Miercuri n august ish» luni , . p# S luai , , tru «trpinâ!ate pe an 1» lr1 V? 1*1 IV f 6u lai I ;a situaţiu-ne incomparabilă cu aceea a Franciei, cedarăţi Basarabia, este că n'nţi ingrijit ca să o asiguraţi «lin vreme: că, precum voi inşivCv'aţi imputat'o şi tqt prin jurnalul Românul, n'aţi luat la mână înscris, zapis chezăşia, diu partea împăratului, după ce eu-nosceaţi cari ii erau dorinţelele in această privinţă : este că nici n aţi avut atâta patriotism, iu căt. sacri-ficănd posiţiunea voastră, să cedaţi, ■Iaca era trebuinţă, dar să folosiţi ţara cu toate compcnsaţiunile ce oferea Rusia iii schimb, şi adică: despăgubire (le resboiu do la Turei. Do-brogea impreuiiâ cu districtul Silis-tra. şi chiar ou Yidinul daca Austria nu s ar ti imprutivit: şi aceasta este a doua acusaţiune dreaptă care vi se aduce voă, din ţară şi de din afară, de către ori-cine judecă faptele şi atitudinea voastră de guvern. Nu se produse, ziceţi, acusarea oă guvernul Frauoiei ar ii comis act de trădare, subscriind condiţiunile impuse de invingf'torul ei de la 1871? Dar nu se pronunţase deja sentinţa cea mat aspră, resturnarea, contra guvernului ncdibaciu care a- dusese Frunoia I; a marginea prăpăs- apiicându-se a . . - - | . — -- servi unui guvern ’ Ş‘.nn s” ao,mso el det«f P«a» ■ strftin. prin faptul venirii sale la noi. Ge nm. se putea zice in contra celor Guvernul sfiu dar, când a luat di-•'•in au fost siliţi sfi priimejiscft .>i- tnaţiunea rea. moştenită de la pro-deeesori ! ^ oă nu v a lăsat nimeni nici o moştenire rea ; voi iuşivG. ca şi guvernul cel resturnat al Franciei, aţi dai ţara de mai! voi nu puteţi sen-sa cu nimic mişelia de a li cătat sa ve scăpaţi numai popularitatea, dând cu piciorul lutoaselor celor mari cari se oferiau României. Iu ceea •e priveşte decisiunea defavorabilă Rusiei, dată de răi re puterile Europei in Congresul ile la Berlin, onm poate sta vre-o contpa-raţiune cu oaşul privitor ia Dunărea noastră ? Rusia, prin tractatul de la San-Stefano. lua d odată rosullarea Turciei şi crea o Bulgaria prea mare. care vătăma interesele Austro-l*n-gariei, putere care are menirea de a stăvili cursul impetuos al şioiului slav spre Orient. Ceea ce a făcut Kuropa către densa uu a fost de a-i lua ceva ei. de-a o desbrâca de vreunul din drepturile ei suverane, ci de a-i mai împuţina din partea care şi-o făcea, şi care se credea prea din cale afară. Poporul rus n'avea do ce să acuse pe Rusia pentru u-oeasta. Dar voi. cu Dunărea, este tot una ? Venit-a Conferinţa să vă mai taie din ce aţi li încercat a lua vre-unei puteri, precum a făcut-o cu Rusia? Niei-de-eum: voă ve ia puterile Dunărea.—va să zică se perde prin mâna voastră uu interes naţional şi un drept al Statului suveran. Si pentru ce aceasta ? pentru că la timp, lafertura ferului, iu loc dea combate p •etenţiunile austriaco până a nu se invoi puterile să le satisfacă, voi. precum se ştie olicialmente. staţi in neluerare, lăsaţi pe reprezentanţii noştri din străinătate fără instrucţiuni, iar cănd le cereau aceştia, are-tămlu-vC pcriculul indiferenţei guvernului vostru, atunci le recomandaţi ridioula formulă de : operaţi v6. dur iui ntnraţi pipăiţi terenul ! Ş'apoi n’aţi mărturit’o voi. prin ■loclaraţiunea din Românul de la 1881, <*â aţi ştiut să faceţi concesiuni liemerite Şi la timp Austro-I'nga-l iei, admiţând de atunci ceea ce a decis Europa mai târziu in Conferinţă? Că aţi protestat mai târziu pentru scăparea aparenţelor, aecoa este lucru fără valoare, ba iacă mai mult probează neonestitatea voastră către cei ce ve ştie că v aţi dat cuveniţii să le cedaţi. Trădători dar sunteţi numiţi pe bună dreptate, şi meritaţi ori-co pedeapsă. posiţiunea de a-l revoca, a avut un oare-care temeiu. 8i, cu toate astea, şi in corpul legiuitor şi in presa belgiană. s n blamat disposiţiuuea aceasta şi s a calificat ca mC-sură dc reabilitare, care in acelaşi timp umilia tara Noade\er dar se susţine decă-iiv organul Roşiilor, cănd afirmă că nu s'a rădicat niei-o protestare contra purtării guvernului belgian. Dar cu purtarea voastră tot uua este ? Acelaşi lucru este cererea de st-use mi umilinţa, presentutâ de către voi Austriei, prin notă scrisă, cu o simpla disposiţic dc revocare a unui general care so găseşte intr’o infracţiune la cuviinţe şi disciplină ? Mişelia guvernului Roşu este atât ■le probată in toate actele şale, atât dc simţită şi învederată, in căt no mai poate ascunde nici intr'un chip dibaciul iu prestidigitaţie consortc al firmei Ioan Brătianu. iată insă iu ce se bizuic şi cu cc ar vrea să facă a i se trece mişel ia. „Voi—zice—ne acusaţi de trădare, naţiunea va ascultat: şi oa a n-mas tot cu guvernul. Prin urmare guvernul actual este patriot şi opoziţia calomniatoare. “ liespuns scurt vom da aci. dnpo cele ce se coprind in manifestul-pm-test al Oposiţunii-Unito către alegt-torii ei. când se retraseră din actualele i'umere: Naţiunea voastră sunt cetele biigetofage. cu cari aţi împănat listele electorale, falsificându-le; sunt toţi nenorociţii întrebuinţaţi de protecţiunea stăpânirii; sunt toţi slăbănogii cari tremură pe picioare dinaintea persccuţiunilor şi ameninţărilor voastre de a-i perde şi a le li răpi averea. Naţiune» voastră este aceeaşi care, la 1864, nu a dat de cât un glas opo iţi unii, unanimitatea de voturi neconştiente, recoltate de către regimul statului, desemnată prin memorabila frasă «lin Buciumul: „Să te vOd. Marine! „ Aruncă-te, kir Diinilă! Naţiunea aceea uu este naţiunea ; e parodia Naţiunii; şi in eurOml sau mai târziu se va a re ta că aşa este. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra. 24 migu«i — Iinhj^am Pur lameuiuliii •«glezwc va av«-a loc inhiim. Ţinu* ataca cu voicluuo pu Geriuauia, ■Ipclaiiin] ci ai ticola din G(iu tii Germani* de Nord e o insulta care a rezultatul o-bişuuit ce ‘are Germania de 12 nai ■ I a vorbi grosul&u, ca stAp&u, Eur pi iu-tregi. ■ -orii** utilrmifut* «a«ef>rU#t< «„■•Mbi area cniitelui de Chambord va avea Improbabil la 1 Septemvrie '■■t. n. Constantiiiopol, 24 august. — D. lug'e fi-Id, amiral egluz in disponibilitate, a so sit aici spre a so ocupa de eestiunea -apârei unui canal maritim traversSnd Iudeoa şi ajungând la go fu Persic ; iusâ Poarta e decisă a refuza chiar autorizarea da face studii, nevoind a laşa să se ridice planu acelei regiuni. Un inginer, numit Valenti, lucrează aici acum in acelaşi scop de trei luni, dar fără nici uu sucoet;. Homr-houg 24 August. — 0 incierao-a işbucnit la Canion intre un european, lunctiouar la v tini vi un coolla ; europeanul a traa urai multe lovituri de revolver «■-morind un indigen şi rănind doi. O vie intantnro domneşte printre poporatiun-.v indigenă contra străinilor. \ lena, 25 August.—Reg.-I* Românii a primit vizita impfenitulni, a contelui de Kal-n°ky, a uiinistruiui afacerilor streine şi a prinţului de Rriiss amba-adorul (iermaniei. M. va a intors vizita după aoiiazi contelui Kalnoky, cu caro a vorbit trei sferturi de ora. Seara s a dat la curte, in onoarea Regelui Carol un prânz de gala. la care au luai parte miniştri, mai mulţi generali, d-aul t arp şi baronul \(ayr. Rcge.e purta uniforma regimentului seu austriac. El va pleca Luni după aniiazi in România. Saigonul. 25 August.—Forturile cari a pără riu de la oraşul Hue, au fost bombardate şi ocupate de trupele franceze la 8 August. Auamiţi au perdut iu această lupta 200 morţi şi mai mulţi răniţi ; perderile francezilor sunt neiusemnate. I). Harraand agent diplomatic al Franţei s’a dus Ia Huo, capitaia regatului, casătra teze condiţiunile de pace. S’a declarat blocarea tuturor coastelor regatului. 1’hi-u. 25 August.—O telegrama din Madagascar numita câ misionarul engUz Bcltaw. care lusese I uit prizonier do francezi după luarea Tamatavei, şi bănuit de intolegere cu llavagi, a fost pus in libertate. Vlena, 26 August, Regele Carol I a vizitat, ui dimineaţa galeria de pictură de la Belvedere ; a lacul apoi o vizită m«m beilor familii imperiale cu reşedinţa la ra-stelui W eibnrg aproape dc Baden. I.» 5 ore se>ra .Maiestatea Sa a fost la ma«â la lui pi ratul impreună cu arhiducii Ludocic Victor, VV illiera şi R. guiei. Constantinopol, J6 August. — Prinţul Nichita a Muntenegruiui şi a amănat, se zice, plecarea pe luni. Poarta grăbeşte regularea definitivă aces-tiunii botinelor turco-muiitonegrene. Pesta. 26 August. — Gficiulă. împăratul a primit dimisia contelui Pejacevui. guvernatorul Croaţii, insărcinâiulii-l să conducă provizoriu afacerile pană la numirea succesorului seu. Piiria 24 August — ,T„a RApublique franţaise afirma ca to«im dispoziţie a zia-CoiDfâ din politica ■!■■ rvculcgcrc şi dc reparare. O d'peşa a gciieralu iii Bouet, corain-■Untul şei al expediţiei din Tonltio, primită dc guvern, r.iro m trupele ■,,»!« mi |m,t pagoda de la Phn-Nd-ii. pe care o conşer-vă şi o întăreşte. FrolisdorC, 24 august, fumonnăii- FRAiNŢA Şl GERMANIA Firul telegrafic ne a făcut ciino-.-eut in rezumat uu articol aiarimuor din „Nonhleutsche Allgein. Zoiiun0'” contra Franţei. Pentru ca cititorii să şi poata da, bine seama de importanţa lui, fi reproducem la vale iu intreg „Kare ori şi foarte fugitiv se ia cuuoştiii ia iii imperiu1, german despre m curmaţi] resboiu, pe care iu Franţa presa tuturor partidelor îl poarrrt contra vecinului gvrman in tonnele co’o mai varii, diu dilerHe piine-to de Jvedere, iiiircceiiibi-se de violenţă şi lipsă il- eonsideraţie. \ ■ derile so-bro ale geraiaimbii şi gradul mic dc pă n TIMPUL acum a sensibilităţii sale naţionale nu e in Ia 1870 ea s’a ridicat d’abia după ce a cut, a născut un copil de sex bărbâtesci stare să priceapă bine pasiunile ce se ara tă in acea vijelie de insulte şi agitaţiuni şi de care — intru cât suntem in positie a cunoaşte presa franceză — nici un organ de ori-ce culoare nu se poate scăpa mult timp. Din cănd in când insă este un postulat al propriei noastre iubiri de pace, de a aduna impresiunea, pe care o pot produce aceste atacuri tot mai violente şi din care trebue să vadă ori jjee observator liniştit, chiar şi cei diu Franţa de- s’or h găsind, că Franţa, prin violenţa nemăsurată a predicatorilor sei de răsbunare şi prin ecoul ce ’l găsesc iu poporul lor şi până intre agitatorii lor din Alsacia şi Lorena este singurul stat, care ameninţa necontenit pacea Europei. Dimpreună cu aceasta se va impune şi convingerea, că o asemenea stare de lucruri nu poate dura, fără a prejudeca grav ţinta tuturor politicilor serioşi, pacea. Căci cu cât creşte mai mult furia pasiunilor, pe care o aprinde neintrerupt o agitaţie fără conştiiuţâ pentru diferitele ei scopuri, cu atât mai puţin se poale prevedea, dacă şi cât timp ea se va putea ţine incă in interiorul malurilor păci exterioare. Aici se poate mai potrivit aminti vorba din popor, că cine tot pomeneşte de dracu, ajunge mai pe urmă să ’l vază intr'adevâr." ' fost sdrobită toată oştirea. Tot in acest sens se exprimă şi alte foi. CRONICA care trăeşte ; dar cărui lipsesc cu desa verşire amândouă urechile. Domnii Stefau Nedelcu s’a continuat ajutor primarului comunei urbane Tergu-Fru-mos din judeţul Iaşi. * S'a disovlat consiliul comunei rurale Is-lazu din judeţul Eomanaţi. Casa de bani de la Filioara. — In noaptea de 6—7 august, nişte necunoscuţi făcători de rele, introducăndu-se in biuroul de percepţie al comuni Filioara, judeţul Neamţu, a scos afară caseta cu bani fiscali şi comunali şi a spnrt’o la două locuri prin tăeturi cu instrumente; insă prin acele două tăeturi nu au putut străbate la caseta cu bani comunali de căt numai la acea cu baui fiscali, unde nu erau mai mult de cât 15 lei 86 bani, percepuţi in urma vărsârei la casieria generală. Ş‘ Maria, soţia lui Badea Marin, ferar din comuna Pielea, judeţul Teleorman, in zioa de 30 Iulie trecut, a născut un copil de Trăsniţi. — In ziua de 9 august, pe la orele 8 seara, căzând o ploae cu tunete şi fulgere pe teritoriul comunei Cârna, judeţul sex bărbătesc, care trăeşte, dar cărui lip- L-, n , . ’ . \ r Dolj, a trăsnit pe Constantina, soţia lui seşte cu desăvârşire amândouă urechile. Includerea Parlamentului englez In noaptea de 6 — 7 August, nişte necunoscuţi fâcâtori de rele, introducându-se in biuroul de percepţie al comunei Filioara, judeţul Neamţu, a scos afară caseta cu bani fiscali şi comunali şi au spart’o in duoă locurfprin tăeturi. Dar n’au putut străbate la caseta cu banii comunali de căt numai Ia aceea cu bani fiscali, unde nu erau mai mult de căt 15 lei 86 bani, percepuţi iu urma vărsârei la casieria generală. Stan M. Tecă şi pe un copil al său, anume Dumitru, care se aflau in casă, prin sfârâmâtura uşei casei şi au incetat din viaţă. A mai trăsnit un c-ăine si patru raţe. SERBĂRILE DE Li BRAŞOV PROGRAMA primirii şi a festivităţilor ce vor avea loc cu ocazinnea mluii&rii generale a „asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român.“ Discursul Reginei pentru inckide-rea parlamentului englez constată că relaţiunile Engliterei cu toate puterile sunt bune, că conferenţa dunăreană a ajuns la o întocmire favorabilă comerciului, că lucrarea reorganizăm administrative a Egiptului, de şi întârziată din causa holerei, face neincetat progrese şi că incidentele din Madagascar care au fost obiectul unor comunicări amicale cu guvernul francez, vor ajunge de sigur la nişte resultate satisfăcătoare. Discursul regal, după ce arată că situaţiunea din Irlanda s'a îmbunătăţit, enumera diferitele legi de ordine interioară. — Parlamentul en-gles s’a amânat pană la 12 Noem-vrie stil nou. Marţi in 1G {28) August Primirea comitetului asociaţiunii. Seara Întrunire conlidenţialâ in localul societăţii de Pressa franceză si Germania Mai toate foile vorbesc despre articolul din „Nord. Allg. ZeituDg" şi se miră de acest atac contra presei franceze, atac ce nu e justificat prin nimic. „Voltaire" susţine, că presa politică franceză s’a ferit in cestiuni internaţionale de ori-ce polemică agresivă şi a predicat numai pacea. Opera intinderi coloniale a Franţei dovedeşte, că ea vrea să stea departe de ori-ce agitaţiuni in Europa. FraDţa vede, că pretutindeni se pregătesc alianţe şi cu toate astea rămâne fidelă liniei seale de conduită, ce şi-a prescris. „Siecle" bânueşte, că acel articol inve-ninat s'a publicat de organu lui Bismark, pentru că germanisarea Alsaciei şi Lorenei nu face progrese şi patrioţi germani cu Bismark cred, că acest ataşament către Franţa stă in legătură cu idei de resbunare. Ei au sperat, că Franţa a renunţat la ori-ce redobândire a provincielor anexate şi acum sunt iritaţi din cauza probelor de încredere ce se schimbă de ambele părţi ale Vogsilor. De aci ei conchid, că Franţa ameninţă pacea; aceasta e falş. Franţa doreşte pacea mai mult ca altă naţiune. „France" cere de la guvern să convoace camerele spre a se pronunţa asupra situaţiei. „Faris“ scrie supt titlu : „Vipera fără dinţi ' Bismark va greşi data şi adresa. Dresa franceza a declarat tot-dauua,că aşteaptă de la timp şi de la inţelepciuuea naţiuni satislacţia necesară. Acum Franţa e mai bine pregătită să ;usţie un mare răsboiu de aparare... Agenţi lui Bismark au tăcut o greşalâ. 8â nu pronunţe cineva ameninţări, fără a fi sigur, că le poate şi executa. „Rappel" ameninţă: Franţa nu se gân- deşte la resboiu, dar cată să se ştie, că vrăjmaşul viitorului va găsi din capu locului iu faţa sa naţiunea iutivaga, pe cănd Congresul studenţilor universitari din România se va ţine anul acesta la Turnu-Se-verin, in luna Septemvrie. * Concursul pentru admiterea candidaţilor Ia şcoala militară de infanterie şi cavalerie I tir sub Tîmpâ. s’a inceput in localul şcoalei din Bucureşti. * In zioa de sf. Maria, patroana mănăstiri Sinaia, s’a celebrat acolo un serviciu solemn la care a luat parte şi corul vocal de la Azilul Elena Doamna. * A seară, in grădina Brenner, mai mulţi I fii dai lui Israel sau incercat a strica li- I nastică şi de cântări" diu Braşov in sala o niştea publicului aflător acolo. In aprinde, telui Nr. 1 Ia 8 ore seara, rea ce le pricinuise licoarea lui Gambrinus- voirâ să facă paradă de patriotism (sic) ro- I Joi in 18 {30) August mănesc, cerând in gura mare şi bătând pe înainte de prânz şedinţă. După închide- către orchestră rea şedinţei prânzul comuti in sala otelului ince- jŞo p la 2 ore d. a. Miercuri in 17 {29) August Serviciu divin in biserica Sfântului Ni-colae din Scheiu la 8 ore dimineaţa. Deschiderea adunării generale a asocia-ţiuni la 10 ore a. m. in sala gimnaziului românesc. Concert dat de „Reuniunea română de gim- unghia. Tăiat mai de timpuriu nu nurna că grâul nu se scutură, dar are faţă mai frumoasă. Pe abcureă s’a observat că grăul este pălit, ’i lipseşte faţa. Airea recolta ca cua-litate este frumoasă. Grăul alb pare a fi reuşit mai bine de cât cel roşu. Laşcoa la de agricultură grăul recoltat in cele d’ăntăiu zile trăgea 62 libre, greutate foarte bună. N’avem încă ţifre pentru a da cătâţimea produsă pe pogon ; cu toate acestea după cercări isolate s'a constatat una chilă jumătate. Ar fi foarte bine ea d-1 ministru al A griculturei să fiâ dispus a se lua informa ţiuni aproximative asupra recoltelor in toate judeţele, spre a fi comunicate publicului Ori căt s’ar părea de a proximative asemenea sciri ne folosesc in aceea că ne permit a cunoaşte sumariu cum stau recoltele in diferitele părţi ale regatului. Cu privire la porumb avem informaţiuui că in mare parte a Moldovei sunt frumoase. Iu Muntenia asemenea am observat cum-că porumbul pus la timp şi in condi-ţiuni favorabile era in eâte-va localităţi din Buzău pe care le-am visitat in cea mai lrumoasâ stare. In vecinătatea Mizilulul am văzut pe la 3 Iulie lanuri intregi de porumb care avea înălţimea unui om de mijloc, plin de vigoare. Porumburile mai mic, aveau o înfăţişare sănătoasă. La acea epocă dedeseră moţurile la porumburile semănate mal de timpuriu. Cultivatorii erau ingri jaţi, cu drept cuvânt de lipsa de ploaie. In adevăr că porumbul simţea mare nevoe de umezială. mese să li se cănte de Doina. Pentrucă ănsă eapelmaistrul puse deia altă bucată, gustul nu li s’a putut satisface de cât mai târziu, când cura-gioşii şi patrioţii ritnunilî cu pumunttniri fuseseră daţi afară d« către Poliţiei in urma intervenirii publicului. Eeprezentaţiune teatrală in sala Redutei la 8 ore seara. Din causa unei indisposiţiuni trecâtoar re Vineri in 19 {31) August înainte de prânz şedinţă, după prânz vizitarea bisericii evangelico-luterane din cetate (biserica neagră), unde ?e va ţine o a colaboratorului nostru Demroc, nu putem I producţiune muzicală cu acompaniate de or da urmarea studiului Prostituţiei, nici foile- gane 4 ore d. a. Bal dat in sala otelului No. 1 Ia 9 ore tonului. seara. Hoţiile din Bacău Sunt mai bine de două luni de cănd s’a descoperit cinstita afacere a patrioţilor roşii dela comuna şi consiliul judeţean din Bacău. Atunci toată lumea s’a indignat; chiar confraţii noştri dela Romanul n’avură ce face, coci cerură, împreună cu întreaga presă, darea in judecată şi pedepsirea culpabililor. Gălăgie mare atunci ; d. inspector Vera fu trimis la faţa locului, şi a constatat jafurile. Parchetul, pe daltă parte, a arestat pe cei culpabili şi bănuiţi ca părtaşi ai ho-ţielor. Inspecţia se sfârşi, raportul se iDaintâ ministerului de interne, dar, oh 1 minune a minunelor, stă tot pe masa ministrului (de nu cumva o fi eazut in coş). Am cerut, atât noi, căt şi gazetele locale din Bacău, d’a se publica raportul, deoarece am fi curioşi şi noi d’a cunoaşte această curată afacere. Nimic ănsâ până azi. D. ministru pare că n’aude. Dar acum, după ce s’a intors de la nai, sperăm a se fi tămăduit de ureehiă, şi de aceea ne aşteptam că poate nc-a auzi, şi va da satisfacere opiuiunei publice, in deajuns dispreţuita până acum. Cerem cu atât mai mult aceasta, cu cât se vorbesc multe şi mărunte, pe cari, pentru moment, le lăsăm d’oparte. Sâmbătă in 20 August (1 Septembre) Escursiunile in Poiană şi eventual pe mun tele Postovariu. Braşov, 10 (22) August. 1883 Comitetul de primire. Din Districte Un copil fără urechi. — Maria, soţia lui Badea Marin, ferar din comuna Pielea, judeţul Teleorman in ziua de 30 Iulie tre- NB. Se aduce tot deodată la cunoştinţa d-lor oaspeţi, că din 15 August iucepănd din momentul sosirii trenurilor comitetul de primire va fi reprezentat la gară prin mem bri de ai săi provâzuţi cu insemne ad-hoc. pentru a fi la dispoziţiunea d-lor oaspeţi In caz insă, cănd dintr’o cauză sau alta domnii oaspeţi ar fi impedicaţi de a veni in atingere cu membrii comitetului de primire, atunci sâle fie spre ştiinţă, că la Cazinul român strada Scheilor Noi 145 se afla un biurou permanent, de unde vor putea lua toate informaţiuuile, de cari vor avea trebuinţa? CRONICA AGRICOLA Seceratul grâului. —Starea recoltelor.— Grăul şi porumbul in aceleaşi localităţi. — Cause de inferioritate a recoltelor. — Starea viilor. Către sfirşitul Iui Iunie seceratul a inceput intr’o mare parte a ţârei. In localităţile mai apropiate de munte şi intr’o parte a Moldovei au mai întârziat căte-va zile. Şi cu astă ocasiune am observat că in multe localităţi se întârzie cu secaratul ; se lasă grâul până ce se trece. Cu toate acestea practica din toate ţările şi din ţara noastră a dovedit că grâul destinat viuzâ-rei trebuo tăiat in părgă, adică atunci când bobul s'a intârit, insă tot se poate tăea cu In alte localităţi porumbul la acea epo-eâ, era mic, pipernicit, ameninţat de peire; insă alături cu asemenea porumburi am văzut altele foarte frumoase. Mi se plângea mai mulţi cultivatori despre această stare a porumburilor ; le-am răspuns că singuri sunt vinovaţi de oare ce alături văz po-porumburi frumoase. Economia rurală a povăţuit neprecurmat pe cultivatori să semene de timpuriu căci, ori-ce s’ar intim-pla, semănăturile acestea sunt mai asigurate. Faptele ne dau mereu dreptate ; cu toate acestea nenorocitul obiceiu de a intâr zia lucrările nu se poite desrâdăcina din deprinderile multor dintre agricultori. Cu ocasiunea unei mici călătorii am mai observat iarăşi grâuri atât de rari, de mici de burienoase, in căt nu ştiu daca vor da de două ori sămânţa, aiâturi cu lanuri de grâu foarte frumos potrivit cu anul. Acelaş pământ, aceleaşi împrejurări şi câtă deose bire in starea recoltei ! Causa este ca şi la porumb, neingrijirea cu care se fac arătu rile şi dorinţa neînţeleasă de a amâna mult şi iară mult. Ce folos că se seamănă mult şi se seamănă in pământ de abia sgâriat in mirişti de abia intoarse, in porumbişti, prăşite o-datâ şi pline de buruieni? Muncă degeaba cheltuială zadarnică, pagubă la capătul anului. Puţin şi bun iată ce trebue să inţe-leaga agricultorii noştrii. Şi in această privinţă avem drept să regretăm trecutul pentru multe localităţi. In adevăr in vechia noastră agricultură ogorul era de rigoare; nu se semăna grâu de căt in locuri odihnite şi arate cel puţin de două ori. Astăzi lăcomia de a semăna mult lucrând puţin, a redus lucrările pregătitoare la o nenorocită arătură de câte va degite adâncă, pe care se aruncă sămăuţa. Unora şi aceasta li s’a părut ptea mult, au inceput să semene po-îumbul in porum cu sapa cănd se prăşeşte a doua oară. Şi ce este mai curios, este că am auzut dintre agricultorii mari lăudând această sistemă primitivă şi detestaoilâ. S’ar părea că se urmăreşte descoperirea unei sisteme care ar desfiinţa toate arăturile şt dacă ’ar putea că sămânţa sa se arunce pe locul nelucrat. La aceasta trebue să tindă aceia care povâţuesc semănarea grâului cu sapa ori in mirişte de abia iutoarse, Şi pe ce se iutemeiazâ acei cultivatori care recomandă sistema atăt de detestabilă? Pe laptele că la câţi-va ani timpul fiind uitra pri-incios, s’a lâeut grâu şi in porumbiştele in care s a pus ou sapa. Nenorocit argumeut, căci dacă s ar lua de normă ne va conduce la o stare de inapoiare. Singurul nostru argument este starea in care se află grâul, porumbul şi alte semănături in acelaş a n, iu pământ de aceiaşi natură, insă pentru unele lucrat bine, pentru altele sgâriat. încă odată dacă voim să avem recolte mulţămitoare chiar in anii puţin favorabili, să lucrăm bine, să ingrijim biue pământul. ^ Viile au suferit mult in diferite localităţi. Piatra a bătut in mai multe dealuri ; pea- locurea a distrus recolta ; airea a t puţiu. De altă parte seceta a împac mulţi de a săpa după lăstari, căci tul era prea tare. Cănd a venit plevilei s’au grăbit podgorenii, au lucru, insă tot seceta le a stat in « şi a mai întârziat săpatul. Din toi tea resultâ că viile nu sunt in sta . ceea ce ingreunează posiţiunea prom1 / lor viticultori, fiiud-câ ei au fost s cercaţi .şi in anul trecut. De altă p ţurile vinului sunt mici şi nici ci mai urcate pre căt timp vinurile d , Ungaria, gonite din Elveţia, năvijit pieţele noastre. In multe interese convenţiuuea comercială, dară puţîl simt ca vinurile, faina şi alte cătffc. ticole. Ecou. Rurală. $ jP'. V» /'" a ..jjii> ECOURI STREINE Chambord si Bismark Corespondentul din Paris t rului „Neue Ereie Presse soi* urătoarele : Adevărata causă, pentru ce j tele Chambord n a devenit ir* Franţei, na fost lămurită pt. cum. După ce corniţele a incls chii, nu există motiv de a maţi tra secretul. Bismark aflase, L adunarea naţională franceză s®i unse o majoritate de opt votul , de trei, in favoarea monarhiei 16 losindu-se de moment, prinţuhn mark a trimis pe un om de dere la corniţele Chambord, săiţlal a primi următoarele trei puneţi Recunoaşterea situaţiunii creţ la 1859 incoaci; 2. Recun şt rea tractatului de pace din Vei H 3. Alianţa Franţei cu German baze solide. La acestea corniţele de Chauo a respuns că, deoarece n'a coi*i)v|*«« la crearea situaţiunii dela 1851 i coaci, nu o poate recunoaşte di* A nainte. Pacea din Versaille catăk.aJ^ examineze; dacă situaţiunea ţel a reclama o schimbare, densul nu s^kcAiI te lega de mai 'nainte şi a nuintrepiua i o acţiune politică in favoarea L h Căt priveşte alianţa cu Germani «( crede negreşit, că ea ar li spreldv-nele ambelor state ; dacă densr . i inckeia-o, ar şi ţine la ea oneşti i ii ir«i ţii JtH far putea pune condiţiuni, as^r cărora s’ar putea pronunţa n ni după ce s’ar urca pe tron. Prinţul Bismark nu se mulţurjc: acest respuns şi puse următorul put timat: Ori-că Chambord acceptă Jui diţiunile de mai sus, şi atunci rţu noaşterea regatului e asigurată, 1>l că Germania va ocupa imediat fu niţa franceză. Acest ultimat a io: dus o mare consternaţiune in ceia, rile iniţiate. Corniţele Chambord iea a avut timp să scrie acea eisA olă, prin care cerea steagul alb, in iretext de refuz, de altminteri nf: dicat. De aci a urmat iarăşi de-i*' narea in taoăra legitimiştilor şi o mitele Chambord a remas in ex.‘"< «ni fiii W8 ■ Turburări in Ungaria Guvernatorul Croaţiei, corniţele e-acevici, şi-a dat dimisiunea in ■■ ma exceselor din Agram sau Zaglh contra iuscripţ.unilor ungureşti. Cl-lictul nu s a aplanat ăncă pedepV ntr’acestea nici antisemiţii nu seA niştesc. După cum se anunţă din ŢA da-pesta, turburările din Zala-Egejf--) zeg au fost foarte serioase. O cii i lanie de soldaţi, ce se afla acolo, iii fe jutut impedeca pe mulţime de a k efui toate casele şi prăvăliile evit: or. Oştirea a tras cu puştile de doi ^ ori (poate numai in aer). Doi indiv i-’in mulţime au fost străpunşi; noii , soldaţi sunt răniţi. Mulţimea a lib* rat cu forţa pe cei arestaţi la pn G* mărie. Mai tărziu a sosit infanter- - “ şi cavalerie. „Temps“ crede, că acum, duj moartea comitelui Chambord, se v produce o ruptură şi mai mai in partida regalistă, intre elementeb monarhice şi bourbonice. .,Franşais“ declară căjie aci inaj iute corniţele de Paris va inceta di a purta numele de Orleans, adoptăm d pe cel de Bourbon. Această foaemafl i_5) cil regaliştii nu sunt desbi-s'au luminat asupra greşeam au comis şi pe viitor vor fi iiistru de marină al Franţei a următoarea depeşă din Saigon: jul „Drac“ aduce ştirea, că frânau ocupat forturile şi bateriile irarea in fluviul Hue, după o irdare şi un atac strălucit pe Operaţiunile s'au făcut la 6, c. Annamiţii au avut 700 ti şi numeroşi răniţi ; francejii iulţi răniţi. S’a proclamat siaje blocadă. Lăcomia popească iţim in Armonia din Tergovişte : reotul Dudescu de la biserica Stelea ne-eviat in lăcomia Sf.-Sale : Preot la biserica Stelea a statului ; 2 pvnic ; 3 Epitrop al bisericei ; 4. Bir-5. )ricar ; 5 învăţător privat, i lângă toate acestea, bietul preot de L zile lucrează cu meşterii la coş-• pentru a le avea la ’ndemana ca sa _ specula şi din aceasta pe bieţii muţi. tragem atenţiunea capilor bisericei! Un Camatar privilegiat iatî ce se denunţă Besbohdui deşii, băcan Tănase Brebeanu suc-îul d-lui Cădulescu, din calea Huriei peste drum de palatul prin-uui Ştirbei. Sunt vre-o 15 aoi, de când posesorii a-ei prăvălii, pe lângă comerţul de băeâ-lac şi alaceri de camată din cele mai ibsiruoase, fiind sprijiniţi de unii din func-,rii superiori ai diferitelor autorităţi pu ce, care le servesc ca un fel de ordo-ifJnţaton.Vom lăsa la o parte trecutul, fiind jţâ lostuf st&pin al numitei case nu mai e lirvicţi, şi ne vom ocupa de actualul pa->iUron. de d. Tănase Brebeanu. sa liberează bani şi mărfuri funcţioua-l jcr ministerului de finanţe, de domenii şi jresboiu, precum şi de la Regia mono-ui tutunurilor, in contra lefilor lor lu-luâDd chitanţe vizate de aceia dintre ictionarii superiori, asupra cărora se emit udatele, şi care tot-d’auua iau angaja-ntul d’a reţine la plata lefurilor sume-sau valoarea mărfurilor primite de la d. ebeanu. Se inţelege, că nenorociţi funcţionari plâ-iC o dobândă exorbitantă pentru banii luaţi numerar, iar mărfurile, se inţelege, le iţesc cu un preţ in care intră şi echiva-. jJdul dobănzei de câmâtai. Mulţi se vor mira de aceasta, ştiind câ fandatele lefurilor se plătesc laţtimp, chiar •■'■i&uite de expirarea lunei, ast-fel ci nar trebuinţă luncţionarul sâ cază pe mâi-in r asemenea lipitori : cu toate aces-I# lucruriie se petrec aşa. Sunt douâ fe-de funcţionari, care sunt necontenit la menţionatul camâtar : Unii impo-de familie grea, si alţi care .din cau-uşurinţei lor, au tot-d’auna trebuinţa de li Atât unii cât şi cei-l’aţi sunt in veci ăori d-lui Brebeanu, şi nici odată mai 'lin de cât leafa lor ; şi alt-fel când au 0 primească, in loc de numerar, li se da lilânţile lor de bani imprumutaţi sau de #rguelile făcute la acel cămâtar privilegiat, ţ siliţi fiind sâ alerge iarăşi la Brebeanu ‘Pdru a se imprumuta cu dobenzi peste Soljfenzi şi pentru a tergui cele trebuincioa-casei. ba ce ne mai foloseşte legea d-lui Petre adişteanu, când insişi funcţionarii publici urnesc aceste jafuri ? — In speranţa că *u drept vor pune capet acestor gheburi nedemne, ne abţinem .d’ocamdatâ numi pe acei funcţionari ; ne rezervăm sa facem şi aceasta, dacă va fi detre- acolo unde lleliade a stabilit tipografia şi de undo au eşit da sub presă toate scrierile sale cele mai importante, precum şi ale atâtor autori însemnaţi din epoca regenerării din ’nainte de 1848. .acest local memorabil, unde s’au adunat toţi bărbaţii cari au lucrat cu lleliade la regenerarea României şi care a fost ca un focar in decurs de atâţia ani, d. I. I. Eliade Radulescu s’a hotărât a ’1 consacra instrucţiunei şi educaţiunei copiilor. Şa propus dar ca de 10 Septembre viitor sa deschiză un institut de băieţi sub a sa direcţie. In anul acesta şcolar va avea numai clase primare, unde se vor face studiele conform programelor statului. Pe lângă aceste studii se vor preda şi liinbele streine. Acest institut presinta condiţiunile cele mai bune pentru o şcoală : el este aşezat intr’o gradină de 48 mii metri pătraţi, in localul cel mal sănătos de prin prejurul capitalei, unde nu se află nici un fel de miasme, cu o apă excelentă de băut, cu incăperi sănătoase, având o instalaţie de duşi cu aburi reci şi calde şi gimnastică pentru elevi. s*Tn toate statele civilisate cele mai bune şcoli sunt construite afară din oraşe, pentru a asigura mai mult sănâtatea copiilor. D. I. I. Heliade-Râduleseu a avut buna i-dete, din toate punctele de vedere, a tace un internat in proprietatea părintelui sâu, şi suntem siguri că d-sa. care a dat probe că este mult stăruitor in ori-ce a întreprins şi că eauta a 'şi implini datoria in conştiinţă, nu va cruţa nici un sacrificiu peutru a da o instrucţie şi educaţie destul de a-leasâ copiilor ce i se vor încredinţa. O infamie Citim in „Legalitatea11 din Băriad: „Cu acest meritat stigmat a infierat unul dintre confraţii uoştri din capitala epigrama neruşinată a d-lui Makedonski, care a avut laşitatea a batjocori pe iubitul nostru amic şi dulce poet Eminescu, fost redactor al „Timpului", şi care a fost isbit de cea mai teribilă nenorocire. „Unindu-ne cu generosul protestai d-lui Gr. Ventura şi a celor-lalţi publicişti, pro testam cu indignare contra infamiei Makedonski !... „Redacţiunea". INFORMATIUNI Institutul Heliade-Rădulescu Iu vasta grădină Heliade, din Piaţa Mo 1,or> fiul părintelui literaturei române, a I nstruit in anul trecut o casă destul de Pare, pe acele ruine unde odinioară a fost ţoliba care a adăpostit pe Lazăr in ulti-- file zile ale şederei şale in Bucureşti Împărtăşim cu un simţiment d’o vină durere ştirea că d. genera Mânu, eminentul militar inlăturat din capul armatei prin un tertip condamnabil, se află de căte va zile greu bolnav la Sinaia. Sperăm, in urma serioaselor îngrijiri ale doctorilor, să anunţăm o insănetoşire complectă a d-lui general. Vacanţele sfărşindu-se, Curţile şi Tribunalele au inceput azi a lucra. Ieri, 15 august, s’a făcut inaugurarea noului liceu din Botoşani. A asistat şi ministrul instrucţiunii publice. Azi, 16 august, incep cursurile şcoalelor primare. Servicii religioase s’au oficiat, la care asistau directorii de şcoale, profesorii şi mulţi dintre părinţii şcolarilor. Comisiunea ungaro-romănă, pentru regularea hotarelor, care a ajuns cu cercetarea graniţelor pănă la Braşov, ’şi-a reînceput lucrarea, conge-diul d’o s&ptâmănă ce ’şi luase expirând de ieri. Birul se scade pe zi ce merge de guvernul părintesc de azi; probă este că s’a incuviinţat ca comuna rurale Vulpeşeşti din judeţul Roman să mai perceapă „o zecime11 de la con-tribuţiunile directe către Stat. „Poşta" spune că D. locotenent Mardaru, comandantul bricului „Alexandru cel bun," a plecat Vineri seară direct la Berlin, pentru a se duce la Vilhems-Haafen (Germania), fiind in-sărcinat de guvernul roman ca să asiste la manevrele de torpile, ce vor avea loc in decursu lunei Septemvrie. Iu trecerea sa la Londra, va asista l‘ aceste manevre şi d. colonel De-metrescu Maican, comandantul flotilei noastre. Mai mulţi orăşeni din Focşani au adresat d-lui prim-miuistru I. Brătianu o petiţiune prin care ii cer sprijinul spre a face ca Comuna Focşani să poată realiza un imprumut dela Casa de conseinnaţiuni, in scopul aducerei apei de băut in acel oraş. — Se zice că cererea va fi satisfăcută. Am anunţat mai zilele trecute că o parte din podgoriele Odobeştilor şi mare parte din a VSrteşcoiului, judeţul Putna, sunt lovite de o boală numită ariciţi, pe care alţii o iau ensă drept filoxeră. Aflăm acum că ministeriul de interne a orânduit pe d. doctor Grecescu. care să constate felul boalei, şi să recomande măsurile ce trebuesc luate contra acelui distrugător al viţei. Raportul seu va trebui să se publice in foaia oficială. FELURIMI La băile de Ia Slănic, judeţul Bacău, la 4 spre cinci August, pe la orele 1 din noapte, din causa unei rachete date, sau aprins şi au ars cu desăvârşire casele unde locuia doctorul Aronovici, localul unde era aşezată poşta şi apartamentele cu No. 13, 14 şi 15 ce erau locuite de domnii Codrea-nu profesor, căpitan Mavrodin şi maior Handoea Parte din mobilier şi efecte s’au scos ; de la poştă insă nu s’a putut scoate nimic fiind uşile incuiate. In zioa de 6 August, pe la erele 4 din zi, Nicolae Marin Bancele, de 13 ani, din comuna Mihâiţa, judeţul Dolj, intrănd in riul Jiul impreunâ cu Grigorie Gaman şi Petre Sandu, căte-şi trei câ'ări spre a scălda caii, numitul Nicolae Marin Baucble, căzând de pe cal, sa ineeat. In urma măsurilor luate de primarul respectiv, cadavrul s a găsit a doua-zi. In zioa de 6 August, tânârul Ion, in etate de 18 ani, fiul locuitorului Torna Mo-canu din comuna Groapa-Ciobanului, judeţului Cosntanţa, stând cu un alt tânârcade 14 ani a prinde peşte pe marginea bălţei numită Cernica, a vâzut o pasăre in apă, şi. ne răbdător a o prinde, s’a desbracat şi a intrat in baltă, ne ştiind insă a ino-ta, s'a încurcat de bradiş şi s’a ineeat. In seara de 6 augu-t, locuitorul Valeu Nedef din comuna Almalău judeţul Constanţa, ducându-se in comuna Ostrov să macine nişte grău la una din morile aflate pe Dunăre, şi, culeându-se acolo, noaptea a eşit afară şi, din greşeala, a căzut in Dunăre, in care s’a ineeat. SUMARIUL REVISTELOR Tinerimea română, No. (j din 30 iunie : 1. De peste munţi—2 Or,ginea omului şi teoria evoluţiunii. — 3. O figura de la 48.—4. Ce este pudoarea.—5. Finis coro-nat opus.—0. Fereastra părăsită. — Miserie (poesie)—8. Uite-o (nuvelă) —9. De ce nu pot eu oare. —10 Sâ fiu floare. — 11. Nu ştiu.—12. Din societate.—13. Higiena.—14. Ordinea Conferinţelor. Recreaţii ştiinţifice. No. 8: 1. Aritmetica, L. V. Praja.—2. Algebra, G. I. Lucescu.— De-pre serii O. Climescu. —2. Geometrie, I. T. Tadauana,—4. Geometrie analitică, O. Climescu.—5. Cosmografie, G. I. Lucescu.—Diverse, G. L — Probleme resolvite—Probleme propuse. Revista armatei, No. 5 : Ştiinţe militare: Conferinţa asupra cartuşului model 1879, de maior V. llcpites.— Note asupra cavaleriei, de căpit. N. Mavro-din.—Despre focurile de resboiu ale infanteriei, de capit. F. St. Vasiliu. — Despre turelele euirasate de căpit. P. St. Vasiliu. —Căteva cousideraţiuni asupra unora din fenomenele vieţei şi fermentaţiunii de dr. N. Popescu-Zorileanu. —Noutăţi militare. Spectacole Teatrul Dacia.—Direcţiunea GrigoreA. Manolescu. Joi la 18 August 1883, repre- sentaţiune extra ordinară, dată in „beneficiu." Se va juca piesa : Curierul de Lijon, dramă in 5 acte şi 8 tablouri, tradusă din franţuzeşte de M. Pascal}'. In curând : Beneficiul d-şoarei Ana Popes-cu, se va juca piesa: Dama cu camelii. Societatea pentru inveţâtura poporului Român (Secţiunea Centrala) Făcendu-se vacante 12 burse în şcoala normaiă a Societăţii, snb-semnatul face cunoscut aspiranţilor că 8 burse sunt peatru şcoala normală şi 4 pentru şcoala pregătitoare. De la aspiranţii pentru şcoala nor mală se cer nrmâtorele condiţiuui : a) Să fie român de naştere şi fiu dosă-t an ; şi să aibă vărsta între 17 — 19 ani. b) Să Se sănătos cu corpul şi deştept la minte. Sâ nu ni vă vre-uu defect organic ; cercetarea medicală este neapărat trebuincioasă. c) Să aibă o statură de lm.Go centimetri. d) Să li trecut cursul unei şcoale primare urbane sau rurale. p) Sâ posedă urmâtoiele acte : Actul de botez, dc vaccină, dc paupertate, garanţie şi certificat de absolvirea claselor primare. Iar de la aspiranţii pentru şcola pregătitoare să cer tot aceleaşi roidiţiunl, numai versta să fie între 14—16 ani şi statura de Im.30 centimetre, concursul se va tine la 2 Septembrie îu localul Societăţii (curtea Bis. Sf. Ecaterina). Preş dinte : General 1. Em. Fhrescu. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eţit de sub presă: Codicele comunale complecte, eoprin-zend toate legile decretate de la anul 1878 pânâ la închiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi râmase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala, cea electorală, a Consilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribuţinnilor, a impositului de băuturi spirtoase, a burselor de conier-ciu. a recrutărei armatei (complecta), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a fixărei si gradaţiuneire-munerarielor corpului didactic, a iufi-iuţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuui iu Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Făltineanu. De venzare la librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primarii capitalei, cu preţul de 4 lei. A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-cherelle deN. Dl’OC-Barciailll, director al gimnaziului diu Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. A eşit sub pressâ următoarele cărţi didactice aprobate de Onor. minister al instrucţiune! publice. Gramatica partea I Etimologia. Idem partea II Sintaxa. Carte de citire grecă coprimjend numele şi verbele în Omega. Doritorii se pot adresi la ori ce librărie precum şi la autorul lor Dr. G. Zotu, strada Poetului No. 12. Bucureşti. INTERNATUL DE BĂIEŢI 11. HEL1ADE-RA.DULESCD Situat in localitatea cea mai sănătoasă a gradinei „Heliade", diu piaţa Moşilor, va deschide cursurile pentru clasele primare la 10 Septemvrie, 1883. Studiele se vor (ace după metoadele cele mai bune şi conform programei Statului. Aci se va mai in-vâţa gymnastica şi exerciţiele militare. Iu institut sunt instalat-» bai calde şi reci cu duşi pentru copii. înscrierea şcolarilor seva face de la 20 August corent. CĂILE FERATE ROMĂNE PLECAREA TIIEN0RII.uk DIN BUCUREŞTI _ Cu începere (le In '20 Mniu 1883, I-n l’loegli, tjnziSu, U-Sârat, Foejmii, Mârăşegti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi gi Brăila (tren accelerat) iO ore ‘16 minute eeara. '[a Ploeţjti (Sinaia, Predeal (Buzău, R-Săraj, Foc-jani, ,YIări$.jti, Brăila, Galaţi, (ireu de persoane) 8 ore dimineaţa. Ba l’lotşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploejti, Sinaia Predeal (tren accelerat) gi de 1.: Floegti cu trenul mist la Buzeu, U-Sărat, Fucginl, iMărăgegti 5 ore 80 m. d. m. I.a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severiu, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (ircn de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) 0 ore 10 min. d. a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR Dc la laşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Mărăgeşti R-Sărat, Buzău, Ploegti (trenul accelerat) 5 ore dim- De lu Galaţi, Brăila, Buzău, Ploegti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. Dc In JIarăgegti, Focgani, R-Sărat, Buzeu; rioegti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploegti (trenul de plăcere) tl ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, l’loegli (‘.renul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vcrciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenai accelerat ii ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenai mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TAG1U 1 No. 00. Strada Lipscani. No. BO. Pe ziua de 16 august 1883. Uump. Venii 5olo Renta Amortisibilâ. . . . 931/, 94- 5"|(, Renta Română Perpetuă , 913/* 92j 6°]o Obligaţiuni de stat. . . . 983,. 99 % Gojo Oblig. Căilor f- Rom. regale 1023/* 103 5o/o » Municipale .... 84--- 84% 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 232- 235--- 5olo Scrisori fnneiare rurale. . . 91- 91 % 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 102>/a 102% 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 88- 8872 6ojo > > > 97% 98% Togo > > » 101% 102% Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Băncei Naţionale Rom5ne2501. 1370 1390 , , Soc. cred. mob. rom. 250 1. 210--- 212- » , , Rom. de conitrucţii 5001. 505 510--- , , » de Asig. Dacia-Rom. 300 1. 415--- 420- > > > > > Naţionale 200 1. 240--- 245--- Diverse Aur contra argint. .... 1 60 1.70- > , Bilete de Banque . . 1 60 1.10--- Fiorini valoare Austriacă. . . . 2 11 2.12--- Mărci germane....... 1 23, 1.25- Bancnote francese...... 99% lOO’/a DE ÎNCHIRIAT giul al Il-lea din casele de pe Calea Victoriei No. 145, proprietatea d-lui loan Ciu-liea, în care actualmente se află instalată Legaţiunea Italiană.—Acest ctagiu se compune din 12 camere de locuit, Seră de flori, bucătărie, pivniţă, 4 camere de servitori, grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină în faţa casei, având introduse gaz şi apă. — Doritorii sâ se adreseze la tipografia D-lui N. Miulescu, Sala Bossel. institutul medical BUCURESCI 6 : strada vestei 6, I (LANGA POSTA SI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE ■:j 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. o Ortbopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masaj iu sistematic, 7. Ser- şjviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi j vici_ ^cale. SECŢIA HIGIEMCl 1 Bae abur...............‘3.— 1 bae de putină cu şi fără duşi lei 2,5oJ 1 n v n n n „ ciment pentru medicamente...........2. 1 duşa rece sistematica . . „ 1,50 BAI DE ABURI SI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt desduse] in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pănă la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur oi bdata pe săptămâna Vinerea, la 6 ore di-| Şmineaţa până la 1 post meridiane, jg Preţurile la secţia medicală conform) ^prospectului.__________Direcţia. TIMPUL Ş£sse-ijeci rle nnnii de işbând’i n i demonstrat netăgăduiţii effir.ii a^t. , Vinului lui flillu rt Seguin. ti.i c» lutâritor iu convale&eente, s.trioia sinqnJui, st ro-fuln, chlorosb, anemii, portiere» puftei tJe m&ncare, mistuiri grele, secur>-n puterilor, nevrose, etc.; il.'i ca autipe- ^SUNTCELE MAI BUNE DIN LUMEŢI! Pren;jH le Cu -15 0 tnedaile ppjIîlQ j, PAR I li CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2 Colfu Stradei Şelari şi Covaci No. 2 Garanţâ sigură dala înscris. 1,111 ,r ' •s'Ijiii , 1 M'iPsifLs şi i>ocs tMigiPse.se. > este hroşe d< 'iqitet. Mantale de voiage de Doos. cu deosebire recomandăm mai moderne Parrlesiuri de Cocimin si Haras gros-vprt • cu şi l&râ talie de Diagonal. Şeveot, Canigarn şi reflot gro PANTALONI NOUVEAUTE ete. etc. reţut’i i'ecnnoscute de moderate SINGER C poarli marc» I0«iiiaoccusui NEW YORK. de sus a 8 ,ui Fabriuei. G. N EIDLIN G EH, Agent JgţMHvd Cavalerul de mode MAGASIN fondat s-a-vis de Tetrn] Naţiona' Bacurejti Par la preaente j’ai l’honneur de re-cominander ii l’honorable public inon atelier artiâtique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout ueufs. —Leş prii sont reduits et le travail tres fin. Lhonorable public qui na pas encore eu l’oeeasion de se conraincre re ujqn Iravad n'a qu'i nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda faeilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espeee de travaii concernant cet art, comrne reproduetion, travaui ii l’etat uaturel etc. — On r.ei.. IPSOS DE CAMPINA COLONIALE SI DELICATESE CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MA1 EFTINĂ TENCUIALA PENTRU CASE VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobili,ni. şi onor. public că pe luncă , rolele necesar, la menagiul casei, au w,portal *de la lele bune casc următoarele Btutur, fine. V C Aniset( dublu de Olanda. Aniset bordeaux ratl din J.i.f UIo> Mar*8ch,no Ţuică Naturală Bon,uri Khm18i n KUe' A,a'‘v?S, A,'.UC 0 Saloane şi camere mobilate eu VEDEREA SPLENDIDA PE MARI Marc rnlă de mănrure, »,Ioane dr rmrmafime de j / retvn foarte moderate, aranjamndr *penale p, ^ ^ingiui»t«n baior > 11 1» 1»/, I"rep(ii"ioa nu va oru|a nici n olieltnialfi spre .1. unsuinţa s, poate mai pla.-utf. strflinilor 101 a ea pir-senja lor. .... -n' sal,,a""1 O otelului, şj O V' T «'fol,Şi mai multe festjvilăti interesante şi picante trimise in plătindu-se IU imeftţi 5 il 4. 1 •« : 1, umpier, Kaniashera, in 10 Steind. tpierstni.se, ;j. (,’ata-asiipra unor leeture picante gratis. adeverate injectiuni si capsule FAVROT poseda proprietăţile tonice » Oue "" oboBeic licainentiil Aceste Capsule 'iuno» .tntiblonon •iiaree nici gretă «ontagidee » ambelor secao' scu .ara voie aunnului r. 1. M. du„„ . w , stfausar*- *,u -^'««elfîKîSrtM. iogate pe lingă ac-ji nu provbcă nici prin eHi-elenta ,» tratare» bMelur seu recente, caUre a beţu-ei si curae- Pentru serbări, nunţi şi petreceri < omandandiMijj pot procura dilerile locu do artificii, .şi diferiţii colori do focuri ben gale precum racilele, luate, sume, lionib electrice, eoroano in fiori şi litere si mai bnluaue cu culori şi litere Preţurile moilt rate. Amncn' IONIŢA 0. STOICESCI; ‘"l lAM POPA GEOBOE Str»J» i< adt'uiini No Gi, ui.imter al pirotactiuii dio ConXintiliopol. Deposit la Bufetul din Grădina ( ADEVERAT SIROP DEPURATIV ’'' * -uî^ita^to dSi uî! tratânîi ,J,CI,t'V^lr8 «'uladiele pclei şi pe, ' T^hro^AH" .. Kl «U*' iUS&rro t™? t6tc ... /“•■y, J,„ w,t; RlcheUeu ,,, . , „o Kurtovicl1 • hrai’ln PrilIni'6 'ier‘ 7 he‘l ■ Tutu ^lojertl. SdtuUer; Un,Lui.Oro jur;,, p isoicgiQ MEDIC Bnnlelc tic gâf tratează pri Dr. A. WEINBEBG OCULIST loal >cf de Cinica in f :j. Consiiltaţiuni do In orele 8-B s. n şi tle In :i—5 p. Ml. lUţouroşii strad.n .Smanlun No. t i Franz Griibel ARHITECT No. îi0. SnljiiHi. j ;;Isit şi peste tlnin unde conslnieşte juraţi._____ 1ipoqrafia N. Ai rutrsc,u sala j Oturraoia, Dlitoram H«ef*caUoa.»'.i utubol I? .--Io urgaaoloră ro«utr%. [A ‘ Ifr., “ ir *j.-ini, i»iâ-, hian*ift d* clMt - Pumiil u 4 >.- H Xioo^catenuiom*» Jg W| 1 |f|l 1H I ,5 1 hurii cn hapuriU «nUaetralglc*, ala . craiul 3 rr., euiia. In Pranela. isriMtia iu-ariă ni ; poate fi crj his. Seriudari, latul Curţii cu lost aspirant de medio seepadar in in clmtoţlc Ini Braun ţbonle rle 1 Uicorii yj a lui Mubrn (Syphilis *i piele Oonsultaţiuni do In 3 —f, „r, Strillla I'M'obal N. iO timlosiil |{., bmtrulţiţ Jj nsf, VINdeG.SEGUIN MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER HLME iMEVRALGIES