ImBATA 13 AUGUST 1883 Ad,nlnlmraţla. Oalea Victoriei Nr! 3 a. abonamentele l'toitfc i»r». pp an . . . . p» 6 Innl. . . pe 3 Inul, . . ijtrpinitate pe an . . . 40 lei 22 |eţ 12 lei 60 lei lentele a« priimesc la Administrativ ANUL AL VTT1 —No. 178 ANUNŢURI ŞI INSEKŢI1 Linia 80 litnr* petit pag. IV. 4d ftecl»rn»i pag [IJ 1 Si) • , II . 2 50 lapltalâ 10 bani nnmărn fcistricte 15 bani nu mărn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. U,ro,,lon.,-B»|1„„,l,i„„. : H1HAILPALEOLOGC Awanţnrile qj inserţiile se pnmeai *»liciir«ştl , la Administraţia ziartilnî 11 Viena, la bioronrilp de annnţan Heinri-SchaleK, Wollzeile 12; — A. Uppplik, 8tnbf»f/« stein 2;—Paria, C. Adam, rne ClAmmu- 4 i. Lorett, rne S-tei Anm 51 MiirlnorMe iinfruriraie nu ne pnnm Hunn*cri*plp iioim primiţi* «r nrrf 1 Bucuroşii, 12 August, 1883 'este căte-va zile o adunare mare mâni, fraţi ai noştri din Transilvane va ţine !a Braşov. Aceasta e unirea unei asociaţiuni literare, are de scop cultura naţională.. fjBirii acestei asociaţiuni, cari simt mti români eu oare-cari mijloa-ţ pornesc odată pe an, spre o Inire generală, intr'unul din ora! Transilvaniei, care se hotărăşte tnd, şi dnpe care regulă acum ■nit iar rendul Braşovului. 'Blege indată cel ce cunoaşte ejurările locali ce mare lucru, ipoiict de vedere naţional, este ţiunea aceasta şi de ce insem-e evenimentul care ni se a-Elementul Bomăn de peste ăţi, pe pământul seu propriu, fe o existenţă politică asigurată. I injagată la despotismul austriac, (favorizată de o autonomiabine-;oare; putând resufla numai in puri, naţiunea Română din Transa şi-a ales un teren solid de jenţă : asociaţiunea spre cultura (orală. Adâncă chibzuinţă 1 căci mult nu 1acu de \a înfiinţarea acestei asocia-uni literare, şi iată Dieta Transil-tniei sacrificată Dualismului Austro-L PJâr- de către casa Habsburgilor, A-1 primit nenumărate probe de hmeut din partea românilor Tran-şi aceşti fraţi ai noştri in-sub o domnia cumplită, care reşte contopirea in silă a ele-tului romăn in cei maghiar, dc-tşita perdere a conştiinţei na-■alo. ■mările nenorocite ale incorpo-fi Transilvaniei en Ungaria la 1867; pania inverşunată ce, de la a-|tă dată, se poartă tutulor ins-Bunilor publice româneşti de a-1- in scop de a le paralisa şi des-imbrăncirea sistematică a Ro-de la activitatea politică şi ' funcţiunile publice ; iar t . '■‘D seamă resboiul crâncen contra limbei româneşti ■Plaiul stat Maghiar, atestă des-^ înţelepciunea care au avut’o ini-acestei Asociaţiuni. — Nu ne înşelăm afirmând că ■•astă intăritură rădicată naţio l^f1* româneşti in Transilvania I jnspb'ată de acel mare geniu Puese al acelei provincii române, ŢJpobtul de scumpă amintire Şa-|a, >n care vieţuia patriotismul invS-spirit diplomatic, ca şi cum ar Vlu focul sub o cămaşă de ce- litate românească, oraşul in care se Reiaţi unea transilvană pentru lila şi cultura limbei româneşti I ast‘fel întocmită, că, osebit de ‘uniie ei literare, de fondaţiuniie olastice, procură fericirea de a Xdea. la un loc, pe tot anul, RoI dhl toate unghiurile, f încheia un an de activitate na-1 Pwntro petrecere in comun, constitue o adeveratâ serbătoa-j|Jai, dupe obiceiul locului, păs-u'sc antica şi renumita ospita- tine adunarea se consideră ca gazdă, şi ingrijaşte de buna petrecere şi locuire a celor veniţi. 8tim dar ce este asociaţiunea care se intruneşte anul acesta ia Braşov. Ea invită pe toţi Românii de pe ori-unde să se represinte intr’ensa. Merge-vom şi de la noi, din România liberă, un numer de visitatori mai mare şi mai cunoscut? Bărbaţii noştri politici simt oare bucuria ce vor face fraţilor noştri de acolo, mergând să-şi dea împreună o sărutare trăţeascâ la o atât de rară ocasiu-ne ? — Ne place a crede că nu este unul dintre Români, care, eu gândul şi cu inima, să nu fie la serbarea din Braşov, dar că nu toţi ar putea face sacrificiul de timp şi de bani cared reclamă această întrevedere. Ori-cum, vor fi şi destui gata a se transporta la faţa locului, numai direcţiunea căilor ferate, căreia, i s’a propus de către mai multe ziare, să consimţă a reduce la jume-tate preţul transportului. Acolo se vor cunoaşte cu fraţii noştri pe terenul activităţii lor literare, ii vor vedea ia ei acasă căt sunt de buni, căt sunt de modeşti, căt sunt de tenaci fără afectaţiune ia naţionalitatea lor; ii vor putea studia la faţa locului in moravurile lor, in dulcele şi sincerul lor ataşament de tot ceea ce este românesc, — vor auzi cântecele lor in cari sunt accente duioase ale inimei suferinde; vor afla împrejurări locale, vor cunoaşte talentele lor şi operele lor necunoscute ăncă bine la noi, spre a ni le comunica şi a contribui ast-fel la propagarea lor şi in societatea noastră; in fine voi- depune sărutarea României litiere, ca o rouă re-invietoare, pe fruntea ofilită de dureri a unei surori robite. Este marc, sublim lucru, acest contact simplu, in care politica nu are nici-o parte, şi nu poate lăsa balele ei veninoase; unde numai petrecerea in comun va produce o atmosferă sănetoasă spre creşterea simţimentu-lui naţional. mai ceartă ratificam tratatul de la 10 Martie sancţionat definitiv. Berlin, 22 August, — Corespondenţa pro vmcială zice ca motivul convocârei eitra. ordinare a consiliului federal şi Reihstagul 6 ratificarea tratatului de comerciu cu Is pania, tratat ce promite a avea cunoştinţe favorabile pentru amândouă naţiunile, eiiror înţelegere creşte mereu şi care fo meazâ un nou gagiu de pace şi bine ge neral. Tiena, 22 August. — Membri expedi tiel ştienţifice austriaco la Polu-Nord a sosit azi dimineaţa la Viena ; au fost pri miţi de primam capitalei, asistat de mulţi demnitari civili şi militari, de un a diutant ai Impâratui, d’o deputăţie a socie taţi geografice care au pronunţat discursuri Publicu a făcut o aclamaţie membrilor ex pediţiel. Frohsderf, 22 August. — Starea corni telui de Chambord nu s’a shimbat de ieri. Madrid, 22 August. — Presa ispaniolâ discuta cu vioiciune pentru şi contra viitoarei călătorii a Regelui Alfons la Berlin Londra, 22, August. — Times publică o depeşe din Hong-Kong in care so zice că Francezi au luat fortăreaţa Hai-Zuong unde au găsit 150 tunuri şi 50,000 dolari trupele annamite au fugit in interioru ţ6ri. Berlin, 22 August.. — M. S. Regele Carol al României s plecat azi dimineaţă la Dresda; şi-a luat concediu ieri seară df la împăraţii şi împărăteasa la Petsdam. Principi din familia Imperială i au însoţit până la gară. Aleger> cu sila SURI TELEGRAFICE Berlin, 22 August.— Regele Carol I al Romăniei va pleca mâine de dimineaţă la Dresda, spre a face o vizită regelui Saxoniei. Majestatea Sa va sosi la Dresda la amiază şi va pleca la Viena, Vineri dimineaţa la 7 şi juin. ore. Londra, 22 August.- Mai multe ziare arată ca in şedinţa eonferenţei Dunari convocata pentru eri, delegaţii Rusiei şi Turciei neprimind iacă documentele lor de ratificare, o adevatâ conferinţă n’a avut loc; dar când s'a hotărât ratificarea, aplicată in mod simplificat in mai multe alte ocazii, delegaţi Austro-Ungariei, Germaniei, En-literei, Franţei şi Italiei depuseră documentele lor de ratificare in măineie delegatului Puterci ce prezida şi de care fu dresat un protocol. Delegaţi Rusiei şi Turciei vor face asemenea, când vor primi împuterniciri e lor. E probabil că baronul de Mohrenheiin, ambasadorul Rusiei va fi mâine in stare da depune pe ale sale. Prin a- Alegerea membrilor camerei de comerţ din judeţul Brăila a degenerat intr’un a-devgrat scandal, după cum spune „Mesagerul Brâilii. “ La 8 Augu-t, ziua fixată pentru alegere, un mare numer de comercianţi s’a adunat Ia 9 ore dimineaţa in sala prefecturei. D-nu M. Nicoleanu, unul din membri comitetului permanent, care era iusărcinat să prazidfze adunarea, a inceput apelul nominal şi după ce a terminat prima strigare, la IO ore fără un cuart, părăseşte biuronl şi se faee nevăzut. Atunci al getori scandalizaţi de aceasta, au alergat o parte la d. procuror, iar o alta parte lâ d. prefect ca să vie să constate fuga d-lui Nicoleanu, preşedintele biroului. D. procuror a fost găsit indată şi a şi mers la faţa locului. Când au ajuns alegâtoiii in curtea otelului Hugo, unde era d. prefect, au văzut pe d. Nicoleanu că se aşezase la o masă sa ’şi ia dejuuu. Atunci alegatori au renun tat să mai reclame d-lui prefect, şi au in-haţat de guler pe d. Nicoleanu şi l’au dus cu voe fără voe, să presideze alegerea. Paruelile ni se spune că n’au lipsit la aceasta alegere ; de o cam dată aflam că un comerciant, alegător, d. Nicolae Oiupitu, a fost bătut binişor de un sergent ; nu ştim insă din al cui ordin. Iacă dar şi a’cgerile Camerilor de comerciu făcute cu bătăi şi cu scandale. Se ştie scopu ce urmăresc puternicii zilei cu ace-te procedimente. Ei caută să nu se Întrunească numere de alegatori cerut de b-ge, ca in urma sa poata uza de prerogativele legei Cantorilor de comerciu şi să recomande ei pe acei membri cari să compue viitoarea Cameră de comerciu care să lucreze după poruncă. Din Transilvania Parastas in memoria Iui Ândrein Mu-răşanu Citim in „Gazeta Transilvaniei" : „Astă-zi, Sâmbătă in 6 August, s’a celebrat un parastas solemn pentru neuitatul nostru poet cu oeasiunea strămutării rămăşiţelor sale pământeşti in cimitirul din Groa-veri. Tot-odată s’a inaugurat modesta dar frumoasa piatra comemorativă, cu care Românii Braşoveni au împodobit mormântul lui Andreiu Murişanu. A asistat un public numeros şi ales de ambe-sexe, pe sicriu s’au depus cununi, corul a cântat şi la groapă s a ţinut un discurs acomodat pro gramei. Monumentul acesta va râmănea ia mor mântui poetului, râmânâod să se ridice un altul, măreţ, pe una din pieţele publice ale Braşovului. CRONICA Articolul 83 din legea instrucţiunei publice pune expresa indatorire ca, cu 15 zile înainte de finele anului şcolar, să trimită revisorii ministerului referat pe larg despre ştarea şi populaţiunea şcoalelor din circumscripţiunea respectivă in raport cu numărul copiilor veniţi, in etate de a primi inveţâtura obligatorie, precum şi despre ori-ce alte observaţiuni vor ti putut face in cursul anului. Ministrul instrucţiunii atrâ-gândii le dar atenţiunea asupra acestei îndatoriri ce li se impune chiar prin lege, invită ca cei mai tirziu pană la 15 Septemvrie să ’ise inainteze această lucrare. Raporturile revizorilor se vor tipări in „Anuarul ministerului." * De asemenea articolul 101 din legea instrucţiunei pune directorilor de şcoale secundare îndatorirea ca la finele fie-cârui au şcolar să facă către minister un raport despre starea instituţiunei a căreia direcţiune le este iucredinţatâ. Această lucrare trebue să eoprindă atât partea statistică şi didactică căt şi alte observaţiuni ce vor fi făcut in cursul anului. Ministerul ii invită şi pe dlor ca până la 15 Septembre să inainteze negreşit raportul in cestiune, care are a se tipări şi in Anuarul ministerului. * Domnu Just D. Teiseanu, inginer ordi nar clasa IU Ia direcţiunea studiilor şi construcţiunilor calei ferate Biada-Slănic, s’a numit la personalul inginerilor şi conductorilor. * Insfârşit, după dnuâ luni de aşteptare, a tot Milostivul se indura : aseară a căzut puţină ploae, dar tare puţină. Daca n’a făcut mult bine agricultorilor de prin Împrejurimile Bucureştilor, noâ cel puţin tot ne-a făcut, căci a potolit marea cantitate de praf cu care onorabilii părinţi vitregi ai Comunei hrăneşte de un amar de vreme gâtlejurile bieţilor contribuabili ai capitalei. Azi cerul e senin ; totuşi barometrul e in cădere şi sa speră că va ploua. Ştirea telegrafică despre articolul publicat de Gazeta Germaniei de Nord contra Franţei, şi din care reiese că prinţul Bismark caută pricină cu lumânarea, a produs mare Concursul pentru scoalele runjfe din Do-brogea, ce se publicase pentru ziua de 15 August curent, s’a revocat de către minister, pănă la faeprea unui regulament asupra instrucţiunii publice in Dobrogia. * In Iaşi s’a format un comitet pentru strângerea de ajutoare in folosul victimilor din Ischia (Italia). Acest comitet se compune din d-nii G. A. Urechiă, P. C. Ciu-rea şi At. At. Gheorghiu. * Sâmbătă seara, se va da in grădina teatrului Dacia o representaţie in beneficiul cunoscutului artist Hagiescu. Cine doreşte să petreacă bine sâmbătă seară, ingrijaseâ-se din vreme de bilete, fiindcă sunt pe sfârşit. * Din cauza abundenţii materiei, suntem siliţi a intrerupe pentru azi foiletonul. Determinarea graniţelor din 1792 spaimă ia bursă. Cumpărătorii devin din c ce in ce mai rari şi cursurile scad. La mănăstirea Clima, din judeţul Prahova, este informat liesboiul că de mai multă vreme se trec in ştafce nişte călugări morţi şi anume : Jov, despre care nu se ştie nimic de şapte ani, şi Ipatie mort de trei ani. Autoritatea biseiicească n ar face reu să ceiceteze prin ce minune aceşti (;âlugâri morţi, trăesc incă !.... in ştate, „România Liberă" a promis a da la lumină o delimitare a graniţelor Moldovei despre Bucovina şi Transilvania din anul 1792, şi ieri şi-a impliiiit această promisiune, graţie bunei voinţe a unei distinse persoane, ce i-a comunicat o copie. Lăsăm dar să urmeze importantul document, care, precum se ştie, e luat de oază de către eomisiunea actuală, in lucrarea sa de delimitare a fruutarielor ţârii. Copie după hotărnicia Moldovei despre transilvania şi Hucovina Fiind-câ s’au aşezat la trataturi căutarea hotarului la ambele părţi, de pe zapisul a şezarei ce ş’au dat inşii, şi iscălit şi pecetluit de pleuipoteuţiarii rânduiţi atât di la iualta otomăuiceascâ împărăţie, cât şi de la impârâteasca impârăţie a Germanilor la a treia zi a Iunei Ziihist. anul otomânicesc 1206, la al patrulea zi a luuei August, anul creştinesc 1791. Noi cari mai jos ne-am iscălit : Siabrea Maha Tescaragia, Saadeth Hagi, Abdula Efendi, Hasan Mimariu, Halafaş Izit, Hagi Ahmet, Nur Llah Efendi, rânduiţi fiind de la inalta otomanieeaseâ impârăţie, şi prea cinstitul Svencislas ton Turo.ifolt major, şi cinstitul Erinstor fon Aurner, căpitan de la al doilea regiment al Secuilor, rânduiţi fiind de la impârâteasca impârăţie a Germanilor împreună la 10 zile a lui Mirha-rem a anului otomanice.-c 1207 şi la 29 zile a lunei August a anului creştinesc 1792. începutul cercetârei hotarului s’a făcut, de unde se ’ntâlnesc douâ picioare a munţilor Giurgiu şi Gorul unde se unesc trei hotare .- a Transilvaniei, a Moldovei şi a ţâiei Româneşti, iar hotarul ce desparte Moldova de Transilvania pogorâudu-se de acolo in obîrşia pariului Gorul, ce isvoreşte din valea ce este intră munţii Giurgiului şi Gorul, urmează curgerea lui pe uude dă in apa Zabaiei numit pariul Gorului, şi acolo este marca austriacă. De acolo suindu-se hotarul pe apa Zăbalei in potriva curgerei ei pe care numesc Ungurii Zabala—Puma, merge la obîrşia oi şi de acolo se sue, tăind in curmeziş un picior de munte ce se numeşte Faţa Are-şioaei. şi ungureşte Araiova Oidalo, pâuâ in curmătura dintre obîrşia apei Putua unde este marca austriacă. De acolo pogorându-se hotarul iu obîrşia apei Putu ei ce o numesc Yriucenii Puma, urmează curgerea ei pe uude dă intr’eusâ un pârîu ce se num. şte \ alea Mâl ului, iar ungureşte Sarospotak , unde este marca austriacă. De acolo luând hotarul apa Putnei se sue la dealul Mesteacănului, ce i zic l’u- gurii Mastacaele, prin curinatuiă, şi pogo-randu-se la vale se sue iaraşi la deal, tăind curmeziş piciorul Sorei, cei zic Lingurii /.orbeşte (Soberşul), şi de acolo tăind asemenea curmeziş pariul Paltinu, ce i zic Ungurii Valea Lepşei, şi alt picior ce se numeşte Paltinul, ce’i zic Ungurii Iahorasz Bertz, se pogoară iu apa Lepoşei, şi trecând in cea parte se sue pe o scursură in vert'ul muntelui Olăbuc, ce i zic L nguiii cea mai din afară, la stărşitul podului curgerei Ini pănă in gura unui păriu mic, ce se ehiamă Iapa lui Cioban, urmănd pe acel păriu pănă la obărşia lu;, sue curmătura dintre muntele Păltinişul şi dealul Drăgoeasa in poiana unde se cliiamă la Oalabuc, unde este marca austiiecească. De acolo pogorăndu-se hotarul iarăşi pe o scursura in apa Caşinului şi tiecând apa in acea parte se sue pe altă scursură drept la vârful muntelui Coarnele ce i zic Ungurii Doboco Pemeio, şi de acolo merge in muntele Runcui Alb, ce’i zic ungurii Far-vit, şi urmează zarea lui pănă ce se pogoară iu apa Oituzului drept gura părîului Cer-nica, unde este marca austriecească. De acolo se sue hotarul pe pariul Oer-nicei in sus pănă la oDirşia lui, ce’i zic ungurii Iapotam, şi cotindu-se hotarul de la obîrşă ţine p.aiul pe zarea Cernicei către muntele Chnâusu şi urmează pănă unde se ’ntălneşte plaiul Cernitei cu piciorul muntelui Chisăusu; in curmătura muntelui este marca austriacă. De acolo abatendu-se hotarul in mâna dreaptă se pogoră in păriul ce se numeşte Pescarul, şi urmează curgerea lui pănă unde da in apa Slameului ce o numesc ungurii Solontz Potam, şi urmează asemenea curgerea lui pănă in gura păiîului Cascae-şului, şi de acolo urmează in potriva curgerei iui in sus pauă in piciorul Cascae-şului, şi de acolo luănd hotarul pariul Las-caeşu apucă zarea piciorului Cascaeşul şi curge pe ia capătul muntelui Şandru mare ce’i zic ungurii ÎS agili Şandru, şi de acolo merge la vârful Sandrului mic co’i zic un-guriii chici Şaudra, şi de acolo pe la locul ce se ehiamă Poarta de Vânt, ce se numeşte ungureşte Selcopo şi se sue in vârful muntelui Nimira mică cei zic unguiii Chiş Nirnira şi se pogoară pănă in curmătura ce este intre munţii Nimira mică şi Nimira mare, unde este marca aus- triecească. . De acolo suindu-se in vârful muntelui Nimira mare ce’i zic ungurii Naghi Nimira se pogoară pe zare pănă la curmatul a ce este la sfârşitul muntelui, unde este marca austriecească. De acolo pogorându-se hotarul in şia părîului Nalioare ce’i zic ung Chuz Chici urmează curgerea lui pănă unde dă numitul pârâu in alt pârău BârzaDţii şi de acolo urmează curgerea pârâului Bârjauţii până unde dă in apa Uzu, şi de acolo mergând impotriva curgerei apei Uzu in dreapta in piciorul anume Obrijic (Obrejescu) la gardul de piatră ceaşcă. despre Moldova unde este marca austrie ceaşca. De acolo merge hotarul pe ,lungul şanţului pănă in apa Trotuşului drept gura pariului Ciudumirul şi trecând Trotuşul in acea parte la gura pariului merge in sus pe păriu iu potriva curgerii lui pănă la capul unui picior ce este intre obârşiile acestui păriu Ciudumirul şi de acolo lasă păriul şi se sue la deal pe zarea acestui picior, tăind drumul ce merge d’a lungul Ghemeşului asupra muntelui Ciudumirul, şi pogorându-se puţin la vale, iarăşi se sue in curmătura intre munţii Cuzimirul Turcăuşului şi de acolo urmează zarea muntelui Turcăuşului pănă in vârful muntelui unde este marca austriecească. De acolo urmează hotarul tot aşa până ia capul numitului munte de unde se fac douâ picioare, unul spre ţara Ungurească şi altul spre Moldova şi hotarul pogoran-du-se la vale printre aceste picioare trece păriul Târcuţa pe de la vale de obârşe şi se sue la deal, prin Poeana Tarcuţa adică prin arşiţa Tarcuţii şi urmează zarea_poenn până ia sfârşitul ei, şi de acolo se pogoară in pariul Bolohunuş puţin mai jos de o-bărşa lui, şi trecând păriul in acea parte merge pe coasta muntelui Bolohunuş şi se sue la dealul Meliiharae unde este maica austriecească. De acolo se pogoara pe zarea piciorului Meliiharaş şi trecând apa Brataş se sue pe zarea piciorului Meliiharaş ce se numeşte Crucea Roşie, iar lingurii ii zice Eoşca Chi-rest, şi trecând prin poeana Crueei Boşii se sue la capul ţinului Toroglejul despre Lţara ungurească unde se ehiamă la Baur din care se fac trei picioarea insă hotarul urmează pe piciorul din mijloc şi pogorându-se pe Prislopu, şi de acolo se sue pe capul dealului Drăgoeasa şi urmează zarea lui pe •mg Ş> Pe Pi"” pănă unde -ce iutâlneşte ca, va folosi acelora cari vor fi chiamafi a organiza serviciul prostituatelor, spre a se putea micşora proporţiunilo unui flagel ce bântue de mult timp poporaţiunea ca pital ei. * zar iar ungurii ii zic Egypotam, şi obăr- fi zic uugurii Chici unde e marca auslrie- De acolo luănd hotarul apa Uzu merge pe piciorul Obrijicului ce’i zic Maghioraş Szorca şi la deal pănă unde se impârţesc douâ drumuri in vârful piciorului Obrijicului, din care un drum merge la muntele Lapoş ce este in Moldova si celalt spre muntele Meeriş ce este in Ungaria, şi din numitul loc trece hotarul pe drumul ce merge spre muntele Meeriş prin curmâtuia ce este sub numitul munte şi se pogoara drept la vale pe un pârâu ce merge din muntele Meeriş şi dă in apa Ciobănaş, şi de acolo se sue impotriva curgerei numitei ape până la gura pârâului Căruntă şi de acolo luând hotarul apa Ciobănaşului sau muntele Szoliumataru prin scursoa-rea ce se face din curmătura ce este iu vârful acestui munte este marca austrie-ceascâ. De acolo pogorându-se hotarul la vaU prin curmătura muntelui dă in pârâul Szo liumataru ce i zic Uugurii Priezna şi urmează curgerea pâiâului până dâ in apa Şui ţa, şi d’acolo se sue iu potriva curgeri numitei ape până in gura unui parau ce sb nu meşte Agapioasa, şi de acolo suindu-se in potriva curgerii aceslui pârău merge drept la vârful muntelui Carambinui uncie sunt şi Bourii Domneşti, şi de acolo se pogoar iu apa Cinghiejti şi uecfiud apa in acea parte, meige pe la locui ce se cliiama ro luna lui Blau, pe ta lăuiăua, iar Uugurii i zic Poeana Uotunn Bleu, şi seime la deal pe zarea unui picior mic se pogoară in valea dintre muntele Luig ce i zic Ungurii Hosohoras şi dintre muntele Florea şi mer-g„ pe aceasta vale pana la locul ce se numeşte Fundu Ivanuşului, şi tăind peste curmătura Ivanuşcului se coboară in obârşia pârâului Ticosliu (Ticoş) şi urmează curgerea pârâului Bicazului şi de acolo se sue pe numita apă improtriva curgerei ei până in gura pârâului Pisirigul unde este marca aus rieceascâ. De acolo merge hotarul impotriva curge-ei pârâului Pisirigul şi apucă pe cracul pâ-âului ce merge pe sub-vertul dealului Caprei i merge pe la obârşia lui şi diu obârşie se sue in vârful dealului Caprei şi se pogoară pe zarea piciorului lăţişului Caprei şi din apa Sitza drept gura păreului Frântura Lşi de acolo urmează apa Bistnţăi in protiva curgerei ei pe la gura pârâului Bistriţa şi sâ sue pe zarea unui picior a muntetui'Cio-cor până in curmătura dintre care easâ pă-chiaină Pautinul unde este marca prin Potană tăind prin curmeziş uu picior rea lui trece păriul ce se ehiamă Aida, suindu-se numitul deal cu un picior din muntele ca-limanul ce se ehiamă Buceacuşul, şi tae in curmeziş acel picior, da iu obărşia pariului Bucecheşul, pe care treeăndu’l iu aceea parte se sue pe o scursură seacă la muntele Calimanul trecând pe de la vale de piatra Calimanul pe plaiul care urmează pănă la un picior ce se ehiamă Ceribu-cuh, pe care pogorându-se dă in apa Nea gra Şarului ce i zic Ungurii Nogh fieat drept gura pariului Haita, şi trecâud Neagra Şarului de aceea parte urmează păriul Haita in protiva curgerei până in gura pariului ce se ehiamă Leafa pe care 1 urmează pâuâ in gura pariului Tăietura, şi urmează pe acest păriu până in gura pariului Petrile Boşii şi urmează şi păriul Petrile Boşii pănă la obărşia lui, aceste trei pârae Scafu Tăietura şi a Pietrei Boşie, le numesc ungurii eu un nume Cireada, şi din o-bîrşia pâriului Petrile Roşii suindu-se ho tarul la vârful muntelui Petrile Roşii la colţ, unde se afla marca austriecească. Acolo se uue-c trei hotare, a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Moldovei, unde s’u sfârşit cercetarea hotarului intre Transilvania şi Moldova de către noi orânduiţi de ambe părţile, şi spre întocmirea lucrului s au scris douâ asemenea sineturi care iscălite şi iutărite cu pecetea a ambe părţi s’au schimbat in Târgul Fălticeni la 29 de zile a lunei Eebuioc Arel a anului 1207 şi la 14 zile a lunei lui Noemviie a anului 1792. Iscăliţi: Constantin Hangerli Hat- man Lnpu Balş Han şi alţii. începem : „Desvoltarea morală şi materială a orcâ-rui popor atârnă mai cu seamă de la des-voltarea lui fisicâ. „Spre a cultiva această desvoltare, societăţile cele luminate au simţit trebuinţă d a avea servicii sanitare cât mai bine organi-zale, cari să prescrie şi sâ aplice mâsurile de hvgienă publică, atât de folositoare statelor in genere şi individului in parte. Şi ntre acestea cele mai importante sunt negreşit acelea cari privesc epidemiile, boale-le contagioase, spre preîntâmpinarea sau spre stârpirea cărora, când se ivesc, statele comunele fac sacrificii mari. Comuna Capitalii n’a râmas mai pre jos in această privinţă ; are şi ea un serviciu sanitar. Cu toate acestea, chiar sub ochii acestui serviciu, una din boalele cele mai cumplite, şi anume sifilisul, ’şi-a întemeiat o domnie absolută asupra poporaţiunei din Bucureşti." Iată dupâ d. dr. Pastia râul ce acest morb tace : „Bl deteriorează pe nesimţite generaţiu-nile, şi nu se mulţumeşte numai a corupe sorginţile procreaţiunii, dar ancă scade valoarea produselor, loveşte de mortalitate mai mare pe copii in sânul mamelor lor, sau după naştere ; măreşte in fiece popo-raţie numârul infirmilor. Sifilisul atacă profund sistemul nervos, produce slăbiciunea sau perderea auzului şi a vederii. Şi ca consecinţe Deiniâturahile sunt : convulsiile, nebunia, imbecilitatea, melancolia, şi, precum am mai spus-o, sinuciderea. * Poliţia capitalei CB se numeşte Feţelul Alb, iar Ungurii T zic Fejer Bica, şi asemenea laind curmeziş alt picior muutelui apa Hanşu, se sue prin tr’o curmătură fârâ copaci ce este pe numitul munte, şi de acolo trece prin 1 oiana Arsa ce o numesc Ungurii Igatumazum şi prin Arşiţa Apopoindu şi se sue in deal şi se coboarâ pe zarea piciorului dealului Aldămaşul pe dinaintea porţii Ghinu şului râu ce se austriacă. De acolo se pogoară hotarul in obârşia pă-râului Pantinul şi urmează curgerea lui pănă dă in apa Bistricioara, ce ’i zic ungum OliDţ Bistriţa, şi de acolo se sue pe Bistricioara in protiva mergerii ei pănă la gura pârâului Pisăcanii, iar ungurii ’i zic Chis-fimaus Potacu unde e marca austriecească. De acolo se sue hotarul pe numitul pâ-âu până la obârşia lui, iar din obârşia lui se suie pe zarea muntelui Petrile Roşii pâuâ in vârtul lui ce’i zic ungurii Chiş Fenoş-tatan, şi de acolo se pogoară pe piciorul ce merge la munte Aibiele, şi urmează zarea numitului picior pe plaiu si trecând prin poiana ce se ehiamă Prelunca Ursului se sue in muntele Aibiele, şi de acolo urmând pe zarea numitului^munte se pogoară intre curmătură şi intre munţii Albie-le şi Ţablisul mic, unde este marca austriecească. De acolo se sue hotarul iu vârful muutelui Ţablişul mic şi mare, de acolo se pogoară in curmătura dintre munţii Ţablişu-lui mic şi mare, de acolo se pogoară iu obârşa pariului Cristişorul, ce’i zic uugurii Chisgalenţies, şi urmează curgerea lui până dâ in apa ce se numeşte Neagra Secu-easca, iar uugurii ’i zic Chislechelurie, şi se sue improtiva curgerei ei pâuâ la locul c« se numeşte Fântâna Vinului, iar ungurii ’i zic Borborsichio, unde este marea a-ustrieceascâ. De acolo se sue hotarul tot pe apa Nea grâ secueascâ improtiva curgerei ei până in gura pâriului Dragoeasca unde este marca austriccerseă. De acolo lasă hotarul apa Neagră Secu-easea şi apucă păriul Dragoeasa improtiva curgerei până in gura pâriului Păltinişul, şi de acolo merge pe acel păriu in protiva S’a mai zD, că dacă sub conservatori se intâmpla a zecea parte din abuzurile şi i legalităţile ce se eornit azi, roşii ar fi eău tat să provoace revoluţii, farâ sfială de ur mări, cad ei ştiu tot-dauna să profite de apa turbure, de vrajba intre alţii. Nu mai incape indoealâ, că oii ce măsuri şi disposiţiuni se iau numai cu scopuri de profit bănesc pentru cei din gaş că, isbind nu numai in punga contribuabilului, ci şi in onoarea, liniştea şi libertatea cetăţeanului. Bătăi şi spoliaţiuni in toate părţile, şi cei nedreptăţiţi nici nu mai reclamă de groază, căci, dacă o fac, e mai râu. Autorităţile par a avea misiunea să persecute, nu sâ apare pe cei slabi sau pri goniţi. Ce instituţiune n’a ajuns oare la noi o ironie, o batjocură? Care intreprindere şi lucrare publică nu se exploatează iu modul cel mai sfruntat ? Câte plângeri nu s’au ridicat contra per ceptorilor, contra violenţ-lor din garda ci vicâ, contra unor agenţi poliţieneşti ? B ni se denunţă, că in multe puncte ale ea pitalei oameni de ui poliţiei chefuesc noap tea cu făcătorii de rele ! Astăzi chiar, pe la şase ore dimineaţa, strada Traiau infăţişa o privelişte de groază. Lumea alerga diu toate părţile. Ţipete de f mei şi copii, amestecate cu urlete de câini, pusert-ră toată mahalaua in picioare. Care era causa acestei resmiriţe ? Trei-pa-tru sergenţi de stradă, iu unire cu vre-o cinci hingheri selbatici, bâteau şi tăvăleau in mijlocu stradei pe nişte femei pentiu un — câne. Oricine se apropia spre a interveni şi a potoli lucrurile, mânca ghiontuli; mai mulţi cetăţeni, liberi şi independenţi au simţit pumnii agenţilor ordinei publice şi ai hingherilor! Iată libertatea şi dreptatea roşie ! n mai ăntâiu că administrarea serviciului pn j tituţiunii nu este bine dată d-lui Medic M al Capitalei, care urmează a ’şi consan tot timpul seu intereselor de toată natu . ale oraşului, iar mai cu osebire studiu î< diferitelor cestiuni de salubritate publi L şi altor funcţiuni ce mai ocupă. Vedem al doilea că sarcina vizitaţiu u femeilor prostituate, dată d-lor Medici ( munali, este o împovărare mai mult peţ diferitele îndatoriri ce au d-lor, cum : Ves ticarile de decese, consultările şi inspeeţlunile in interesul salubrităţii publice, cun Iul. Vedem că vizitaţiunea nu o pot face f tr’un mod serios, _fiind-câ numârul meilor prostituate este destul de mare şi vizit unile se tac la zile fixe, ori că, spre a f fe vizitaţiunea serios, urmează a şi neglijafc-te îndatoriri. Vedem in fine că dispoziţia la< lua pe rând parte la cercetarea prostituatul' câte nouă medici comunali, este o dispi-ţie vexatorie, care le ruşinează, le gentki şi le pune in poziţiune a căuta sâ seai-tragâ vizitaţiunilor medicale, ceia ce şi1 butesc a o face, fără ca medicul sâ p PROSTITUŢIA (Urmare) (1) Continuând studiul asupra cestiunei prostituţiei in capitala, vom strecura pe ici pe colo câteva pagini asupra aceleaşi cestiuni, datorite amabilităţii d-lui doctor Pastia, caro a binevoit sâ ne ajute in delicata sarcină ce ne am impus. Părerile mai multora, departe de a stri- După regulamentul in vigoare femeile prostituate sunt sub administrarea unui comisar sanitar, care este pus sub autoritatea” imediată a medicului şef al capitalei î având ca indatoriri esenţiale: „A înregistra temeile prostituate după prezentarea ce o fac factoriţile; „A incasa taxele de vizitaţiuni şi con-dicuţe ; „Şi a forma liste sau tablouri de vizitaţiunea ziselor femei. „Prostituatele au indatorirea ase supune vizitaţiunii odată pe sâptămăuâ ori la localul de vizitaţiune numit Hispensariu, ori ia casa lor respectivă, din partea a nouâ medici comunali, care urmează a face această vizitaţiune pe rând, trecând ast-fel in revistă, tie-care la rondul sâu, pe zisele femei publice." ză târât pe strade intre sentinele, ca^i |L> de po urmă făcător de rele. _______________________ * * (1) Vezi Timpul No. 174 175 170. şi 177 Ar părea cui-va la prima vedere că sistemul acesta este destul de eficace, de oare-ce el prescrie uu şir de măsuri complexe ce constituesc uu mecanism. Dar tocmai intr'ensul descoperim râul. In-tr'adevâr nu complexitatea mecanismului poate face bună funcţionare unei machine, ci aşezarea diferitelor resorturi in mod d’a se mauaja unul prin altul, menajând in acelaşi timp şi lucrul asupra căruia are menirea a opera. Daca luăm in mai de aproape cercetare punct cu punct toate prescripţiunile mai sus zise ale regulamentului in vigoare, vedem acte oficiale Domnii I. Crigorescu, actualul copiştii la salinele Mari, se numeşte in funcţii de conservator de materiale la acele sa. o r4 Consiliul judeţului Buzău este convn in sefiune extra-ordinarâ, pentru ziua ii septembre 1889, spre a se ocupa cit biectcle următoare : a). Să se pronunţe asupra sumei cu urmează dupâ lege a contribui judeţu > constituirea capitalului casei de ciedit u-gricol, cum şi sâ aleagă pe comisarul )t vgzut ia art. 15 diu legea relativă ; b).H se prouuuţe asupra cererilor făcute deic uumâr de comune de a li se acorda Ui toare din casa judeţului pentru înfiinţiei de poduri, diguri şi canaluri de scurgţ c). Să avisezo asupra cererei domuului|> ginor si judeţului de a se acordă actualii conductor Pfeiter diurna de lei fio sua), pentru timpul căt a ocupat provisi şi postul vacant celui al doilea conducă ni®.),.’ * Consiliul judeţului Fâleiu este couvv< in sesiune extra-ordinarâ, pentru ziua i 1 septembre 1883, spre a se ocupa c-u ob w tele următoare : a). Sâ autorise facerea necesarelor v 1 fonduri in budgetul judeţului şi i-unntrilor pentru eserciţiul 1883 rb). Să se pronunţe asupra cererei perceptorii fiscali de a li se plaţi suinele ce vor incasa din zeci-L prestaţii ; c). Să ia cunoştinţă «nentul şi curculara ministerului comerţului, industriei şi do-sub No. 18.423, relative la espo-iuibuuătâţirea agriculturei ; d). ■nuuţe asupra cererei făcută de şcolar de a i se acorda o subven-casa judeţului ; e). Să se pro-pra decisiunei luată de comitetul . pentru a se răspunde de la pa-leitra-ordiuar al bugetului, buisa |IU V. I. Botez ; f). Să aleagă pe cari urmează să ia parte in juriul 'esposiţiuni şi concursuri agricolele g). Să se pronunţe asupra ces-jivitoare la casele cumpărate de ju-doamnele Catiuca Cortez şi Elena 1LOXEKA a din ş parte o podgoriei Geloşi multă, din cea a Vbrtiş-| este atacată de o boală nurii1,iu, care Snsă, dupS simp-Ifcomunicate li. libere, este fi-Proprietarii de vii sunt des-ji cu desăvârşire. „Luptăto-iii format că prefectura halire de acest flagel, şi prin ur-Ji.ii c’a raportat ministerului. , rem ca să se ia măsuri grabni-T|ăoi pericolul este mare. îaportuljeconomic abea ne mai tragem sufletul. Stăm rBu in toate ramurile activităţii noastre sociale. La noi se face prea multă politică, de sus pănă jos. — Societatea cooperativă sa se intereseze de proectul de lege pentru protccţiunea profesiunilor manuale şi să ceară dela guvern şi camere grabnica lui votare. Rcsboiul W. relevă cu părere de rău apatia comersanţilor şi industriaşilor romani. Ne tot plângem de streini şi noi chiar nu ne îngrijim de interesele noastre, nu ne întrunim, nu ne căutăm drepturile şi nu ne îndeplinim datoriele prescrise de lege, spre binele tuturor. Urata Satului Maro operetă Naţională in 2 acte. musica de d nu Flehtenmacher. Duminică Ia 14 august 1882, Douc fete p un flăcău, operetă in 2 acte. Terassa Ottetelesîino Sâmbătă 13 August 1883 Serată înusicală extra ordinară Aranjată de antreprenorul d-nul Fuchs in favoarea nenorociţilor din insula „Ischia" In vederea scopului filantropic, D. Wiest promite o deosebită ingrijire, pentru executarea programei. Iutrarea 1 fr. începutul Ia 7 >/2 ere Supraplâţile se vor primi cu mulţumire publieăndu-se numele donatorului prin toate jurnalele capitalei. REVISTA ZIARELOR «anul. vorbind de scoalelese-ukre. susţine, că ele nu ‘şi inde-fjSc misiunea, deoarece o mulţime tineri, terminând gimnaziul sau ^□1, nu mai urmează la o faculta-•'d intră in lume, fără să aibă cuante suficiente. Io Public întreabă pe gu-fiiacă are de gând să resiste la executarea tratatului, ratifî-[Londra, sau dacă se va lă-iie împotrivirile sale cele de fi lin ea combate tendinţa roşii-iri vor să anuleze partida opu-erilor lor şi să formeze un sin-artid, care să se perpetue la statului; această tendinţă de-frează regimul representiv şi cu j duce la despotism. «ja despotismul pseudo-liberalilor j^Besuferit! i&Qiiiănia liberă priveşte cu nml-activitatea Societăţii coopera- lnfamia Makedonski Ni se trimite din Bruxelles următoarea scrisoare, căreea ăi dăm cu plăcere loc : Domnule redactor, Am cetit cu indignare mişel easca epigramă a d-lui Makedonski, şi, ca oameni de litere şi jurnalişti, nu putem de căt a a-râta iu mei soarba care ne-a cuprins pentru individul care a alcătuit-o. Dacă lumea literara română ar avea respectul de sine, ar trebui facă un gol in jurul acestui om care s’a coborât pe cea mai din urmă treaptă a injosirei şi a invidiei. In ceea ce ne priveşte, noi arătăm aden-cul nostru desgust şi felicităm călduros pe d. Gr. Ventura, care ănteiu a rădicat glasul intru apărarea nenorocitului poet MihailE-minescu. Primiţi, v6 rugăm, d-le Redactor, asigurarea deosebitei noastie stime. A. C. Cusa, colaborator la „Contemporanul.“ Const. Miile, V. G. Mortzun, redactorii „Daciei Viitoare" Bruxelles 20 (8) August 1883, Societatea pentru învăţătura poporului Roman (Secţiunea Centrală) Cursurile in şcoala primară a acestei Societăţi, începând chiar de ia 16 August curent, sub-semnatul rog pe părinţii ai căror copii voese să urmeze in şcoala societăţii, j să bine-voia^că a'i inscrie mai din vreme : ia direeţiunec şcoalei, căci treceai timpul , de Înscriere (16—20 August), elevii veniţi mai târziu nu se vor mai putea priimi, de oare-ce aduc perturbure şi pedică în predarea lecţiunilor. Preş, dinte : General 1. Em. Florescu. Momente de distracţie Mişcări in administraţie (Ppbeime să ascundem, că sub Sunt numiţi : Domnu Dimitrie Sava, actualul registra-tor-arhivar din cancelaria prefecturei judeţului Constanţa, ajutor de corespondenţă in aceiaşi cancelarie, in locul domnului Gr. Christescu, demisionat. Domnu G. C. Grigoriu, comisar poliţienesc la oraşul Ostrovu, judeţul Constanţa, in locul domnului A. Zamfirescu, pus iu disponibilitate. Ştiri Teatrale Fosta grădină Stavri.—(Grădina Soei-etăţei Liedertafei). Sub direcţiunea de scenă a d-Iui I, D. Ionescu, sâmbătă 13 august 1883, mare representaţie extra-ordi-nară. Se va juca pentru prima oară piesa : Galaţii, foae prefeetoralâ,in numCrul seu de la 11 August a. c., la conica locala, scrie următoarele : „Iu noptea precedentă de 8 ore curentei luni a evadat din spitalul Eiisabeta Doamna din Galaţi arestatul Ioan Neculau, inculpat pentru fui tul unui cal, ce se afla in cura acelui spital, luănd cu densul 1 manta de postav, 1 cămaşe de americă şi 1 pereche ismene." Va să zică, după foaea prefecloraiă şi caii se eurarisesc in spitalul Eiisabeta Doamna Ingenioasă descoperire ! Frumos stil ! Nu degeaba Galaţii e contiuuarea Curierului de Galaţi şi a Voinţei Poporului, a căror redactori ajunseseră de o reputaţiune gene-lă că buni de pus sub sticlă ! / ( Poşta). INFORMATIUNI D. I. C. Brătianu. ziceau foile o-lîcioase, n’a fost cu M. S. Regele la Postdam, ci după ce s'a intălnit cu M. Sa la Brcslau, a plecat d a dreptul la Bucureşti. Foile germane insă spuncăd. Bră-tianu a însoţit pe Regele Carol la Postdam şi a asistat ciiiar la masa ce s’a dat de către împăratul Germaniei şi de prinţul moştenitor. Ar trebui lămurit acest iţi tern, zice cu multă dreptate litshnhd. D. baron de Ring, ministru plenipotenţiar al Franţei ia Bucureşti, se zice că va li numit ambasador la Penhing, in China, in locul d-lui Tricou. Se zice că prefect al judeţului Put-na se va numi d. N. Săveanu, deputat. Naţional-Zcilunf) din Berlin deduce din călătoriile regilor Carol al României, şi Milan al Serbiei, că amândoi suveranii au consimţit definitiv a intra in alianţa austro-germană, după ce li s’a făcut cunoscută prelungirea ei. La 28 august viitor, se va face la Kişinău ceremonia inauguării monumentului răposatului intru fericire im-perat Alexandru II. Aiu tot comunicat cititorilor diferitele schimbări a disposiţiunilor luate pentru manevrele de toamnă ale armatei. Acum iar schimbare : Trupele se vor concentra in doue scrii, fiecare scrie avOnd a manevra câte o lună de zile, cu Începere de marţi viitoare, J6 august. Dispoziţia aceasta ar fi luat-o, se zice, d. I. Bră-tianu, preşedintele consiliului şi ministrul resboiului... civil. Posta este informată că in primele zile a lunei viitoare Septembrie Galaţii va fi visitat de marele om de stat a ţerii noastre, d. Mihail Cogâi-niceanu. Scopul venirei sale e de a ţine o conferinţă, in care va trata domnia lui Cuza Vodă. Intrarea va 11 plătită, iar produsul acestei conferinţe va fi in folosul bibliotecei şcoalei Cuza-Vodă. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A e; it de sub presă : Codicele comunale complecte, coprin-zend toate legile decretate de la anul 1878 pene la includerea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu Cele mai vechi remase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-poslale şi generale, intre cari şi cele următoare: Nona lege comunala, cea electorală. a Consilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a percepere! coutribuţiunilor, a imposituiui de băuturi spirtoase, a burselor de corner ciu. a recrutărei armatei (complectă), a posiţiuuei ofiţerilor, a comandamentelor .armatei, a flxărei şi gradaţiuueire-munerarielor corpului didactic, a iuti -iuţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni inBucnreşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. FOILETON 15 DON JUAN POCĂIT (Urmare) VI Montevrain in halat - aflăm, la două ceasuri după al> in acelaş salon unde resunau Ţ:' veselele convorbiri şi rîsete •i'ietenilor lui Montevrain. i mare foc ardea in sobă ; ina-căminului era o canapea spre Don Juanul nostru se indrep-sprijinit pe braţul valetului ^Jke îmbrăcat cu un halat de caş-eu o scufiţă brodată pe cap, şi |i:ntofi eleganţi in picioare. Sub bogat costum de casă, el pare mai mult umbra persoanei lui; palid, abătut; se târăşte cu gre-S’ar zice că, de ieri păuă azi, au trecut do ui ani de boală, atât de grozav a îmbătrânit şi s’a ofilit. — Ai! ai! făcu el încercând să se aşeze. Ei bine, Dominic, ce face Sotomayor ? Sotomayor, alezau de rasă nobilă, era calul favorit al iui Monte-vrain. — Vai; respunse Dominie, e a-aproap; tot ca d-ta : sermauul dobitoc e prăpădit. — L a pansat ? — I s’a frecat, ca şi d-tale, picioarele cu o batistă subţire... am vrut să zic eu un mănunchiu de făn şi a fost uns cu pomadă de castraveţi... ba nu,cu grăsime de porc. — Te-ai gândit să’mi pregăteşti ceaiul ? — Vă voiu face îndată untul de sănătoare, in vreme ce groomul va duce la grajd ceaiul. Ba nu : cu să duc ceaiul lui Sotomayor, pe când groomul ve va servi untul de sănătoare.., ___ ’Ţi-e t re încurcată limba pe ziua de azi. Dominic! __ Fiind că calul este tot aşa ca şi d-ta; ăţi face mi văzăndu-1. Sărmanul dobitoc 1 Montevrain sc fâcn că nu înţelege cele zise de valetul său ; şi apoi s'ar fi supărat de giaba. In urma dejunului ce deduse prietenilor săi, Montevrain se dusese pe câmpul ini Marte, făcend pe Sotomayor să joace, prin pintenii cc-itot da. Toţi ăl admirau. Frumoase guriţe ăi surîdeau. El trecu arena in sgomotul murmurelor ş’al aplauselor. Deodată, un rival, un pismaş al gloriei hipice, trecu bariera, însoţit de căţi-va prieteni ; era Roberval, linul dintre prietenii lui Montevrain ce luase parte la masă la el. — Bre legea mea ! strigă noul venit, pariez că lady Macbeth— aşa se numea calul ce călâria—va întrece pe Sotomayor. Cine ţine rămăşagul ? — Eu, pentru Sotomayor! — Eu, pentru lady Macbeth ! răspund amicii. Montevrain nu se putea retrage. Se făcu învoială, asupra distanţei ce trebuiau să percurgă, asupra sumelor angajate, şi galeria se formă repede. Sotomayor era de o putere estra- ordinară, şi mult mai solid ca Mac-betli : toate şansele erau de partea sa ; avea ensă pasul greoiu, şi Montevrain, deşi un călăreţ excelent, nu mai avea acea uşurinţă nici acea mlădiere nervoasă ca altă dată. Cu versta, membrele i se înţepenise; devenise greoiu şi căutări a căt un bou. De aceea chiar se cam îngălbenise puţin, căci eşi cunoştea slăbiciunea torţelor lui. Cu toatea acestea, hotărât, ca Filip August, de a învinge sau d’a peri pentru onoarea coroanei sale, grăbi semnalul. Fuga fu inverşuuată, plină de peripeţii mişcătoare. Călărită de un om di bac iu, lady Macbeth făcu minuni. Ea întrecu in trei rănduri pe fugaciul Sotomayor, care cu pântecele sângerând şi cu botul plin de spume, nu l-a întrecut do căt cu o urmă de cal. Montevrain căştigase, dar cu ce preţ! Părăsind câmpul lui Marte, Montevrain a fost dus acasă culcat in-tro trăsură. »Şi numai spre dimineaţă, marele sfânt Goorge, patronul gentlemenilor riders, ii trimise căteva ! De venzare la librăriile d-lor Socec, fra-! ţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi , la Registratura Primării capitalei, eu preţul I de 4- lei. l ^ ^ CĂILE FERATE ROMÂNE I PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu iucepere (le la 20 Mala 1883. La ploegti, Buzău, R-Sănt, Focşani, Mărăşeşti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minute seara. La Ploeşti (Sinaia, Predeal) Buzău, R-Sarat, Focşani, Mârăşişti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren dc plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m. La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Sevirin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenai fulger) 9 orc dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (trei dc persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoaue) d.ore 10 min. d. a. (ireu mixt ) SOSIREA TRENURILOR l)e la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti, R-Sărat, Bnzen, Ploeşti ctrenul accelerat) 5 orc dim- 1 De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoaue) 4 ore i5 m. d. a. ; De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sarat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) il ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 urc 30 min. ameazi. De la Verciorova, T-Ssvcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 miu. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat 11 ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De la Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min S-ara (trenul mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 12 august 1883. Cmnp. Vena 5olo Renta Amortisibilă. . . , 5"|o Renta Română Perpetuă , 6°jo Obligaţiuni de stat. . . . 6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fondare nrbane . . 6ojo , > > 7o[0 » > > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române2501. , , Soc. cred. mob, rom. 250 I. , , > Rom. de construcţii 5001. > , , de Asig. Dacia-Rom 300 1. « > > > > Naţionale 200 1. 93i/4 918/i 98 ‘/a 102i/2 833/4 232908,4 l017|s 878,4 973(4 1013 4 321 . 1380 208— 505415— 242— 938/, W’b 991/, 108- 84i/, 235— 911,4 102»/, 88',* 98ii2 l02',j 381/2 1400 210- 510- 420— 244— Diverse Aur contra argint. . . . » > Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriaca. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . 2 11 1 28 99' 1.65— l.fio— 2.13— 1.25— lOO’/tt cecasui'i de odihnă. Montevrain isbuti insfărşit a se aşeza, bine reu. înaintea căminului. După zece minute chiămâ : — Dominic ! — Auz domnule ! — Adu-mi o carte din bibliotecă. — Oare, domnule ? — Oare ’ţi o eşi ’nainte. Dominic ăi aduse o carte intitulată : „ Arta perfectului veteri- nar. “ Montevrain deschise cartea, citi o jumătate pagină, ş’apoi adormi. Pe când dormia, Dominic i aduse ceaiul pe o tavă, — Pre legea mea, zise, noapte bună ; sa nu deştept pisica din somn. Puse tava pe o mescioară, lăugă canapea. Apoi pleca, după ce luâ căteva ţigări din cele ce fuma stăpă-nu-sSu. Montevrain moţăind din cap. se isbi de mescioară. Asta făcu să se deştepte. (Va urma). Trai), de Demroc TIMPUL BUCURESCI 2, Strada Sntărdan 2. DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE LocomoMe cbb mai perfecţionate cu si fara apparat de ars pae de ori-cc mărime MASINE DE TREERAT. MORI DE MACINAT etc. etc. din fabrica t^MAESHALL, SCOsTS <2z O0**' (Gainsborongh, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la luciu DIN FABRICA Adriance, Platt & Oo. (New-York) Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu manegiu) e Batoaze de porumb, Tricuri, Grâpi, Maşine de vinturat, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica HOFHICH H & SCH ANTZ (Yiena) Depou de părţi de maşine. Preţuri moderate X**iclc**±**±*±ytick*i1ciciCk***ic1cic**.icK * * 8 * * * * * * * * * * * « $ 5 * 8 COLONIALE SI DELICATESE D. G. NIOGMI DE de Ut ral Naţional iiocurejti -■a YIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BZuturi fine. Aniset tini)iu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Auanas de la Martlnique. Banane de liTBayona. Benedictin-Bitter de China antllebric. Biter din via î’rovideuzei anti Coleric. Chartrenz. alb, galbin, si Yerde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la YiniandFockin Piperniint. verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vienx, Cognac fiu champagne, din Cognac. Liqnernri tot felul de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Fnnch in Cognac. Rhum şi iu Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Frnnţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-besti, Drăgăsani şl de Dealu mare. Creţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCLVNU. INSTITUTUL MEDICAL BUCURESCI 6 : strada vestei 0, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5j Inhalaţii, C. Masajiu sistematic, 7. Ser-j viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi-J cale. SECŢIA HIGIENIC 1 Bae abur......................3.- 1 bae de puunâ cu şi fără duşi lei 2,50^ 1 „ „ . „ „ „ ciment peutrul medicamente................. 2. —L 1 duşă reco sistematică . . ,, 1,50. RAI I)E ABUR SI DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschisei in toate zilele de la 7 ore dimineaţ: până la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur oj dată pe săptămână Vinerea, la 6 ore di-! mineaţa pănă la 1 post-meridiane. Preturile Ia secţia medicală conform prospectului. Direcţia. I.HEBTKR ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst.mnl cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’aavut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele deposatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cât şi in timp innorat de Ia 9 ore a. m. pănă la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par la presente j’ai l’bonneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travaii tres fiu. L’bonorable public qui n’a pas encore eu Toccasion de se convaincre re mon travaii n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda faciiement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travaii eoncernant cet art, comme: reproduction, travaux ă l’etat uaturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 beures du matin jus-qu’ii 4 beures apres midi. DA l/IDDII/ chi rurg- dentist. Tă-• l\IDnlf\i mădueşte dinţii bol- navi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, după cele mai bune sis • teme ; fabriceazâ şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiămat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodâ No. 9. alături cu grădina Union-Suisse. MEDIC ŞI CHIRURG Boalele de găt, gură. nas şi nrechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boala de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Sypliilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m. Strada Decebal N. 30 (indosul Bărăţioi.) Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. ni şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. fi. Franz Grubel AR1IITL T Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte palatul Curţii cu juraţi. <1 I „LA CAVALERUL DE I0DE“ 'GXyQXs» f PRIMA CASA de CONFIENTAjiTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2, Colfu Stradei Şelari şi Covaci No* Pentru sesonul de Vară am primit din propria noastră fabrit -ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage r Garn, Travers. etc. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs engiesesc. Veste broşe Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vel Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gi*-vert. PANTALONI NOUVEAUTB etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate CAVALERUL ti DE MODE MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A LUI SINGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME premiale Cu 150 piedaile priite PARIS 1 8 1 8 Medailâ de aur' 1 l*OIw*M • A. VIIMNA. rate lunare Ori v. Muşină de cusut o lui Garanţâ .... sigură dată inscris SINGER C = po.ulu marco NEW-YORK. de sus a Fabricci. G. N EIDLINGER, A£eut general [ Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandăndu-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Creţurile mode rate. Artificieri f I()N1ŢA G. STOIOESCli. ( IANI POPA GEORGE. Strada Academiei No. 25, maister ai piroteehnii din Constantinopoi. Deposit la Bufetul din Grădina Oismegin FOT( >< - R A 1^11 Tipografia N. Miutescu sala Theatrulm Bossel. prea interesante şi picante trimise in plic, plătindu-se 12 bucăţi 5 11. 4, 3 şi 2 ; liumpler, Konigsberg, in Prusia. Steind. Querstraso. 3. Cata-ioge asupra unor lectura picante gratis. DE ÎNCHIRIAT W giul al ll-leu din casele de pe Cale» \ i riei No. 14n, proprietatea d-lui I°au !■ fleu, în tare actualmente se «Ha instt Legiturnea Italiană.-Acest ctagiu se l« pune din 12 camere de locuit. Seră de ;r bucătărie, pivniţa. 4 camere de servi I, i. | ' 1 iaţa casei, nvămi introduse g»/. Şi ap» Doritorii să so adreseze lu tipografia U N. Miulescu. Sola Bosael. DE ARENDAI Ei,fU neşti, Călineşti şi Scrioji, proprie l ale Epitropioi Stărei V lădiclii leia-leos. Licitaţia se va ţine in zţna di august viitor ore 2 p- ni., iu cas d-lui Gr. 0. IŞuţu, vis a vis de ( ţea, in Bucureşti. 1 —«