blCA 14 AUGUST 1883 fia» Oalea 'Victoriei Vr. 8*3. ANUL AL VIII—No. 179 .dONAMENTELE ţ»r», ?<“ »" •10 lei pe 3 luni. A State p« an . pe ti Inul 22 l»i 12 lei «0 lei ee priimaac la Irtminiatraţle Litali 10 bani număru Jricte 15 bani număra T I ps. i\V m inuum» - WsM S ANUNŢURI Şl INSERŢII Linia 30 1 it©r<* petit pag. IV. 40 rteciamH pag. 111 . . ■ 1 ^0 • * Ii .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Director-respun^ător : MIH A ÎL P A LEOLOGU Ahnnţnrile gi inserţiile se primesi Bncnrnştl , la Administraţia ziarulnl n Viena, la biorenrile de annnţnri llamrv Schalek, VVollzeile 12; — A. upprlik, Stnbet-steni 2;—Paris, C. Adam, roe Cleroene a A. Lorett. roe 8-tei Anni Rl. Scrisorile nefrumaie nu se primei Manuscrisele nelniprimate ne ard iii(\sii,13 August. 18S3 iii' |,Ca cu dubla ochire a, marelui german începe a se vedea Ine dupe c:\l6teria Regelui nos-Berlin îşi Viena. Ea ţinteşte nai la asigurarea preponderanfii e pe Dunărea noastră, dar iiiiată şi la atragerea României Lnţă cu germanismul. are presiune se vede io aţii şi un miros de praf de puş-intinde despre Răsărit. Rusia. L.ft nu ţinteşte de eăt cum ragă copilul arţăgos ce creşte al ei, care se eliiamă Nihilism, i să privească ceva uimitor şi m-i sgomot pe la urechi eu i Baca apoi incruntarea de la Ji dtre Francia, prin articulai ntor apărut in Norddeutsche Allg. -n, şi pe care telegraful ni-1 in extract alaltăieri; daca acea fanfare, va fi avfnd o causă reală, ■apfrat cată să admită cineva şi W* F nţa un neastâmpăr in-|ir. ernianismul cu toate acestea siin-ij jrebuinţă de linişte, negreşit nu ■\tni ei ar avea vre-o trebuinţă se repaus, dar pentru că nu s’ar }rea simţi astăzi tocmai atăt de for-căt, isbind, să strivească. Tre-k să credem că numai in scop 6c se adună, unul după altul, in italele imperielor germanice, mai Hrnăzi regele Italiei, şi acum regii "iniei, Serbiei şi Spaniei. Prin-e de Bismark, când arată pu inii Franciei, prin Gazeta Germa-de Nord, se înconjură şi de un it-inajor de suverani, cari par ga-a trage spada pentru causa Ger-liiismului, ca şi cum ar fi făcut-o iste vasali ai seniorului feudal. Jiitr adevăr, pelerinagiele la Berlin ÎBYiena a le suveranilor respectivi, ffl pot fi considerate, de nimeni alţii jH de căt ca nişte semne că ori Jmiau legat deja de soarta Austro-Ger t ^ mamei, ori că ar fi înclinate a se jl> de această soarte, Italia, Spania, niffiinănia, şi Serbia. ■ be admitem aceasta, ar trebui, in '• pentru noi, să vedem cum am •as, sau cum am putea incăpea V o asemenea alianţă. Prin nimic 9* ni să demonstrat că România avea interes a face causă comu-cu germanismul. Daca este impe-L un duel numai intre, duoă vene antagonistp, Austria şi Rusia, i n avem cuvânt, ca stat inie, să ■lietăm cu una şi să in toarce in 'iţele celei-lalte: daca o c.onflagra-generală se intrevede, atunci cată ne gândim mult de care parte j|*te interesul român, inchipuindu-ne * au să se formeze naturalraente mă tabere vrăjmaşe, cari au să «mă in risc cu pielea lor şi pe a •lor lalte state. Guvernul credem că tot ast-fel va ¥ cugetat, daca să putut uita pe si 'J1® Şi să inspirat un moment din WBiţimăntul de patria. Ii facem o->area a şi admite că el va fi esitat. ijlica nu va fi respins chiar, ori-ce I incevcări făcute până acum de către politica germană, de a-1 atrage in a-liauta Germanismului. Cu toate acestea, nu e mai puţin adevărat că abila politică germană a ştiut să profite de nenorocitele im-pregiurări in care România este adusă cu privire la cestiunca Dunării. Această politică dibace a găsit in guvernul Român un apărător nesincer al interesului naţional la Dunăre şi a dobfindit votul puterilor mari ale Europei in defavorul României. Cu tractatul de la Londra apoi in mână, pune la cercare orgoliul guvernuluiinvins, care ar voi acum să treacă drept teribil in ochii oamenilor simpli, prin resistenţa ce o a promis, şi-i va fi zis: „Tractatul din Londra se poate „şi aplica şi lăsa in desuetudine; „in caşul d'ăntei, guvernul d-voastră „care să pus pe terăm de resisten-„ţă, triumfă in ochii totora, căci se „va zice cu ingănfare că nu indrăs-„neşte nimeni să iea asupră-şi sarcina „aplicării in faţa hotărârii ferme a „Romăniei. In caşul d’al doilea, guvernul d-voastră, care este acusat „că a compromis cestiunea, vă cădea „in oprobrul general nat ural mente. „Vă oferim insă ocasiunea să vC a-„rgtaţi mari şi tari: intraţi in alian-„ţa Germanismului şi tractatul nu se „va aplica ! Apoi căt pentru alegerea „taberei, nici nu vC poate fi vre-o „teamă, căci aci este tăria mai mare.11 Şi iată viermuşul prin care guvernul Român a putut da in undiţa alianţei Germanice. Această intrare in alianţă bine in-ţeles că nu exclude aplicarea tractatului din Londra cu privire la Dunăre ; mai târziu, dupe ce interesul germanic va fi fost salvat, se va putea el scutura de praf şi pune in executare. Dar pentru moment vine ca un paliativ, de şi cu riscuri şi mai mari, al infrăngerii ee a incer-cat, in cestiunea Dunăreană, politica nesincerâ şi eodace a guvernului Ion Brătianu. sunt unanime a exprima mirarea lor d# publicarea neaşteptată a articolului Gazetei Germanii de Nord contra Franţei. Noua Presă liberă crede că acest articol poate fi considerat ca un avertisment Franţei d’a nu se arunca intr’o politică de acţiune aventuroasă ; ziarul con-iliază pe guvernul francez la moderaţiune. Allgemeine Zeitung cred că articolul are singur scop d’a provoca o schimbare de minister in Francia, fiiud că cea mai mare parte din miniştri actuali, cu toate că camera deputaţilor are sentimente pacifice, aparţiD partidei Garabetiste, mai mult sau mai puţin resboinieâ. Gazeta Germaniei consideră că articolul nu e de loc o ameninţare p nlru un mo ment, dar mai curând un avertisment pentru viitor. Tagblatt se exprimă iu acelaş sens. Viena, 23 august. — In consiliu de miniştri ţinut de curând, s’a luat, iu conformitate cu vederile miniştrilor unguri, re-zoluţiuni care vor linişti sentimentul unguresc intăritat prin ridicarea la Agram a mărcilor purtând armele ungureşti şi care vor înlătura ori-ce pretext la resculâri ulterioare. Dacă spiritele se liniştesc şi d<-s-ordinile nu se mai renoesc, guvernu unguresc va face in Reich tag propuneri iu sens de impâcare spre a inlâtura ori-ce neînţelegeri in acea tă afacere. Politische Corespondent zice că Regele Serbiei a conferit comitelui Ivalnoky marele cordon al ordinului Vulturu alb, creat de curftnd şi care este cel mai inalt ordiu sârbesc fiind conferit numai oamenilor celor eminenţi. Cair, 23 august.—N'a tost nici o moarte de holeră la Cair in c.unu ultimelor 24 de ore. Epidemia scade mult in provincii. Froligdorf, 24 august. — La 8 azi-di-mineaţâ Corniţele Cliambord a murit. O NEDOMIRIRE ŞTIRI TELEGRA FICE Paris. 23 august. — Ziarele principale, mai nainte d'a răspunde Gazetei Germanii de Nord, aşteaptă să atie motivele secrete ce au dictat arti .olul pe care foaia oficioasă l’a publicat contra Franţei. Le Silele, organul prezidentului Camerei deputaţilor, declară că Franţa voeşte pacea şi adaogă : „Suntem cu toate astea destul de tari pentru ca să despreţuim nişte ameninţai i aşa de nejustificate.“ Londra, 23 august. — Time» găseşte că articolul din Gazeta Germanii de Nord nu se poate explica faţă cu moderaţiunea presei franceze. Standard anunţă după informaţiuuile sale din Tonkin că 1500 de soldaţi frnnceji, ăupă o luptă invierşunată de două zile, au bătut 15,000 de anamiţi la cinci mile in sus de Hnni. Constant!nopol, 23 august. — Prinţul Xichita a primit ieri vizita şefilor diferitelor misiuni diplomatice. Alteţa Sa va pleca probabil Sâmbătă spre a se întoarce da dreptul la Cetinie. Viena, 23 august Ziarele austriaco Sunt două versiuni in privinţa mergerii la Berlin a Regelui nostru. Una, dată de către agenţieie de publicitate cari se lasă a fi subvenţionate de către diferitele guverne, dupe cari Regele s ar fi despărţit de preşedintele ministerului laBreslau. şi ace-ta, plecând de aci, 'ar fi iutors d a drept11 la Bucureşti ; alta susţinută de către organe ataşate cane lariului Imperiului German, pre cum este Gazeta Germaniei de Nord, dupe care d. Ion Brătianu a însoţit pe Rege la Berlin şi a participat chiar la prânzul dat la Postdam. Importă a se şt care din aceste două versiuni este cea adeve atâ, pentru ca să se poată stabili just caracterul presenţei la Berlin a Suverauubii nostru ; şi de aceea cerem ca Monitorul oficial să ne lămurească priu-tr’un comunicat. datori să multâmeascâ profesorului care’i-al pedepsit.—regele Romăniei se duce la Viena, să strângă zn„ua iui Kalnocky ? Cum ? Regele Romăniei merge la Viena să mulţămeascâ împăratului do la Beciu pentru că nu ’i permite ca, măcar la un banchet, un simplu muritor,—d. P. Gradiştea-nu,—rădicând un toast, să ’i citeze un fapt istoric, necontestat şi necoutestabil : aşa că din coroana lui Ştefan cel mare lipsesc două nestimate : Bucovina şi Basarabia ? Cum? împăratul A ustriei, nu permite regelui Carol al României să poarte titlul de Suveran el Romanilor, pe care l’a purtat, neimpedicat, cinci spre-z-mc ani, acestaşi Carol I, ca DomD vasal al Turciei, adică ca Dornu al Românilor,—titlul ce figurează in toate decretele şi actele Sale oficiale, de la 1866 şi până la proclamarea rpgatului, — şi regele, in urma atător umiliri la cari a fost târât, prin umilitorul şi umilitul guvern al d-lui Brătian \ acum el insuşi, prin sineşi, sporeşte numărul lor printr’o. altă umilinţă făcută ţărei: aceea de a se duce la Viena, la poalele Kesaro-Krăiuşti! Cum? La Iţcani, funcţionarii regali s’au pus in fiare şi înconjuraţi eu baionete austriaco, s’au trămis pe jos ca criminali spre a fi in-chi.şi in temniţele din Suceava,— din cetatea lui Ştefan cel mare, şi aceasta atunci cănd, ca din mormânt se rădica falnica figură a Sântului Ştefan in a duoa a sa capitală de la Iaşi ; Cum ? armele ţ6rei, puse d’asupra vamei romaneşti, au fost călcate in picioare de către finanz-vachta austriacă, şi uniforma romanească s’a rupt şi s'a târât in pulbere de către gendarinii Ivesaro-Krâieşti şi Maj. Sa regele roman ar arunca de la sineşi uniforma romanească şi ar aproba desonoarea făcută acestei uniforme prin inveşmântarea Maj. Sale in uniforma aus triaeâ ? Regele României in uniformă austriacă, s'ar duce, dupe atâtea insulte, să mulţâ mească Imperatului Francisc Iosef : pentru că ’i iea Dunărea, pentru că ’i rădică temelia Statului Român, care este şi temelia tronulni seu ? O dată cu capul noi nu credem una ca aceasta, mai cu scama cănd vedem că in-săşi ziarele cele mai antidinastice cari, pinâ mai ieri, cătau şi pete in soare spre a po negri pe suveran, astăzi, devenite oficioase ele recunosc şi trâmbiţează că Carol I nu mai este principe german, ci că, trup şi suflet, El a devenit Domn român. Respingând dar cu indignaţiun9 calomnia in formă, afirmăm sus şi tare că un Suveran Roman nu poate merge astăzi la Viena, şi, nu numai in uniforma austriacă, dar nici măcar in uniformă romă neascâ. General Florescu In Ga lat? REGELE LA VIENA „Binele Public* intr’unarticol foarte bine scris, apreciază in modul următor mergerea la Viena a Regelui nostru : Foaia oficială îşi sfârşeşte aiticoiul spunând că, la întoarcere Maj. Sa regele nostru va face o visitft şi Mi'j. Sale împăratului la Vi-ma. Cum ? Regele României,—in timpul cănd la Londra se aruncă Dunărea încătuşată la picioarele Cesarului din Viena, se duce să compliment-ze pe împăratul Austriei ? Cum ? Regele României carele do când ’şi a pus coroana regală pe cap, n’a primit de cât mustrări de la Liinăratiil Austriei şi de la guvernul său, şi intoernit ca -olegia-nii cari, dupe ce primesc e pedeap-4 sunt 0 întrebare d lui Ion Bratianu Ce s’a făcut cu elevii de administraţie cari au dat concurs ca să fie avansaţi la gradul de administrator ci. III ? Au reuşit 52 din toti căţi au concurat. Câţi aţi avansat ? Numai 32 ; şi aceştia in două rânduri, antei 25 şi apoi ineft şapte De ce? Ni se spune că motivul este câ numai aceşti 32 au avut fericirea să vă fie cunoscuţi in familie—bine înţeles familia roşilor—, iar cei lalţi au venit dupe icre verzi, fără nici o teşcherea. Ce ziceţi ? adevărat este acest dicitur ? Pe lângă acestea, se mai zice că pe cei ce au rămas oftând aveţi de gând să ’i băgaţi in şcoala de administraţie din nou Înfiinţata. Şi motivul ar fi. pentru câ nu vi s'a presantat nici un bacalaureat ca să solicite distinsa onoare a intra in această scoală. Ei bine, pentru o asememea copilărie, drept este să luaţi dreptul a 20 de elevi, cari au muncit, ani intregi ? Aşteptam laptele care să ne confirme aceste zise. şi apoi vom mai reveni. Am spus mai zilele trecute că d general Florescu, iu trecerea sa prin Galaţi, a visitat arsenalul şi flotila. Iată ce zice in astă privinţă Mesagerul Brăilei, „D. General lom Em. Florescu, care se găseşte do căt-va timp la băile de la La-cul-Sârat, in ziua de 26 curent a percurs oraşul nostru, şi la 9 ore dimineaţa s’a co-borit in port, de unde a plecat cu vaporul Radeţky in Galaţi spre a visita acel oraş, pe care nu’l văzuse de mult. Pană la plecarea vaporului, a ob-ervat portul nostru şi a rămas foarte mult mâhnit, vâzănd in ce decadenţa se găseşte acest important port şi mai cu seama cheiul, care, de aproape opt ani, zace in raiserie din causa favoriţilor guvernului aşa zis liberal, fără sa voiascâ el a să facem asemănări şi sâ căutăm a afla ce este bun, frumos şi adevărat. Câţi nu sau plâns la noi deja, şi eu drept cuvent, că am introdus in ţeară deprinderi gusturi şi iusfcituţiuni streine, unele rele prin natura lor chiar, altele nepotrivite cu gradul de cultură al poporului nostru! Mulţi chiar susţin, ca aceste inovaţiuni venite înainte de timp, sunt causa primordiala şi principală a decadenţei noastre, mai ales morale,-decadenţă, a cărei existenţă crudă nu mai poate fi tăgăduită, după ce toţi 11 yedem ?i simţim efectele triste pretutin-d.ni, in familie, in şcoală, in biserică, la ţară ca la oraşe şi după cum a recunoscu' 0 cu durere mai deunăzi insuşi unul intre cei mai autorizaţi şi mai erudiţi prelaţi ai noştri. Să mi ne m»i facem iluziuni. Adevărul înainte de toate ! După mine, causa camei este, că cautat să ne cjnoaştem bine nici pestreiui. iii pi bă ; tete harnice, bune românce mume viitoare. Binele cel mare al Românilor din ' silvania este, că ei şi-au zidit casa, pend cu o temelie sănătoasă, căutând ; bă mai ăntăii preoţi şi dăscăli buni, sâ conducă pe popor, să’l lumineze şi apere. La noi am inceput dela coperiş ranul din România liberă a ajuns a vedifii vrăjmaş in orice om îmbrăcat nemţeşte, ţumitâ şcoalei demagogilor roşii, cari seamănă decât vrajba intre proprietar săteni, numai spre a pescui in apă tiu si a exploata pe toţi. •In acest sat se găseşte un fer est rău Ici turbină americană, cum n’am avut ocasi k i sâ mai v6d până aci—şi âucă luminat», scbmteea electrică I Ce sâ mai zic de vestita fabrică de 1 tic din Zerneşti ? Ce sâ admir mai m| Regula, curăţenia şi ordinea exemplară > i acest stabiliment, sau afabilitatea şi ca terul adeverat nobil al directorului ? Acest fiumos stabiliment face intr'aj. ver onoare domnilor Koeniges şi eompaifinului s6u Kuponi. Aci sunt ocupaţi sute de sunt Români, deşi directorul ţionalitate. Acest bărbat, d. Weber, cu ® cultură aleasă şi un spirit superior, trai. intra Români, este cel mai bun Eonii şi părinte al inferiorilor sei. Toţi işi datoria cu plăcere ; fiecare e resplâtit di& merit, îngrijit şi ajutat ia nevoe, ca mei, bru al acelei numeroase familii. Ce mai lipseşte oare acestui sat fericir Mari şi mici, bogaţi şi săraci, toţi mui cesc si trâesc impreunâ cu incredereşi d.ţ goste unii către alţii. Au aer curat şi sănătos, codrii înfrunzii brazi drepţi şi apa bună. Un lucru ie lipseşte, de care insă sâ ferească slântul: un demagog, un pui i ai d-lui Rosetti, care in scurt timp ar iu stare sa restoarne tot, sâ samene ziz nia intre cei liniştiţi, ura intre cei iubite ri ; sâ dărâme credinţa in patrie, relig-şi Dumnezeu, punând in locul lor vort seci şi iraze umflate! Deacea, anca odata : Sâ căutăm a ne ci noaşte bine, pe noi şi pe vrăjmaşii trad. ţiunilor naţionale, ai trecutului nostru, t istoriei române şi ai Românismului ! Cei cari nu 'şi venerează trecutul, hi e de altă iti. i oameni. ţi A. nici nu am pe noi, despreţuesc presentul şi nu vor avea nic viitor ! N. Miulescu Tipograf. J Din O 18 t r i c t e turbat. In zioa de 23 Iulie trecut, un lup turbat prin pădurea Rado-lacul viţelului, judeţul Dolj, unde doui păzitori cu vitele la pasciune, a-|iarbu Cimpoeru şi Preda Manolea. epezindu-se a muşcat greu pe cel la piciorul stâng, la mana, la |la falca gurei ; a mai muşcat şi s'a t'acut nevâzut in pădure ; cel alt [abia putu scăpa prin suirea intr’un Păstorul muşcat s’a trimis in cura Hui din Craiova. ;aş.—La 2 August, pe la orele 11 Stanculescu, primarul comunei Bar .tul Dolj, pe când se afla la domi-Joruitorului Stancu Popa Stancu, din dl fugureşti in cercetarea unei recla-i a Joiţei Popa Stancu; numitul lo-stancu Popa Stancu, a lovit cu un pântece atât pe primar cat şi pe îmie este sora lui, şi căreia, pe langa din pântece, ’i a dat şi alte lovituri p tot cu cuţitul. cei răniţi, primarul a incetat din b zioa de 4 curent ; iar Joiţa, de şi este greu rănită şi se afla in cura |. constatăndu-se, ucigaşul s’a dat pe stiţiei. baraţi.—In zioa de 5 August, lo-Gheorghe Niţâ Mihaila din co-jBaia, judeţul Suceava, fiind exal-'s’iBpiDzurat in o şură, unde s’a găsit iscuiui şi, găsind acolo pe tratele cărciu-marulu, anume Petre Stan, a tăbărât asu-f a * Ş11 a batut cumplit, ftcendu-i mai multe 1 zium grave pe cap, obraz şi la un ochiu care nu mai poate vedea. Autoritatea bisericească ar trebui sa ia măsuri severe in contra unor ast fel de servitori ai altarului cari au năravul d’a minţi lumea intr’un mod aşa de brutal. timpul In noaptea de 30 — 31 Iulie iu acel coşar coşar şi un mănzat, care era~;n~ li.1'!.0'1 ?ICa a armatei suflă actualmente d’a- ii »------- auui ncm.orului Angliei Şerbau, din coi îaraseni, judeţul Buzău, causăndu-i-se o P>‘gu a de 180 lei; iar focul constatăndu-se • • ost pus cu intenţiune de către face-toui de rele, s’au luat m Juri derea lor. comuna prin- ţi loi de 7 August, in Caracal, subur-■ -itntu Nicolae, s’a găsit incetată din 'emeia Dumitra Radu Calotă, in etate ■i «ni trecuţi, care s’a spânzurat cu o «1# cânepă supţire intr’o pivniţă a u-U nelocuitâ, proprietatea sa, in de-refca 6 metri de casa fiicei sale, unde şi reposata. W pentru care muma s’a decis a ’şi LX as; fel viaţa se atribue la desperare, jjffsa peiduse doui fii in floarea tine- lui Starea sanitară a terii Starea sanitară a ţârii in cursul luni Iulie trecut a fost satisfăcătoare, afară de următoarele maladii epidemice : Variola in mai multe comune din jude ţele Suceava, Roman, Argeş şi Bacău şi in cate o singură comună din judeţe Constanţa şi Dorohoiu. Scarlatină in căte o singură comună din judeţele Buzău, Dorohoiu, Rămnicu-Sărat şi Tulcea, precum şi 6 cazuri in oraşul Bucureşti. Morbili in căte o singură comună din judeţele Ialomiţa, Constanţa şi Covurlui, precum şi cinci cazuri in oraşul Bucureşti şi 2 cazuri in oraşul Iaşi. Angină diftencă iu 2 comune din judeţul Prahova, in căte o singură comuna din judeţul Buzău şi Dorohoi, precum şi 17 cazuri in oraşul Bucureşti, 1 caz in oraşul Iaşi şi 5 cazuri in oraşul Ploeşti. Group 6 cazuri in oraşul Bucureşti şi 1 caz in oraşul Iaşi. Tuse convulsivă in câte o singură comună din judeţele Prahova şi Putna, precum şi 5 cazuri in oraşul Bucureşti. Febră typhoidă 26 caşuri in oraşul Bucureşti şi 4 caşuri in oraşul Iaşi. Maladiile epidemice sus arătate au şi in cetat in unele comuDe chiar in curau lunei Iulie. In zioa de 25 Iulie, au ars aproape 300 hectare faneaţă de pe teritoriul lungul Prutului, ocupată fiind cu ră-dicarea mai multor pianină ale ţEr-muiilor Prutului, mai cu seamă pe acolo pe unde acest mi işi schimbă cursul mancănd ţfirm urile nostre. Lucrările sunt conduse de d. loc.-colo-nel Căpităneanu. comunei ‘■‘•ova judeţul Constanţa, şi 20 care făn cosit ale unor locuitori din acea comună. Culpabilul, care a dat foc acestor fâneţe. pană acuma rămase necunoscut. Cercetările urmează pentru descoperirea lui. Iu zioa de 15 Iulie, s a aprins armanul locuitorului Ioniţă I. Chiru di comuna Câzăneşti, judeţul Ialomiţa zănd cu desăvârşire gardul giau, o clae de fân, 3 coşare locuit. SUMARIUL REVISTELOR 2 şire şi casa in ar- de de FELURIMI \ ie când era şi tot bolnavă, OFRANDA Constantin Poroineanu bine-voind iţwi anul acesta, cu ocasia distribui-Ipuilor, 150 volume căiţi didactice ie impârţi elevilor premianţi ai şcoa-htnare din Caracal şi 70 volume pen Jele diu Tărgovişte, ministerul es-leplina sa mulţumire domnului Po iu pentru patriotica sa ofrandă. acte oficiale 4S>U medic-veterinar D. Mincu, fost Statului in străinătate, s’a numit vacant de director al punctului *«' . ane Oancen, diu judeţul Co- Elena Doamna lWDIu-se la minister pe toată ziua Jc-reri pentru admitere de fete in Asilul Elena Doamna şi având in zisul institut nu uumai că tţ01 nici un loc vacant nici de bur-de solventă, dar număiul eleve-‘d chiar peste complet ; ministe-din nou prin aceasta spre ge-’ ttQo?finţa, că ori-ce cereri de ase-Ş^turâ se vor mai primi, vor remă-Tnci un resultat. 1 a !gâ toi odată, că chiar in cas de acanţn, nu_ se pot primi de căt din 1 desăvârşire orfane, adică fără mutată şi fara nici ua alt ajutor mare, toate cele alte cereri nepu-! -ua in considerăţiune, sunt invitaţi h aşi cere inapoi actele ce vor fi pe lângă petiţiuni, arătând anume unde să li se inapoieze acele acte In zioa de 7 august, pe la orele 3 şi jumătate, pe când trenul de marfă No. No. 424 poruea din gara Buzău spre Bucureşti, femeia Maria, soţia lui Ieremiâ To-ma din acel oraş, strada Vulcanului, care era in stare de alienaţiune mintală, punăn-du’şi un sac in cap, s’a aruncat pe linia calei ferate. Trenul trecend peste corpul său, ea a fost la moment omorâtă. In zioa de 30 iulie, pe la ora 1 a. m. s a aprins o şiră de pae in comuna Ghin-deni, şi, după toate mesurile luate de au toritatea comunală cu mai mulţi locuitori, s’a localisat focul apârăndu-se grâul şi paele locuitorilor ce erau iu apropiere ca la 5_____6 metri, precum şi o maşină şi alt grâu ce era in arie, cutoate că vântul sufla tare. Focul a isbucnit pe coşul locomobilei, căreia ii dăduse foc cu pae prea multe din neglijenţa maşinistului şi a fochistului. In zioa de 23 iulie treent, locuitorul Si-meon ‘Vasilicâ din comuna Bisti icioara, judeţul Neamţu, voind a trece riuşorul Bis-tricioara cu patru scânduri in spinare, pe la locul numit Malnştiţul, a alunecat şi s’a inecat. In zioa de 28 — 29 Iulio, moara de abur din comuna Socetu, judpţul Teleorman, luănd foc diu intru, a ars cu desăvârşire, impreună cu mai multe producte ce se adusese de locuitorii de prin deosebite comune spre a le macina, fără a se putea scăpa ceva. cu tot concursul dat de locuitori. La 28 Iulie, pe seară, un individ anume Ivanciu, servitor la locuitorul Nicolae Tu-dor Brutaru din comuna Ciochina, judeţua Ialomiţa, pe când se scălda in riul Ialomiţa s’a inecat. Cadavrul s’a găsit. La 6 august, Ion Jipa diu comuna Mi-oşeşti, judeţul Ialomiţa, pe când mergea împreună cu o noră a sa la schela Piua-Petri cu carul incârcat cu porumb, pe drum intr’o vale caii scoborănd repede, numitul a căzut jos şi, trecând caii şi căruţa peste dânsul, a murit indată. In ziua de 26 iulie trecut, a incetat din viaţă in comuna Nicoliţel din judeţul Tulcea o femee, anume Matrona Plorea, care era in etate de 120 ani. -s- c . Ştiri Teatrale Economia rurală.-A. de la Muru. -Cronica Agricolă şi economică.—Seceratul grâului.—Starea recoltelor. — Grâul şi porumbul in aceleaşi localităţi.—Cause de inferioritate a recoltelor.—Starea viilor.—Noul tarif vamal american şi doctrina liber tăţii comerciului internaţional.—Contractul de arendare in Parlamentul britaniei.—Des păgubirea arendatorilor de imbunâţăţirile făcute. Timpul favorabil porumbului.—C. N. Racottă. Iosif Frank. — Earâşi Iriga-ţiunea şi drenagiul pământului. — _ Exposiţia de arte şi Industrii delaMoscva. Iosif Stoian. — Indirisibilitatea proprietăţii mici şi introducerea sistemelor de cultură raţională. — Maximilian Popo-vici- O visită la Moara de la Floreasca. — G I. Cardaş. — Relaţiunile agricul-turei cu Istoria, cu Politica, cu -conomia, cu ştiinţele. Necesitatea de a ingriji de fertilitatea solului etc. — B. S. Moga. — Un cuvânt asupra agriculturei. _____ f- . __ Regulament pentru organisarea şcoalei superioare de Medicină veterinară. _______ * Regulamentul Legei pentru infiinţarL Ministerului de Agricultura, Industrie, co rnerciu şi Domenii. — L. Bercescu. — Corespondinţa agricola. — Maximilian Popovici.— Revista Meteorologică şi Tabloul de observaţii pe luna Iulie st. n. + * rea La Ploejti (Sinaia, Predeal) Bnzău, R-Sărat, Focşani, MărSjcjti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. Ga Ploe;ti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal ("tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul miit la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. m. I.a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trennl fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) G.ore 10 min. d, a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR l)e la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacău, Mărăşeşti, R-Sdrat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 oro dim- I)e la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De Ia Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren miit). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte, I)e la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De Ia Verciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min scara (trenul miit), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 13 august 1883. Fosta grădină Stavri.—(Grădina Soci-etăţei Liedertafel). Sub direcţiunea de scenă a d-Iui I. D. Ioneseu, sâmbătă 13 august 1883, mare representaţie extra-ordi-nară. Se va juca pentru prima oară piesa : Trata Satului, mare operetă naţionala in 2 acte, musica de d nu Flehtenmacher. Duminica la 14 august 1882, Doue fete p’un flăcău, opereta in 2 acte. Amintim că astăsearâ se joacă la Teatrul Dacia Cârpaciul Doctor, in beneficiul dlui Hagiesc-u. Tot asta seară, pe teraţa Oteteleşanu, se dâ un concert de d. AViest in folo-ul fraţilor nenorociţi din Ischia. Intrarea un leu. Ni se spune ră pentru stagiunea de iarnă, o trupă franceza de opereta va veni in capitala. Repetiţiile la Teatrul Naţional vor incepe iu curând. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE INFORMATIUNI Fn popă bătăuş esu informat că preotul Tache J-audari-de-jos, fiul preotului Drag-flr1 biserica Negustori in zioa de 10 T la orele 3 după amiazi, a intrat " carciuma lui Iordache din strada Ş1L- 1 In zioa de 29 Iulie, pe la orele 2 p. m., a isbucnit un incendiu la moara de apă a locuitorului Vasile Sava din comuna Topo-log, judeţul Constanţa, arzând toata cons trueţiunea şi productele ce se aflau inuun tru. Pagubele causate s’au evaluat la suma de 800 lei preţul morei şi 160 lei productele. Focul a provenit, după cum s’a constatat, din negligenţa proprietarului ei. In noaptea de 29 — 30 Iulie a luat foc un patul cu porumb ca 3 chile ale locuitorului Costache Pavel din comuna Gherâseni judeţul Buzâu, arzând cu desăvâârşire; iar paguba este de 200 lei. In zioa de 80 Iulie, aprinzându-se armanul preotului Dragu Grigorescu din comuna Sudiţi, judeţul Ialomiţa, a ars o şira de 120 clăi orz şi 2 căpiţe făn. S’au luat măsuri pentru descoperirea autorilor. Dup8 Memorial diplomatiquc, Austria va fi însărcinată eu executarea clauselor tractatului din Londra. Daily-News asigură că regii Ro-măniei şi Serbiei, prin călătoria lor la Berlin, au vrut aşi manifesta predisposiţiunilc către alianţa aus-tro-germană, pe cănii principii iMun-tenegrului şi Bulgariei se declară pe faţă adversari ai acestor alianţe. Pe.'ter-Lloyd, profitănd şi el de visita regelui Carol la Viena, ne sfâtueşte să ne ferim ca de foc de cursele ce ne intinde panslavismul, avantagelc toate suriz6ndu-ne in alianţa a stro-germană. Aflăm să direcţia căilor ferate, in urma cererei presei intregi, a dispus pentru ziua de 17 August, ziua de deschidere a asociatiunii transilvane din Braşov, un tren de plăcere pă-nă la Predeal, cu preţuri reduse. Biletele vor fi valabile 6 zile şi pentru intoarcere.—Mulţumim direcţiei pentru astă disposiţiuie. liomănul afiă că secţiunea geode- A eţ it de sub presa ; Codicele comuuale complecte, coprin-zând toate legile decretate de la auul 1878 pănâ la inchiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi remase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Nona lege comunala, cea electorală, a Cousilielor judeţene, a tocrne-Iiloi agricole a timbrului, a pei’ceperei contribuţilinilor, a impositului de băuturi spirtoase, a burselor de comer-ciu,. a reerntărei armatei (complecta), a posiţiuuei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a fixărei şi gradaţiunei re-munerarielor corpului didactic, a infi inţărei ministerului Domenieloi-, regulamentele (le coustrucţiuni in Bucureşti regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu De venzare la librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţm şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registiatura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. A apărut şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bes-chcrelle de]V. Droc-Barciftliu, direc-toi al gimnaziului din Giurgiu, in edi-1 tura tipografiei N. Miidescu. A eşit sub pressâ următoarele cărţi didactice aprobate de Onor. minister al instrucţiune! publice. Gramatica partea I Etimologia. Idem partea II Sintaxa. Carte de citire greeă coprimfend numele şi verbele în Omega. Doritorii se pot adresi la ori ce librărie precum şi la autorul lor Dr. G. Zotu, strada Poetului No. 12. Bucureşti. 5olo lteuta Amortisibilă. . . , 5°|0 Renta Română l’erpetoă, , 6"|0 Obligaţiuni de stat. . , . 6o[0 Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 I. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7nio Scrisuri Rurale.. . . 5o[o Scrisuri fondam nrbano . . t>0[0 , , , 7o[0 » » > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române 2501. , , Soc. cred. mob. rom. 250 1. Rom. de construcţii 5001. de Asig. Dacia-Rom. 3001. » Naţionale 200 1. » » » > < > > Diverse Aur contra argint. . . . > > Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane.............. Bancnote francase. . . . Gump. Vând 93i/ 9 l*/i 98»|, 1021/s 833 , 232-903U 102 — 873,4 973!4 1013/4 33 1375 208— 503415— 240— 94 — 92'l2 99*/, 103— 841/, 235-9HU 1023 88'/ 98i,2 1021(4 84- 1385 210— 507- 420- 242— 1 55 1 55 2 11 1 23 1.70— 1.70- 2.13- 1.25- 99*12, 100'/, DE ÎNCHIRIAT g.iul al II-lea din casele de pe Calea Victoriei No. 145, proprietatea d-Jui Ioau Ciu-flea, in care actualmente se află instalată Legjţiunea Italiană.—Acest etagiu se compune din 12 camere de locuit, Seră de flori, bucătărie, pivniţa, 4 camere de servitori, grajd de 6 cai, şopron spaţios, grădină în laţa casei, având introduse gaz şi apă. _ Doritorii să se adreseze la tipografia D-lui N. Miulescu, Sala Bossel. întrunirea ţinută in Inşi la 9 iunie 1S82 pentru formarea unei societăţi, eu scopul de a pune micul comerţ local in mainele Romanilor. Tipografia Al. A. Gre-cescu. INSTITUTUL MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE B *• Hydrotlierapia, 2 Electrizare, 3.^ r Crthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5; i Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser-jJ a. vi ci u 1 la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-S jTcale. u SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur......... . 3 — 1 bae de putină cu şi fără duşi lei'i’soî * n ” » n n „ ciment pentru3 medicamente .... % _r 1 duşă rece sistematica . 1.50Î CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu incopOre de Ia 20 Maiu IS83. La ploejti, Buză.., R-Săr..t, Focjaui, ifără5eşti Bacău, Roman, laşi, Galaţi 5i Brăila (tren ac-oelerat) i0 ore 46 minute ueara. DE ABUR! ŞI DE PUTINA NOTA. 1 Băile de abur sunt deschisei in toate zilele de la 7 ore dimineaţa! la 7 seara. ■ 2. Pentru Dame, insa băile de abur o! .data pe săptămâna Vinerea, la 6 ore di ..mineata până la 1 post-meridiane. j|| Preţurile la secţia medicala conform |PŢMpecluJuL ____ Direcţia TIMPUL !ţ M INJECTION BRQJJ higienică, infailibilă per-Iservativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga nimic. Se găsesce in tote farm,.,,le d.rUm.er, ,1'aVans I» U ^ r al lui Bron; la Bucureşti la d. aLKIne-K larmaciou str. Richelieu, succesor al lui Bron; la EAU ET POUVRES DENTIFRICES de Di*. P I E H H E «In la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L'OPERA PARIS- Se găseste 1» totl farmacişti, şi coafori .. talia de Merit decernat Casei Doctorului Pil KUE şi rccompe ■ | mure obţinută de deutitrice I)EPOSIT DE MAS1NE AGRICOLE 1 Jii clin districtul Mehedinţi, pla-saLCâiripu în întindere de , J 3100 pogone, coprindend afară de Islaz, vii, livedî, pădure 2400 pogdne arabile, se dă cu arendă de la Sf. Gheorghe viitor pe termen de 5 ani satt mai mulţi. Condiţiunele se pot vedea de doritori la sub-scrisul în Craiova “ tote clilele de la orele 4 şi până la 6 post meridiane. Colonel Othon Saclicllarie A. se feri de imitaţiuni, ori ce produsă similară este uă imitaţlune a formei exteriore fără calitatea adăveratului TAMAR INDIEN GRILLON FRUCTU LAX ATI VU SI RACR1TOR0 Contra CONSTIPATIUNEl, HEMORROIDELURi, CONGEST1UNE1, VENINULUI, LIPSEI DE APETIT, 1NDEGESTIUNEI. IND1SPOSIŢ1UNEI GASTRICE F6rte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiuni.— Indespensabilă pentru copii, dame insarcinate, bătrânii şi persănele şe^ănde. A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE 1 E. e tem neci de deeyuet n»ci ael lobosâlă, pentru că, contienn celor alte purga-1 |tive. aresta nu operări bine decât cana este In-I l.oţii de uă bună mâncare şi de tieutun intăn-f lioie, precum vinul, cafeaua, ceaiul- rie caref *. alege, ij.’niru a se purga, cea sul şi mancarea J ^. a?, ii convin mai bine. dupeoccupatiunile# -c'.e Obusela pnrgatiunei lund annulată£ îmi ifectu i hunei aIimMntatiuni. les-j^ ne lioiaraşce cineva a repeta^ purgativul ori de câte oneste. “ trebuinţă. 5». Şi 2» 50 destui peru albu Mel&nogen Tmetuea eia mai »u"“ a iul DIOOQIVARil Alai, Chimist nOUCN (Fraoel»i Pentru a vopsi pe 4tU -ot» nsuimtlt peru si barba , fără primajdi. nantru pelasi farl D*ci un mim - AcS»ti tinctnrâ e.u ioparier* tator oilor —m^, iatreba state pini ei .vv JJInet ie I»I> 'O..I# «»" de Pitrfumege I.HEHTEU ATKL1FR DE PHOTOGKAPHIK Str Ştirbey Vodă No. 9. Prin aceasta air. onoare a recomanda Onor. public atelierul ineu artistic aranjat după sysi ojmI cel mai nou şi prevez-ut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi luciuren oarte tini. Onor. public care n'aavut incă ocasiunea de a se convinge de lucrai ea mea nare de răt a ne onora ct> oreseuţ» d-lor şi sperăm că se vor asigur., de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ee lucrare atingatoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posal, sunt in toate zilele, atât iu timp frumos eăt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pună la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vănznre. Par la presente j'ai l'bonneur de re-commander â l'honorable puldic mou atelier artistique arrango d’apres Io syslume b-plus nouvemi et pourvu d'appareils toui „„„fa.—Los prii solit rĂduits el le travuil tres lin. L'honorable public qui n a pas encore eu l’occasion de se con vai cere re mon travail n'a qu'it nous hon ore r de sa prâsence et nous esperons qn’il s nssureda facilemenl de ia pefeetiou do mon atelier. On se ciiarge de toute espeee de travail concernant cel art, comuio: reproduction, travaux â l'otal usturoi ele. — tui pen-poser lons Ies joiirs. quo le teinps soit beau ou couvert dopuis 9 heures du urnim jus-qu'k 4 heures apres midi D.A KIBRIK , mă mâdueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, euiâţă şi aşează dinţi, fără durere, dupfi cele mai bune sis teme; fabricează şi pune dinţi minerali in tocmai ca dinţii naturali L). Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este cliiămat, Bucureşti. — Strada ŞMi bey-Yodă No. 9. alături cu grădina Union-Suisse. EBIq^Ş consoti \ E^TRilSULU CARNEI ZraTBemos (:Săd-A»etilt* i LXlRACT 91 MlATf! Estrasulu carnei dala Liebig da pun putina aiulorintia unasupa esira ordinana, 8i e la un a înţrabumtiare corecta,pentru casa.crutiare Din unu pun-du englesascuegalu454 grame eslrasu sa pola pregăti 190 porţiuni de supa. La fiecare ola jace o siadula,pentru in-Irabuintiarea perfecta. candu etich^ NUMAJ atunci CORECT -pHuCBtoriului lee H-ţ! riena lrjiGbigin col«r precum urmeadia ul ;u Bucureşti la Carol Gersabek, succes, lui I. Ovessa Wartanovictz Herzog. DEPURITltfUL LSROZE SIROP D£ CUJE Jzir PO/lTOCAtE AOIAHI CU IODUR DE POTASSIUM (Sare de iodlnâ), Preparat de J. P. LAROZE, Pharmacist, PARIS — 2, rus des Lions-Saint Paul, 2 PARIS T6tă Inmea cundşte proprietăţile loduru lui de polass um. IlOCTotut Bicoltb. [ÎLAN-CHB, Tsi USSKUJ, iVBLATON. PloKHY, tllIGER, au obţinuiârn ce e mai bune elene in ufcc-tiunele scrofulo^e, Umfalice, ca>icere, lu-berculâse, caria tiselor, tumorile albe, bolele petei, >ătigelui. accidentele sifilitice, secundarii fi terţiare. Toţi medici eii-ţi acilea prescriu Iodurul de potassium asociin-du’l Siropului Laroze de cOja de j portocale amari, carele, prin acţiunea | sa ionică asupra aparatului digestiv, înlesneşte alisorbliuni-a lodurului şi eviteajl iriiatiunea vătămătore re pdie resulta din întrebuinţarea lui topit In apă numai. SIROPUL DEPURATIV LAROZE se giivşlc in d-'pos i ia leite | Ii winaciile bune unde se mai pdie găsi incă şi SIROPUL SEDATIV-St BROMURUL m POTASSIUM i de C0|t de orloulc âi prepartt forte clicaein conba Epilepsiei, kistenei. balei. numită jocul Sl-Guy, insomniei copiilor in timpul ibinti(iunci, ele. cU*.. !! ii li MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI S ÎNGER SUM CELE MAI BUNE DIN LUME. preniiatc* rit 150 ipedaile primQ PARIS 18 7 8 Medailâ de aur rate lunare Ori S I N (i 1\ C ^ p°a,li Muşină de cusut 4new yokk. (1^ sus a o lui Fubriccl. C. N Pil)LI N (i Y.W, A^ent jener-M _____ ni u ŢwograHu N MîuImcu iala Theatrulvi Boa tel. MEDIO ŞI CHIRURG Boalele (le gât, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost, aspirant di medic secondai’ in Viena in clinicele lui Bratin (boale de lemei şi faceri) şi a lui Hobra (Syphilis şi boale do piele Cousnltaţinni de la 3 — 5 ore p. iri. Rtenria liecohal N. 20 (indosnl Bărăţiei.) Garanţâ igurâ dală iitsctis —