(MARŢI 25 IANUARIE 18*3 :(ia, Oaleii, A i<*Ioi-iei r%i*. ,‘52. AN [ÎLAL VIII.—No. 18 ABONAMENTELE *«tratott& ţar», pe »d . . . . 4 0 loî , pe 6 lnni. . . 22 lei pe 3 luni. 12 lei npftt'la ie priimeac !a iilniinistmţle IMPUL ANUNŢURI Şl INSERŢII Linia 30 litere petit paş. IV Se Idem pas;. III ' 20 Reclame pag. III I 10 > , II . . 2 50 Un nnniGr it> bani. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ALEGERI LIBERALE ] gnvevn liberal, lege libernlă Ministru O. Chiţii. l„i numeroasele telegrame primite „„4 acestor faliţi e de 250,000 lei. '61 ■ îi jj* GAZETA TRIBUNALELOR La 20 ianuarie s’a judecat de tribunalul Covurluiu secţia II procesul falitului Dioni-sie Avgherinos, dispărut acum câte-va luni, după ce a lăsat un pasiv de peste 200,000 lei in urma lui. Procesul s’a terminat prin condamnarea in lipsă a lui d. Avgherinos la 5 uni inchisoare : oar fratele seu Gherasim, present, constutându-se complice, afost^condemnat la 3 ani. Tribunalul era compus din d. G. Nico-resen, preşedinte ; dd. Varzaru şi Christea, membri. Acusaţiunea a fost susţinută cu mult talent de d. prim-j rocuror St. Nico-lescu ; ear apărarea de dd. advocaţi P. Alacri şi G. Robescu. Procesul a durat 5 ore, întrunirea lela iaş;| A OPOS1ŢIUNI1 UNITA lot dupe Pactul social, Biceps , azi a publica discursul d-lui-C. Sul* ptonunţat iu^ seara de 17 ianuarie 1 Discursul d-lui C. Suţu H Colegii mei din partidul conservatorii beral mi-au lâcut onoarea de a mfi insjv I cina ca sa vâ espun vederile partiai ii :. conservator liberal faţă cu situaţiunea j .»■ litică de astazi. însărcinarea e pentru m V l cu atât mai grea cu cât nu mâ vâd ajup 1 nici de un organ suficient şi nici detalia I tele necesare pentru indepliuirea unei a s menea misiuni. Pentru aceasta, d lor, e, I permit a cere din partea acestei adun;A: mare indulgenţa şi o pacientă atenţiune, şlj Gestiunea de care avem a ne ocupa e cestiunea revisuirei constituţiunei. Acea1.© cestiune, partidul astazi la putere a vei. a o aduce in deliberarea corpurilor iegiil toare intr’un niud pripit şi fără ca ţara 1 o 11 cerut, sau să se fi gândit la ea. Pe 15 zile, corpurile legiuitoare vor adm i revisuirea şi suntem întemeiaţi a crede 1 ii îndată ce se va da fiotarirea corpurilor 1( giuitoare, guvernul, consecinţe cu mod»' seu de procedare prin surprindere in co.io fecţiouarea legilor celor mai importante, 4 convoca corpul electoral in termenul c. mai scurt posibil, poate iu termenul scuti de 21 zile, spre a se pronunţa asupra r J. visuirei. Este, dar, de datoria noastră a 1 1 intărzia mai mult, a incepe chiar de acum, de a ne consiâtui asupra liniei u conduita ce avem a păzi in ţaţa revisuin i propuse. Pentru a justifica vederile partidului coc servator-liberal in aceasta cestiune. trebiifl să vâ cer voea de a vâ espune principii! de cari el s’a condus in adunarea din 1861 aşa numita constituantă, sa vâ arăt care fost in acea adunare roiul lui. Ca unul ea rele, dintre membrii partidului conserva tor aici presenţi, am luat partea cea mi activă la redactarea constituţiunei noastn colegii mei m’au socotit mai competent d a vâ face această espuuere. Adunarea din 1866 s’a găsit iu faţa .h douâ fapte indeplinite : Resturmuea doini* nului Alexandru loan I şi impreunâ cu eL| a principiului domniei timpurarii şi elec | tive; alegerea prin plebiscit a Principelui Oarol de Hoheuzollern şi adoptarea prin a ceasta a principiului monarhic. In acea adunare, partidul conservator 11-7 beral u’a găsit compunând o mare majori ii tate şi diu fericire, o majoritate discipli-l natâ pe târâinul ideilor şi principiilor ade- t vârât liberale şi tot udata pe tărâmul principiilor de ordine şi de stabilitate care s'au 1 părut partidului conservator singure de 11a-,,1 tură a atrage naţiuuei romane simpatiile 1 lumei civilizate şi a o conduce pe calea e) cea mai sigura cane realisarea aspiruţiu-J nilor şi destinelor sale. Partidul conserva-11 tor liberal u a putut sa dea uitârei progra- m mul politic adevărat patriotic şi măreţ dat si diu iniţiativa sa naţiunii Ue către Divauu-nurile ad-hoc din 1658. El a trebuit să reinânâ fidel acelui program caro cuprindea ca punte esenţiale: Uuvtrnid reprvsentativ constituţional, şi Domn străin, adica Monarhie ereditara constituţionala meremn-ţata unui Domn ales diuir o dinastie recunoscuta şi întemeiata in vre unul dur statele apusene din Europa, interesate a a-pâiâ şi a favorisa aspiraţiunile noastre câ-tra independenţă. I11 posiţiunea geografică şi in situaţiunea politică a României, in mijlocul purieoiilor care ne incunjură, partidul conservator a crezut atunci, precum crede şi astăzi şi va crede şi iu viitor câ regimul monarhic este singurul regim care poate scăpa esistenţa naţionalităţei noastre şi asigura naturala şi legitima ei desvoltare. TIMPUL | resultâ pentru partidul Conscr-jcjk.ral datoria do a intemeia in ţara - A monarhie eu toate condiţiunile de c.Hre sa-i permită a indeplini in-^sa misiune şi de a '1 concilia cu sis-W^resentativ in toată sinceritatea lui A. mai întinse libertăţi care sin. pUteau să ’l inrâdâcineze in inimele anj'ir- , , , ^,‘n iveşte modul de a organiza repre-aonea naţionala, adunarea a avut a ’UjLj-e doue sisteme: sufrajul universal ' statutul din 2 Maiu 1864, restrâns intr’o mâsură oa- uit irin 4 stil'rajiu te. Sulrajul universal s’a părut parti-ouservator-linerai a li nocompatibil iul monarhic constituţional, necom-asemenea cu principiile adeveratei t eiuu iii Uiţi ţara noastră mai cu seamă unde lu-jle sunt incă apanajul unui nuinâr din rocire prea restrâns de oameni, sufra-uuiversal trebuia, mai mult de cât in ajre altă ţara, să aibă de resultat ină-intereselor celor mari ale societă-•măduşirea luminilor şi inteligenţei de . masele inculte si nu putea să devină Mit un instrument de despotism in mă-„ monarhiei, sau un instrument de a-nie in manue facţiunilor. Sub un gu-absolutist, cum era guvernul de la 2 m • i u o representaţiune naţională mai |rtiTi de cât reală; cu adunări care liaveau de cât nişte drepturi foarte res-,şe şi un caracter mai mult consultativ Uk legislativ, unde partidele politice nu &u nici o importanţă, nici o putere, sulul universal putea, pentru un scurt timp lipcare care conuiţiuui date, să devină f ins.ruu.ent de guvernare. Insă, cu o rno-Ihie constituţională, care nici voea să devină "olu.istâ, sufrajiul universal nu putea de căt ’islipe principiul monarhic, sâ-i absoarbă J puterea bine-lăcâtoare şi tot presti-ll sa devma o armă de anarhie, şi să | naştere despotismului celui mai opresiv «iui mai uricios: despotismului unui par-TLibeitatea, care insemneazâ mai inaiute Îate justiţie \ eutru toti, respectul şi itarea drepturilor fie-câruia, este şi ea tât ca şi monarchia, incompatibilă cu Ipistein electoral basat pe imperiul bruia! minierului. Pentru aceste motive, părţii Conservator-liberal a inlăturat princi-iufrajului universal, care putea să puni pericol tot viitorul şi chiar esistenţa iniei. dată acest- principiu inlăturat, nu rea de cât principiul basat pe cens, sinii mijloc găsit până astăzi de ştiinţă de ninoaşte capacitatea politică. Conser-irii au adoptat dar principiul censului, iţi s'a născut întrebarea dacă era just, era bine, de a indepărta de la drepţi politice numeroasa noastră popiila-ruraiâ care, de şi lipsită de ^ultuiâ, A inse drepturi demne de tot respectul, Mntituea chiar londul naţiunei şi suporta i ii mai mare parte din sarcinile statului. ervatorii au găsit că, din contra, tre-^■u să se recunoască acestei clase dreptu-sle politice dobenuite ei, nu numai prin •latutul de la 2 Maiu, dar chiar mai ina-■B ancă prin legea care a servit la alege-jefc Divanunlor ud-boc. 1 Te lângă aceasta, partidul Gonservatore a ilecunoscui că adoptarea sistemului censitar iB'iitâ rigoarea lui, ar putea să aibă de lebultat a np»i de ligiuma sa parte de ire-re enlaţiuue elementul culturei inteleclua-e. şi a crezut că e drept, că e necesar şi itij pentru interesul pubnc, de a face aces-iui element o parte largă, independent de independent chiar de jiumerul peroanelor inzestrate cu acea cultura. jJe aici a resultat pentru partidul con-erratore convingerea, că, de vreme ce de parte nu se putea adopta sufrajul unici sal sub forma imperiului brutal al nu-K-ruiui, ear de altă parte nu era just, nu la util. a se adopta in toată a lui rigoare imeipiul censitar, singurul mod mai ni-jerit de a orgauisa representaţiunea naţiI lă era de a represeuta dileritele iuteiese iciale in proporţiune cu importanţa fie-că-nia din ele şi cu luminele claselor care le .uipartâşesc. Gare erau acele interese 3 La noi, unde iidiistria mai că nu esistâ, unde comerciul găseşte in cea mai mare parte in mânie străinilor, interesul de căpetenie, intensul împărtăşit de mai intreaga populaţiu-le a ţerei este agricultura. Din agricultură răesc nu numai agricultorii mari şi mici. Iar şi toţi acei carii esercită alte profesiuni aare căre. Agricultura unită cu po-■ ţiunea ţerei noastre la gurele Dunărei dă Romăniei toată importanţa ce ea a dobândit-o pâini astazi şi acea care o va putea dobândi in viitor ca stat independent. A-griculturei, dar, trebuea să se facă cea mai largă parte m representaţiunea naţonală. Inso unul uin elementele importanţei cea-re agricultura la noi, este capitalul unit cu proprietatea pământului, adică agricultura mare. Ea singură este şi poate li ante-mergatorul progresului agricol. Pe lângă ea, este proprietatea mică, proprietatea reze-şascâ care are interese distincte şi in fine, populaaţiunea rurală care este şi ea proprietară do pământ şi dă tot odată agrieul-turei mari şi mici munca manuală. De aici s'a născut necesitatea de a impărţi re-presentatiunea interesului agricol in trei colegii electorale. Româneau interesele comerciului industriei, proprietaţei urbane, interesul şi drep-intdectuale, cărora s'a tăcut o parte foarte larga dândulise prin-tr'un colegiu special mai mult de o a treia parte din representaţiunea naţională. Aceste principii s au aplicat prin Con-stituţiunea noastră, ţji această parte aCou-stituţiunei este opera esclusivâ a partidului conservator. Precum s’a zis şi astăzi in a-dunârile legislative, majoritatea conservatoare a impus aceste principii nunoritâţei zise liberale şi pe care noi cu drept cuvânt o refusăm a o numi liberală şi o numim cu adevâratul ei nume de roşie. Fâcut-au conservatorii această lege electorală pentru a favoriza partidul lor, cum voesc să facă astăzi roşu prin revizuirea ce ni se propune V Negreşit că nu. Corn servatorii ştieau că o asemenea lege putea să dea majoritatea acelora carii nutreau in conţi a pertitului Conservator prevenţinni drepte. Dar Conservatorii nu s’au crezut in drept a face lege pentru sine ; ei s au crezut din contra datori a face legi pentru ţară, pentru ţara întreaga şi a aduce faţă in faţă in adunările legislative toate interesele, toate clasele sociale spre a preface intr’o comună armonisare antagonismul ce era pană atunci insuflat intre ele şi care putea să fie insuflat in viitor de parti-tul roş. Se pretextează astăzi pentru revizuirea, ce ni se propune că despărţirea la colegiile ar infiinţa un antagonism de interese acolo unde ar fi identitate de interese. Dar oare de a pune in presenţă in adunările legislative nişte interese deosebite este a crea antagonismul intre ele, sau că din contia este a le armonisa silindule de a se im paca pe teriinul respectului reciproc şi pe terimul dreptului ? Contopirea colegiilor cum o cer roşii poate inti âdevei să st.n-gă orice antagonism, insă il stânge prin asuprirea, prin uciderea unuia din ele de către celalt. Aceasta este frumoasa armoni-sare ce ui se propune. Conservatorii s’a ocupat tot-o dată de m tinderea ce -treime a se recunoaşte libertăţilor publice şi d > garanţiile ce erau a si da acestor libertăţi. Se zice astăzi^ de par tjdul roş că el are meritul de a fi dobeu-dit recunoaşterea şi garantarea acestor bertâţi contra pârlitului conservatore. Dar stabilim adevârul. Adevârnl iţeşte ca a fost nevoită a luc-r ros şi Această parte a proiectului nostru a fost suprimată, şi suprimată in acest mod in cât nu române contra instituirei unei magistraturi elective de cât singura prescrip-ţiune a Constituţiunei că Domnul numeşte sau confirmă in toate funcţiunile publice. Concesiunea este cu atât mai regretabilă ca, chiar atunci, roşii s’au incercat a introduce piin proectul lor de Costituţiune principiul electivitâţei magistrâturei prin care_ar fi pus culme operei lor de a zdrobi toate drepturile şi toate interesele legitime sub opresiunea imperiului brutal al numărului. Acolo unde conservatorii au avut iarăşi a lupta cu roşii, a fost iu partea Consti-tuţiunei, care tratează despre organisarea puterilor publice şi despre consolidarea regimului monarhic. Proiectul de constituţiu-ne al roşilor organisa representaţiunea naţională intr'o singură adunare, păzind absolută tăcere asupra priucipiilor legei electorale, şi reservăudu-şi ast-fel deplina libertate de a stabili sufragiul universal acestei unice adunări ii incredinţa toate puterile Statului, adică puterea legislativă, puterea esecutivâ şi puterea judecătorească rinoind astfel aberaţiunile politice ale epo-cei celei mai funeste din revoluţiunea fran-cesa. In faţa acestei adunări unice, proiectul roşilor punea un Domn despoiat de dreptul de a refuza sancţiunea sa la voturile adunârei şi obligat din contra a o acorda dacă adunarea realeasâ intr’un timp scurt, ar fi persistat in votul ei. -Nemulţumiţi cu acest mijloc dat acelei adunări unice de a anula puterea monarhică şi chiar de a o inlătura cu totul, ei mai dădeau a-dunărei aceleia dreptul eselusiv de a consulta naţiunea prin plebiscit pi reservau ast-fel un al douilâa mijloc de a anula puterea domnească şi chiar de a detrona Dinastia. Conservatorii n’au putut admite nici una din aceste nenorocite născociri. Ei crezut că, de vreme ce se adoptă regimul monarhic, datoria lor de lealitate către ţară şi către alesul ei, era de a incun-jura instituţiunea monarhică cu toate condiţiunile, ce'i erau necesare pentru îndeplinirea misiunei sale şi de a o apara contra ori cărei intreprinderi facţioase precum m contra necesitâţei de a recurge la o lovite de stat pentru a se inunţinea. Ast-fel , a creat instituţiunea Senatului şi s’a in zestrat Tronul cu toate puterile reservate Regilor in ţerile guvernate după sistemul monarhic constituţional. Aceasta s'a făcut iarăşi de majoritatea conservatoare contra opunerei celei mai inverşunate din apaitea roşilor. (Ta urmai Să re majoritatea adunârei independent şi in afară de pârlitul că ea era in stare a impune voinţa ei Insa ea studiind, pot zice toate constituţiumle din lume, precum şi resultatele ce au pro dus a vezut că nu din libertăţile adevâ rate poate să nască vre un pericol, o. din libertăţile falşiticate şi râu înţelese. Ea vezut că, intro ţaiâ lipsită de lumini su ficienle, cum era ţara noastra singurul, iloc de a deştepta şi lumina simţul politic şi de a preintimpma luptele tre partite era ranta cele mai tem zice că nu esistâ nicăieri in lume bertâţi atât de întinse ca la noi şi ca cunoaşterea lor prin vonst.tuţ.une ea opera Conservatoriloi. In cât priveşte inse ublice, sunt dator a recunoaşte Oonservatour a fost silit roş concesiuni regretabile, fost silit a şterge din proectul seu tituţiune garanţia cea mai puternica a cea tor libertăţi, garanţia cea cetăţenilor, a onoarei şi a averei după opiniunea conser-se găsească mi ilitn violente din de a se recunoaşte şi ga-intinse libertăţi. In fapt, pu 1 re este Şi tilor pi partitul partitului garantarea liberia că face El de Cons- Mişcări in justiţie Sunt permutaţi şi numiţi. I). N. Al. Dimitrescu, licenţiat in drept de la facultatea din Paris, actual membru al curţei de apel dm Bucureşti, in aceiaşi calitate la curtea de apel din Craiova, in locul D-lui G. M. Elies-- decedat. D. Gr. Petroni, doctor in drept al facul-tăţei din Paris, fost supleant de curte şi actual secretar general al ministerului justiţiei, membru la curtea de apel din Bucureşti, in locul D-lui N. Al. Dimitrescu. transferat. D. M. I. Hotineanu, doctor in drept de la facultatea din Berlin, actual preşedinte al tribunalului Suceava, in aceiaşi calitate de preşedinte de secţiune la tribunalul Iaşi, in locul D-lui G. Sion Gherei, înaintat. D. Anastase Triandafil, actual preşedinte al tribunalului Ealciu, in aceiaşi calitate la tribunalul Suceava, in locul D-lui M. I. Hotineanu, permutat. D. I. S. Budmescu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual supleant la tribunalul Vâlcea, membru la acelaşi tribunal, in locul D-lui I. Angeles-cu, demisionat. D. 1. Părăianu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, fost substitut, supleant la tribunalul Vâlcea, in locul D-lui I. S. Budurescu înaintat. D. N. C. Drăgănesau, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual procuror la tribunalul Roman, in aceiaşi calitate la tribunalul Putna, in loeul D-lui Const. D. Costovici, care trece in postul ocupat de D. Drâgănescu. D. C. G. Mumuiauu, adula jude al ocolului Top'olog, districtul Argeş, in aceiaşi calitate la ocolul Curtea de Argeş, in locul l>-lui G. Vasiliade, care trece in postul ocupat de D. C. G. Mumuianu. D. G. Sion Gherei, licenţiat in drept de la facultatea din Paris, actual preşedinte de secţiune la tribunalul Iaşi, procuror pe lân-lM curtea de apel din Iaşi, in locul D-lui M. Cara-Costea, demisionat. D. C. Marinescu, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual preşedinte al tribunalului Teleorman, in aceiaşi cabla tribunalul Argeş, in locul vacant. I. Anastasescu Gliica, licenţiat in drept de la facultatea din Bucureşti, actual membru de şedinţă la tribunalul Teleorman, pieşedinte la aeclaşi tribunal, in locul D-lui (J. Marinescu, transferat. Alt. 8. Organul esecutiv al hotăririlor ce se vor lua de consiliul de administra-ţiune, conform legei de laciă, va fi ministerul instrueţiunei publice. Art. 9. In fie-care an, cosiliul de admi-mstiaţiune şi de supra-veghere va supune printr’un raport special, lămurit si detailat la cunoştinţa Regelui şi a Corpurilor Legiuitoare, starer financiară a casei, întrebuinţarea veniturilor şi resultatele produse. Art. 10. Nimeni nu este in drept să schimbe scopul acestei instituţiuni, nici să o incorporeze cu veri-ce altă instituţiune sau alt serviciu al Statului, precum nici :â confunde averea casei şcoalelor cu aceea averi unei alte instituţiuni sau altui serviciu al Statului. Art. 11. Diferite fonduri donate sau legate vor purta in perpetu numele donato-relui, procuin şi şcoalele ce se vor infiinţa sau întreţine din aceste fonduri cu care s a înfiinţat sau cu care se întreţine. Art. 12 Un regulament de admini-.traţi-une publică, ce sa va elabora de ministerul instrueţiunei publice, va determina modul de aplicare al legei de faţă, bine inţe-les in limitele aceşti legi. turilor lor. garanţia care, vatorilor-liberali, nu putea să intr’o magistratura demnă recrutată dintre oame-presentaţiuni făcute către Curţi Jşi a căreia independenţă să fie asigurată prin inamovibilitate. do căt numai de menirea ei, ni de ştiinţă pnn Domnului do D’ale armatei Căpitanii veseli Gaetano, din regimentul 0 linie, şi Rentz Nestor, din 1 artilerie, in baza examenului depus, se troc, pe ziua de 16 Ianuarie 1883, in corpul de intendenţă cu gradul de adjunct clasa II, cel ântâi la intendenţa divisiei IV militară teritoriala, iăr cel de al duoilea la intendenţa diviziei II militară teritorială. Căpitanul Iordanescu Gherghe, din regi mentul 3 infanterie de linie, şi administra torul clasa I Mineiu Constantin, din regimentul 28 dorobanţi, Suceava, in baza e-samiului depus, se trec, pe ziua de 16 Ianuarie 1883. in corpul de intendenta, cu gradul de adjunct clasa Ii, cel antei la intendenţa diviziei II militară teritoriala, cel de al duoilea la intendeţa diviziei I\ militară teritorilâ. Demisiunea din armată a sub-intenden tului Apostoliade Constantin, aflat in dispo nibililate pentru concediu mai se luni, este primită pe ziua de r ie 1883. Serbanescu Alexandru, de la direcţia ar. armatei, sa trecut in poziţiune pentru infirmităţi incurabile contractate in timpul campaniei din anii 1877 • ic7S cu drepturile ce i acordă legea pensiunilor de la 29 Decembre 1878 P Locotenentul Vasilescu Nicolae, d,n ar mata artileriei, aliat in posiţie de d.spon. bilitate din causa infirmităţilor t.mporale, 3-a trecut in posiţie de reforma pentru ,n fiamitâţi incurabile, contractate ,n timpul campaniei din anii 1871 ASiS cu drep turilo ce ii acordă legea 29 Decembre 1877. mare de şa 5 lanua- senatului de reforma pensiunilor de In CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU t __ No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de H ianuarie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . . 5°|o Renta Română Perpetuă, , 6°j,> Obligaţiuni de stat. . . ooţo Oblig. Căilor f- Rom. regale 8ojfo , Monicipale 10 fr. » CaBeî Pensiunilor 300 1 5olo Scrisori funciare rurale. • 7oio J* Scrisuri Rurale . . . 5o[o Scrisuri fonciaru urbane . . 6o[o * » > 7o[o > > > Impr. cu prime Boc. (20 I b.) Acţîi Bancai Naţionale Române 5001 * » Soc. cred. mub. rom. 260 1. , » » Rom. de construcţii 5001. , » » de Asig. Dacia-Kom 3001. > , » > > Naţionale 200 1. tate D. L E & E pentru înfiinţarea casei pentru ajutorul şcoalelor. Art. 1. Se infiiinţeazâ in Bucuresci, sub numirea de casă pentru ajutorul scoale-lor, o instituţiune cu scop de a primi şi ■i administra toate donaţiunilo ce se vor face zisei case pentru propăşirea şcoa- lelor. Art. 2. Casa pentru ajutorul şcoalelor este persoana juridică, cn dreptul de a primi legaturi şi donaţiuni conform legei civile. Ar. 3. Adrainistraţiunea averei casei şcoalelor se Încredinţează unui consiliu de ad-ministraţiune şi de supra-vegliiere compus din: ministrul instrueţiunei publice, ca preşedinte; preşedintele inaltei curţi de casa-tiune: guvernatorul bâncei naţionale; rectorii universităţilor: preşedintele academiei române şi directorul casei de depuneri, consemnaţiuni şi economie. Membrii acestui consiliu nu vor prifui nici o relribuţiune. Ar. 4. Consiliul va administra averea casei şcoalelor după prescripţiunile legei de comptabilitate a Statului. Sub nici un cuvânt el nu porte să dea altă destinatiune fondurilor sau veniturilor acestei de cât aceea ce va li hotărită de către donatori. Art. 5. Bunurile imobile donate casei şcoalelor nu se pot instrâina sub nici un pretext ; iar averea mobila se va preface numai in efecte ale Statului, sau in efecte garantate de Stat, ori in imobile. Art. 6 Titlurile de proprietate şi efectele casei şcoalelor se va păstră la casa de depuneri şi consemnaţiuui. Art. 7. Budgetul casei se va supune in tot anul la aprobarea Camerei deputaţilor de către ministerul instrueţiunei publice ; iar compturiie de gostiune se vor supuuo inaltei curţi de compturi şi se vor publica prin „Monitorul oficial." Diverse Anr contra argint. . . , , Bilete de Banqne Fiorini valoare Aostriacă. . Mârci germane. .... Bancnote franeeae. . . . Uump. Venii. 921/, 93- 908/* 91’/o 971/, 975|s iic- 103- 9 9’fţ 100- 220- 225--- 88% 89 > [< iun/, 101»l( 86i/j 87- 941|, 95 1001(, 101- 30- 31- 1230 1250 208--- 213-- 520--- 525- 4110--- 405--- 230- 235--- 2'k> 29,, 23[, 21H/a 2.12'w 1 -zs 1.25- 99'h mo1/, PRIMA CASA La ..Bursa Romania44 Fondată la anul 1872 SAMUEL A. MARCUS No. 18 Strada Smărdan No. 18. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumperâri şi vom zări de efecte publice, de diverse acţium ale Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea deschiderei „Bursei oficiale" din capitală, am. aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursa" propriu zise: pentru cumperâri şi veuzări in uuraerariu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursa" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiunl avanta-gioase. De asemenea pot uideplini ori-ce ordine date pentru bursa din străinătate. Informaţiuni şi 'ori-ce detalii speciale se pot da atât personal iu biroul meu, cat şi prin corespondenţa. Esperieuţa ce am iu aceste operaţiuni şi confieuţa ce mi s a acordat in decurs de mai mulţi ani de esisteuţă a biuroului meu mâ face a crede şi m reuşita acestei noui ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame : Marcus, Bucureşti. CĂTRE PROPRIETARI Un Ayronom, roman cu theorid şi practicii marc, cu bune recomandaţii, care au administrat mai multe moşii mari, caută un loc de administrator comptabil cu leafă, provision sau in tovărăşia. Doritorii sunt rugaţi a se adresa la Redacţia acestui ziar. •97 BUCUREŞTI .A^IS1 GIBCT7LAK Onorate domnule Ne grăbim a ve înştiinţa, că la CAVALERUL DE MODA “ cel mai distins şi renumit Mugasin de haine confecţionate pentru Bărbat şi Hăeţi, a soi sit pentru Seso-nul corent, un bogatu Asortiment de Costn- rj cV5)^cX90>£>©co.--rCC sPRIMA CASA de COHFIENTA in TERA mc cu şi fără Talie, din stofele eele mai moderne. confecţionate ciupă noulu ■lurnal. Pardessiuri liante novemite penă la calităţi superioare. Mare Coleţiime de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos- TINERKj'A rilESCHEJA R A V12 2 A N t" oxainiiiată oficinl. ir. ’s. tume negre de Salon. Fracuri şi Glieroaee de Previen veritabil de Prun şi Drap de Sedam Un enorm Asortiment de Paltoane line şi elegante, de stofe Raliu fris£, Şepekin tioconat, Montagnac laine-douce. Aiderdon şi Ellaistic veritabil. Bluni de lues şi Vo-vage. de Scoug. Astragan, Biber la gulere si mănici, Plănuţe scurte dftjVfmătoare, ete. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt destul de convenabile spre a putea invinge verooneiireiiţa leală. LA CAVALERUL DE MODA 2 Strada Şelari 2 şi colţul Stradei Covaci COWPOS T1E cu totul nevatamatoare pentru toaleta DAMELOR N E A P A R AT fi pentru Infrumu8etrea a Şl conservarea & PE LITE I inventator doctor le jos se, P Alt ÎS. »rir“rh Ze“a.'‘ t ° pW‘t4.a fe**' albi V Cllr‘;i- ^««**1 ‘1 - ’ î' *or “ ,e aPere ie een-imea «or >îm » .1 „ recomanda aceA! J parat cunoscut de mulPce « tor ;i n’are tr«bois{& de a fi laud»Ccid ÎJ *!*r»uw 51 rceuDOBf'ut ca nevătii U i 11*' 1DuepJmeste jvedcphn mî'innea de a copiem m infrnmuftJc j Preţurile : Un flacon mare oriarinal j„ carton alli S fr 1 » mic > » , roza, 5 „ IARN A SAVOIT IRAlVISS^-ITTE: ! DE DOCTOR LKJOSSE, PARIS. tei. w^S“nl^alîdLmf“il‘ :lp..pentrn rail'°BU,seu plitnt ţi fresehefa s» de catifea ce dă g anilor o 1 jl vinieiu I . 'June, ce trebue să, aiba un săpun fin .le coafat '■rfttelo I - . n' ui judecit* lor, că întrunite toate f TI QÎiniirr I n .I> * . t.% • 11 - - SCXTCELE MAI BUNE DIN LCME.^ preni.ale(.u 15q „^daile pr>m0 PARIS I 8 t 8 Medailâ deauP' * ă Z 7= - - ,... o A se feri de Imitaţii rate lunare Garanţâ ti - — 7^ » • ^ j ^ a 73 co ^ . CC —. — * ir. _ 2 |5 ^ 9 _ 50 3 Bă se EH >—l JS i ta j 2 B £ tD ia — m- aţ j-î_cc &q Zi - z; o â = 4 » s rt ~ w yr guturaiului, catarului, gripei bronchi-telor şi iritaţiuni-lor de pept. pecto-_ râie recunoscute cele , mai eficace de medici sunt totdauna Siropul şi Pasta de Nafe a lui Dolangre-uier din Pnris, nu conţin nici opium, nici morfina, nici codeine, poate fi dat fără frică la cc)|)ii atinşi de tuse măgărească (a se feri de contra faceri). Deposit, in Romania Ia principalele farmacii. Preţul cu bucata 2 ir.—6 buşiţi 11 fr ;r:,;r'trV' Bn,]afPe5til:JR»ţ1>hausplatz 9-, Parlumerie Znui Bluniditorb, Fr, Scliwavz. KerUnii/ in Bucwrestn la d. Brtiss, Farmacia Speranţa Comisioane prin epistole se efectueazi discret imediat. PRODUCTE SPECIALE asthme CIGARETTE INDIENNE CU CANNAB1S - INDICI De GRIMAULT & C'% pharmacîşti la Paris sigură da^ ' J înscris. PARFUMERIE m VIOLETTES DE PARME ED. P1NACD SaPun.........0€ IICSIUNELE DE PERNA Essenta pentru bati,te • ...»f NICSIURELE DE PXRNA 1 APa de toilette. .DE NICSIUNELE DE FERMA Pommada.......DE MICSIUNELE DE PARMA ?liu..........DE MICSIUNELE DE PARMA Praf de orez ... .DE MICSIUNELE DE PARMA I Ooametic......DE MICSIUNELE DE PleMI I & Bnuleoard de SlrasOourţf, 87. B**'d'*î|a";,8 d'* »spi,r‘ fumulu CigaretelorS cu C.nneW. .ndica, pentru a fac. h eu. P/r*, V "'1Uce u mai v'oIenlu, lussea neroossi, rigusealo stingerea oocet nevralgiile faciale, insomnia şi pentru combatterea phlhisiel largnqea, 51 toate anectiunlla cailom respiratore. - F,e care cigarMS pMâ semnân,r. * Depositu in principalele PharmacU. ■B mmn In m ■ B HAGASIN fondat in I87'J vis-a-viB Tel rol Naţioru Baeuregti ij / — ------^ <-> w /uiir fjy o / . Sj°gj|run)opo9iraUQ Aapaainaî Migaot. SINCER c poarte marca «ţiiiă de cusut xkw york. de sus a O • ,ui Fabricei. P l! G. NEIDLINGER, A^ent general. A se cili în Iote dilele in Dl AR U Ui PARÎSIANU GtlL BLAS un nou rornantu needitatu. LI FERICIREA MffiLOffl iau^eo.yueujî DES DAMES) de Emile ZOLA ABONNAMENT PENTRU TREI LUNI. 17 FRANCI De viaaare la Domuuli Zolioszy. DE __ COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIAN Ifriffim Mtiits s Imţ* lifo wâi ? numWe tu VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă multei nobilimi. şi onor. public că pe lănqă articolele necesari la menagiul casei, an importat de la cele mai bune casc. următoarele Bhduri fine. Aniset dublu de Olanda. A ni.set de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de Ia Marthiique. Banane de la[Bayona. Benedictln-Bitter J ETRACHE IOAN Mare mngasin (le coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. A sosit paliiru sesonul de iarna tot felul de conserve, din cele mai escolenb-brăuzeluri străine şi indigene, precum : Roquefort. Brie. Camembert Port du Salut, Mont; d’or, (iervais imperial. Llmburg, biptaner. ( bester Creme de Ilolaude Sfillon. Crema Ilegală etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găsea. Diferite mu. cinate de Barbuni, lliel Aal-L'iseb. Aal-Fiscii cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandusi Constantinopol Icre prons-.!,.,0[.fi!1cs,,ui<® "p "l0l'uni ltlp l'P «hefal, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesei. Vinuri şi liquernri din cele mai alese. Ceaiuri clmiescsci, rlisesci de caravană şi de Popov; pesmeti din cele mai renumite fabrici străine v te,e In curănd sosesee peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de vănzare cu ocaua vin roşu si alb de cualitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce coucuxentă. Onor Public, care va biue-vt .. , . vel p» visiteze acest magasin,[va rfimine oe denlin satistacut. nu numai de bunSUtna şi cualifalea mftrfei dar şi de un servi prompt şi onest. viciu Marele e succes al acestui remediu se datoresce proprietăţei sale de a *— " " ti'age afară din corp iritaţiuuea care iot d’auna a se fixa asupra organelor esenţiale a vieţei; se deplasează ast-fel reul făcend vindecarea uşoră şi promptă. Cei d’inlfiiu medici o recomandă cu deosebire eonii a guturaiului, hrouchilelar, dvre-dor dc gd/^ rcmatismelor, dnmiu-rdar. întrebuinţarea ei e forle simplă ; uua sau doue aplicaţiuni sunt de ajunse cele mai de multe ori şi nu ca lisează de efit o măncărime uşoară. Se găsesc, in toate farma-1 iele. *e feri de cont rufa ceri In Paris, la D. Wlinsi, rue de Seine 31. Deposit in Bucureşti la lomuii farmacişti: Ziiruer, Risdtirfier, Bruss, Eitel, Dembovici si in toate farmaciile; ia Iaşi la d-nii farmacişti Linele, Lbyszevvski etc. ae Clima antitebric. Biter din via Providenţei anti Coleric. Chartrenz. alb, galbin, şi Verde de la graml Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de Ia VinmudFockiu 1 iperrnint, verde, galben, şi alb de la (Jet. Freres din Frauda, ognac vieux, Cognac fin ehampague. din Cognac. Liqnernri •v gusturi de la Mărie Brisnrd, din Bordeanx. Renu- ruita Miistica de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevă-late uln Janiaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Coenac Biiuiu şi in Kirseh. Şliboviţă de Banat. VINI RI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de Ia Cotnari Odo-beşti Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios.' Cu stimă. D G. MOCIANC. Depou de lemne lâete 1000 ehilogranie calitatea I-:i 2S lei, calitatea Il-a 26 Ici. Se vinde şi eu stânjenii, Strada Romană No. 75. DE VANZARE 1. Prăvălii in la|a strarii Moşilor \ ■]( cu H camere t piinni|i i beciuri i uuiu. /,ii grădina ou pomi roditori puţ jtl . aria Doritori so vor adresa ]a propriotar l»-u Stanciu loan care domicilieazâ chiar in j. .-e propietate. 1 Tipografia îf. Miulescu, sala Theatrulw liossel. c iiiehiriat do la Slăntii (ila-urghi viitor 18K3. casele din calea l’lcv na Xo. | 2, jn t>arc locucşte ae tualinciitc d-nu advocat Tiiandalil I >oritorii sa se adreseze la d-nu OTO.N ŞUŢI Otel Union.