■UERCURI 10 AUGUST 1883 Administratin __. . ^ ABONAMENTELE Llhtrii tomtSi 5«r», pe an . . . . «O |si , pe 6 IudI. . . 22 lei , pe 3 Ioni. . . 12 lei ro ftreinUtate pe an ... 60 lei nementele ee priimeic la idoiinlatra(le ANUL AL VTII—No. 175 ANUNTUR' Şl INSF.kŢU 30 litera petit pa^. IV. 4l ’flAciamH pag». III 1 Sl *• / • , II . i so In Capitală 10 bani nnmărn ■jjii Districte 15 bani număra Bucureşti, 9 August 1883 E spăimăntătoare seceta anul aIsta. Câmpul e pârjolit şi miseria eia serisneşte in bătătura Ţăranului. Asta e lucru văzut, pipăit; şi nu fchipuiri de soartă rea, coşemaruri ă ţăranul este asuprit şi prădat de ,tre clasa întreagă a proprietarilor 1|*inri. cari să preocupe intr'atăta pe 'ti^ueroşii conducători ai treburilor IhŞtiblice, in căt să nu aibe repaus pă-4 ce nu văzură asigurat pe ţăran spre proprietar prin legea tocme-lelor agricole votată auţerţ. [ Ce e de făcut ? ne întrebăm cu o\ rere, şi cu mirare observăm, că puie in Românul nu ne arată cum ■k ar preocupa această cumplită si-laţiune pe mărinimoşii protectori ai opiacei, talpa casei cum o deseam-ă ei. Prea bine ; ba chiar foarte frumos. Despre proprietari şi arendaşi fai-Rioasa lege a tocmelelor agricole, propusă de către ingeniosul vindecător al ranelor ţăranului, d. C. A. Roset-iti. competent intr’ale ţăranilor, pe atât pe căt a şi putut sta cu dinşii ti) in relaţiune prin moşioara părinteas-iff] că, vândută incă din tinereţe ; despre 4 âCflŞd infami exploatatori de munca ţă-fânului, s’a asigurat in fine opinca, căci ‘■fej®reditul ei s’a tăiat repede de tot, lupă prea puţin timp de la punerea Şn aplicare a sublimei reforme mai fes zisă. Acum ţăranul nu mai poate ;âsi la proprietar sau la arendaş, ici un ban roşu pentru nevoiele sale. entru cuvântul că prima încercare, -cută de către aceştia, le-a dat rezultate de tot ciudate. Au imprumu-r bunăoară p’un ţăran pe un teren, care acesta l’a fiscat; a sosit termenul şi el n'a plătit. Condiţiunea iost ca, la cas de neplată, să vină datornicul a se achita in muncă. j Nici la aceasta nu sa supus. In fi-‘ P* creditorul se vede in necesita-'•1 da cere adjutorul administraţiei. istă, graţioasă şi gentilă, cum a lout o regimul actual, după chip şi asemănare, se grăbeşte a satisface reclamant şi, povăţuit de bine-ăefitoarea lege, merge la ţăran de-1 întreabă: — Vrei să-ţi împlineşti angajamentul luat ? ori punem om in loc jfn socoteala ta, precum scrie aici, in iene! — Hm! reflectează un moment ţă-rnnul : in socoteala mea ! Dar socoti ala mea este simplă de tot ; n’am ’ ’:1tde plăti şi n’am ce să-mi văn-p căci... de doui boi, de un car, de ; 0 cergă, de un plug şi alte unelte de hrană, nu se poate atinge creatorul. Ştii ce, domnule ? pune in loc pe socoteala mea ! Eu mă •apun legii!!! Iată-1 apoi pe agentul respectiv că. dănd un suplinitor pentru D. Stan ; ''Cacşu. Găsindu-1, se presentă cu rc-j liJltutul la creditor, f ~~ Domnnle, datornicul Stan Neac-( 1 s a opus la somaţia ce-i am fă; ut şi’rui a zis să vă găsesc om pe p socoteala lui, conform cu preş- REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. I>ireotor.respundător : MIHAILPALEOLOGU AHBnţorilft gi iDRflrţiîl* * 0 c pnm^Ri nacarHştî , Ia Administraţia ziarnlnl n Vlena, la bioroorile de annnţan Hemri* Schalek, ffollzeile 12;—A. oppelik, Stnbpu itein 2; Paris, C. Adam, rae Ol^munr A 1. Lorett, rne S-tei Anoi 51. cripţia legii. Uite moş Albii Popin-del care se mulţumeşte cu 15 franci pe zi. — Ce ’mi spui mie cu căt se mulţămeşte jupan Albu, obiectează creditorul ; căt l a invoi Stau, el a să-i plătească: mie să-mi facă munca, — Ba ; mă rog de iertare, domnule, i se respunde ; tot dumneavoastră zice această sfântă lege ca să plătiţi ; apoi adaogaţi şi banii ce-i veţi da suplinitorului la pretenţiunea ce aveţi de la datorie. — Cum ? eu nu pot să ’mi iau inapoi ceea ce am dat pănă acum datornicului şi să mai plătesc suplinitor cu 15 franci ziua, când, daca aş voi să recurg la datornic cu osebiţi bani, el insuşi ’mi-ar veni in lucru numai pe doui franci ziua ? — Dar, frece-se cu asemenea lege pe cap autorul ei; eu mai bine mă lipsesc de ce am să iau acum şi să mai poftească vre-unul altă-dată! Precum se vede, fericirea ţăranului, cu legea tocmelelor agricole este complectă : a luat, n’are să dea, dar nici n’o să mai găsească de unde să ea. Nu e locul aci să ne întindem in disertaţiuni despre modul cum se putea mai biue pune la adăpost ţăranul de asuprirea lacomilor exploatatori, — cari şi pe aceia tot in răndurile Roşiilor i vedem, ca mai cumpliţi ; privească-se numai prototipul de la Ungureni, ministrul de Fi-nance, G. Leca noi acum ne mărginim a constata numai efectele legii, făcută de către un om necompetent şi care este povăţuit numai de spiritul de amăgire. Dupe această situaţiiWe făcifiă ţăranului, cănd se iveşte şi calamitatea, cănd seceta işi dă măna cu lipsa de credit, ca să aducă pe Romăn in stare de desperare ; gănditu-s’a regimul cel puţin să ne asigure tu-torapâinea din toate zilele ?—Un comunicat, care 1 cetirăm in Monitor, afirmă din contra, că transacţiuuile de ce-i reale sunt şi acum libere, ca şi ma ’nainte, şi toate schelele deschise, ca să vină să ia, toţi din toate părţile, ori-ce resturi de provisiuni s’ar mai afla in ţară ! Asta va să zică a prepara terenul foametii şi a o chiăma să ne calce. Insă un guvern- prevăzător şi cu durere de inimă pentru soartea popu-laţiunilor ţărei n’ar putea să privească cu atâta nepăsare reul care ne băn-tue. De mult incă s'ar fl găndit la cele mai eficace şi legali măsuri pentru ca să incongiure acest peri-cul iminent. Noi somăm pe guvern să [decidă in grabă dobândirea autorisaţiunii de a opri exportul cerealelor, şi tot-do-lată a face să adune deposite pe la diferitele reşedinţe de plăşi, de unde să se distribue la timp celor in lipsă. ipzigului, cănd o bombă iu aruncată dinaintea ei de uu individ ascuns in squar şi isbucni fără a produce vr’o pagubă ; dar mulţimea iutăritată de această ştrengârie se duse dinaintea casei societăţii italiane de gimnastica, unde sparse ferestre, scaune, mese şi alte mobile; mulţimea se des-pâiţi liniştita cănd poliţia apăru spre a interveni. Pesta, 18 Auguă. — Două companii de vănâtori au lost îndreptate azi dimineaţă de la Kaschau spre Neusolil spre a reprima turbnrările antisemitice ce au isbuc-nit. Eri seară a fo^t asomenee la Kaschau temeri de dezordine de acelaşi fel, dar liniştea n’a fost turburata. Alexandria, 18 August. — Au fost eri aci 50 morţi de choleră. Se semnalează o intndere a clioleri la Bombay. Beyroutli, 18 August. — A mai fost ieri un mort de choleră la lazaretu de la Beyrouth. Iu formaţi uni D. general Florescu, a visitat arsenalul flotilei din Galaţi, de care se zice că a rămas foarte mulţumit şi a complimentat pe d. colonel Dumi treseu Maican, precum şi pe ofiţeri. Atragem serioasa aienţiune a guvernului asupra următoarei denunţăr făcută de România Libera de la 6 curent : Sunt eăţi-va străini in Bucureşti bucurăndu-se de toate imn unităţile Românilor, a căror misie este de spiona mişcările ce se fac in ministerul de răsboiu. Ei trăesc in strânse legături cu Austria. Pentru moment atât. Bricul Mircea cu elevii şcoalei de marină a sosit in Constanţa Vineri. 6 August la orele 9 dimineaţa. Ele vii şi personalul se află in deplină sănătate. Pe joi bricul va sosi in portul Galaţi Acolo se va schimba personalul, şi bricul impreună cu elevii vor pleca din nou in escursiuni pe la incepul septămănei viitoare. D. colonel N. Dumitrescu-Maican comandantul flotilei noastre, se află la Bucureşti. D-sa va primi de la ministeriul de resboiu instrucţiunile cuvenite şi apoi va pleca la Londra pentru a primi două şalupe contau date pentru flotila noastră la casa Yarrov. Plecarea la Londra va avea loc septemăna aceasta. CRONICA ŞTIRI TELEGRAFICE Triest, 18 August. — Eri seară, cu ocazia serbărei zilei împăratului Praucisc-Io aef, o muzică militară trecea pe piaţa Le- 0 incercare de sinucidere. — A lai tA-eri d-ra E. A. diu Strada Radu-Yoda, a incer-cat a se sinucide bănd chibrituri disolvate. Imediat sosind d. doctor I. Brauuste-iu, i-a dat cele mai serioase îngrijiri ; aşa că a-tâzi pacienta se află pe deplin sănătoasă. — Din parte-ne felicităm pe d. doctor Braunstein, pentru asiduitatea ce suntem informaţi că a depus in causă. * Printre localităţile petrolifere mai insem-nate din România se afla Moineşti şi So-lonţi din Moldova. „Economistu roman" află că o societate pe acţii c’un capital de 7,200,000 fr. e in ajun d a se forma in scop d’a obţine acele terenuri petrolifere şi a le exploata p’o scară întinsă. Domnii Savu Furtiche s’a coufirmat primar al comunei urbane Eilipeşti din judeţul Prahova şi domnu Stoica Iouescu ajutor primarului. -T- Domnu Y. A. Popovici, inginer civil de la universitatea din Gând, se admite in corpul de ingineri civili ai ministerului la gradul de elev-inginer. * Citim in România Liberă : D-nu locot-colonel Papasoglu, veteranul militar a venit la redacţiune şi ne-a arătat un estract (manuscris) din istoria ţării, de Mihail Cantaeuzino, mare ban, in limba greacă, in care se află copiată şi o hotărnicie a terii, făcută la anul 1520 sub Radu-Vodă II lea. Am dori ca autoritatea competentă bă ia in d’aproape cercetare acest document şi dacă in adevăr ăl va găsi de interes pentru ţeară să caute a şi’] apropria. * Patentării de ântăia şi a doua clasă din Bucureşti, ueadunâDdu-se in număr indes-tulător pentru a procede la alegeri in locurile vacante de la comitetul Bursei din Bucureşti, sunt din nou convocaţi pentru 10 curent. REVISTA ZIARELOR Rinele Public urmează investi-incepute asupra situatiunii tării, aşa cum reese clin dările de seamă ale consilielor judeţene pentru anii 1879-80: căci din dările de seamă ale aceloraşi consilie pentru anii 1880-81 nu se mai poate vedea nimic fiind ele făcute iiitr un mod ascuns, intr un mod care acopere a-devăml in loc de a ’l descoperi. Românul nu oboseşte să tot spue celor cari vor să’l crează, că „parii ta naţionalâ-liberală a fost intr’o luptă necurmată contra reacţiunii," că d. Rosetti cu ai săi au făcut şi adus toate fericirile acestei teri. — Aceste fericiri dacă vor mai năpădi mult timp tot aşa, atunci — Dum nezeu să ne fie in ajutor ! Naţiunea combate streinismul din limba noastră. Elementele, cari ne turbură mai mult undele limpezi ale limbei noastre, sunt: literatura strei nă, pe care o introducem la noi cu toptanu şi apoi insuşi baroul, ai cărui membrii au studiat in streinăta-te; au învăţat mult, dar nu cunosc graiul românesc. Resboiul \V crede, că Maj. Sa regele a călătorit in Germania şi mai ales la Yiena, cu scop de a influenţa spre binele ţerii in Gestiunea Dunării. Insâ din foile oficioase aus-tro-ungare se vede, că România puţină speranţă poate avea. CURIOSITĂŢI Galaţi 2 augnet 1883. In minierul dela 6 curent, al ziarului „Galaţii", foaia prefectului de Galaţi, citim iu rubrica „Iar afacerea Deciu" următoarele rânduri ca introducţiune : „Nu tSgâduim, in jurul nostru se petrec fel de fel de jafuri : in codru, in sate, la oraşe, (in oraşul Galaţi), ziua, noaptea, pe faţa, pe ascuns, in tot locul, in toata vremea, — in tot chipul. — Asistam la o intinsa discompimere, la o revoltătoare ruină şi putrezire morală şi materială." Cine vorbeşte ast-fel ? organul d-lui prefect Cerkez, contra cărui singură inspecţie-roată prin bucatele judeţului a venit in Scrisorile nefrancate nn se primei Manascrlsele m ini primat* *e ard anchetă d. Persiceanu, contra căruia striga prostituatele etc. etc. Nu vreau sâ- 'i numesc măreţele fapte ; câri nu voi fi crezut... Organul d-lui Ilie Deciu, care zace in arest preventiv, sub aeusaţiunea că a dat cu banii judeţului 8 baniţe in loc de zece bietului ţâran, a cărui copii erau ameninţaţi cu fo mea. Ş apoi iu loc de păpuşoi a împărţit păpuşoi umezi şi pataţ bun, păpuşoi — pelagra, cari ucid mai teribil de căt choleră asiatică.. Organul d-lui Fulger, odinioară vizitiu la Kirvăsoaie, impilatorul -Bânesei cu coşarul de păpuşoi, cel cu furtul de la Stat a 30 mii lei — primarul destructor al comune Galaţi. Aceştia şi consorţii lor au judeţ şi comun pe măna. înşişi s'au îngrozit de hoţi ele ce se fac sub conducerea lor. Dacâ ei lamenta ast-fel, ori-ciue se poate intre ba : Ce zic oare cei jâfuiţi ? Aceştia tac şi sufer; ei nu sunt crezuţi. Fi-vor in fine crezuţi Deciu—Fulger—Cerkez? * Onorab. d. Prefect, se zice, ca a adus o mulţime de ovrei din Iaşi, pecari-i Întrebuinţează la diferite afaceri secrete ale serviciului seu. In iuspecţiunea sa iu judeţ a alungat pe mulţi ovrei, pacinici gospodari — spre Galaţi. Ce insemneaza acest „du-te încolo, vino'ncoa“? Gurele rele vorbesc multe despre afacerile particulare ale D-lui prefect ; dar de ce să le mai spunem, când nu se crede astazi nici ce vorbesc gurele bune. D’aceea nu mai vorbim nimic nici despre afacerile sale pecuniare cu prostituatele, cu antreprenorul hotelului Petersburg, cu cererile pentru deschideri de cârcime făcute de câtră comercianţi, cari de 10—20 ani ţin asemene stabilimente ; lăsam sa vorbească şi asupra lor tot organul onorab. domni Fulger- Cerkez-Deciu. Poate ca acesta va găsi crezâmânt la guvern. * * * Onorab. domn Fulger, in ziarul seu şi al companiei sale, susţine din resputeri scoa-lele ; in Primarii prin budgetul rectifieativ reduce lefurile dela 200 lei la o suta Ia şcoala secundara de fete. Tot acest onorab. domn reduce lefurile medicilor de cuartale la 100 Ln., declarând in şedinţa publica, ca, dacă Doctorii vor refusa a funcţiona cu aceasta leala, el-onorabiml-va găsi ori-cand cu 100 lei doc tori in medicina. Avis guvernului, care j liieşte atâtea lefuri grase ! Duca onor. d. Fulger, lâiâ 2 clase primare, ne poate da in persoana sa uu bun primar ; de ce mai platesce statul atâtea şcoale? Daca el găseşte Doctou in medicina cu 100 lei leala ; de ce oare iu toata ţara sar plaţi medicii aşa scump ? Şi dacă un profesor — dupe ideile ono-rabilului-poate funcţiona cu 100 lei ; daca D-sa gâsesce Doctori in medicina tot cu leafa 100 lei : de ce oare comuna Galuţi ar plaţi unui primar ca onorab. Fulger, cu nici 2 clase primare, dar cu o desaga de peca-te, 800 lei lunar ? De ce 1000 Li d-lui prefect Cerkez ?? etc. etc. Nu cumva astăzi se considera de merit şi se plătesc de câtra stat cu preferinţa păcatele şi pecatoşii ? ! * * * Punem in vederea guvernului, anca odata reproducând aci cuvintele ziarului prefectului de Galaţi şi a companiei sale, şi rugam guvernul sa bine voeascâ a crede cel puţin pe oamenii sei. Românul ride deA«-curie şi disperare; Romanii din Galaţi rid ■ străinii ne rid... . „Nu făgăduim, lu jarul nostru să petrec fel de fel de jafuri : in codru, in sate, la oraşe, 3iua, noaptea, pe faţă, pe ascuns, in tot locul, in toată vremea, m tot chipul. Asistăm la o infiusă d;s-compunere. lu o revoltătoare ruină si putrezire morală si materială. Li viu. MiOSTXTT LJ|J A (Urmare) (J) Dupâ Bucureşti, oraşele dinlîomânia umle se găsesc un mai mare nunn r de prostituate şi case de toleranta sunt oraşele de garnizonă şi putinele porturi ce avem. Prostituatele, afară de mici şi rare e.xcep-tiuni, aparţin toate clasei de jos a poporului, clasei inculte. Foarte puţine din ele ştiu carte; majoritatea nu ştiu citi nici scrie. O cauză dar mai mult a cresterei numeralul prostituatelor, este după noi — pe lângă cele deja expuse — şi lipsa de cultură a părinţilor, a râului obiceiu d’a nu şi trimite pe copii la scoală. Este adevărat că familiele cărora aparţin prostituatele sunt, in general, grozav do imorale. Aici la noi, ca şi in alte părţi, s’i putut vedea inscrise pe registrele de prostituţie doue surori, două verişoare, mătuşa şi uepoata, şi, ceea ce este desgustător şi ’ngrozitor totodată, pe mumă şi fiica ei !... „Contrariu unei păreri adesea emisă — zice Ducliatelet — prostituatele sunt in mare majoritate copii legitimi.'' Nu ştim până intru căt aceasta poafe fi adeverat, inlbrmaţiuni precise asupra legitimităţii naşterii prostituatelor din Bucureşti lipsiudu-ne. 3$: Şc $ In Algeria şi in statele cari ţin de legea Koranului, ce permite bărbatului d'a avea mai multe femei, prostituatele sunt aproape toate femei măritate divorţate. Acestea preferă libertatea desfrSnării in locul unet căsătorii ce nu este decât o inlăn-ţuire îngrozitoare cu un stăpân care le se-cuestreazâ şi le batjocoreşte, tratăndn-le râu. Tot aşa este şi in cele lalte ţări (2) unde divorţul permite d’a se rupe legătura familiei şi a maternităţii, şi unde însurători prea timpurie ofilesc tinereţea. In Paris, cea mai mare parte dintre prostituate sunt dintre lucrătoare, pe cari lipsa de sprijin, nesuficienţa salarielor in ateliere şi fabrice, seducerile şi luxul le-au făcut să întreprindă murdara meserie de prostituate. In România,—in Bucureşti cu deosebire —aceleaşi cauze au produs aceleaşi efecte. Atâta numai că la noi, pe lângă cauzele de mai sus, trebue să adaugâm, cum am mai zis, lenevia şi lipsa de cultură, iu Anglia, prostituţia o exercitată pe o scară mai intinsâ. Numai la Londra sunt mai mult de o sută de mii prostituate, nurafir considerabil ce nici găseşte comparaţie cu numferul a-eestor femei depravate din alte centruri mari de populaţiune din Europa. Se număra la Londra cinci mii de cărcime (3) unde se strâng prostituatele, şi mai mult de şase mii stăpâni sau stăpâne de case publice. De aşa desăvârşită libertate se bucura prostituţia in Anglia, inainte de 1858, că prostituatele din Londrn aveau chiar un ziar ilustrat!... (1) Vezi numărul din urmă al Timpului. (2) La fille par des Homines nnuveaux. pag. 19. (3) La Fdle, par des Hommes nouveaux, şi Classes dangereuscs, Fregier. FOILETON 12 UN DONJUAN POCĂIT (Urmare) V Confesiunea JulieGi Ufito lupte, urmii ea, c.ito suferinţe până in iun holârăt d u, vo corn oin-frevedore ! \c cunosc ensă destul dn bine. spre n, nu me teme că Inimi mea va li trâmbiţata. 1 leschizen-dii-v? sulMul meu. me adresez, sunt convinsă, unui om de onoare; voiuîncredinţa deci o taină lealităţii şi dis-crcţiunii d-voastră, o taină pe care Celestina nu trebue să o ştie ăncâ mult timp. Scarlat judeca că nu iutii trebue să răspundă la aceste cuvinte, decât zicend eu simplitate : — Doamnă. orce ati avea a’mi destăinui, pot -să ascult, căci nu sunt Printre prostituate so deosibeşte : I) 2) Fetele publice ; Fetele particulare ; 3) Curtizancle ; Fiecare din aceste categorii se subimparl iu mai multe altele. Fetele publice sunt de două soiuri : li Acelea cari locuesc in casele de toleranţa ţinute de o femee care le exploatează, şi care de mai multe ori este ţigancă sau unguroaică ; 2. Acelea cari locuesc in particular având mobilele lor, sau cari ţiu cu chirie odăi mobilate. Intre acestea se mai deosibeşte acelea cari povoacâ publicul afară, şi acelea cari aşteaptă clientela la domiciliu, la dănsele, sau in casa de desfrănare. Fetele particulare sunt aproape toate in-treţinute de unul sau mai mulţi indivizi, ceea ce nu le impedică ănsâ d’a căuta clientela prin baluri, Ia teatru, prin grădini şi alte locuri sau localuri publice. Acestea fac prostituţie pe o scară ‘întinsa ; şi sunt foarte periculoase, căci mulţimea clientelei face ca ele sa fia adesea focare de infecţiune. Curtizanele sau Femeile galante sunt o altă categorie de prostituate. Ee sunt mai puţin periculoase pentru sănătatea publică. Aceslea duc o viaţă luxoasă, locuind apar tamente splendide, şi vînzănd favorile lor pe preţuri mari. 8unt singurele cari au oare-care edueaţiune şi instrucţiune, ceea ce le fac superioare semenelor lor şi le măreşte şansele de izbândă in această ruşinoasă meserie. In ce priveşte pe stăpânele caselor de toleranţă, ele sunt mai toate foaste fete publice, cari ’şi-au adunat ceva bani, sau cari au găsit pe vreunul sa lo dea baui, spre a deschide asemenea case, sigur fiiud că comerţul acesta produce. Sunt in Bucureşti 71 case de toleranţa, conţinând 254 prostituate. (Dupâ registrele primăriei). Numai temeile pot ţine case de toleranţa. (Va urma). Demroc. Pentru Comercianţi Ministerul primeşte adesea ori reclama-ţiuni că biurourile vamale de la frontieră vă-muesc mărfurile impuse advalorem ce vin prin poştă la adresa comercianţilor din oraşele din interiorul ţerei unde nu sunt biurouri vamale după nişte valori mai ridicate. Din informaţiunile cerute acelor biurouri vamale resultâ că, mai in tet-d’a-una, vămuirea unor asemenea mărfuri se face după evaluaţiuni din oficiu, de oare ce ele nu sosesc iusoţite de facturi pentru ca sa se poată fixa cu esactitate valoa-lea lor. Se publica dar spre cunoştinţa generala câ toţi comercianţii sau particularii cari primesc prin postă mărfuri ee se taxează după valoare şi cari se vămuesc la un biurou vamal de frontiera trebue sâ ceară espedi-torilor ca aceste mărfuri sa fie in tot-d’a-una iusoţite de facturi originale, căci alt-t‘>l ministerul se vede pus in imposibilitate in stare de a abuza de încrederea ce ’mi arătaţi. D-na Bremard ei mulţămi prinţi'un semn, şi, după doue trei minut! de reculegere. începu astfel: — „Faptele despre cari am să’ţi vorbesc sau petrecut la Grcnobla, sunt acum aproape optsprezece ani. T). şi d-na Dubreuil. stimaţi neguţători din acest oraş, aveau ca pupila o Umbra iată de şapteşprezeee ani. numită .lulictta. „Orfana finea (lela versta do cinci ani, .1 uliul a ii'avusesc, spre a‘i călăuzi primii paşi in viaţă, nici inţelep-b’lc «laturi ale unei mame, nici protecţia luminată a uimi tată. I). şi d-na I’ubreiiil, car u'aveau copii, deduse acostai copile luată iubirea, de care era primitoare inima, lor : dar iubiau pe Julicta ca nişte bPIrăni do şase-zcci ani, că utănd odihna, liniştea, tc-mendu-se de tot ce putea să’i supere in obiceiurile lor. indulgenţi pentru a şi cruţa nemulţămiri.' _„lde aceea .Julieta făcea co-i trecea prin cap, fără control, inioemai ca un copil resfăţat. „Pasionată, dupB citire, si uoale-gendu-şi cărţile decăt dupe gust, sfer- T1MPUL de a .satisface ori-ce reclamatului contra (a naţiunilor făcute. ECOURI STREINE Spania Huită cum asigură „Times- liniştea s’a restabilit pe deplin in Spania. Guvernul a pus mana pe, conspiralo-rii principali de prin diferite oraşe mai mari. Persoanele caro stau in relaţiuni cu Zorilia suntsupraveghia-te de poliţie. Căţi-va din sergenţii revoltaţi au fost împuşcaţi deja. Imperatul Germaniei şi al Austriei şi regele Portugaliei au felicitat pe regele Alfonso pentru potolirea repede a rcscoalci. Franţa Foile republicane moderate înregistrează cu mare bucurie faptul, că partida intransigentă şi revoluţionară a căzut, mai cu totul iu alegerile eonsilielor generale. Cat despre cestiunea Madagascarului, ea a devenit mai arzătoare de cănd cu bombardarea, din partea francezilor, a oraşului Tamatave şi a arestării cător-va supuşi engleji. Păli fi acum nu se ştie positiv ce satisfacţie va cere Anglia. In Tonkingfrancejii au din cănd in cănd ciocniri cu Anamiţii. Tot mai sunt temeri, că francojii se vor pomeni odată şi cu trupe chineze in faţa lor. Despre noul imperat al Anamului se asigură, că este un duşman al Franţei. Situaţia din Bulgaria Foile vicncze primesc din Sofia următoarele informaţiuni asupra situaţiei din Bulgaria : „îndată după sosirea sa. prinţu Alexandru a primit o mulţime de plăngeri contra guvernului. Se vede că prinţu a găsit a fi întemeiate acele plăngeri, deoarece ministru de justiţie Teoharoff a fost concediat. Acest ministru in scurt timp a destituit pe 60 de magistraţi şl pe alţi 10 funcţionari i-a permutat, ceaee a avut de urmare o totală desorganisarc a justiţiei in ţeară. Noul ministru de justiţie Stojanoff a fost invitat de prinţul ca să reintegreze in posturile lor pe toţi acei funcţionari. Tot aşa s’a făcut cu prefecţii destituiţi. Mai insemnată e mesura luată de prinţu, de a se face alegerile suplimentare pentru adunarea naţională, care va fi in curbnd convocată, spre a se ocupa cu ccstiuni importante pen tru ţară. Rusia si Germania Alianţa austro-germană mai ales se consideră a fi îndreptată exclusiv contra Rusiei. Iată ce scrie in această privinţă ziarul „Nowosti:" „Nimeni nu va tăgădui, că Rusia are trebuinţă să se rcculeagă iu in-terier şi că, in această privinţă si-tuaţiunea in care ne aflăm actual- minte, este asemenea cu aceea pe care o aveam in urma războiului din Unmea. De altă parte insă aceste două epoci nu corespund nici cum una cu alta. Atunci Rusia fusese învinsă de o coalitiune a puterilor europene, pe cănd in 1878, mulţămită artei diplomatice a principelui Gorciakolf, am avut a face numai noi singuri cu Turcia. Rusia birui si dobCndi resultate, care, de şi părură mici simtimciiniliii nostru patriotic, totu şi îngrijiră pe stalul vecin none despre sud-vest. Atunci, după resboiul din Crimea, Germania era imbucătăţită şi slabă; acum avem aci o Germania unită, puternică, care nu se prccupă de alt ceva, de căt dc a-şi ridica starea sa economică, de şi cu paguba vecinilor sei. Atunci coaliţiunca europeană se sfărîmă, find-că inimicul comun fusese trântit la păinCnt, ac-tualminte se formează o cuaiiţiune, care — aceasta nu mai e un mister — este indreptată contra noastră. Ziarele oficioase zic, că intreita alianţă represintă intâiul pas spre o none grupare a puterilor ; cel de al doilea pas eu greu se va putea face fără Rusia. Totuşi none ni se parc că, la acest al doilea pas, nu va mai fi vorba despre alianţe, ci că atunci tunurile işi vor spune cu-vSntul lor. Din acest punct de vedere ni se pare, câ o aşteptare pasivă ar fi o politică de o valoare in-doioasă. Rusia a declarat in chipul cel mai solemn, câ doreşte pacea ; dar aceasta tot nu este de ajuns : Rusia trebuie să dea dovadă, că este destul de tare spre a apăra pacea. In acest scop ea trebue să se înţeleagă cu toate puterile, cari doresc sincer pacea. Sunt multe de asemenea puteri in Europa. De şi luată fiecare in parte, parc slabă in faţă cu puternica intreită alianţă, totuşi luate toate împreună represintă o forţă destul de respectabilă. Germania nu doarme; se vorbeşte că Spania s'a unit deja cu intreita alianţă. Nu voim a crede in aceste sgomote, dar sperăm, că politica linei aşteptări pasive nu este politica ministerului rus al afacerilor streine, ci un vis plăcut al amicilor noşlri din Vieua şi Belin.“ CRONICA AGRICOLA Recoltele Ştirile cc ne vin din ţară cu privire la recolte continua toate se ne arate situaţi ţinea ca foarte îngrijitoare : giăul e in micâ cantitate, porumbul iucă mai mult, şi tocmai aceasta este averea si viaţa ţâranului. Secara nu lasă nimic de dorit in ceea-ce piiceşte calitatea. Ce folos insa ca cantitatea e slabă in îaport cu anul trecut ! — In judeţele Brăila, Ialomiţa, Buzâu, Ram-nieul-Sârat şi altele, situaţia e asemenea rea. Porumbul şi meiul au acum mare voie de ploi, dar nici o picaturi nu de sus. Seceta continua a distru duetele ce ’i mai resistau incâ. In cea-ce priveşte fânul vom avea nul acesta mare lipsa. ge toate p j Araturile de toamna se fac acum cu n greutate din causa useâciunei. In Statele-1 nite recoltele de estimp nu bund aşteptărilor; resultatul lor se cifreaz i 057.1)90,700 husele, contra 404,310.~0t in 1882. In Anglia, constatările făcute acum urma presmtâ situaţia mai puţin iriiuu» de căt se aprecia acum doue seplăinmj Se evaluiaza producţia astfel : grâu Olt orz 94 ■ ■ ("‘i» - ---- ovez 106.6 ; 105,01, 101.6- 9(t 112.6 in 1882. Cifra de 100 e luata ,| t unitate de mesura, represintăud o rect medie. î Isprăvile catolicilor I Sfanţului părinte de la Roma, ’i-a tră‘ iu cap sa ne tacă catolici şi prin asta li-ral1 2 3 şi culţi. Or fi ei mai morali de cât nIV Faptele de toate zilele ne arată cu pris ca „nu". Aşa, de uuă-zi, când toată Iti era in jale pentru catastrofa din Ischii făceau alegerile comunale ca sâ ’si asig locuri in consilii. Ce suflete nobile ! In Franţa insă s’a întâmplat un scanjl şi mai mare, ceea ce ne arata chiar azA ce degradare se găsesc. Un popa Duelau j. din Samt-Mariens, a atentat ia pudoil mai multor copii daţi lui sâ ’i inveţe cat Adhemar G. copil in etate de 14—15 ;î povesteşte că in 1881 abatele Duchai» care, sub felurite pretexte ’l-a impedi. sa se spovedească, ’l chema la el in fief,, re seară in timp d’o luna ca sâ ’l iin|* catehismul, in realitate insă săvârşea cu» lucruri infame. Copilul povesti aceste fa unui camarad, lui stăpânul sâu şi unei n-tuşi, dar aceştia n’au cutezat nici-cum t. leclame justiţiei şi astfel nu s’au cunosit aceste lucruri in timp de doi ani. Instrucţia a dovedit câ Duchamp se t-cuse culpabil de acte de asemenea nat a asupra mai multor copii încredinţaţi lui. -supra unuia losef J. chiar faptele s’au * petat in timp „de 4 ani." In martor. „Grenouilly" afirmă că |i prins infr’o porumbişte ; arestatul spuseji e victimă calomniei. Şapte-zeci de martori, au fost citaţi e ministerul public, şi de apăiare, afirmin acelaş lucru câ : Duchamp a atentat la )► doarea fu tor copiilor iucredinţaţi lui, li (îind-câ sunt mulţi, curtea i-a impărţit n doue serii: uui mai mari de 13 ani. şi r* mai mici. Acuzatul răspunde la toate astea zică! că e urât de partidul republican şi ace» a inscenat o calomnie infamă; insă e |l observat ca din toţi reclamanţi numai uri e republican, cei-alţi aparţin familiilor an» republicane şi clericale. Acesta e oare „progresul moral" cu Ljd re vrea să ne pricopsească infalibilul ’ (hesboinii. l>-‘ ■fi ii şise, la şasesprezeoe ani, tot ceea ce biblioteca tutorelui sin avea ca scrieri do poesie şi do romane. Spiritul seu, deja dus inspre exageraţie, tu coprius de o mare exaltaţie dc idei şi de sentimente. Caracterul seu căpătă un fel do lustru de inspiraţie, ce inşela pe d.şi pe d-na Dubreuil. Visările melancolice ale .)idiotei erau atribuite inedităi'ilor unei inteligente prematur serioasă ; bunii oameni mergeau până acolo că o admirau şi o propuneau ca pildă tinerelor sale prietene, cari erau luate drept, copilăroase şi uşuratice, Mimică ele se dedeaii cu plăcere la nebunatica, bucurie, a vers-lei lor. „In a lari condiţiuni, părăsită, cu totul neexporieiiţci sale, aprecierilor sale false, iieciumşlinţei sale de lumea reală, -Iuliota putea, oare să uu cadă in cea d'ăntei cursă ce i s'ar fi intins ? Jntr'o zi, şezend in faţa căminului din salon, se afundase in citirea unuia din poeţii sei favoriţi. Atenţiunea i era aşa dc mult absorbită-, câ nu vezu cum o bucată do lemn că-! zu aprinsă la picioarele ei. Eoc-liia-i luă deodată foc. Nenorocita tată se sculă spăimăntată, mărind flacăra I prin umbletul seu de colo până colo. D. şi d-na Dubreuil, atraşi do ţipetele ei, dar paralizaţi de frică, mi ştiau unde le mai este ‘capul. „In momentul cănd incepu.se astă scenă de confesiune, sgomotul clopoţelului anunţa, o visită, Deodată, uşa salonului se deschid* : uu străin se apropie de -liilieta cu mult sânge rece, desfăcu mantaua, sa, acoperi pe fată, şi stinse, astfel flacăra. „Vestmintele .liiliolei erau arse; a, scăpat cnsă numai cu alăt..." — Ciudat lucru' strigă Scarlat. Iii calea destinului misirii suntem împinse cale odat, i prin incidente toarte ciudate, zise d-na lire-mard. — Mirarea, mea nu se referă ia această relicxiune, dar la. o apropiere... care emi pare dc altminteri puţin probabilă. Scuzaţi-me dar, doamnă, eă /am in -erupt,. Dna Bremard urmă : „—După ce se liniştiră puţin, d. şi d-na Dubreuil ridicară, o privire de recunoştinţă spre acela car# scăpase pe pupila lor ; chipul lui lo era. necunoscut. „—Cui am onoarea să vorbesc intrebâ j. Dubreuil înaintând spi străin. .,—Sunt bun prieten, respunse i cesta. cu unul din corespondenţii ii tale din Paris. 0 afacere m'a adu la Grcnobli, şi. fiindcă o să me n ţie mai multe luni, acest prieten’mi-dat, spre a 'mi deschide intrarea ea» sei d-talc, o scrisoare dc rocomail daţiuno, pe. c-are ine grăbiam a \’: inmăna. Me simţ ferici! că n ani pen dut nici un minut, de oare ee mima nerăbdării mele datorcsc că am pu lut fi Folositor domnisoarii. .. D. Ulivier (permite-mi a desem na pe siiain cu acest prenume,), d Dlivier ora un bărbat de trei zec până la trei zeci şi doui ani, eu < lisionomie frumoasa, eu maniere distinse, înzestrat cu o vorbire uşoail jf şi plăcută. El fu foarte bine primit ii casa Dubreuil. (Va urma). Traci, do lliMiiroc. 2 patologie dinamică pre coincidenţa şi desvoltarea a epidemiilor în diferite ţerî vecine, putem dice în 2 vorbe învecinate ale globului la o L găsindu-se espuse la aceleaşi telurice şi cosmice, infecţiunea e nasce pe mai multe punte de cum succesiunea unor indusese în raport direct cu mişcă-■tulul, epidemiile miasmatice nu in aceste [diferite ţerl, de cât ■ od consecutiv acestei teorii a migraţiune! acvatic. se va opune p te propri-Umituiei gaiţelor. Se va obiecta, lială. că aerul infectat înainte de J j{ la suprafaţa pămentu'uî, se va ocianul atmosferic, şi că influen-eră va fi nimicită în timpul mi-sale. un» ce, pe cât timp o ploaie abondentă produce un efect contrariu ; 12. Intensitatea şi perniciositatea ende-mulor iu comparaţ.une cu epidemiile venind din depărtare, adică, comparaţi epidemiile peregrine; de pază, de ani 45, cn lîca sa vilrigă Marin 1\ Pupăza şi o fata Marin Ilio Damian din comuna Dobriţa, judeţul Gorj, ducându-ie in muntele Dobriţa ca să culeagă smeura v cu şi dând o ploae torenţială, ’i au trăsnit pe , |căle c‘n<,‘ Împreună cu nn căine ce era cu 1 u tote astea, dâcă aerul nuasmatic pe ' dfinsii vem'iinri i . , „ . , , F ueuşu, îemăind po dată morţi şi la cerce° parte perde din concentraţ'unea sa lare ql1|ni.;iQ . . i mie, autonta-ea comunala i au găsit morţi la un loc, in zioa de 31 Iulie aj u !te acestea, repediciunea cu care 0,fu siunea gazele, depinde de “ |S de densitate a acestora din * aerul pur şi aerul miasmatic n puntul de vedere al densităţii -e apreciabile, difusiunea nu pote [de cât un rol subaltern, şi în a-diţiunl aerul mia;matic n'ar pu-,r d.- cât prin dispersiunea fisică lor sale. cunoscută migraţiunea dublă a Iniasmatic, tote lenomenele cari opagaţiunea epidemiilor de in-[găsesc o esplicaţiune perfectă şi cu datele sciinţeî, atunci se va ilesne: iisposiţiunea particulară a epide-iismatice şi propagaţiunea 'lor Ictpţională în direcţiunea locurilor o: a riurilor şi a drumurilor ce-■vl; — asemenea în părţile băltose, in porturile de mare şi în oraşe, 1 Mondiţiunt topografice favorabile inii : densitatea şi tenacitatea acestor in locurile indicate comparativ miile localităţilor, avend carac-Iffiuse; lîPosibilitatea desvoltăril originare a ifijmiilor miasmatice pe îoălţiml consi-j-Âi/e, atât cât nu trece peste cele din m limite, unde pote atinge vaporisaţi-■Ticărcată de aerul miasmatic; JRversitatea modurilor ce epidemiile ’sfn ferem, aci ridicându-se, aci sco-l-se prin declivităţl; când înaintând, rogradănd ; [fluenţa vătămătore a aerului după sorelul ; causa este diferinţa tem-solulul de aceia a atmosferei, vapori de apă. Tărâmul care pas-hal mult timp temperatura sa ri • j & de cât atmosfera, continuă a pro-I Bfaporisaţiunea încărcatăde emanaţiile aerul miasmatic perijând sprijinul vapori, răciţi brusc, cade din nou locul de unde a plecat, fără să ti t ceva din concentraţiunea sa.—A- Î ţeste incă un cuveut maî mult, ca tăcorose, proprii ţerilor calde şi .Iv'intose, să fiă atât de perniciuse ; epidemiilor intense pe mare, de continente şi de insule ; mias-ajung aci de cât după lungi tra-Sflparc .le fac să per^ă din concentra- unitatea relativă ce privesce epi-► miasmatice ale locurilor depărtate —kmurile porose ; Inâuenţa constantă a svântăreî solu-il’ra dispariţiunel epidemiilor şi cu } terenurilor prin druinage ; H'ifluvnţa frigului prelungit asupra fiţiunel epidemiilor şi recrudescende-Jr pe dată ce, prin concur ul cir- rnţelor, contingentul aerului miasma găsesre reinoit. — Acdsta este ll bibernaţiunea epidemiilor ; Propagaţiunea unor epidemii fâcen-cate odată in direcţiunea contrariă tulul care bate, puterea vântului,’ ia diiecţiunel primitive a curlul 1( să o modifice şi chiar să o tae, H o scurtuje. Miasme'e atunci vora-pămentul mal de aprope. Cil tote ddcă ventul ar sufla cu forţă şi cu lornicie suficientă, aerul miasmatic ’ea fi lesne risipit şi epidemia ar concentraţ'unea sa prin trajecturile parcurse influenţa sa deletera pe de altă, este cu atît mal mult simţită de populuţiunî, cu cât ea este maî prospătă şi maî ne-obicinuita cu organismele umane. Pentru acestă causă, unele epidemii peregrine sunt câte odată forte deletere, mal cu deosebire )a, începutul lor, cu alte cuviufe, atunci când acomo-daţiunea organică n’a venitîncă în tni ulfuncţiunilor tulburate ; 13. Causa dîmlnuţiuueî de intensitate a epici,miilor când ele câştig în extensiune; 14 Imunitatea unor ţetî contra unor epidemii miasmatice, din causa condiţiu-nilor climatice şi a distanţei ţgrilor cu endemiile în chestiune ; In sfârşit, sar recunosce adeverata sorgintă a controverselor, carî planâţlă între doctrina cOntagionistă şi doctrina opusă, de unde ar eşi o fericită concilia-ţiune. (Prog. Med. Rom.) Hebus. ACTE OFICIALE Domnu Ciheorgbe Bucşâiiescu s’a numit in postul de director la arestul judeţului Suceava, in locul domnului N. Teliman destituit. Budgetul veniturilor şi cheltuelilor de prestaţii din judeţul Dorolioiu, care a fost întocmit numai de comitetul permanent in lipsa consiliului judeţian şi care fusese aprobat şi pus iu aplicare, revâzându-se de consiliul general ce s’a constituit şi incu-viinţindu se de densul fără a introduce alte modificări d: cât adaosul de şease cantonieri necesari la cantoanele de pe linia judeţiană Herţa-Maraorniţa şi suma de lei 1.670, plata restului din preţul construirei cantoanelor, s’a aprobat din nou acest buget ast-fel cum s’a votat de consiliul general, echilibrat la venituri cu suma de lei 58.022 48.350, bani 40. pe toţi trecut. Accident. — In ziua de 30 Iulie, locuitorul ’Nieolae Stau Sitaru dm comuna Diăgâ-neşli, judeţul Olt, allăndu-se in lucru la maşina care batea grâul şi, alunecând, batoza ’i a apucat piciorul stâng, retezându-1 din ghenunehi. Pacientul pe dată a fost trimis iu căutarea spitalului. Foc.— r 11 noaptea de 31 Iulie, a luat foc armanul de pe moşia Albeşti din judeţul BuzOu, arzând 15 clăi cu snopi de grău. Focul, caro s’a ivit chiar de la clăile cu snopi de grâu, se crede că ar fi provenit din scântei de la maşină sau de la ţigara vre unui lucrător ; iar paguba causată se urcă la cifra de 120 lei. bani 50, iar la chelueli cu lei lăsând un escedent de lei 9.672 1' |t r 3 fca , r ’ v-tia ce (jiserăm despre puterea i ^uI se explică asemenea şi la canti-j ploi ; în timpul uneî epidemii, o fjtrecătdre este mal mult pernicidsă ly propice^; ea măresc: vaporisaţiu-rj'i1 cantitatea emanaţiunilor miasmati- Din Districte Iimotători pe mare—Poştei i se scrie următoarele din Constanţa : „Duminica, 31 iulie, am avut o petrecere in Constanţa. S’a organizat o întrecere de înotători pe mare, 13 din oameni de serviciu a marelui Otel Carol I, de diferite naţionalităţi, au luat parte la această lupta. Distanţa intrecerei era de vr'o 700 metri de la baia bărbaţilor pana in dreptul otelului Carol I. Timpul era râeoros. Valurile foarte mari. La orele 4 p. m., semnalul este dat prin o detunătură de puşcă; înotători se asverle in mare, şi iueep a brazda care mai de care valurile mârei. De la început insa lupta părea ca era a se decide intre trei mai ales dintre înotători, care trecuse mai inainte. Inotarea a durat una şi jum. ora. Primul biruitor al luptei, care mergea cu 20 metri inainte acelor mai inaintaţi din eon-luptatorii sâi, a fost d. Binder, german, secretarul otelului Carol. El a luat premiul I constatator din 45 fr. Al doilea a fost un chelner de la otel, care a primit ca premiu o puşcă. Dintre înotători numai doi au fost siliţi a renunţa la lupta pe la mijlocul ei, suindu-se in o bai ca ce’i seconda pentru caz de pericol, toţi cei-lalţi au sosit la puntul fixat, uni mai naiute şi alţii mai pe urmă. Pe malurile mârei, in dreptul locului de intrecere, era foarte multa lume. Primul biruitor a (ost salutat cu u-iale nesfârşite din partea spectatorilor. Trăsniţi.—In zioa de 12 Iulie câzând o ploae in comuna Florii, judeţul Olt, a trăsnit prin casa locuitorului Gheorghe Minţâ, ucizând 2 pisici şi o cloşca cu pui, cari se aflau in c-asa langâ sobă ; iar pe femeia numitului locuitor, care in acel timp dormea tot lângă sobă, nu a atins’o, dar a fost ameţita ca 5 ore, dupâ care işi a venit in simţiri. In zioa de 27 Tube, un băiat, anume Dumitru X. Vlăduţ, de 16 ani, cu sora sa Institutul Negri in Galaţi Publicăm aci comunicarea ce face d-1. A. Badn părinţilor a căror copii au fost Încredinţaţi institutului sfiu rInstitutul Baclu*. Acest harnic, n obosit, inteligent luptător pe terenul cui turei naţionale, tocmai in acea parte a RomâDiei, care e aproape cu desăvârşire copleşită de străini, nu'si putea mai bine termina opera sa de şapte ani de zile, de eăt transmiţfind’o unei a-ociaţiuni atât de importante, cum este cea alcătuită de d-sa in Galaţi, din profesorii sfatului cei mai buni şi căutând ast-fel a mari aceasta instituţiune. Publicul român ştie frumoasele resultate, ce a dat „Institutul Radu ;“ acum Institutul Negri, la care va conlucra şi d-l. Radu in asociaţiune cu d. Ion Oelâ-ţeauu, directorul gimnasiului, Dim. Ceikez profesor de matematica, N. Filipide, directorul şcoalei Normale, G. Petroniu, profesor de şţiinţele naturale la gimuasiu, A Nieulescu profesor de limba latină la gim nasiu, G. Cardaş, profesor de ştiinţele naturale la şcoala Normala, Ion Otescu, profesor de matematice la şcoala normală, Io-vianu profesor de Geografie la Gymnasiu, N. Pacu, profesor de Religie la seminar, 0-ferâ toate garauţiele unei bune şcoMe. D-l Radu singur ridicase şcoala sa la nivelul celor rtiai bune şcoale. D-sa a introdus mai ântai in aceste părţi sistemul intuitiv, de-seiunul cu mana liberă şi cartografia, fi-sica şi chimia esperimentală, precum şi iu-veţămentul limbelor străine moderne in-tr'un mod sistematic şi cu succes pentru elevi ; iar din secţia sa com rcială au ieşit o mulţime de tineri cu cunostinţi solide, cari şi-au găsit imediat posturi bine plătite. De sigur că unite atatea forţe didactice vor putea şi trebue sa lucreze şi să producă şi mai mult. Felicitam din inimă pe iniţiatorii acestei asociaţiuni, care nu poate fi de cât folositoare cuiturei naţionale şi dorim „Institutului Negri“ tot succesul. Onorab. domni părinţi La 1876, când am înfiinţat institutul meu sub numele de „Institutul Radu“, n’am avut in vedere de cat interesul tinerei noastre generaţiuni, proba cei 7 ani de o muncă neobosita, onesta şi desinteresatâ, şi jertfele ce in toate direcţiunile am făcut. Astăzi spre a da şi o mai mare întindere a cestei şcoale, care a dat din sânul sâu atâţia tineri bine preparaţi şi cari parte urmează studiele mai inaite, parte absolvind clasele comerciale ale in-titutiilui meu şi-au găsit imediat esistenţa , plasându-se in afaceri comerciale , am constituit ; 1 cu 9 din cei mai eminenţi profesori de la şcoalele publice din Galaţi o asociaţiune, in care voi continua a lucra ca membru cu acelaş interes ca şi pftna aci. Institutul nostru va purta d’aci inainte numele de „Iustitutul Negri", in numele nemuritorului bărbat de stat. Parte pentru a’şi putea face onor. profesori de la gim-nasiu şi alte şcoale mai cu înlesnire studiele, parte spre a putea servi şi familiele găiăţeue, Institutul se va plasa mai spre c litrul oraşului in casele A. Feti, strada Foţi. Institutul va coprinde 4 clase primare, U gimnasiale şi 4 comerciale şi pe viitor. Maria, de ani 13, femeia Parascbiva P. Pu- '„Elevii de gimuasiu vor depuue insa esa- menele regulat la gimnasiul statului," unde ’şi vor primi certificate in regula. „Clasele comerciale" se vor ridica la nivelul scoa-lolor din străinătate. Spre acest sfârşit aso-ciaţiunea a luat toate măsurile necesare. Cursurile atât primare căf şi secundare vor incepe in acest an la I Septemvrie viitor. Nu putem incă şti dacă reparaţiunile caselor Foţi vor fi terminale păna la 1 Septemvrie, ca sa putem deschide şcoala in ele; in cas contrar şcoala se va deschide in casele mele unde a funcţionat „Institutul Radu" şi va continua a funcţiona păna la St. Dumitru viilor, când apoi se va muta in numitele case. Un anunţ special se va face in această privinţa. Comunicăndu-ve această, vă mulţamesc de inerederea, cu care m’aţi onorat, şi ve rog a fi convinşi, ca asoeiaţiunea cu puteri unite va tace tot posibilul şi nu va esita a face ori-ce jertfe spre a ’şi indeplin greaua sarcina ce ’şi impune. Ori-ce informaţiuni se pot cere de la d-l I. Cetâţiauu, directorul gimnasiului şi pre-şediutole asociaţiunei şi de la subscrisul. Bine-voiţi a primi asigurarea distinsei mele consideraţiuni. Al. Radu. FELURIMI Pe moşia Madârjeşti, comuna Sărea judeţul Iaşi, in zioa de 20 Iulie, s’a găsit in-tr’un lom de păpuşoi de lâuga şoseaoa naţionale de către femeile Maria Gh. Buliga şi Ioana Coman, un copil de sex femeesc lepădat. Acest copil s’a luat de locuitorul D. Moise, care a arătat dorinţa a'l adopta. In noaptea do 21 Iulie, luând foc târgul Cârciovului, judeţul Muscel de la cafeneaoa aflată in acel târg, au ars şetrile, banul şi acea cafenea, precum şi marfă in valoare de 6.000 lei. In zioa de 27 Iulie trecut, fiul Ion V. A-chi:■ ■ din comuna Retevoeşti, judeţul Muscel, auume Ion, in etate de 4 ani, s’a găsit seara, pe la orele 5, inecat intr’nii puţ de lângă casă. In zioa de 23 Iulie trecut, locuitorul Va-sile a Veloai din comuna Budeştii-Ghicâi, judeţul Neamţii, care suferea do alionaţiune mintală, s'a inecat in iazul din cătunul Cli-meşti. La 28 Iulie trecut, locuitorul Costache Parvan din comuna Negrelii, judeţul Gorj, ducându-se a lua lemne din pădure, a căzut un copaciu pe el şi ’i a causat sdrun-cinarea spetei ; s’au luat cuvenitele 'măsuri pentru a fi trimis in căutarea medicala. De către necunoscuţi puDaudu-se foc pă-durei Statului de pe raionul comunei Căr-jelari, cătunul laba, plasa Macin, judeţul Tulcea, a ars lemne in intinderea de 50 pogoane, arzând pădurea un [timp de 48 ore. In zioa de 15 Iulie, un copil, in etate ca de 6 ani, anume Gheorghe, al locuitorului Petre Spahiu din comuna Calceşti, judeţul Gorj, eşind cu un braţ cu costree din gradina in oborul casei, şi impungându’l nn boa al său, pe data a şi murit. In noaptea de 20 Iulie, locuitorului Marin Ganea din comuna Yărăşti-Obedeni, judeţul Illov, i s’a aprins casa ; focul a provenit din causa fiicei sale, care se urcase in pod cu lumânarea aprinsă să ia nişte obiecte şi, casa fiind învelita cu trestie, a luat foc,arzăndu’i tot acoperişul, scăpând, eu ajutorul locuitorilor, pereţii casei şi obiectele dintr'ănsa. Ştiri Teatrale Teatrul Dncla.—Direcţiunea Grigore A. Manolescu. Marţi la 9 Augu.-t 1883. Re-presentaţiune extraordinara, data in folosul victimelor de la Iscliia, prin iniţiativa onor. Redacţiuni a ziarului „L independance Rou-maine," şi a d-lui Gr. A. Manolescu, din acest Teatru. Se vor juca piesele : Matul, comedie-draină in 2 acte de d-nii Bayard, Davesne şi Boufl'e.—Tradusă de d-nu Gr. A. Manolescu. O ceaşcă de ceai, comedie intr’un act, jucata de d nii Manolescu, Pe-treanu, şi D ra A. Popescn. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A e: it de sub presa : Codicele comunale complecte, coprin-zănd toate legile decretate de la anul 1878 până la închiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi rămase in vigoare, aducă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postalc şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala cea electorală. a Consilieloi judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a percepere! contribuţiiiiiilor, a impositului de băuturi spirtoase, a burselor de corner ciu, a recrutărei armatei (complecta), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a flxărei şi gradaţi unei re-munerarielor corpuini didactic, a infi-inţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. De venzare la librăriile d-lor Socec, fraţii Ioaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primarii capitalei, cu preţul de 4 lei. Ortodoxul, foaia eclesiastica (dirigiatâ de dr. G. Zotu) Nr. 31. IV, cuprinde: Papismul şi starea actuala a Biserici ortodoxe in regatul României, memoriu cetit de P. S. episc. Melehideeh in sesiunea de primă-vara a Sf. Sinod, a anului 1883. — Dare de seamă generala despre situa-ţiunea morală şi materiala a societăţii c e-rului român Ajutorul. — Şedinţa de la 14 Iulie a sântului Sinod. — Diverse. CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu iucepăre (le la 20 Maia 1883. La ploejti, Buzău, R-SSr.it, Focşani, MSrSşeşti, Bacău, Roman, laţi, Galaţi şi Brăila (rreu accelerat) iO ore 46 mionte seara. La Ploeşti (Sinaia, Predeal) Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşaşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 orc dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşt1, Sinaia Predeal (Tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul mixt la Bnzău, R-Sărat, Focşani, Măraşeşti 5 ore 30 m. d. m. I.a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vărcio rova 8 ore 15 minut. d. a. (trenul fuJger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 80 m. (trei. de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) U_ore 10 min. d. a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Baeăn, Măraşeşti, R-Sărat, Bazăn, Ploeşti (trenai accelerat) 5 oro dim- Do Ia Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de p-.r-soaue) 4 ore i5 m. d. a. De la Jlărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) 11 ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (treDnl accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vărciorova, T-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. Beara (trenai acceler.it 11 ore 2O rum. i-uainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : S ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimiueaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (imani mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TAC1U » No. 60. Strada Lipscani. No. 00. Pe eitia de 9 august 1683. Imiiip 5olo Renta Amortisibilă. . . . 931/4 93* 5"|n Renta Română Perpetuă , 9111. <> 2'/. 6°j0 Obligaţiuni de stat. . . . 98- "S3,4 6o[o Oblig. Căilor t- Rom. regale lu2--- 103 5o/o » Monicipale .... 83'/? 841/, 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1 zS 2- 2S6--- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . y 0l(2 91 - 7oio .» Scrisuri Rurale. . 1013;4 102i'. 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 878l4 88 ’ bo[0 » > > 97' 98- 7o[o > » » ion/ lOz- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 31’L KS Acţii Bincei Naţion?le Române2501 1 dU5 1410 , , Soc. cred. mub, rom. 2o0 1. 213--- l 1 | - > , > Rom. de cou-trucţii 5001. 605--- 5 9- , > , de Asig. Dacia-Rom 300 1. 420 --- 4z5- > > > > > Naţionale 200 1. 242--- 240- Diverse Anr contra argint. . . . 2 M, 2.3|,- » > Bilete de Banque . . 2 >1, Z.Sp- Fiorini valoare Austriaca. . . . 2 11 2.13 Mărci germane....... 1 23 f .25 Bancnote franoeee...... 99 '| 1C0‘J, TIMPUL îl ■ mt cele mai bune din lume* fi li P^^5iIU 150 fiiedaile pn,rne ,, II îi IV cX0O>!K>5— ■ —i.C'C AKVOQ/s PRIMA CASA de CONFIENTAjnTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2, Coiful Slradei Şelari şi Covaci No. 2. Pentru sesonul de Vara am primit din propria noastră fabriea-ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage de Garn. Travers, eto. Costume de Caşrnir, Orleans şi Docs englesesc, Veste broşe de Does şi Piquet, Mantale de voiage de Does. vert. ST144 cu deosebire momauuuiu Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert. Costume eu şi fără talie de Diagonal, Şeveor, Camgarn şi reflot gro- PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri reouno«cute de moderate CAVALERUL DE MODE ADEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE R I O O R XD FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogite pe !ăn>â ac J.unea antiblenoragica de Copahu. Ele nu obo.se.scu atomahul si„„ 1 ; diaree nici de Copahu. Me nu obosescu sLomahu! reja consţitaesuu medicamentul prin cseeîenjâ in tratarea °b6le!or contagiose a ambelor scese, scurgeri vechi seu recente, cutare a besieei rea fura voie aurinului 1 1 Şi cui ze- IJe la linele tratamentului, şi calul ori-ce durere a dispărut u*ul INJECŢIUNU UIC01-ÎI» ""D..... infailibil dea....Iul» vindecarea şi deal tonice >i «stringente, evita intercerea ADEVERAT SIROP DEPURATIV ^ I C O R E. FAVROT Areal sirop este ncăpart pentru a vin deca cu descversirc mr.iadiele uelei si „ „ ■ iu a sfirşi de a curaţi sangclo după un tratamentu anti-sitilitic El feiesee ileifte accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. iMiw*n ' tlebue a lepăda, ca colilia faCMO Mricttlăaâ tOte medicamenteY IiILORD. care nu vorfi purta sigliulu C KAVf.OT medicamente < /!/ f'OS'/ I d b’Oh'IML- t ‘ Fanrot. 102, fir ,du Rirhelieu In /‘arie ■ I, /..-iz, l arovtu. hon,., . Rucuretci. Ritadorfe,. /urne,- 77,r,/ • .dd-Tut, ^. )n \t.,,,un hurt,lr,.-h; Umila, />/«{,». Kiu./m-K Crajnra }Cf LlhjMlt. bchulkr; Uarlad. Ureltner, «. in U,te farmacii , MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE •*- A LUI SINGER PARIS, 18 7 8 Medailâ de aur rate lunare Garanţâ sigură dată inscris. Ori ŞÎNGER ce fcpadt«sul new-york. de sus a 8 luj p i , rabncel. G. NEIDLINGER,A§ent general. ii ii «i O 4 VINdeG.SEGUIN Şâsse-deci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita efficacitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fiă ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro ae, fule, ehlorosă, anemiă, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; nă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împeaeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vărstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL Păannacla G. SEGUIN, 318, me salDi-Rooorfi, PARIS INSTITUTUL MEDICAL BUTURESC! fi : strat la vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3 Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Serviciul Ia domiciliu, 8. Consultaţii Medi cale. SECŢIA HIGIENICl 1 Bae abur..................3 — 1 bae de putină en şi fără duşi lei 2,50 ^ » „ „ „ » b ciment pentru medicamente .... % 1 du.şă rece sistematică . . ] 50 BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA Băile de abur sunt deschis dimineaţa 7 ore NOTA. 1 in toate zilele de la pănâ Ia 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o dată pe săptămâna Vinerea, la 6 ore di mineaţa până la 1 post meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direct!» navi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, dupe cele mai bune sis teme ; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D- Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiâmat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodâ No. 9. alături cu grădina Uuion-Suisse. Fântâna Rohitsch (bai) ştiria inferioară Stdţia sudică a calci ferate Poltschach 0 celebră beutură acrişoară : o climă umed-caldă, subalpină ; băi de oţel, băi de apă rece. Mai ales contra boalelor organelor digestive. Excur-snini admirabile ; salon de cură ; mu-ssică, concerte, tombolă, etc. etc. Prospecte gratis. Le pot comanda locuinţe şi apă la Direcţie. I. HERTER ATELTER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Unor. public atelierul meu artistic aranjat după syst.mul cel mai nou şi prevăzut eu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’aavul incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de această artă precum : Reproducţie, lucrări m starea naturală etc.-Orele deposatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cat şi m timp innorut de la 9 ore a. m uăna la 4 p. m. In acest atelier pictura originale de venzare. se găsesc şi tablouri in Par la prăsente j’ai l'honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’aprăs Je systăuie le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neuK - l.es pnx sont răduifs et le travail tr8s fin. L bonorable public quj n-a na encore eu 1 occasion de se convainere re mon travail n’a qu’A nous honorer de sa prâsence et nous esperons qu’il s assuredâ facilemeut de la pefection de mon atelier On se charge de tonte espece de travail concernant cet art, comme: reproduction travaux a 1 etat uaturel etc. — On Den ’ poser tous Ies jours. que Ie temps soit beau •’U couvert, depuis 9 heures du matin qu â 4 heures apres midi. jus- -i^L-a.q--a.sx3şttj: DE T'titf Boi « a COLONIALE SI DELICATEI. D. G. ICIAN VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi şi onor. public că pe lănqă articolele necesari la menagml casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Amset dublu d« Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martlnlque Banane de la^ayona. Benedictin-BIUw de China anţifebrlc. Biter din via ibrovidenzei anti Coleric m ’ j‘..!erde de la gra.td Cl.artreuz Francia. Cnraso de Olanda, alb Verde şi orange sec, de la VimandFockin Pipermînt, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francii? (oguac vteux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnernrl tot felul de gusturi delu Mărie Brisard, din Bordeaux mita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevă- rate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac' Rhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. cognac.. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia. Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de Ia Cotnari Odo-beştJ, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, servi ciul conştiincios. qu stima, D. G. MOCIANU. & •***********x************200*1 * CONSTANŢA DA k'IPPIk' chirurg-dentist. Tâ-• H- IMDmIiXi mădueşte dinţii bol- * * % * * * * * * * * X * X X î * Staţiunea I îaliicara MARELE HOTEL CAROL I MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MARI 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDA PE MARE Mare, udă de mâncare, saloane de convenaţiune de jocuri şi de c \ J reiuri foarte moderate, aranjamtvte speciale pentru şederea indelumVa, Stagiiuioa Dailor < a ii începe la iunie 18 lipi Duecţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce ş tea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor nora cu presenţa lor. Vor avea joc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe tebs făe cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cub "finon curi de artificii. Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şidr.ă lo Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleusli-rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiult ■< Jff SlOSCi lei NEt £************x** ****x*-i x***ŞC:Kt * * X X X X X X X X X X X X X X 5 X X X X X IPSOS DE CAM PIN A CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFT1NA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la |)-mi K Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 MEDIC Şl CHIRURG Hmilele de găt. gură nas şi „rer,,i tratează prmtro artă speciala. lost D-cu |. BRAUNSTEIN aspirant de medic secondar in Viena cIl“lcele *ui Braun (boale de femei si i'i'U'p^1 a, U‘ Hebra (Sjpbilis şi boale de 1 o®1® Consultaţmni de la 3 — 5 ore p. m S"'a,la Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei) lyografio Mtulwu sala xneatrului Bmel. FOTOG J tAFi prea interesante şi picante trimi s plic, piătindu-se 12 bucăţi 5 fl. 3 şi 2 ; Humpler, Konigsberg, Pruna. Steind. Querstrase. 3. C. loge asupra unor lectura picante gri ,/iii 111hiiiiiiniiiiianinnmiiPii 11'ini" in m #>’• r