 200 Iei diurnă. Judeţul Muscel, retribuit cu 200 Iei leafă şi 100 iei diurnă. Judeţul Teleorman, retribuit cu 200 lei leafă şi 200 lei diurnă. _ Judeţul Vasluiu, retribuit cu 200 lei leefâ şi 100 lei diurnă. Judeţul Vâlcea, retribuit cu 250 Iei leafă şi 150 lei diurna. Despărţirea XVI din zona preventivă, 250 l'-i leafă şi 200 lei transport. Despărţirea XII Făleiu, 250 lei leafă şi 200 lei transport. Despărţirea XIII Constanţa, 350 lei leafă şi 200 Iei transport. Despărţirea I Mehedinţi, 350 lei leafă şi 200 lei transport. D. ministru al Cultelor publice a hotărât d a se face anul acesta I Iaşi o exposiţie a artiştilor in viaţă. Ea se va deschide la 15 septemvrie. In acest scop, preşedintele Exposiţiunei invită pe toţi d-nii artişti români şi străini din ţară: pictori, sculptori, arhitecţi, gravori şi xilografi, să binevoiascâ a se adresa direct la dsa, la şcoala de Bele arte din palatul Artelor fiumoase la Iaşi. Dnii artişti să binevoiascâ a observa şi a se conforma in privinţa adiniterei tablourilor cu art 3—12 de la cap. I din regulamentul exposiţiunilor, ce s’a publicat in Monitorul oficial No. 288 din 23 martie 1883. Momente de distracţie Am primit prin poştă următoarea seri soare fără şir, şi inşi rată. totuş, cum se exprimă singur autorul ei : ce-1 compară cu pântecele lor. ’Am auzit pe mulţi cu 10 pătlăgele tocate şi 30 d 'idei copţi,- moare săracu de foame. Şi este prea adevărat că scriitorul daca n’are ce să scrie, n aie nici ce să muncească. De mult timp insă secta scriitorilor servă ca un instrument al niateriaiiştilor. Sunt, cu toate astea mulţi scriitori slabi, aşia că de n ar avea cine sâ-i sprijineascâ ar că dea in mijlocul drumului ca ştiuleţii de porumb din car. Domnişioarele do la poştă cu cartele poştale au făcut, fără Îndoială, la mulţi scriitori un bun viitor. Domnule Redactor 1 Cloşca noastră de căte ori zice căt, căt, me face să riz, şi sărmanii ei puişiori cu piuitul lor mfi fac să inţeleg că ea ii cheamă. Este uu timp îndelungat de când preceptorul local face mămăligă in căldarea soacră-mi şi eu in suini nu ştiu cum să me port cu nişte in tiiganţi ce ingiiit cocoloşul căt pumnii de mare. Să nu fiu insă acusat că vorbele mele n au nici un şir, de oare ce eu le-ara înşirat pe toate pe această hârtie. Rămâi al Dv. cu bine. N. Benciu. Fo3ta grădină Stavri. — (Urădina so-cietăţei Liedertafel), sub direcţia de scenă a d-lui 1. D. Ionescu, joui JSa gust 1883, se va representa piesa : Portărei din Paris, comedie cu cântece in 2 acte din franţuzeşte jucată de toată trupa, intermediu cântat de d ra Marineasca si d-nu Gabrielescu, Barba lăutarii, şansonetă comică de d-nu V. Alexandri, cantată de d-nu I. D. Ionescu, sâmbătă 20 august 1883, beneficiu d-rei Amolia Wellner cu frumoasa piesă : Năbădăile dramatice, drama, tragedie, operă, balet, comedie şi opereta in 4 acte INFORMATIU NI In Brăila se zice că se va infiin-a in ciirBnd o fabrică de şampanie. Ieri ;'i a trebuit să fiă inaugurarea iniei ferate Buda-Slănic. Azi, miercuri, Iraşov. Primarul comuni Bucureşti infiu-maţiiini & au priimit li Primărie formale şi categorice că unii din domnii cetăţeni, când se presintă la_ obidele de stare civile, găsesc mai de cuviinţă d’a nu da respectul cuienit autorităţii acelor o-ficie. Este de notorietate publică că officiek de stare civile din capitala acum se aflu puse supt directa conducere cbiar a consi-liarilor comunali, delegaţi de Primărie ca oficen .le stare civile cari ast-fel represinfâ autoritatea comunală în toată legală. vigoarea ei Se ştie şi trebue se tutulor incep serbările dela Cornisiunea, însărcinată cu delimi ai ea fruntarielor noastre de partea Austro-Ungariei, părăseşte azi Bra şovul spre a se duce in munţii Fă-găi aşii lui şi de acolo Ia Sibiu. Se zice că acolo va avea să constate siunca încălcările cele laguba noastră. mai coiui-mari in ■e Am anunţat că ieri s’au deschis Curţile şi Tribunalele. D. Filitis, procuror general pe lăn-ă Curtea de casaţie, a pronunţat un iscurs de deschidere. A vorbit despi că: ătorie. D. Crctzescu, prin preşedinte espuns d-lui Filitis. La curtea de apel a vorbit d. Ciru cononni despe Pedepsele in dreptul oman de pe timpul Iui Mathei Ba-irab si Vasile Lupii, şi Ad Caufacuzin. i-a respuns In personalul teehnic al judeţului Covur-luiu fiind vacant postul de conductor clasa III, se publică spre cunoştinţa doritorilor de a ocupa acest post, să se presintn la ministerul lucrărilor publice cu titlurile de studiile ce posedă spre a fi recomandat. Retribuţii!uea acestui post este de lei 250 mpusual. La inalta curte de compturi, fiind vacant un post de referendar clasa II, conform do-ckinnilor acestei curţi cu No. 5 şi 43 din 1879, se publică concurs pentru zioa de 5 Septernbre 1883. Condiţiunile de admisibilitate sunt cele prevăzute de ari. 51 şi 64 din legea organică a curţei. In consecinţă doritorii de a ocupa arâtatul post, so vor presintă la această curte, in zioa dn-fiptă, orele II a. m., producând titlurile ce vor poseda. 2 Preach the word; be instant in seasoii, o ut of season ; rtprove, rebu-k-’, exhort \v!thaU long StifTering and doctrine. Io. Tor D°mas hath forsaken me, having Ioved this prPsent world, and is departe d unto Tessalonica : Cros ceiisto Galaţi,i, Titus unto Dalmaţia. Paul’s charge to Thimoty. înainte vreme scriitorul purta căi i muri le U brâu şi condeiul ia ureche, astăzi un biet scriitor public nu poate să aibe condeiul şi cal i mari Ie do căt in raftu cârciliniarului care nu i le dă până nu bea o ţuică şi să-I cinstească şi pe el cu una. Un scriitor public este neeesariu unei societăţi diu mai multe punte de vedere: 1. vine in ajutorul celor lipsiţi de hrană, iinhrâcâminte şi locuinţă 2. e chemat tot d’auna ia lucrul seu de omul ce are ueee-itato r'e dânsul, 3. el aşterne pe hârtie in folosul ori-caruia ori-ce cuvinte folositoare ce pun in comunicaţie pe cel necesitat cu partea protectoare, precum se zice in a Il-a epistola a sfântului Apostol Pavel că tre Timothei, cap IV, v. 2. „Preach the' \vord“. Scriitorul daca n'ore alt lucru el cugeta ; la el vine muncitorul sâ-i facă o scrisoare, comerciantul sâ-i fac a un înscris, preotul să-l consulte şi sa-1 inlreţie in materia idealului sâu. El e dar necesar. Grecul se adresează scriitorului tot d’auna cănd vede pe cel ce are trebuinţa de densul şi i spune „iinissis, adicâ’i miroase a fo los, şi ţiganul zice „mişto". Scriitor ni este o temelie sănătoasă la edificiul societăţei ; ideile sale complinesc şi inşirâ espresiunile aceluia ce ceie ca să-i scrie ; el nu are nici o dată o viaţă de a-urnal, nici nu se prea insoţeşte cu aceia SUMARIUL REVISTELOR din în- Organul Societăţii farmaciştilor România, foaie pentru ştiinţa, arta şi teresele farmaceutice, No. J l: Revista. —Revista specială : Trecutul şi presantul farmaciei, de dr. George Hin-z farmacist din Cluşiu. Acidul arsenic in sul fat de mngnesie. Despre întrebuinţarea gly ceriuei la tratarea febrelor acute. Conser ve de Tamariade. Despre chlorhydrat. In fluenta apei oxygenate. Reactiv chimic pen tiu analisa vinului, dupe d. Rradines. Electricitatea ca remediu pentru ameliorarea vinului stricat. Arsura cu acid sulfuric ş vindecarea ei fără urme. Influenţa alcoolu lui asupra morlalitaţei. Originea rhabarbari de comerţ. Un nou mijloc de a reproduce desenuri. Safran falsificat. Fermentaţiunea pănii —Anuuciuri. . S!l Ştie de toţi dom- ni cetăţeni liberi, şi mai cu seamă de cei luminaţi, că păstrarea prestigiului autorităţii publice este de absolută necesitate gene-lală şi imperios prescrisă de lege de opotrivâ. Subsemnatul dar, rog cu respectoasâ stăruinţă pe toţi domnii cetăţeni ca considerând însemnătatea capitală a acestei institu-ţiuui de interesul g neral al societăţii şi a-vănd in veJere că funcţionarii de la aceste officie au nevoie de perfecta linişte şi do încurajare in îndeplinirea prescripţiunilor legei, se bine voiască a da tot respectul datorit acestor autorităţi şi a păstra buna cuviinţă către funcţionarii resjiectivi, pentru ca şi aceştia se simţâ datoria d'a corespunde cu aceeaşi bună cuviinţă către D-lor. Concursul bine viitor al tutulor cetăţenilor este indispensabil, pentru ca officiele de stare civile sâ 'şi poată indeplini datoriele lor în conformitate cu legea şi i„ „rad satisfăcător celor ce se adresează la densele. Reclamaţiunile ee ar fi de făcut in contra funcţionarilor de la aceste oficie, sâ s’a-dreseze direct D-lor Consiliari Comunali iespestivi, şi iu cas de absenţa acestora de la oficie, la Primărie cire va lua imediat mâsurile cuvenite. Cu această ocasiune se face din nou cunoscut că Cancelariele ofîcielor de stare civile sunt deschise publicului, in toate i,filele de lucru de la 9 ore dimineaţa penă la 4 ore d. a. iar în zilele de sărbători de la 9 ore a. m. până Ia 2 ore p. m. D-ni Medici Comunali de culori se săsesc asemenea la oficiele de stare civile0in toate (filele, de la 12 ore pei d. a. p. Primar Gr. P. Serrurie. No. 13032. 1883. August. 16. ora Spectacole Teatrul Dacia.—Direcţiunea GrigoreA. Manolescti. Joi Ia 18 August 1883, repre-sentaţiune extra-ordinară, dată in „beneficiu." Se va juca piesa : Curierul de Lijon. dramă in 5 acte şi 8 tablouri, tradusă din franţuzeşte do M. Pnscaly. In curend : Beneficiul d-şoarei AusPopes-cn, so va juca piesa: Dama cu camelii. Grădina Raşca. — Astăzi Miercuri 17 August, beneficiul d lui Iulian, Iulian şi Maleescu, comedie intr'un act de d. Georgian, Picatele Bărbaţilor. comedie in 2 acte de M, Pascalv. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de Hi august 1S83. 5olo Keuta Amoitisililă. . 5"|o Konta Romana l’erpetuă , 6"|(i Obligaţi mii iio stat. . . 6o[o Oblig. Cililor f. Rom. regale 50/0 , Mouicipalo .... 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . Voio ., Scrisuri Rurale . . 5o|0 Scrisuri fondare urbane . . 6o[0 , , , 70[0 , , , Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Rincei Naţiune le Române 2501 , > Soc. cred. mub. rom. 250 1. , > V"Kom. Je con-trucţii 6001 > > de As.g. Dacia-Kom 300 I. > > > > Naţionale 200 I Diverse Aur contra argint. . » » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriaci. M irei germane. .... Bancnote francese. Cump. Vânt 031/ 913,, 9S3(, 102a/* 8d-232 91 — 102'/a 88973,, 1013/, 33-1S70 210— 505415— 240— 94 92 99 103 84//, 235.— 911; 10231, 88'/, 98i| 102' 341390 212510— 420245- 1 00 1.70--- 1 ou 1.70 2 11 2.12- 1 23 1.25 99'|/ IPO'/vf ***** ********x****x*x*** * TIMPUL MAGASIN fondat 1879 „v£jA-0--A.SX1T'0'Xj DE de Tetrul National Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G. 1111 YIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilimii, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Bluturi fine. f Aniset dnbln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de laJBaj ona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, si Verde de la grand Cliartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la VimandFockin Piperiuiut, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac lin cliampagne, din Cognac. Liquernri tot felul de gustnri de la Mărie Brisard, din Bordeanx, Renn-mitaMastică de Hio, Marascliino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Janiaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Puncli in Cognac. Rhnm si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Iu primele case din Franţa, Germania, Italia, F.spugne, Ungaria Transilvania. Indigene de Iu Cotnari. Odo-beşti Drăgăşant şi de Dealu mare. Preturi modei atr seni ciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. | „Li CAVALERUL D S&-cX£yD —Ic C G PRIMA CASA de CON FlENTA,i n TERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Collu Stradei Şelari şi Covaci No. 2. Pentru sesonul de Vara am primit din propria noastră fabrica-ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage de Carii, Travers, etc. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste broşe de Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. vert. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-veit. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi roflot gro- PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. JPreţuri recunoscute de moderate CaYALFRUL DE MODE I ************X****************\ Tablouri in nlelu PERVAZURI Şi OGLlNZ cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui. GUSTAV KERSTAN Viena II. Kornergassc I Cataloage şi liste de preţuri gratis si francs. se INSTITUTUL MEDICAL BUOURESCI G : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) ŞECTIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. Ortbopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. ŞECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur....................ţ3.— ^ 1 bae de pumiâ cu şi litră duşi lei 2,50 1 „ „ „ „ „ „ ciment, pentru medicamente . . . . „ 2. 1 duşă rece sistematică . . ,, 1,50 ! BAI DE ABUR! ŞI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur suni. descliLeJ in toate zilele de la 7 ore diminua tar 1 pănă la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o dată pe sâptâmăuă Vinerea, la 6 ore di-L. mineaţa pănă la 1 post meridiane. Preţurile la secţia medicala conform prospectului. Direcţia, f I. HERTEB ATELIER DE PHOTOGRAPIIIE Str. Ştirbey-Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst.mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’aavut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingâtoare de această artă precum : Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunl in toate zilele, atât in timp frumos cat şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier se gâsesc şi tablouri iD pictură originale de vânzare. Par la presente j’ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon ate lier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils toul neufs.—Les prix sout reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pa-encore eu Toccasion de se convaincre re mon travail n’a qua nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda facilement de la pefection de mon atelier — On se charge de toute espece de travai concernant eet art, comrne: reproduction travaux â l’etat uaturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. DA I^IDDIIZ chirurg-dehtist. Ta . n r\IDilli\. mădueşte iuţii bol navi. Plumbueşte, scoale, curăţa şi aşează dinţi, fără durere, după cele mai bune sis teme; fabricează şi pune dinţi minerali in tocmai ca dinţii naturali. D. Ivi bric k merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiămat.. Bucureşti. — Strada Şfirbey-Vodâ No. 9 alături eu gradina Union-Suisse. Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comaudandu-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile mode rate. rz: IOC . Conrad Zimmer, Frankfurt pe M. $ H O C 11 S T R A S S E 3 2 BIUROIJ TEHNIC PENTRU INDUSTRIE-ECONOMIE ÎV W SPECIALITĂŢI : AŞEZĂMINTE DE CASE RECORITOARE f FABRICI DE BERE I). R. P. No. 23412 Chiar in clime tropicale să se poată fabrica bere cu siguranţă but durabila cu un capitalarelativ mic. k Maşină pneumatică pentru o;i ce climă. X Fabrica de bere de sistem propriu (Patenta se aşteaptă) mare econnf AŞEZARE DE VAPOARE X \c. Facerea planurilor, adausuri de cheltueli, furuisarea aranjamentului intregu i Informaţii la ori ce intrebări pentru fabrică şi alte industrii Informaţii la Cur r> ii II 11 II !! |j SliPiT Clll.n MAI BUNE DIN LUME premiale etj 150 piedaile prim .PARIS MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER rate lunare A se feri de Imitaţii f }\ y Garanlă ‘fn| 1 V sigură daiAj înscris. Oi-i. SINGER G= poartă marco Maşină de cusut kew-york. de sus a o lui Fabricei. G. NEICLINGER,Aluni gener ' Artificieri (IONIŢA 0. STOIOESOU. ( IANI POPA GEORGE. Straila Academiei No. 25, maister al pirotechnii din Constantinopol. Deposit la Bufetul din Grădina CismegiS Maladiile nervose VINDECATE IN MOD RADICAL, GRACIE BROMURULUI LAROZE SIROP SEDATIV de coje de portocale amari preparat cu BROMURUL DE POTASSIUM De către J. P. LAROZE, Pharmacist PARIS — 2, rue des Lions Saint-Paul, 2 — PARIS Bromurul de Potassium Laroze este de-uă puritate absolută, condiţiune indispensabilă pentru a putea obţine efecte sedative şi calmante asupra sistemului nervos. Topit In Siropul Laroze, de coji de portocale amari, Bromurul este Intrebuin- medici pentru a combate, mai cu deosebire ii şi de-uă manieră sigură, afecţiunele neriaSj ale Inimei, ale căilor digestive şi respira-ţs torit, nevralgiile, epilepsia, kisteria, mala-Jş| dia numită jocul Sl-Guy, insomnia şi con-jpj vulsiunele copiilor In timpul dentijiuniei, lnlr’un cuvânt tdte a/ec(iunele neredst. ţat In mod universal şi recomandat de toţi BROMURUL LAROZE se află In peposit, in Idte pbarmaciile bune unde se mai pdie găsi şi SIROPUL DEPDRATIV »5f IODUR™ POTASSIUM! fdrte folositor contra afectiunelor scrofuldse, cancerdse, tumorilor albe, bole ale sângelui, accidentelor sifilitice secundarii şi terţiare, etc. • s n T,pugra/*a N. AUulcscv suta l'hnuZT*- din districtul Mehedinţii sa Cânipu în întinderii 3100 pogone, coprinde) pe termen de 5 ani sau mai r ' ondiţiunele se pot vedea de doritori la sub-scrisul în Oraieis t;ote dilele de la orele 4 si până la 6 post meridiane. Colonel Otlion Sauliellarie tară de Islaz, vii, livedî, pădure 2400 pogone arabile, se dă a rendă de la St. (dboorghe viitor pe termen de 5 ani sau mai i) ' Cojndiţiunele se pot vedea de doritori la sub-scrisul în Oraiou .■ a ■ v 'tmniXiAwr. YţnMnutfiWMfâtt&BNhaitinm