iVERT 12 AU«UST 1883 ABONAMENTELE ((iuti ţara. pe an • . . 40 Ipî , pf 6 mî. . . 22 lei , pe 3imit. . . 12 lei i jtieinState pc n ... fiii lei plitele ne primesc la Administraţie Vr Rosetti şi Brătianu, şi era naI m logic să nu le placă : li se OjWDînda o politică înţeleaptă care MfOite pătrunde in spiritul lor turta care sunt incapabili, pen-f.- că cere chibzuinţă, cere stăruin-abilitate şi mai cu seamă spi-demnitate naţională. Se cerea, “r“ zice, de la zănatic concep ' dela uşurinţă, maturitate, de ■ticei călităţi de bărbat de *ar ci sunt de alt aluat: lr,;d achitaţi către naţiune prin -tiradă neghioabă şi pun şi Sta-f‘»*n in incurcătură, expun şi pe L* n°Ştri la mai mare urgia, pro-l‘!* din iritaţiune. căutând a-şi vărsa veninul I1,1 110astră, după gândire de două Iţinani la modul cum să abordeze i'a recomandată de noi, restoamă [airea noastră şi no acusă că, itatănd purtarea aţiţătoare de ură ei nu lui roşu intre clasa domi-i° Şi clasa subjugată din Ungaria, mputat ţârei iutregi acest fapt; P 'dcnuănd in căt-va asprimea ^ichitatea maghiară, am recunos-i eptul ce au vecinii noştri un-|j d a fi aspri cu elementul romăn; ţ in fine, noi am recomandat o de concesiuni, ca urmare a Practicată de guvernul conser- ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litera petit pag. IV. 40 Reclame pap. fii . . 1 .SO * * II . . . , 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direotor-respun^ător : MIIIaiL PALROi^ Aranţnrile ţji inserţiile se primesc “□onri*ştî , ]a Administraţia ziarulnl ii Vlena, la bioronrilp de anunţuri Hemri. Scbalek. Wollzflile 12:—A. upnelik, Stnbeh-steiti 2;—Paris, C. A dam. rne illemeiir 6 A. Lorett. rne S-tei Alini SI >GU S<*rlKf»rile un francul 4* nu ac pruwi >1 anuncrUHc no(rnprliiiH>e urd vator când a inchiăiat renumita con-venţiune comercială cu Âustro-Un- gnna ! etc. Re ar rădica asemenea acusaţiuni ori-cino altul afară de Roşii, afară de reptilele străinătăţii, afară adică de d-nii Rosetti şi Brătianu. ar trecc-merge până la limpezirea lucrurilor. Dar aceştia, cari ideal politic n/au. carora siuiţimăntul naţional lc lipseşte, cari se dau tumba pentru putere i-11 aintea ori-cui,—să vină să apere naţiunea de denigrările partidului Conservator, este o curată derisiune ! Ceai'că să confunde cei de la flo-măniil acţiouea. de guvern cu aceea a diieritelor partide, pentru ca să-şi uşureze situaţiunea, pentru ca să nu se observe calitatea de agitatori a lor ca guvern. Dar noi n ani acusat vre-odată simţimăntu] naţional, sau demonstraţiunile ce ar face diferitele partide sau grupuri neguvernamentali, fie ori-căt de ostile vecinilor. Partidele nan respundere internaţională : respumierea lor este numai faţă cu autoritatea locală. Agitaţiunea lor, aţâţarea lor, este lipsită de caracterul grav, pe care-l compoartă demonstraţiunea atunci când este oficială. Ceea ce am combătut şi combatem este aţâţarea oficială, este iredentismul ivit in mod chiar intempestiv pe frontonul puterii guvernamentale a Statului Romăn. Că am avut dreptate, este dovadă scuzele umilite şi umilitoare ce a fost silit să le facă acest guvern uşurel. Deci incă-odată repetăm : agitaţiunea guvernamentală cată să inceteze şi guvernul să adopte o politică prudentă, asigurătoare inrîuririi Statului Romăn pentru imbunătăţirea soartei conaţionalilor noştri de sub dominaţia străină. Nu este greu de priceput că politică de provocare a guvernului roşu, care se termină cu umilinţa noastră către elementul ce domneşte preste un numer însemnat de fraţi ai noştri, este funestă acestora chiar, şi ii expune la mai maro asuprire, cănd asupritorul dobindeşte convicţiunea câ de la noi, din România literă, nici-un sprijin eficace nu pot avea ei. că noi nu ştim să ne păstrăm Imunitatea noastră faţă cu densul, necum să-i mai inspirăm şi blândeţe şi lealitate către Românii de sub autoritatea lor. Vom reveni. Viena, 21 August. Regele Romanii aşteptat la Vieua, Vineri 12 August. Va coborî la palatul imperial. împăratul Francisc Iosif, purtând cordo-nu cel mare al ordinului de la Takova, a tăcut azi la 11 ore o vizita regelui Serbiei care a ţinut o jumătate ora. Regele Milan, (lupa zece minute 'şi-a intfors vizita împăratului. Mena, 21 August - Regele Serbiei a făcut după amiazi o lungă vizita contelui de Kalnokji, ministru afacerilor streine. A vizitat apoi expoziţia de electricitate. Paris, 21 August.—Ştirile de la Frohs-dorf conţin ea moartea comitelui de Ohambord e considerata intre cei ce ’l in-inconjoara ca iminenta. Nici un eveniment important n’a avut loc la Tonkin pana la 1 August, data plecări ultimului curier sosit la Saigon. Al xauilria, 21 August. — N’a fod ieri de cat 3 morţi de holera la Cair şi 31 la Alecsandria. Berlin, 22 August. — „Norddeutsche Allgemeine Zeitung„ arată intaiatarile fara seamă şi fara nici un friu ale presei franceze contra vecinilor germani şi violinţa propovăduitorilor de rfisbunare, zicend ca prin aceste tendinţe Franţa reprezintă singurul Stat ameninţând pacea Europei. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung" a-daoga ca o asemenea stare de lucruri nu mai poate urma fără o grava ameninţare a pâci, căci nu e cu putinţa a se prevedea daca şi cat timp aceasta frământare necon-ştiincioaşâ va putea fi oprita in intru prin zăgazurile păcii formate in afara. Informaţi urni O telegramă din Londra anunţă câ delegaţii puterilor la Conferinţa du năreană au semnat ratificarea tratatului din 10 martie, fără delegatul Turciei şi acei al unei alte puteri, cari mi primiseră ancă ie la guvernele lor împuternicirea d’a semna. M. S. Regele României va fi mâine, Vineri, oaspele. monarhului austriac. . Se zice că peste puţin se va începe construirea in regie a liniilor Bucureşti Fetcşti-Dunăre, Oălăraşt Slobozia şi Făurei-Feteşti. 0 varia-ntă va merge de la Chi-tila la Brăneşti. având o staţie la Băii easa. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 21, August. Delegaţi puterilor la conferinţa dunăreană an semnat rn-tilicarea tratatului de la 10 Martie fara delegatul Turciei şi al unei alte puteri, care nu primiseră inca de la guvernele Inr Împuternicirea da semna. Berlin, 21 August. — Regele Carol I al Romanii a vizitat inainte de amiazi ex-poziţiunea li igienica iusoţit de principele Frederic de llohenzoilern, fratele seu, la care treime sa prânzească azi. E probabil că Maiestatea Sa se va intoarce asta seara la Pots-dam. evor deschide publicului dela 15 august viitor. * La 15 august, vor ineepe cursurile scoa elor primare din toată ţara. * Ministerul de finanţe aduce la cunoştinţa generală câ pe lângă chârtia timbrata, format obicinuit astăzi asistentă, pentru înlesnirea (?) publicului a pus in circiilaţiune şi chârtia timbrata de format mic. Aceasta chârlie va putea servi la formarea tutulor actelor, prevăzute de legea timbrului, cu o coprindere scurta şi mai cu seama, pentru certificate, procese verbale, dovezi, etc., cum şi pentiu anulare până la coraplectarea unei sume oare-care 1?). * Procesul colonelului Logadi va da la lu mina, zice „l’Indep. roumaine,“ multe fapte necunoscute pân’acuraa. Ca să se apere, d colonel Logadi va li nevoit să denunţe lapte grave de tot, care n’au fost pedepsite uici-odafâ şi ai căror autori au iost inâlţaţi la cele mai inalte grade militare. Alianţa intreită şi Conferenla Foile austro-germane se contrazic sau mai bine, mi ştiu nimic pozitiv in privinţa, prelungirii formale a alinului austro-germane. Unele foi vorbesc. despre o apropiată, întrevedere a, comitelui kalnoky cu prinţul Bis-mark. altele se indoesc de aceasta, mai ales că prinţul Bismaak se află bolnav. Oăt despre călătoria regelui Serbiei şi al României, precum şi despre conterenţa din Londra. ..Wiener Allig. Zeitung" serie : „Este adevărat, că zegele Carol va petrece puţin timp ia Viena şi apoi se va duce direct la Bucureşti. Oăambi regi vin in acelaş timp in capitala Austriei, este numai o întâmplare. Negreşit, că amândouă călătoriile au însemnătatea lor. A domnitorului sârbesc este o probă mai mult pentru raporturile intime ce exist de mult intre Austro-Ungaria si Serbia ; insă cupa alte funcţiuni, nu vor face acte de comerţ etc., tolerandu se d-lui Vilag. casierul goneral, a ti membru activ al so-cietâţei „Lumina," pentru esploatarea cărbunilor ? De ce funcţionarii zisei societăţi călătoresc gratis cu drumul de fer, protegiaţi de d. A\ incler şi Agricola, Nemţi vechi? De ce calcă legea comptabiiităţei şi legea de exploatare, tolerându-se d -lui V ilag a sta in funcţiuQea de casier, lârâ garanţie ? Vom continua cu ast fel de denunţări până când relele se vor indrepta. Teranl vindutl ca vitele Nici-o-datl ţăranul romăn n’a fost mai rob ca in zilele dictaturii d-lui I. Brătianu. Muncitorii pământului, cari produc avuţia ţârii, sunt vânduţi cu toba ca vitele la obor, iar speculatorii de vorbe late strigă că acesta este regimul liberal! Cănd la Odobeasca s’a pus in vânzare cei 28 locuitori pentru plata birului, foile oficioase spuneau că acest caz este izolat. Iată acum o nouă faptă de felul acesta, relatată prin următoarea denunţare trimeasă de d. I. Taut Binelui Public şi care a avut loc in tîrgul Darabani din judeţul Dorohoiu : Si CRONICA S’a făcut un proces do presa „Stelei Do-brogei" de către prefectul de Tulcoa, d. Statescu. După o lipsa de c-âte-va sCptamani. d. Dimitrie Brătianu, directorul ziarului „Naţiunea," s’a reîntors in capitala. * La 15 August se zice câ se va face solemnitatea inaiigurârei liceului din Botoşani. * fn comuna Ţâiulăreni, .judeţul Ialomiţa, se afla cilrciuinar un evr<*n cu numele de Ssnooil, asupra căruia autorităţile administrative nu fac a se aplica art. 8 din leirea bfiuturilor spirtoase, spune „B. Public." ■* D-l Socolescu, bursier al ministerului lucrărilor publice la Paris, şi-a sfârşit cu mare succes stuc]iele sale de architectura şi inginerie. vi.sita regelui Carol se zice că ar de scop să amelioreze relaţiunile dintre statul sân şi Austria sa facă a se nphma neînţelegerile Se poate spera, eă acest scop va I atins. Poate se aşteaptă chiar ternii naren convorbirilor regelui Carol cu bărbaţii de stat germani şi austriaci inainte de a se procede Ia ratificarea tractatului dunărean. Câei după cu iflăm, nu e deloc sigur că q^estă ratificare se va tace in curând cănd un ambasador, cănd altul textează câ ii ar fi primit ancă triicţiimi dela, guvernul sâu." pre in.s- Salele muscului de istorie naturaia se -sa numai Abiisuri la Culle-Ferate Binele Public scrie : Pană la tratarea cestiunitor in lond, punem următoarele intrebari d-lor Fâlcoianu, Rosetti şi Brătianu, (cat despre d. Dabija d lăsam la o parte, de oare-ce d-cu numele este ministru ;) Caile (erate sunt ele o instituţie naţonală său companie străină de specula ? De ee se calcă constituţia, tolerăndu-se străini la caile ferate ? De ce se lasă ca Romanii se fie insultaţi de fuucţionarii străini, prin cuvinte reprobate de morala şi buna cuviiuţa ? De ce se laşa nepedepuţi, acei funcţionari străini, cari ’şi permit a striga gura mare câ România a fost şi va fi vincie Ungureasca ? De ee so calcă legea de esploatare, care zice ea funcţionarii cailor ferate nu vor o- in pro- „Pe la 4 iulie trecut, d. primar al comunei Paitinişu, îndemnat de d. perceptor, a venit noaptea in comuna Teioasa, a strîus vr o ciuci-spre zece locuitori şi cu felurite ameninţări, i silea să plătească dările o-datâ, pe trimestrul prezent şi viitor,—după trimestre — ca cu modul acesta să le poală vinde munca. Lnul din ei a Jugit din faţa groazei, iar alţii mai fricoşi au stat ; cum sa zărit de ziuă, d. primar i ia de dinapoi ca pe vite, ii duce in tîrgul Darabani — locuinţa d-lui perceptor - şi acolo găsind mnş-terii, pentru 11 din ei şi anume : loati Martinaş, loan Dumitraş, Cheorgha Bălan şi 11 ic Creangă i a şi dat. pe seama cumpâiătorului muncei, iar pe trei dm ei şi anume : Dumitru Perju, Dumitru Uu-beică şi Bandu iui Balau i-au arestat in grosul primării Darabani, până când a-I1and eu, am trimis banii răscumpărări." In numele libertăţii omului, protestăm şi noi din adîncuJ sufletului contra acestor crime in contra regimului sălbatic care Je tolerează. Cutezanţa unui arestat Litim in „Vocea democratică" din Bacău următoarele sub titlul . Cutezanţa unui arestat : ■■ Inspectorul financiar d-l Yera, la 4 a corentei, a iost victima unei insulte coiui-sfi de către Gheorghe Hociung, fostul nn- mar. 1 „Numitul eşind m uşa grosului pe când d 1 \ era trecea pe lângă acel stabiliment spre a intra in Tribunal, a ineeput a I m-sulta cu cuvintele cele mai degradatoare ntre care, acelea de canalie şi hoţ erau mai modeste de cat altele ce fo-a adre-at. „Bine ar li ca regulamentul inchisorilor ’ 110 aPllL,ftt esccpţie iu contra fanţilor de a einenea natură. „Pentru ce oare Ilociunff se fie ares- d„ tare pe inspector? supărat .,Fi-va el im oui cu totul inocent ? S au mimai pentru că la Împiedicat de a mai merge inainte cu frumoasele lui fapte?" TIMPTTL Tălliăriele iu Dobrogea Din Hărşova eu data de S August se scrie Poştei următoarele : „N. Aldea, uu bandit tânăr, cam de 20 ani. care in cursul anului trecut a comis vr-o 20 de tâlharii prin Dobrogea şi care mai zilele trecute prins Iii ud intr-o pungăşie la Brăila, reuşise a scăpa prin imbăta-rea soldatului care-1 conducea de la Mâcin la Cernavoda, a fost din nou prins in comuna Bipniţa, ocolul Silistra Noue. El este mocan de origină şi o unul din cei mai cutezători tâlhari. Bandele sale corespund cu bandele din Bulgaria. Numai serioasele măsuri luate de unii din administratori au făcut să cadă in laţ. acest bandit tânăr. Tâlhăriile lui se îndreptau mai numai asupra fraţilor sei mocani ; căte odată încărca de la stânele acestora, care fiind in câmpie erau toarte ospuse turburârei acestui selba-tie, căruţa intregi movăneştt cu abale, cu desagi, cu piei, cu ari do lână, pe care in urma le trecea in Transilvania prin ajutorul multor gazde pe care le are, sau iu Bulgaria pe la punctul Asarlăc din ocolul Silistra Nonă, cu ajutorul dascălului seu de tâlhărie Sinea, bandit cu chipul blând, dar cu inima de câne, condemnat la ocne, jdar scăpat şi care işi are sâlăşluirea la Colţănii de peatiă, din pădurea Caramancea, din Silistra Nouă, pădure care trece cu codrii şi iu Bulgaria. cu o suită a inspectat fortificaţiunilc dcla ora ni ţa romană spre Transilvania, a pus să ridice planul topografic al acelor întăriri, apoi s’a intors la Viena. Multe foi parisiene combat aspru pe guvernul francez pentru politica sa din afară, zicbnd că in Asia provoacă un resboiu cu China, şi in Madagascar işi face din Anglia un duşman, care poate să intre in alianţa austro-germano-italiană. Sultanul se pare că doreşte sa se împrietenească serios cu statele balcanice. Nu de mult prinţul Alexandru al Bulgariei a fost primit bine la Stambul. Acum prinţul Munţene-grului este incărcat de omoruri de cătră Sultanul, care l'a decorat pe prinţul şi pe miniştri sfii. Şi in Portugalia s’a intSmplat o mică turburare, de şi nu se pune in legătură cu rescoala din Spania. Un regiment era să fie transferat din oraşul Oliaves, ceace a nemulţumit pe locuitori. Armata a imprăştiat' mulţimea, cu care ocazie a fost itn-puşcat un tener. trecută a perceput trecătorilor in loc de 6 bani de vită 1 leu şi 2 de căruţă. „Acest funcţionar nu respectă legile şi nu e do nimeni constrâns să le respecte din causa sprijinului puternic cu caro '1 acopere cumnatul d-salo, d. supt-pretect al plăşii Câmpului.'• Pentru d. ministru (le interne Alăturea cu tâlhăria care se face pe sub ascuns am informaţie şi de o hoţie, care se I face pe faţă in ocolul Macin. Sunt sigur informat că locuitorii de pe malurile Dunărei de acolo pentru a prinde peşte pentru casă plătesc antreprenorului 1 câte 7 franci pe lună, nu pe an ; iar şchiopii, orbii, moşnegii, cei care n’au putere nici la Dunăre să se ducă, inalta indul- 1 genţă a intreprenorului ii scuteşte de a- 1 ceasta taxă arbitrară. Voi, cei de sus, puneţi urechia la opinia publică, cercetaţi faptul, şi alinaţi suferinţele celui asuprit; căci nici pe timpul re- I gulamentului organic nu impuneau aşa tare pe locuitori antreprenorii Dunărei; fie care pe atuncea putea să mănănce peşte din Dunăre fără dijmă.“ FILOXERA ECOURI STREINE Anglia. „Memorial Diplomatiqno" spune, că d. Gladstonc, in urina unei lungi intrevorbiri cu lordul Granviile şi Derby, s’ar fi decis să ’şi presinte dimisiunea âncă inainte de intruni-rea parlamentului. Se crede că succesorul sSu va fi Granville, iar mi-nisteriul de Externe se va incredinţa lui Derby. E posibil, ca betrănul Gladstonc săfie obosit şi să aibă de gănd a se retrage. In tot caşul partida liberală engleză ar perde mult prin retragerea premierului. Ultime ştiri Şeful statului major austriac, Bcck. Eoni. Liberă primeşte de la Panciu următoarea veste trista: „De vr’o 15 zile aici s’a ivit o boală de vie botezată „Arici" ; interesăndu-mft de aceasta am constatat că nu este „Arici", ci „Filoxera". Iată simptoinele : „Aproape de rădăcină viţa face o bubă, sau se umflă. — Umflătura crapă iu fâşii ca de 0,005 grosime ; vi(a incepe a se păli — apoi a se usca — şi merge progresând până ce (maxim 15 zile viţa este urcată chiar cu poama aproape coaptă) cu ddşevărşire. — M’am informat daca s’a luat vr’o măsură; dar amarnică rătăcire, nici notă uu se ia. ABUSURI Citim in Rumânul : Pentru d. ministru (le finanţe Publicăm supt toată reserva următoarea denunţare pe care ne-o face un cetăţian din judeţul Ialomiţa şi o recomandăm atenţiunii d-lui ministru de finanţe : Ciochina, A august, jutl. I lom iţa. „In contra legii perceptorul Niţâ Teo-doroscu ţine in sat cârciumă cu licenţa treci, ta chiar pe numele d-sale. Pe lângă aceasta, cu licenţă de detaliat vinde şi en gros, dovadă Ioni ţa Cioban, căruia de curând ’i-a vândut 18 vedre vin. „Tot in contra legii, numitul perceptor ţine in intreprindere podul de peste Ialomiţa, percepănrl tacse mult mai mari de cât cele legale ; aşa, de pildă, săptămâna Punem in vederea d-lui ministru da interne următoarele denunţări pe cari le găsim in Curierul de Lorohoi de la 7 august: „Iu ziua de 31 iulie trecut, s'au presin-tat la redacţia ziarului nostru locuitorii Constantin Herghelegiu , Toader Şchiopa şi Dumitru Hubner, denunţând următoarele fapte : „Că consiliarul Gh. Nemţanu împreună cu feciorii boereşti Im Gh. Ursachi, A-nanie Gh. Manolachi şi pădurarii Gh. Th. Nastasiei, dueăndu-se la casa lui V. G. Fă-gurel ’i-iu luat boii şi ducăndu’i la curte au lucrat cu ei o săptămână la dârvârie, că numitul jâluindu-se sup>t - prefectul ui, acesta s'a mărginit a ruga pe vechil pentru restituirea boilor, ănsă n’a făcut nici o cercetare şi nici a dat in judecată pe culpabili. „Că feciorii P. Malasincu, Gh. Costachi Micleseu, pădurarul Ion Gios, Chikaia Const. Gh. Petrei împreună cu 30 plugari au deposedat pe vădana lui C. Făgurel de 4 boi şi două cară, că apoi boii au lucrat patru zile la plugurile proprietarilor fără nici o despăgubire. „Că feciorii Ion Gh. Urcachi. Alees. Cio-botaru, Ion a Bugulesii şi Th. Cuciureanu, venind noaptea la casa lui Ilisei Gh. Rotaru ’i-au sfărâmat uşa şi ’i-au făcut mai multe batjocuri pentru motiv că n’a eşit intr’o zi la lucru. „Că tot acei feciori duc&ndu-se la casa lui Onofrei Ţipiunic ’i-au sfărămat uşa, şi intrând in c-a-’â au asvărlit toate lucruri'e, au turnat peste ele doue ciubere eu apă şi in cele din urmă s’au dus, luând cu ei şi puii de Ia o cloşcă. „Că tot acei feciori s’au dus la casa lui Ioan Popan, i-au sfărămat uşa, au speriat copii şi negâsind aca=â pe Popan s’au dus. „Că feciorii Th. Cucureanu, Ion a Bugulesii şi Alecsaudru Ciobotaru ducăndu-se la casele locuitorilor Gh. Th. Hangiu şi Vasile Elisei Mihai, celui d’ântăiu ’i-au slă-râmat toată cănipa din grădină, ear celui al doilea ’i-au sfărâmat patru straturi de ceapă. „Că locuitorului Ion Hergheligiu ’i-au luat cu forţa la curtea proprietarului doui boi pe cari i ţin acoio şi lucrează cu ei la pluguri. „Că vădanei Aneta lui Th. Zugravu, venind noaptea feciorii boereşti Ion Gh. Ur-sncki, a1. Giobtaru, Th. Ion Cuciureanu, Ion a Bugulesii şi Ion a Ciobiloaii,’i-au sfărâmat uşa şi intrând in casă, ’i-au bătut pe băiatul iei Ion. „Că lui Dumitru al Pănzăriţi, i s’a luat vaca din ogradă şi ducând-o la curt a proprietarului, au ţinut’o sechestrată cinei zile. ,,Că Ion Saudovici, Ion Gh. Ursachi şi Ion D. Cobeli ducăndu-se la casa femeii Paehiţa lui Ion Bof, după ce au bătut-o, ’i-au luat vaca şi cu duoi boi cu caru, du- căndu i la curtea proprietarului şi ţiuâudu’i secestraţi timp de trei zile. „Câ locuitorilor Vasile Ion Pavai, Ion Iordadii Pintilie, N. V. Bezede, Ion Gh. Enacaehi, Gh. Ioan Bidaşcu, Ioan Iordaclri Topală şi Ioan C. Bezede, li s’au luat boii de la casele lor, cu forţa, de câtre feciorii Ion Ursachi şi Th. Gh. Zvangâ, pe cari apoi ducendu-i la curte ’i-au întrebuinţat la plugurile proprietarului, fără nici o despăgubire. „Câ locuitorii N. Halangescu, Gh, Gh. V. Bidaşcu, Maria lui Gh. Tutunariu, Calis-tru Banzeriul, Ion Steclarul, Vasile Ioniţă j Barzii, Mihai! zet Banzariul, Th. Lazur a Niculaitii şi Th. Şckiopu au fost arestaţi şi maltrataţi de consiliarul, fecior boeresc şi ferster Gh. Nemţanul. „Câ femeia Balaşa lui V. Scriba venind de la Herţa, pe diurn intâlneşte pe consiliarul Nemţanul şi acesta fiind călare, se răpedo, o dâ jo-, ii rupe pulpa piciorului şi din această causâ numita femeie a fost nevoită a sta in spital mai mult de o lună, câ sub prefectul a cercetat easul, dar n’a dat nici uu curs afacerii. „Câ locuitorilor Ion Ionesei, Th. Th. Hu-ţanu, Gr. D. Herghelegiu, Gh. Ioan V. Pupăză, Gh. Iacob, Simion Iacob, D. Antuşi-ţii. N. Ioan Ursachi, Gh Ilie Burlacu, Ştefan a Panteliesii, Lazâr Roşea, N. Th. Iv-'glieni, Th. Găină, Iordachi Banzariu, Vădana Paehiţa Nemţuşca şi Ion Zugravu li s’au luat la curtea proprietarului boii, vacile, juncanii şi caii din cari unii şi astăzi stau la curtea proprietarului întrebuinţau- 1 du-i la plug şi alte interese ale moşii. „Câ iu fine, supt patronajul consiliarului Nemţanu, uu frate al acestui numit Vasile Nemţanu a prădat pe V. Strungariu, Gh. N. a Măriuţei, Vudana lui Th. Lupoaiei, Vasile a Onofreisei, Dumitru V. Ilaş, şi Gh. Găină, că pentru cele mai multe din aceste prădâciuni, piitnarul Bortă, au cercetat şi constatat faptele, dar câ consilie rul Nemţanu au inlâtnrat toate constatările, nimicind lucrările şi sustrăgănd pe culpabil de la ori ce pedeapsă." lor profesiuni, se silesc.,n a|te impreju , d’a o ascunde. Se simt'barte mâhnitec, întâlnesc pe vreun prietti al familiei, u s vreun compatriot, pe vrei rudă in casa wt de fac abjecta lor meserie. Aste fiinţe cari nu roşesun faţa pubj lui care le plăteşte, se ruşinazâ când t is' lor e cunoscută de cei ce li ştiau ii vreme fete cum se cuvine. Dispreţul oamenilor cinstiţi, ie şi ele :ir că merită, I9 este o pedeapsă cb toată2ui de tot ceasul, o tortură morală ce in a* dar se incearcă a o ascunde prin rîseti (; nepăsare. Toarte ignorante in materie de reiigiţi, ele respectă pe preoţi, se roagă unecri ju Dumnezeu, atunci mai ales când sun' jl nave, sau in suferinţă. Sunt superstiţioase peste măsură, şi in visuri. Am spus aproape mai toate defectele o, Ca să fim drepţi, să nu trecem peste ealjţ căci, orcât de jos sunt coborâte, tot m ceva bun in ele. r PROSTITUŢIA (Urmare) (1) Printre alte defecte ăDcă ale prostituatelor, vom cita lăcomia, gustul pentru vin şi pentru tot felul de beuturi alcoolice. Multe din ele sunt in stare, in aceeaşi zi, d'a bea cu mai mulţi indivizi de-a rândul. Din această cauză, multe dintr’ăDsele au o voce răguşită, goasâ, respingătoare. Prostituatele sunt âncă foarte colerice. Iu momentele lor de supărare, provocate de beţie, de gelosiă, de multe ori din lucru de nimic, desfăşură o energie foarte mare, se bat intre ele, ba nu se dau inapoi nici in faţa bărbaţilor. Ele âncă sunt de un cinism fără margini ; dar, ca şi tâlharii, sunt constrânse a se dispreţui, şi conştiinţa lor— acest tocar moral de dreptate ce nici odată nu e cu desăvârşire stins — le spune câ meseria co exercitează este înjositoare, murdară. Pline de neruşinare in exerciţiul infamei (1) Vezi Timpul No. 174 175 şi 17(3, Se ajută unele pe altele, in vreme doi lerinţă, şi ajută, cu căt pot, pe săraci.Au digalitatea este una din particularităţii raeterului lor, precum ăneă şi puţina de azi pe mâine. In general, se arată a fi bune mura cresc pe copii lor departe de specta neorânuuelilor lor. Maternitatea —s’a ’jn statat adesea—a intors pe multe prostii din calea cea rea, răpindu-le ast-fel al ţi unii. Ciudat ămâ, prostituatele nu’şi aruncf > pii ca fetele-mume. Se vede că materniţfei ridică pe acelea in ochii lor proprii, şiu joseşte pe acestea in ochii lumii. jf -.jl 0 ■fi’ * s Prostituţia a dat loc la ciudate cestjsi medico-Iegale. Aşa, contrariu opiuiunii'generale, şi) nume că membrele sau organele de jn», unele profesiuni cer o intrebuinţare {t-| manentâ, infâţişeazâ alteraţiuni mai 1. M ■ ' sau mai puţin pronunţate, mare parte Monicipale .... 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7oţo .» Scrisuri Rurale . . . 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . tiojo » > > 7o[0 » > > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Nnţionrle Române2501 , , Suc. cred. uiub. rom. 250 I. > > » Rom. de construcţii 5001. , , > de Asig. Dacia-Rom 300 I. 1 t > ■ > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . > » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriaca. . Mărci germane.............. Baucnoto francase. . . . UUIHp Venu 93i|4 933/, 913 , 92’[. S88 , 991/, 102--- 103- 833U 84i/, 282- 235--- -03,4 9 lip, 102'|8 1023lb Bi *|4 88’la 98- 98tp, 10 13/4 102>|* 32--- 33- 1390 1400 20y--- 211- 505--- 510- 420--- 425--- 240--- 245- 1 i[, 1.65- 1 i/. ] .fio* 2 11 2.13--- 1 23 1.25- 991|, lOO'/u TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMANI CI SITTTJLTITJItTE-V STJnVCAIR,^ 7 niiQiut Ibi$a, A c ti v 30 iuli? 2375661 5 p _ (Monedă metalică 3556971»: l 2613o3imi 22948561 ) ft,s‘i (Bilete liypoteoare 2524373: ’ 2627776. Kfoctc de incasat 1527; > 513838 6924681 T) , „ , (Efecte rumăneşli 1044886> D >3 26891 rortofolui ' 152790C (Efecte streine 438484 376508; 2209262b Impr. garant cu Efec. de Stal. 25763091 26415324 4308065 Fonduri publicG î1978725 11978725 Bentă Fond de reservă 514702 51470.2 812100 Imobil 836301 836301 229358 Mobilier & maşini de imprim, 217793 217793 69745 Oheltueli de Administraţie. 38557 60259 5973670 Deposite Libere 10420640 10672370 Conturi curente 52193539 199857 l.s 29097943 Conturi de valori 3350596 34.85308 1 ID 11575 1» n * i v 180958368 180480381 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 72642850 Bilete de bancă în circulaţie 93867260 85604140 813193 Profit & Pierdere I semestru. 1123145 1123145 120520 Bobân. şi Benefici div. 11 semes. 131869 155662 5973670 Deposite de Retras 10402640 10672370 Conturi curente 62196961 59783198 25872409 Conturi de valori 721791 727164 117711575 1SU95S36S 180480381 auU _ L _ c cf ^ •QJ&QXs tA CASA de COHHEHTA.inTERA 'M CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2, Colfu Stradei Şei ari şi Covaci [\|o. 2. Aceste IIAL'Ullll.fj convine contra: Afecţiunile HcroliiloNC, (hiinh, llitehitiumii, Anucmic. Conutituţiiinile Iţiiiplin tice, etC., etc. A. li. — Trebue observai Semnătura nistru alatura(a aci pusă in josul eti- chetei. A SE FE1U DE CONTHAFACEK1. V 206 y îca- li A NI f L-(* KJL! .K A fe< ■ti uni I i- nifalice, bula cui Io- fi mistui ţâre umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAIj. — AfccţiunT ale căilorfi mistuitore. greutate la st' maefia mistuire grea, nepoftâ dc mâncare gas-tralgie. uispensie. CWjKiSTINS, Afecţiunile renichi-lord ale be-sicef. nisipâ, n6tră, gulâ, diabetă. albuminăciâ. HAUTEKIVE — Afecţiunile rini-cbilorfi, ale beşiccl năsipu, p6tră, gută, diabetă; albuminâriă. A sd cere numele isvorulni pe capsulă. Deposilti în BucurescI la DD. War-tonovitz şi Herţog. DA KIDDlt/ diirurg-dentist. Tă- • rt 1\ ID n I f\. mădueşte dinţii bolnavi. I'luinbneşte, scoate, curata şi aşează dinţi, fara durere, dupfi cele inai bime sis ti aie ; fabriceaza şi puue dinţi minernli întocmai ca dinţii naturali D Kibrick merge, in ce «e atinge de profesiunea sa, or unde este ehiaormt. Bucureşti. — Strada Ştirhey-Voda No. 9. alături cu grădina Union-Suisse. mas in ele de cusut ORIGINALE A LUI SINGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME Fr<'""'"' ' U 150 med-ile prj^ MPARIS EJp/ ‘8Î8 Medailâ dr aur II U a ii ii II II y n ii 11 rate lunare Garanţâ j sigură datai înscris. .... SINGERC ţc poartă marca I'l'USut NEW YORK. de SUS a lubricei. o lui C. NEIDLINGER, A^ent general fi 'EU! ASIN fondat io 1870 S-a-m •le £TÎ Tetru] Naţio" ti IEwb Bucureşti -Lvo: a.g-.a. sxnsr o l)R coloniali: si delicatesei! D.G. MS-A-VIS i) TilEATRlTL XAŢIOXAL Anunţă maltei nvbiiimi. şi onor. public că pc lănqă articol,Ic necesari la menajul casc. an „aportul dc la ceh mai lame casc armatoarele Hiaturi puc. Aniaet dublu de Olanda. Anlset de Hordeaux. Absent de Suiş de 7w ** îdW'SÎ;,,a,Vţ,,° fie •«Jtoyona Benedictin Kitter Chiuit antitebric. Biter din via Providenzei iintl Coleric iiaHrenz u b plbin, si Verde de la grand CI,artrenz Franci... ... 0 Glanda, alb, verde şi orange s c de la Virnaiid Kockin I ipermiut verde, galben, şi alb de la Get Freres din Franci,. , ®s,‘a® Iv,t;ux’ C’ognac (in chanipagne, din Cognac. Liqneriiri ■f 1 " c' » f i 1,11 de Ia Mărie Brisard, din Bordeaux Benn mita Maslica de llio, Maraschino Ţuică Naturală Hornuri adevărate din Jaiuaiquo. Ananas Arac de Mandarin. Buneii in Conwr Klium şi in KIrsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STKEINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele cn.se din Franţa, Germania, Italia, Fapagnc, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari Odo-beştf Drfig&şani şi de Dealu mare. I rcţuri moderate, servi nul conştiincios. Ou stimă, D. U. MOCIANU. din districtul Mehedinţi, jd» ti sa Câinpu în întindere d I 3100 pogane, coprimţend • ii < .....liţi'mele so vAleu de dorîtorT^h,''(W tute (piele dc In orele 4 h.m,.v i.. <• . . . mc şi pana Iu o post inendiane. (’olonel Otlion Sitrliellarii* t.nu iii I.sl.i/, \ if, ii\(.(]!, pădure 2400 pogone arabile, se da eu icnda de la M. Dheorgl.e viitor pe termen de 5 uni satt mai nrn MKIUcr şi CHIftUItO Bontele de g4t ?nrft mw |Irer||i tratează printro artă specială. D'ru I- BRAUNSTEIN ^ yyyyyyyyyyyyyyyyyxyxxxy ^ lest aspirant de medic secundar in Viena I'". îI"ale dc femei ii P^0B|S«d“J». «-«crep. m Strada Decebal N. ->0 (iudostJ, |iarilfie i.) Dr. A. WEINBEF^G OCULIST fost sef de Clinica in Paris Consultaţi uni de ]a oreje g.g a ,ri Şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smftrrlan' N„. I’enti ii serbări iiiinţişi petreceri Oomniidandii-nii pot procura dilerile locuri t<* .utilii ii, 0 difer;!» coluri de focuri ben- *1 , rnchetc. roate, soare, bombe ! , r"*8- in don Iii «re si mari ' ileana cu culori şi litere. Preţurile mod- Artihcini I JOXITA li. STOIOKSCI I IAN 1 l'ol’A liKoKtiK. Stu,)« Acatlcn.iei No. M. „ui,„r p^teCn i din Lommuntmop'd. Deposit Ia Hnfotul din Grădina Cism.gitl O- G. DISSESCU St tu liUteranft \ i » mu- >i ii Tipografia N. i. niurrioii ATELIER OK I'HOTOGRAPHIK Str Ştirbei/- Yoda No. 9. Prii; aceasta an; onoare a rncnmandi Onor. public atelierul meu artişti» araninl după s^si ,nul cel mai nou şi provexut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrare* oarte lină. Onor. public rara n'naiul mc* ocasiuuca de a se convinge de lucrarea' mea n are de cât a ne onora cu preseuţ* il-lor şi sperăm că se vor asigura de per* lecţiuuen Atelierului meu. Be primeşte ori-ce lucrare atingătoare il* această aria precum : Reproducţie, lucniri in starea naturală etc. — Orele de posat sunt f iu toate zilele, atât. iu timp frumos cât şi *i* bmp innorat de la P oro a iu. până Iu || 4 p. m. Iu acest atelier se găsesc şi tablouri m { pictură originale de venzare.