I MARŢI 9 AUGUST 1883 Admiiiwn-im,, Oalea Vii-t.» Hei IX ABONAMENTELE n tKitk ţari, p<" an . . . » pe ti Ioni . , pe 3 luni. i.. (treinitate pe au . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei ''i ţimAotale $* priimeic I» Umî6i«ti-»ţ|« ANUL AL VIII—No. 174 Capitali 10 bani numiră ţ Districte 15 bani numim r Bucuroşii, 8 August 1883 Am mai zis’o ca a fortifica ţara te o trebuinţa imperiovsă in iute-isul feririi teritoriului ei de vre-o ^prindere, de vre-o invasiune, şi in urmare a asigurării existenţei le ne\ăt5mate. Este dator un guri sa cugete a îndeplini aceasta j cesitate, pe cat ar putea-o face mai p, şi mai de grabă, adică iute fâ-pripire şi cu bună chibzuinţă, ttie aceea noi am dat deplină a-bare dispoşiţiiuiii guvernului ac-l de a rădica oare cari intărituri n tara, şi promitem a-1 sprijini totuna pe acest teren al realisării Cloacelor de apărare. Insă nu-1 vom iţea urma in fantasiele sale, mai cu seamă intr'o aşa gravă cestiune, <şi cu o tare voinţă ne declarăm dotaşi a ne rădica cu toată indignarea W eontra-i, cănd, in executarea ideei e fortificare, s’ar amesteca spiritul tle speculă, tendinţa de a se asigura ijloace numai de profit favoriţilor iU asociaţilor puterii. Este atăt de ră şi atrăgătoare de răspundere ifcdeea apărării naţionale, in căt ceea jCe mai cu seamă nu trebno să se ijv&ză este profanaţi un ea. ■ Guvernul actual a cugetat să in-ffeplineaseă, cerinţa fortificării, a do-'’^lcdit un credit pentru aceasta şi a • Ifiămat chiar un oficer cu renume, celebritate europeană in arta de a #fcifica. Ar zice cineva că a luat lu-destnl de serios. Dar seriosul se !#»* in combinaţiune, iu planul tras mtru executarea deplină a. unei eneralul Brialmont a pututkfi adus toate onorile cuvenite numelui său ascultat cu religiositate. Ce a re-hat insă din adâncile sale sfaturi ? ■ câ o licitaţie monstră s a anun-P™ Monitor, că ea are de scop «lovisionarea unei enorme sume do ^■arnidă, destinată a se întrebuinţa fortificarea Bucureştilor ; şi că, jW* regula ştiută, dupe principiul “os al Roşiilor, de a linge dege-ori-de-căte-ori le bagă in putina ■ miere, sa incongiurat licitaţi unea I chiţibuşuri ce asigură remănerea llSfreprinderii in familie, la copii din r^’ car* pot da socoteală dreaptă «ionilor. O jumătate de miliard câ-^ fl'idă 1... nu este o glumă, şi ar fi ^at să se scape un asemenea kili-jjr să nu se Iacă nst-fel cum să ^ m5nft negreşit in punga naţionol-1 ăi aiului Carada sau Costinescu. I *car vre-o duoă milioane lei, soco-; | piolitul numai de mai pucin de unatate intimă la bucata de că-iinidă. ^ re căi se vede, ideea se poate zi-destul de norocoasă pentru fami-guvernamentalâ; dar de sigur că este norocită in căt pentru inte-«I ce pretinde a-1 servi. A fortifi-capitala, pe cănd toată tara stă .« kchisă vrăjmaşului, este a apuca lu- ■ ' I de la coadă, a face d a ndoa-e- Nu vom tace generalului Briul-«t injuria de a-i atribui asemenea 'opunere intempestivă; dar mărtu-cu regret, că făcăndu-se sub ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litera petit pag. IV. 40 ftecianiH paţ?. HI , , .1 50 * » II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA ST1RBE1-V0DA Nr. 2. AhRnţQrile qi in«erţiile se primesc “ncaroşti , la Administraţia ziaralat ii Vlena, la bioronrile de arninţon Ueinrit Schalek, WollzeiU 12;—A, (jppelik, Stnbeb-itoio 2;—Paris, C. Adam, rue Gl^meni? 4 A. Lorett, rae S-tei Anni 51. T>iroc*l or- rcspun^a.o,. . MIHaijl P.U.ROUOGB Hrrlxorlle nof mncarfi nu ne primei ManUHcrlrtele ncimprtmnî* ** ard firma domniei-sale, a dat loc la ca-liliu.aţiuni ironice a capacităţii salo, in patria sa. undo ministrul do Res-bel belgian s'ar fi exprimat că gene-rol»! nu ar fi tocmai o capacitate inaltă militară, ci un artist in forti-ficaţiuni ! Lăsăm la o parte cestiunea financiară, cum şi aceea a constituţionalităţii acestei iutreprinden, şi nu ne vom mai ocupa nici chiar de calamitatea ce e menim a atrage asupra Bucureştilor fortifienrea lui, făcăndu-1 prin aceasta ţintă principală a vrăjmaşului ; ne mai pomenind nimic astăzi despre aceste eestiuni, atinse de noi intr un articol precedent, să considerăm puţin acum partea technică a întreprinderii Precum a zis'o bărbatul care a dovedit mai mare competinţă in afaceri militare, şi un devotament fără margini profesiunii sale ; precum generalul Florescu a stabilit’o, atăt cu ocasiunea votării concesiunii Strus-berg, căt şi in nenumărate rânduri, şi cum o poate pricepe lesne oricine, Romănia are o configuraţie geografică ce-i indică ea insăşi linia de apărare. Ooprinsă intre munţi, Dunăre şi Prut are in paralel o liniă de tot deschisă invasiunii, aceea a Dunării şi Prutului, şi alta acoperită, aceea a munţilor. Apoi, in căt pentru Dunăre, mai are şi desavantajnl că malul nostru este dominat de po-siţiunile Înalte ale malului drept. Ceea ce a zis dară generalul Florescu atunci, cănd se discuta traseul drumului de fer, privindn-1 din punctul de vedere nu numai comercial şi industrial, dar mai ales din cel strategic, se poate susţine şi astăzi in cestiunea fortificării ţării, fiind acelaşi lucru. Intr’un remarcabil discurs, pe care ’l vom împrospăta in memoria lectorilor intr’unul din numerile viitoare. — generalul Florescu a arătat că singura noastră liniă de apărare este aceea a munţilor, că paralel cu dănsa cată să urmeze ac-sul principal prin mijlocul tării in toată întinderea ei, trecănd prin oraşele cari pot presenta o utilitate practică in ceea ce priveşte apărarea. Axul acesta să li fost de la început traseul priucipal al căii noastre ferate se putea mai târziu ramifica ori in ce sens in interesul des-voltării fle-cării localităţi. Insă guvernul care a dat concesiunea Strusberg, acelaşi guvern de astăzi in care dicta d. Ion Brâtianu, a fost departe de a. pricepe importanţa strategică a unei asemenea linii şi a convenit la un traseu, dupe dorinţa lui Strusberg, caro căuta numai să scoată la socoteală mai mulţi kilometri şi să fie pe loc ca in palmă, do undo se poate câştiga mai mult. In van generalul Florescu a încercat atunci să facă a se adopta traseul strategic propus de dorunia-sa. D-nu Brâtianu nu l’a admis, şi a fâcut'o aceasta, nu pentru că ar fi contestat avantagele lui, ci pentru că doctorul Strusberg, Întreprinzătorul adică, dupe propria şi oficiala declarare in Ca meră a d-lui Ion Brâtianu ca minis tiu, n’a voit să-şi rectifice traseul propus do dănsul şi s’a opus 1 — In treacăt, observe-se şi califice-se, ce lei de guvern are ţara intr’un minister, care nu găseşte in sine forţa de a-şi impune voinţa sa in faţa unui întreprinzător, ce nu poate avea părere in privinţa traseului, ci este dator sâ lucreze pe bani pe ori-ce linia. Aşa a rămas de s’a executat acel traseu, pocit din punct de vedere strategic, care mergea din Buzău la Brâila-Galaţi şi lăsa afară Focşanii, şi din Ploeşti la Bueureşti-Piteşti, lăsând afară Tărgoviştea. Ast-fel am avut in traseul nostru ferat, ceea ce se numeşte in limbagiu militărese, unghiuri moar ce, in duoă din cele mai importante posiţiuni, eoprinzăn-du-se d’oparte intre Focşani-Brâila-Cfalaţi, şi do alta intre Bucureşti-Tăr-govişte-Piteşti ; şi numai de eurănd s a îndreptat această eroare gravă pentru partea despre Milcov, prin deschiderea ramurei Buzău-Focşani, şi in căt-va pentru partea despre Piteşti, prin ramura care se va deschide de la Titu la Tărgovişte, care bine înţeles e un paliativ, iar nu insăşi reinediarea la axul principal ce vine din Ploeşti d’a dreptul la Tărgovişte, Urmând dar axul principal indicat de către generalul Florescu, se găseau puncte de întărit, foarte avan-tagioase apărării, şi nici cu întrebuinţarea cărămidei d-lui Carada, nici cu fortificaţi uni grele, cari sunt afară din ns, convingăndu-se ştiinţa militară modernă despre ineficacitatea lor, ci prin lucrări de fortificare pasageră, precum bună-oară sunt executate pe întreaga fruntarie Austro-Ungarâ despre noi şi se văd mai bine laTimeş dincolo de Predeal. Capitala trebuia să fie cel mai din urmă punct la care să se gândească guvernul. Dar poate că şi in cestiune de fortificare, precum acest guvern s’a supus capriciului lui Strusberg in tragerea de la Început a traseului, se va fi sfiind de niscai-va considora-ţiuni că poate să rădice vecina noastră niscai obiecţiuni ? O asemenea temere nu ’şi-ar putea avea nici intr au chip scusa, pentru că, osebit de dreptul absolut ce-1 are statul independent de a se asigura prin ori-ce intărituri, chiar in-tăriturile austro-ungare legitimează lucrările analoge ce s’ar executa de partea noastră. Dar, precum am mai spus’o, iu toate se cere bună-credinţă, maturitate, patriotism ; in cestiune de apărare naţională, se cere mai mult incă : religiositate! Acestea lipsind guvernului Roşu, cum oare el putea face mai bine de căt să pună măna impie la fortificarea ţărei, să profaneze şi această idee, să înceapă dela întărirea Bucu-r< ştilor, avănd in vedere profituri de la colosala intreprindere, şi nici-de-curn asigurarea ţării. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra 16 August — Prima şedinţa a delegaţilor pentru ratificarea tratatului din Londra privitor Ia navigarea pe Dunâre, ee trebuia sa aibă loc ieri, a fost amanata pe Marţea viitoare pentru ea reprezentantul Turciei na primit împuternicirile. Alexandria, 16 August. — Au fost eri 44 morţi de holeră la Alexandria si 5 la Cair. Viena, 16 August. — Expoziţiunea de electricitate s’a deschis azi eu solemnitate de către principale imperial. Cu toată ploaia, mai multe mii de persoane precum şi corpu diplomatic şi mai mulţi membri ai familiei imperiale, asistau la ceremonie. Preşedintele comitetului, d. baron d'Er-langer, a pronunţat un discurs mulţumind Alteţei Sale că a bine-voit a lua expoziţia supt patronagiu seu. D. de Erlanger, adresează asemenea mulţumiri comitetului şi impăratului pentru sprijinu seu şi guvernelor streine care au luat o aşa mare parte la exposiţie. Principele moştenitor a respuns stabilind viitoarea importanta a electricitâţei şi zicând că nu poate fi un efect al hazardului că a treia, dar cea mai mare expoziţie de elec-ti icitate, se deschide in zidurile ospitaliere ale Yienei, care au văzut nâscăndu-se atâtea invenţiuni importante. A mulţumit reprezentanţilor statelor amice pentru concur-su pr ţios ce au adus şi termini declarând in numele împăratului ca expoziţia e dss-cbisa. (Vii aclamaţiuni). Archiducelo Rndolf a vizitat apoi diferitele secţiuni ale expoziţiei adresăud expozanţilor cuvinte de incurajare. C'onstantinopol, 17 August. — In urma prinderi d-lui Corpi de tâlhari la 9 Iulie aproape de Yalova, autorităţile provinciale au primit ordinu d’a nu mai libera permisiuni de călătorie inăuntru pământurilor iu afară de drumurile comune. Berlin, 17 August. — „Gazeta Germaniei de Nord“ desminte ştirea intervederei principelui de Bismark cu cardinalul Ho-ward. niorul Nicodem, arhiepiscopul Taborului, cu reşedinţa la Moscva, a fost ales in unanimitate patriarh grec al Ierusalimului. Berlin, 18 August. - Regele Carol I al Românii a sosit astâ-searâ la Potsdam ; a fost primit la gara de Prinţul Imperial insoţit de Prinţi Wilhelm, Frideric-Carol şi Leopold, toţi ofiţeri garnizoni erau de faţa şi o companie din regim. I al gardei facea onorile militare. M. Sa a tras la 0-rangerie in parcu de la Sans-Souci. După amiazi se dedese o masă de gala de către ImpSratul la castelul Babelsberg, in onoarea sărbători împăratului Austrii, împăratul Wilhelm, care avea la dreapta sa pe contele Sz^chenyi, ambasadorul Austrii, a ridicat un toa-t in sănătatea împăratului Frauţ-Iosif. M. Sa precum şi priuţul moştenitor şi prinţul Wilhelm purtau uniforma austriacă. Madrid, 18 August. — Regele Alfons a plecat să viziteze provinciile unde au fost tulburări; pretutindeni a fost foarte aclamat. Boma, 17 August.—Se telegrafiazâ de la Gibraltar către „Agenţia Ştefani „Prima divizie a escadrei italiaue a plecat ieri de la Agasiras la Cartagena; a doua zi a rămas la Tanger.“ !Se desmiiite formal ştirea telegrafiatâ din Gibraltar către ziarele engleze cum câ sar fi rupt negoţierile dintre Maroc şi legaţin nea Italii din Tang*-r şi ca reprezentantul Italii 'şi-ar fi luat pavilionul ; din contra negoţierile se urmează regulat. Im formaţi uni 0 scrisoare augustă, trimisă dela Sinaia la Bucureşti, se zice c’a dispărut. L Indep. roumaine spune eă scrisoarea era iscălită d’o mână augustă şi că numai plicul ar iî sosit la destinaţie. Poliţia cercetează. Ministrul de rSsboiu a hotărît, se zice, s o infiinţeze incă trei regimente de atilerie care să facă serviciu] de pompieri, de oare-ce cele trei regimente de pompieri aflatei» fiinţă formează acuma regimente regulate de artilerie. „Daily Telegraph” este informat din \ iena, că şeful statului major austriac d. Beck, a plecat in Transilvania să inspecteze fortificaţiunile dela graniţa română. Alexandria117 August.—Se aude ca o criza ministerială este iminpnta in Cair şi că in cazul când ea s ar produce, Rinz-paşa va fi insărcinat a forma noul cabinet. Ieri au fost 6 mor(i de holeră in Cair şi 41 in Alexandria. Paris, 17 August. — Ultimele ştiri din Tonkin anunţă câ colonelul Badenz, comandantul superior al fortâreţei Nam Diuh a pricinuit o infrangere complecta inimicului care impi'OBura locul şi i a cauzat perderi. mari Bre8lan, 18 August. — Regele Carol al Roraâuii a sosit aici aseară la 10 şi’un slert. M. Sa a fost primit la gară de autorităţile civile şi militare ale oraşului; mai târziu toţi ofiţeri garnizoni s’au dus la reşedinţa Regelui spre a ’i prezenta omagiele lor; o companie din regimontu 10 ii face onorurile militare. Constantinopol, 18 August. — Monse- Fortificarea ţârii „Corespondenţa Politică" din Viens este informata ca generalul Brialmont ar fi primit pân acuma 16 mii de franci pentru alcătuirea planurilor de fortificare a Bucureştilor. Amănuntele acestor planuri incă nu sunt gata, ci numai o schiţa care reprezintă fortificări e m iutregu lor şi care s’a foto gradat zilele trecute intr’uo număr mic de exemplare. Ministru de răsboiu al Româniţi a dat, afara d asta, ordin ca linia feraiâ dintre Titu şi Tiigovişte sa fie gata cel mai târziu la 1 Oetomvrie. Aproape de Tirgovişte se afla o fabrică de iarba de puşca şi acuma se instalează iu a cel oraş un arsenal mare. Abuzuri la primăria da la T.-Frumos Liberalul afla că la Târgu-Frumos se petrec grave lucruri. Patru domni consilieri au luat hani câte 50 lei de rie-care, pentru a vota revocarea unui alt vot precedent, prin care să rezilia contractul de luminare al oraşului. L. procuror Vărnav a constatat faptul. Noi credem că in urma acestora consiliul comunal de la Tărgu-Fni-mos trebue a se disolva. TIMPUL Catastrofa din Iscliia de Asupra îngrozitoarei drame din insula Iscliia, un corespondent al ..Telegrafului Român" din Sibiu serie următoarele rânduri sfeşiitoarc: Printre victime se adu şi frumoasa Giulia, sora lui Ludovic Legardi. El era tocmai in * vale, la Marina. După desastru. in mijlocul intunerecului şi al norilor de pulbere, printre ruinele spâimâutătoare, printre cadavre şi răniţi cari strigau ajutor, eu un curaj eroic, sui muntele pana la Piccola Sentinela, Pronunţa, urla numele drăgălaşei sale surori şi respunsul tu gemetele lugubre ale celor ce stau sub zidurile căzute. Atunci cu activitate febrila, cu o forţa gigantica ce ii da starea de desperare in care se alia. se puse a sgaria pământul cu unghiile. Cautand pe sora sa, el lucra singur pana la ziua şi numai cu manile salva unspre-zece din cei co erau in saloanele de joc şi fumat. Numai pe sora sa nu o gasia. Cu ochii injectaţi de sânge, gura plina de spume de turbare, el ridica atunci pumnii ameninţaturi la cer şi pentru ultima oara, cu un răget de tiara selbateca, striga : „Giulietta, tiiulietta mia dove si tu ?“ Un suspin înăbuşit, o melodie sufocata ajunse la auzul lui. Era Giulia, care pentru ultima orâ ii respundea de sub ingrozitoa-rele ruine ; „Ludovico, fratelliuo mio ama-to, addio, addio ! “ La aceste cuvinte scumpe, eşite din pieptul apăsat al unui ihger, Sergardi căzu ca trăsnit in mijlocul ruinelor, perdu simţirile şi işi rupsd un picior. Revenit iu sine după câte-va oare, Sergardi deveni bestie sAbatecă ; răignd ca i Icul rănit de moarte, respingând cu o ie rocitate inspaimantâtoare pe cei ce voiau l să ’l ridice de pe locul mormântului suro-rei sale şi pe cei_ce voiau să ’l ajute in desgroparea ei, să arunca din nou pe ruine şi, ca o hiena, sgaria din nou pământul. Petrile dispăreau înaintea mânelor lui, groa pa se adancea sub ghiarele lui şi... şi sora sa, gentila Giulia Sergardi, moarta sub greutatea a trei metri de pământ şi pietre, Iu uată in braţe de acest frate legendar si oasele ei trosneau sub strânsoarea braţelor lui şi obrazul ei se roşia sub sărutările lui infocate. încă o ameninţare către ceruri a acestui modern titan, şi Giulia Sergardi di-părea in braţele fratelui sân, care fugea pe valea de desolaţiune cu faţa desfigurat?— sau transfigurată —plin de sânge, eu piciorul rupt. Tot la Picola Sentinela, o umbră cu privirea ingrozitoare, o fantomă eşită din noaptea infernului cu hainele desfăcute, cu pârul despletit, a stat din momentul catastrofei, până a doua zi la 7 ore seara scobind pământul cu degetele-i aristocratice. — Nu, nu! la o parte, voi oameni ai reutăţei ! Eu singură voiu scoate pe inge-rul meu. Mâinile voastre 81 vor profana. Nepotul meu va trăi, pentru-că o voi eu. Nu a fost posibil să o depărteze, nici să ’i ajute. Ca o tigroaică respingea şi ameninţa pe ori-cine. Şi, in timp de 24 de ore, singură scoase de sub ruin;- pe iubitul sâu nepot ; dar el era mort. Ea poate il^omorâse, ea. Ducesa de Calabritto, care căzuse in demenţa. Dintre cei unsprezece, salvaţi de Sargardi, Luigino Servillo se asociă la opera salvatorului sâu ; dar nu scoase de căt cadavre, scoase pe Marchisa Amorosi, al că-bârbat este comandant de vapor de reia resbel in voiajul de instrucţiune in America; lângă dânsa au găsit o scrisoare in cârd i se anunţa curânda intoarcere a băr- batului sâu. Tot Servillo a scos şi pe Marchisa Laureaţi. Eri, voird să le îngroape pe amăndoauâ, braţele şi picioarelor lor rerna-serâ in manile soldaţilor ; se desprinseră do corp fiind iutr'o stare oribilă de puţi i-licaţiune. In groapa lor sa pus o sticla cu două nume şi o data. Inginerul Serafino Tarantini, prin miracol, auzi un strigăt de ajutor plină ...... _..... salvat ca miracol, auzi un Se apropia şi vâzu umârul şi mâna de inele de briliante a unei femei eşind de sub ziduri. Ea ţinea imbrâţişat pe bărbatul seu, care dispăruse cu totul sub ruine. — Lăsaţi-mâ pe mine şi salvaţi-o pe dânsa ! zicea el. Tarantini căuta se’i scoaţă din acele dărâmături, dar un mur căzu din nou şi gemetele incetară cu desăvârşire. Era o bogată familie egipteană...... L'hidep. roumaine primeşte din C.-Lung următoarea ştire ; „Ieri, d. primar S. Nicolau a arestat pe un locuitor din oraş, (ost ofiţer, pentru ca acesta intervenise ca să oprească pe sergenţii de oraş d’a bate p’un biet ţeran pe care '1 duceau la poliţie.11 Ce va zice „Românu ? * Domnii V. Romaşcu şi P. P. Rătescu, cari au reuşit la concurs, s’au numit controlori fiscali. O zi in Bucureşti CRONICA inregislrează B. încă un act patriotic Fublic : Generalul Câlinescu, proprietarul moşiei Coteasca.Popeşti, din judeţul Argeş are un a ' pod plutitor de la care percepe taxă pentru trecătoare cate un leu, sporind-o după timpuri şi împrejurări. Ca .a scape lumea de această angara, guvernul a luat dispoziţiuni a înfiinţa un pod stătător, şi pentru acest sfârşit [a şi trârnis materialul necesar din pădurile statului. Dar de atunci şi până acum, a curs multă apă pe Argeş, pănâ ce au putrezit lemnele, şi podul tot nu s’a mai construit, şi va mai trece incâ multă şi tot nu s’o construi, intru cât influenta căpitanului general al baionetelor inteligente va fi tare şi mare la regimul virtuţii. Iu Alexandria noastră ne-a ferit Dumnezeu de holera asiatică, (kw guvernul cel poroelit liberal şi naţional nu ne slăbeşte, pe uoi, ca şi pe ţara întreagă, cu liolerile sale administrative, politice, comunale, etc. etc. Mizeria se întinde pretutindeni : corupţia primeşte dimensiuni înspăimântătoare, hrănită neîntrerupt de cei puternici. Mai vine acum şi biciul cerului, seceta, care va aduce pe mulţi in sapă de lemn, multe judeţe vor suferi de foame, mulţi vor fi impinşi la desperare. Oe fac oare puternicii ziLei ? Unii sunt duşi pe la moşiile lor, alţii se plimbă prin streinătate ; unii cu misiuni, alţii in diferite vile- giaturi ! Legea poliţiei rurale nu se respectă de loc in comuna Yoiceşti jud. Vâlcea, scrie un denunţător Romanului. Nu sunt gărzi câmpeni, nu obor comunal de vite, nu e registru, vitele le închide primarul in oborul sâu particolar şi apoi le liberează pe hatîruri etc. Ţara-de-sus află că ovreimea din târgu Ştetăneşii, judeţul Botoşani, s’ar fi pus in stare de revolta, din cauza încercării mai multor români d'a le lua cârciumile din mână după cum dispune legea. Dânşii cutreerâ stradele in cârduri de câte 50 — 60 de inşi, aşa că impedicâ chiar circulaţia. Se ştie că Ştefaneşti este reşedinţa vestitului rabin ce ’şi a gonit nevasta. Mai zică scum alianţa israelită că ovrei sunt persecutaţi in ţara românească, când neamul lui Israel a ajuns să facă până şi revolte la noi. Unde va ajunge oare ţeara noastră, condusă de asemenea oameni ? Scuzaţi Domnule Redactor, aceste ieremiade, ce privesc rele cunoscute şi simţite de toţi, afară de cei im-buibaţi. Vream să Vă fac cunoscut numai, ceea ce am păţit insumi in-tr’o singură zi căt am stat in Bucureşti. Acum opt zile me hotării să visitez capitala şi să văd cum stau lucrurile acolo. Sosesc cu trenul la gara Filaret. Voind să caut o birjă, văd multă lume alergfmd in partea dreaptă in dosu gării. Curios, me iau după lumea ce se grămădea lângă o poeată, Ce era ? O vacă, mare şi frumoasă, nu putea să fete şi proprietarul ceruse ajutorul medical. Veniseră trei veterinari. Geace am văzut, m’a indignat pănă in suflet. N’avea nici unul instrumente la sine. Au torturat ore iutregi pe bietul animal. Au scos un picior al viţelului, l'au legat cu funii şi au pus pe hamali să tragă. De geaba. Au luat de la un hamal un cârlig de marfă şi cu această unealtă au incercat să scoată viţelul. L’au bucăţit, fără re-sultat, scotocind prin interiorul bietei vite care scotea gemete sfişii- toarc ! _ De ce domnii medici n au rurea instrumentele la dănşii ? ce n’au trimis iute după ele ? ce măcar n’au scos ainendoue picioarele viţelului şi apoi să tragă? Nimic! In supărarea lor, se adresară la public, zicăndu’i să plece de aci. Eu le respunsei : .Doream, domnilor, să vă admirăm arta !“ Şi plecai pe jos. Aveam destulă materie de gândit. Deodată me deşteptă din reflexiuni uu glas plângător şi altul iujurător. Eram in faţa casei de depuneri. Un biet ţeran era trintit la, pământ in mijlocul st rad ei şi un agent poliţienesc ii căra la pumni liberali, garnisiţi cu înjurături demagogice. Ce se intemplase ? Românul era cu un car de lemne. Spunea plăngănd, că de dimineaţă umblă rătăcind prin capitala terii şi nimeni nu 'i arată drumu, iar poliţia mi'l lasă să treacă, impingăndu'l tot prin Înfundături spre. a se perde şi rătăci mai rău. In Bucureşti mai amarnic decât intr’un codru ! Ardea ferea iu mine, să mă credeţi, Domnule Redactor ! Nu mai pu teain de sete. Me apropiai de o cofetărie. Când să intru, se opri in faţa mea un tenCr. e Suită la mine. Era palid, agitat, cea ce se văzu şi mai bine, cănd se adresă către mine cu o voce tremurătoare. Eată ce’mi zise in resumat: Domnule!... Sufăr de . 1 Am tot sperat că râul se va indrep . ţâra denunţarea presei. ,,F Acum vedem că foaia „Deşteptarea1 ^ dica uu colţ din velul ce ascunde nea murdare şi neiertate tripotagiuri. cele^urmâtoare : „Pentru ce d-na fŞinetau“ vinde aj ir efecte pentru micul echipament fârt taţie ? „D I sa se găseşte sub protecţia mi • ului de resboi, care a dat ordine c ie la toate regimentele; de şi cam . ferent, insă se poate citi şi printre ite ri că ordonă a se cumpăra efectele ■ d-ua Şmetau, electe po care le arefpi .v gătite. „Şi incâ ce aflam din sorginte siguijet se procedează : „Legea de contabilitate permite -• cumpâra de capii de eorpurr fără lih,, efecte până la valoarea de 3000 lei. . „Ministerul de râsboiu a stabilit Jţcj»* . fă dupe modelările presentate de d-mbi di tau. Capii de corpuri nu pot incii. nic-i o confecţionare, dacă nu se of' preţ mai mic după ordinele mini'jri >■ de căt cel prevăzut in tarifă. D-na m oferă tot-d a-una cu o centimă de bucata, după tarifa. f ' ' „Dacâ de esemplu, la regimenti v trebuinţă de un echipament care v»t.r ..ţoi 12,000 lei, capul regimentului face f Şmetau in cursul unei luni la dife, bi tervale comande de căte 2000 l-l evite licitaţia, când de sigur dacă s’ jţj senta şi concurenţi români, d-na ia, nu ’şi ar mai putea vinde marfa. n „In numele comercianţilor şi me«ri: lor români, cari întreţin statul cu s oii , ^ Vp -tal foame !... N am ce mănca ! Am fost munce* 'or> rugăm pe onor. mini 1 râsboiu a face să se retragă favoare nit la Plevna. Ştia carte. Am cerut im i dată d.uei ŞmetaUi asociata eyreul4„ postişor la Primărie ca să muncesc p ut foi!* fclî mon Hecter, lăsând să se esecute |â. Ştiri Teatrale LIBERTATEA PRESEI Săptămâna trecuta, vânzătorul de ziare din Focşani, a fost bătut de către un jidan, ajutat de alţi cari veniau mulţime către nenorocitul vânzător de ziare. Crima ce a comis el a foşt câ intra alte ziare avea şi Foaia Societăţii Jje-teptarea din capitală, care nu convine neamului lui Israel. Cu toate ţipetele, cu toate roclama-ţiunile celui bătut, agenţii poliţiei locale au rămas reci, ca şi cum ar fi nişte adevăraţi a-geuţi ai jidanilor. După cum ni se spune, corespondint le de ziar din acel oraş ar fi refusat primirea in depositul său al numitei foi, din causa ameninţărilor indrăsne-ţilor jidani, cari au promis a reproduce a-celaş scandal, când Deşteptarea ar circula prin Focşani. Felicităm pe d. Chiţu, pentru agenţii poliţiei d'acolo, pentru prudenţa ce au de a li sub nrdinile jidanilor. * * * Se dă numele de prostituate acelor femei a căror moravuri rele şi brutalitate scandaloasă s'a putut constata mai de multe ori. Autoritatea, poliţia de moravuri ce ar fi să se infiinţeze, trebue sâ aibă dreptul şi datoria d’a le reprima excesele. Sunt in Bucureşti, după raportul d-lui Prefect al Poliţiei, 260 prostituate înscrise pe registrele Primăriei. Aceste depravate (1) La Fille, par des Hommes nouveaux Ediţia 1858. pag. 10. ACTE OFICIALE Domnu llie I. Andreescu s'a numit, la casieria judeţului Prahova, in funcţiunea de verificator cla a I, in locul domnului N. Apostolescu trecut in altă funcţiune. PRUNCUCIDERE Kucsandra din comuna Latinii, judeţul Brăila, caro trăise in concubinaj cu un Gheorghe Ion' dispărut incă din anul 1882, născend un. copil, l-a omorît. şi, iu unire cu sora sa şi cu cumnatul său, ’l-au şi îngropat in curtea celui din urmă. S’au dat toţi in judecată. Oin Districte Placirdă ameninţătoare. —„Lanterna" din Brăila spune câ in dimineaţa zilei de 27 Iulie expirat, pe pereţii casei d-lui Gro-zea de po strada Bucureşti culoarea galbena, s’a găsit lipit o placârdâ manuscrisâ, cu iscălitura „Comitetu de patru-zeci" — negreşit fără 30, — şi prin caro era ameninţat d. prefect Ciocârlan că, dacă in termen de 10 zile nu se va retrage din pre-lectura judeţului Brăila, va fi atacat pe la spate cu nişte instrumente foarte no bile. CARANTINA DIN CONSTANŢA Poşta este informata câ baracele de carantină din Constanţa, a căror conatruire s’a adjudecat asupra d-lui antrepenor englez II. Garacino cu preţul de 16,000 h-i noi, s’au terminat şi s’au şi luat in primire. Tocmai insă după ce s’a răspuns preţul s’a constatat câ baracele sunt in cea mai proastă stare. D. prefect a raportat cazul direcţiunii serviciului sanitar, şi a venit la faţa locului însuşi d. director Dr. Capşa. Este de nedescris indignaţiunea ce a co-prins pe d. director Capşa, cănd a vâzut starea in care se află baracele carantinei; d-sa s’ar fi esprimat in termeni foarte -aspri la adresa celor barace. D. director a plecat tot la 26 inapoi la Bucureşti. Nu cunoaştem ce măsuri va fi luat in consecinţă. Atâta ştim insă ca d. Inginer Le Boeuf care a fost însărcinat cu primirea baracelor noni, ar fi declarat că şi d-lui ar fi constatat lipsuri, dar „le-a primit cu parola de onoare aan-treprenorului că- in curând va îndeplini acele lipsuri , dar pană azi lucrurile nu s’a mai indreptat. Ca să-şi iacă publicul o idee despre aceste lipsuri, cităm numai următoarele puncte: 1). Acoperemăntul baracelor e aşa-' de prost in cât plouă prin el ; 2’ Uşile sunt făcute aşa in cât priu spaţiu dintre densele poţi băga mâna ; 3) Pe dinăuntru scândurile trebuia sâ fie date. la rindea, şi s’au văpsit cu boia de apă ş 4] Sobele -după da vis costă SiO lei noi una,’şi nu s au dat do cât sobe de la 4 — 20 lei una ; 5) ' Trebuia să.,se dea patuii a ăO Iei unul; şt im s’a dat-nici unul. Trebuia sâ se: iacă câ şosea, şi nu s’a făcut de loc. - In line şi altele tle aceste, aşa in cat valoarea actuală a, baracelor nouă nu e mai mare do 5,000 iei. pe când intreprenorni' lor Garacino primit pentruNde 16,000 lei. Ce frumos câştig pe conta statului ! Suntem curioşi a şti ce mâsuri sa luat contra acestei spoliaţiuni făcute banilor pu blici. Cu atat mai mult suntem stăpâniţi de a-eastâ curiozitate, cu cat acest domn Garacino are in intreprindere şi construirea catedralei din Constanţa, unde e la mijloc suma de 240,000 lei, şi după modul cum execută lucrările, tare ne temem sâ nu păţim şi eu biserica ea şi cu carantina." CRONICA TEATRALA Vineri seară s’a dat in grădina Stavri de mult anunţata repredntaţie in lolosul fraţilor nenorociţi din Ischia. Publicul român, şi de astă dată, s’a grăbit a’şi da obolul pentru cei in suferinţă. Familiele victimelor din Lcliia vor păstra o amintire plăcută de dărnicia fraţilor dm România. Serata a fost strălucită. Artiştii din trupa Teatrul Dacia.—Direcţiunea Grigore A. Mânoleseu.- Marţi la 9 August 1883. Re-presentaţiune extraordinară, dată in folosul victimelor de la Ischia, prin iniţiativa onor. Eodacţiuni a ziarului „L independance Rou-maine," şi a d-lui Gr. A. Manolescu, din acest Teatru. Se vor juca piesele : Mutul, comedie-drama in 2 acte de d-nii Bayard, Davesue şi Boullti.—Tradusă de d-nu Gr. A. Manolescu. O ceaşcă de ceai, comedie intr’un act, jucată de d nii Manolescu, Pe-treauu, şi D ra A. Popescu. Primarul comunei Bucureşti INSCUNŢAliL Pentru îucălifitul şcolelor piimare de ambe sexe din capitală şi alte locale pendinţi de Pimăiie in cursul iernei viitore, fiind trebuinţă de 500 siîujeni lemne de cer sau tu-fan se va face licitaţiune pentru darea în iutreprindore a aprovisionâri la 16 diu vii-torea lună August. Doritorii de a lua această intrepriudere dnpe condiţiunile publicate prin „M. Comunal" cu No. 12 diu 27 Martie trecut, sunt în vitaţi câ sâ depuie ofertele d-lor la Ospelul Go • munal pană in aretata > > Impr. cu prime Ruc. (20 1 b.) Acţii Bancni Naţionale Române 2501 » , Suc. cred. mob. rom. 260 I. . > . Rom. de construcţii 6001. , > > de Asig. Dacia-Rom 800 I. > > > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. * . Bilete de llanque Fiorini valoare Austriac;.. SHrri germane. .... U.i cnote francele. . . Uump. V Hui 93i/4 0 i311 98'b 102’/2 Z32 — iOii., 102— 87i/, 97u/4 I01»|e 32-1420 213— 610425— 242— 933/, 92'/( 99-103 8li/, 23591-î 02 V-, 8898'/, 102- -331430 •215512— 480247- 2 3;, 2.2 8i« 2 II 2.13 1 23 1.2599 >|,/ 100”, * :* ******* * **** ****** * TIMPUL / r: ui BUCURESC1 '2. Strada Smănl&n 2 BUCURESCI 2. Strada Suiîtid&n 2. DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE tartiie cele mai perfecţionate ca ai fara apparat de ars pae rlo ori-ce mărime MASINE DE TREERAT. MORI DE MACINAT etc. etc. DIN FABRICA t*MAESHALL, SOIsTS ord di mineata pănă la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicala conform prospectului._____________Direcţi a. M1CU A A I tfbl ÎHÎ ........ tute dilele de la orele 4 si ptum la b post meridiane. Colonel Otlion Sachellt i i MALADII CONTAGlt Vindecare şicuri şi râ,picUi V1'1 1 1 i i. MOl iii a Approbate de Acai .Jef'5'n ;n'lnl ren“"a ul cel mai efficacecon'ir iruiui.ii. 40 anoi de suevesse necurmate le a immensa repulanur, ;i au dat nascere la ua de.contrataceri de u,ri trcbuc a se padi. lilŞ ui S I A±Le,ra,el: tJ'2>Ele'”olh-r-t r=cAiucti, ălbăstru sf Stătu iui Francez ±^,deJa.brJcâ-5' vintrnchlsejn Tu7ude cutiele reve-,tite de Timbrul ÎO albastru ce speciala al căror model redus’l dăm mai mn, AXIS IVII>OKTAA-r. i ■ ■ 11 trub i... — ... 1 — - - — Nu trebuescpriiro epresintam mai gios. — jn io c />/,. -,t Doo.s. ^®5r cil deos birc recomandam lnil' modeme Pardesiuri de. Cocimin şi Haras gros-'att ( ostnmo on şi fără. talie do Diagonal. Şeveot, Oamgarn şi reflot Lm PANTALONI NOIIVEAUTE etc. etc. F*roţ.uri reemiOMfiite de moderate voit. m. !s ' fi tur ■ CAVALFBUL de MODU 1 m: Par la presente j'ai l’bonneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrauge d’apres le systeine le plus nouveau et pourvu d’appareils tont neufs. —Les prix sont r6duit.s et le travai 1 trAs fin. L'honorable publie qni na pas eneore eu l’occasion de se convaincre re mori travail n’a qu’â nous bonorer de sa prAsence et nous esperons qu’il s assuivda faeilement de la pefection de mon atelier. — On se eharge de toute esp^ce de travail concernant cet art, comnie: reproductioo travaux a l’etat uaturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit bum ou couvert, depuis 9 heures du matin ins qu’â 4 heures apres midi. ' 1 MEDIC ŞI CHIRURG Boaiele de găt, gură, nas şi ureehi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei si faceri) şi a lui Hebra (Sypbilis şi boaie de piele Coneultaţiuni de la 3—5 ore p. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâtiei.'i MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER ^ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME premiJiLe f.(i 15Q n1edaDe pritne PARIS 1818 Medailâ de sui • •••Mă i rate lunare (îoranlâ sijpirâ data înscris SINGER C = poartă marea cusut NEW-YORK. de 8II8 a lu» Fabi )ncei. |jl G. NEIDLINGER,A«enl34IHMnJ Tipografia N. MtvUaev sola irwtnlui Boml --