■[BATA 6 AUGUST 1883 dP A.dhtiiiiiigtraţ.* *a, Oale fi Victoriei 32. ANUL AL VIII—No. 173 ABONAMENTELE t*r*> pf an • • • p* 6 lnnl. . . pe 4 luci. . . fcreinăUte pc an . . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei Ltele ie primesc la idminiitreţle ANUNŢURI Şl INSERŢII Oitfia 30 litere petit pag. IV. 4o Reclam» pae. III . 1 50 . . II . . 2 50 jţpltalâ 10 bani număra (gtricte 15 bani nnmftrn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. iBHnţnrile ţi inserţiile se primaec Bucureşti , la Administraţia ziarnlnl ii Vlena, la binronrile de anunţuri Heinrii Sckalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-■tein 2;—Paris, C. Adam, rue CIAmenc * A. Lorett, rue S-tei Anni 51; Direetor-respundător : MI1IA1L PALEOLOGD Scrisorile nefruncate nn fte primei Manuscrisele neimprlmaîe se ard îucuresti, 5 August 1883 itnitorul oficial al României ne Sa Regele, fiind invitat de către A. S. eriali şi Regală, Principele Guilelm (?!V) [Prusia, a fi naşul fiului seu. de eurend ut, s'a decis a merge in persoană la L. pentru a asista la această serbare |unilie- S. Regele a luat calea pe la Halvan-„a şi Oderberg şi va sosi vineri sea-5 august la Breslau, iar Sâmbătă in Itl&toiia M. S. Regelui va fi de scurta ta. La intoarcerea sa din Berlin, Marea Sa va trece prin Viena, pentru a o visită Majestâtii Sale împăratului şi w al Au tro-Ungariei.“ rnirea Simramilui in straină,-lpentru o afacere de familie nu s fi de căt felicitată de toată ţa-«, M nici-o reservă, si cu orări 'e bună petrecere. -» ' Ni se va permite insă să vedem aci, nu numai un act de caracter nv;\t al M. S. Regelui, dar şi o in-■reprindere politică, pe care o demnă condiţiunile particulare ale Scoriei Majestăţii Sale. Obicinuit suveranii, in călătoriile «Iov de caracter particular, nu se in. c{soţese de căt de către membrii calpei civile şi militare şi nici un mi-Itttru de Sfat nu le face suită. Cănd S călătoria are un scop politic, a-*i ministrul pe care-1 priveşte mai seamă afacerea ce are să se trac «■ze^nsoţeşte din oficiu pe suveran, ^ se face aceasta ori in mod franc, Jeclarat, sau prin forme ascunse, Gextăndu-se o visită de curtenire, intâlnire de omagii a ministrului suveranul sSu, şi altele. In călătoria de faciă a Regelui «"nostru, ministrul-preşedinte, sau can-Alarul Statului^cum am zice, găsesce ţccă e trebuinţa a face Regelui visită |Me omagiu la Berlin, ca naş de si-Rgu’, Şi porneşte acolo, apoi de aco-1 lo fiind că tot e drumul pe la Viena, Bţoge şi ministru socotesc că nu pot Pe ac>> fără a face o visită care altă-dată s’au dispensat — ■Paratului Austro-l ngar, — visită de prin urmare, iată o intrevedere ■&nd-nevrend. I Ce face miau-miau pe casă ? i Aci nu incape induoială că se i factează ceva de mare gravitate, că >< schimbă vederi şi se trage o li-j Hă de conduită pentru un timp oa-rc-care, numai prin viu graiu, in »nod cu desevgrşire intim, şi atăt de intim că se evită chiar scrisul de la ' «nul la altul. I Baca apoi ţine cineva socoteala de ordinele in care se produce acest e-v'eniinent, daca considerăm că visită •j Berlin, şi de la Berlin la Viena, j urm oază dupe Întrevederea intimă de * a Işl a suveranilor Germani, cată ieaptirat să conchidem că şi mobilul visitei Suveranului Romăniei stă bn raport direct cu ceea ce se va |ă'chibzuit la Işl. Si ce lucru ar fi V Nu credem că ne este permis să afirmăm ceva pe presupuneri, şi de | aceea vom aştepta a face aceasta indată ce vom putea rădica un colt J al valului şi a vedea mai limpede. Cu toate acestea ne putem da seama de pe acum, prin conjecturi, despre -cornii mai larg sau mai ros-trăns al celor ce ar li să se convină. Se poate presupune o înţelegere mărginită numai la cestiunea care ne priveşte pe noi de aproape şi care este cestiunea Dunării; şi tot astfel o iuţelegere mai pe larg asupra atitudinii guvernului nostru in'mişcarea politică generală a Europei. Să nu se uite că in cestiunea Dunării pănă acum guvernul pare incă decis a sta pe terenul resistenţei; şi aci deschidem un parentes, spre a observa acest ciudat, fenomen, că cu puterea la ale cărei pretenţiuni voim a resista ne aflăm in schimb de vederi cu totul şi cu totul intime!... ca şi'cum ar avea aerul, că guvernul Roman sejnţelege cu acel Austriac, in ce mod să-i resiste şi pănă unde acest din urmă să se supere;— să nu se uite asemenea eă organul guvernului, jurnalul Românul, arunca ieri, nu mai departe, — vorbim despre procedarea la ratificare a tractatului din Londra, — idea că. prin cestiunea Dunării, s ar putea deschide iarăşi cestiunea Orientului. Toate acestea ne duc la combina-ţiuni, la aventuri din cele mai temerare şi prin urmare şi foarte riscate, in cari soarta Statului poate sta intr’un fir de aţă. Pre căt se vede, in fine, guvernul pregăteşte Romăniei un rol in evenimentele cari au să se producă, rol cari' nu permite o altă acţiune de căt in orbita interesului german. Ce dar este de aşteptat ? Cine ne asigură că rSmănem cu Dunărea şi cine poate fi naivul care să crează că dispunând politica germană de un instrument docil in guvernul actual al Romăniei, va renunţa la posesiunea fluviului nostru ? Cu durere o mărturim : ne aflăm in cea mai nesigură situaţiune despre existenţa noastră; şi aceasta nu vine din altă imprejurare de căt din aceea că s’a lăsat un guvern uşurel să-şi ia frenele in dinţi. Constantinopnl, 15 August.—Incidentul cuirasatei fraueeze „LTnfornal" in portu] Smyrnei s’a isprăvit. Această cuirasată provenind din Portul-Said, debarcase echipa-giul seu la Smyrna in urma unei rele in-telegeri provocate prin impunerea unei carantine de cinci-spre-zece zile provenin-telor din Smyrna ; dar consiliul sanitar din Constant,inopol, după examinare, a considerat Smyrna ca ne fiind infectata şi-a prescris numai o observaţiune de 24 de ore in Dardanele pentru proveninţele din Smyrna. Belgrad. 15 August.—Regele Milan va tace revizie militară la 7 ale acestei luni, apoi se va duce pe calea Vienei, la Glei-chenberg, unde va sta până la jumetatea lui Septemvrie ; de acolo va pleca la Ham burg. Yiena, 15 August.—Noaptea trecuta politia a găsit lipite pe zidurile mai multor cartiere ale capitalei scrieri aţâţătoare adresate lucrătorilor şi oamenilor din popor şi semnate „Comitetul executiv." Agram, 16 August.—Ieri, spre seară, o mare mulţime a smuls insemnele oficiale de la mai multe clădiri publice, precum şi adreseie'scrise in limba ungurească şi le-a călcat in picioare ; pe lângă aceasta a spart ferestrele cu pietre. Turburârile reinoindu-se de mai multe ori, soldaţii trămişi să im-prăştie pe manifestanţi, au fost nevoiţi să ’ntrebuinţeze baioneta. Au fost numeroşi răniţi şi arestaţi. Singurul scop al manifestaţiunii era d’a face să dispară insemnele ungureşti. ŞTIRI TELEGRAFICE In formaţiuni Reserviştii armatei nu se vor con centra de căt in cele d’ănteiu zile ale lunei Octombre pentru a fi trecuţi in inspecţie generală. Unele ziare au desminţit ştirea da tă de „B. Public că generalul Klap ca a sosit in Bucureşti. Numitul ziar menţine ştirea, afirmând că, nu mai departe, de căt a-l’altă-eri d. Mitiţâ Stu;za a luat dejunul cu generalul la marele ospel Brofft. Se telegrafiază din Petersburg că poliţia a descoperit urmele asasini lor baronului Nolden. Arestarea lor este iminentă. Secţiunea topografică a armatei, ce se află in Dobrogea, urmează cu ac tivitate a impărţi pământuri Turcilor posesori de tapiun, şi speră a sffirş lucrarea pe la începutul lunei viitoare Informaţiunile particulare ale Independenţei române ei face cunoscut Că poporaţiunea, deşi pare mulţămită de împărţire şi de ieftinătatea pămSn-turilor, nu înţelege de ce să mai plătească şi impozit fonciar. Această dare Si este, necunoscută. Frohsdorf, 15 August.—Starea contelui de Chambord urmează d’a fi foarte grea. Berlin, 15 August.—„Corespondenta provincială" vorbind despre intrevederea celur doi impăraţi la Isebl, stabileşte importanţa iminentă a intrevederii nu numai pentru cele două imperii, dar şi pentru pacea generala. întrevederea de la Isehl e o nouă garanţie de pace. Cetinie, 15 Argust,—Principele Nikitaa plecat azi la Constantinopole. înainte de plecarea sa a dat poporului seu o proplamare in care stabileşte că e cel dentaiu dintre Principi Montenegrulni care să fi lăcut o vizită la Constantinopole, dar o face spre a întări relaţiunile amicale ce există cu Poarta. Principele insârcinează pe Princesa Milena cu gerenţa Principatului in timpul lipsei sale. fruntariile Moldovei, Transilvaniei şi Bucovinei şi se va intinde pănă la Scărişoara, in munţii Gorjului. Comisarii, pe cât puturăm afla, n’au putut conveni asupra puntului care poartă numirea de Petrile roşii. Insă — şi semnalăm faptul cu toată re-serva — chiar dintre martorii veniţi din statul vecin nouă, au fost unii, cari au declarat că numirea de Petrele roşii o purta un lanţ de munţi care este acum in intrul graniţelor ungureşti Un protocol s’ar fi'încheiat şi ei ar conţine această declaraţiune. In puntul Slănic, ni se spune, încălcarea graniţelor Romăniei e atât de vedită in căt comisarii unguri chiar n’au putut să n’o recunoască. Dânşii ar fi propus chiar a trece numai de cat iu posesiunea României teritorieie ce pe nedrept au fost ocupate. Nu ştim, nu ne e permis să ştim, ce va fi decis comisiunea. Ni se afirmă ănsă că comisarii români au însărcinat pe d. inginer Suţu, membru din partea Romăniei in acea comisiu-ne, d’a rădica planul localităţii. Comisarii unguri ar fi insârciuat cu aceeaşi lucrare pe căpitanul ungur ce face parte prin comisiune. Aceste duofi lucrări se vor spune comi-siunii generale in şedinţa ce ea va ţine la Crasna, in munţii Buzăului, eel mai târziu Joia viitoare. Lucrarea acestei comisiuui este o lucrare pregătitoare. Ea, iainte d’a face obiectul unii conven-ţiuui pentru fruntarie, va trebui să fie precedată d’o râdicare generala a planului frun ariei, sau cel puţin a puntelor contestate. Rară o asemene lucrare, ni se pare că noi ne am iufâţişa aproape nearmaţi ina intea mesei verzi a diplomaţiei, pe cănd vecinii noştri sunt cu totul pregătiţi. Rugăm dar stăruitor pe guvern a lua măsuri d’a se face şi lucrarea de care vorbim căci fără ea fruntariele nu pot fi serios garantate. cinat distinsul artist şi om de litere, d. Ştefan Velescu. Scena şi publicul se pot felicita de această nemerită numire. Fiind-că vorbim de teatrul Naţional, mai dăm o scriere plăcută după „Bin le Public", aceea că direcţia a angajat pe d ra Martens, excelenta cântăreaţă, in scopul ca să poată representa cu succes opereta Mama-Ango. £ Colegiul Iii electoral pentru consilieri generali de la judeţul Romanaţi, este convocat, in zioa de 7 Septemvrie 1883, a se intruni, la orele 10 dimineaţa, in localul comunei de reşedinţă, ca să aleagă duoi consilieri la vacanţele declarate in consiliu. Iu zilele de 26 şi 27 August curent se vor alege delegaţii cari compun colegiul III. * S’a acordat dreptul de a purta medalia Virtutea militară de argint sergentului-ma-jor miliţian Ianconovici Paul, pentru serviciul de 12 ani in gradul de sub-ofiţer, cu o pensiune viageră de lei 300 pe fie care an. * Asupra celor denunţate prin o coiespon-denţâ din Vaslui, inserată in ziarul „Romanul" de la 21 Iulie, privitoare la dom-nu Temistocle Bastachi, ministrul publică azi in Monitor raportul domnului inspectar-administrativ Piersiceanu şi a domnului in-spector-financiar Catargi, cari au fost in-sărcinaţi să facă o anchetă in localitate. Din el reese că cele denunţate de Românul n’au fost intemeiate. CRONICA Regularea fnmtarielor roiMno-ungare Comisiunea însărcinată cu cercetarea ota-relor dintre Romăuia şi Austro-Ungaria işi urmează lucrările, spune „Românul". Comisiunea a admis principiul inviolabilităţii proprietăţii particulare. Ast-fel, ori-care va fi linia ce se va o-tără pentru fruntaria, proprietari de pământ işi vor păstra cu totul neatinsă proprietatea lor. Acum, să urmăm lucrările comisiunii. Lucrarea comi-iunii se va mărgini la fruntaria dintre România şi ţările de supt coroana Sfântului Ştefan. Ea a inceput de la Petrile Roşii (triplex coufinium), adică* puntul unde se unesc „Ciudat lucru, exclama „Resboiul \V.“ cum toţi miniştri noştri se bolnăvesc pe rind ! Dar tot bine că ’i apucă unul după altul , ce ar fi de trebile publice când toţi d'o dată ar cădea bolnai ?“ Noi credem că ţeara ar câştiga mult dacă s’ar duce toţi cu toată tagma lor la băi. D Dimitrie Sturza, preşedinte ad-interim al consiliului de miniştri şi ministru de ex terne, mai este însărcinat acuma eu inte-rimul ministerului justiţii, şi d. P. S. Aure-lian, ministru cultelor, cu interimul ministerului domenilor, pănă la intoai cerea titularilor la post. * Formatu nou al hârtiei timbru a produs o zăpăceală intre comercianţi, spune „V. Co-vurluiuiui, căci pe lftngă că onor. minister n’a publicat nimic in astă privinţă, apoi şi autorităţile işi fac de cap. Unele primesc acea jumătate coală timbru, sau mai bine zis acea fiţuică ca buna pentru procură, iar altele zic că e bună pentru petiţiuni. etc. Comercianţi neştiind ce să tacă cu acest nou format de hârtie timbru, rugăm prin urmare, pe d. ministru de finanţe a regula şi a da lămuriri in asta privinţa, de oare-ce interesul lor şi eomereiul e lovit din astă cauză. * In ziua de 3 August, s’a depus la arest de cătrîi parchetul din Galaţi un anume Barbu Gherassim, pentru eă atentase la pudoarea unui băiat pe malul Dunării, la Vadul sacalelor. H: Cu direcţia scenei române a fost insăr- 8ALINELE DE LA OCNA Un amic al Fostei din Galaţi vi-sitând minele de sare de la Ocna, ii trimite următoarea scrisoare cu-prinzănd impresiunile sub care a re-mas la această visitare. Crezând necesar d'a le pune sub ochii guvernului, spre a aduce o ameliorare acelor mine, le dăm publicităţei: „Una din arterele principale de avuţie a ţărei noastre sunt salinele şi cu ueo ebire salinele de la Ocna. „Esploatându-se din timpurile cele mai vechi, statul a tras beneficii însemnate din aceste tesaure, cu toate aceste insă nimic de decenii de ani nu s’a făcut pentru aceste saline, spre a se îmbunătăţi modul lor de esploatare ; cum să estrăgea sarea acum 100 ani, mai tot in acel mod să es-trage şi iu ziua de astăzi. Ba inci neglijenţa mersese până acolo ca mai anii trecuţi eram cât pe ci să perdein aceste tesaure, prin inundaţiunea salinelor cu apă din ploi, ce şi-au tăcut loc in aşa numita mină ocniţă, de prin minele vechi lasate in părăsire. Pericol ce după cât ne-am putut informa nici acum n’a dispărut, de oare ce sunt o mulţime de mine incă iiecu • noscute, care primind pe gurele lor apele ploilor ameninţa pe ode actuale in activitate. „Aşa e de exemplu mina cunoscută sub numele de a puşcăriaşilor, care e plină cu apă şi care se crede că comunică cu aceste din ziua de astăzi prin o ferestruică. Ori ce visitator a salinelor se cuprinde de un sentiment de indignare văzând şoproa-nele de deposit şi alte necesitaţi in ruină, văzând construeţiiiuile in care sunt instalate autorităţile sprijinite cu pari văzând modul cum să scoate sarea că e intocma/ ca şi in timpurile cele mai vechi şi că 11-crarea in interior se face după plac. „O dată la tâerea sârei şi aducerea ei la borte spre a fi scoasă afară se întrebuinţa condamnaţii ; astăzi insă statul întrebuinţează locuitorii unor comuni, care, iu chimbul obligativităţei de a lucra iu saline, sunt scutiţi de ori ce imposit si de armată. Aceşti lucrători se impart iu doue: TiMPUL in eiocânaşi şi lăturaşi : cei dintâi «unt o Idigaţi a tăia cel puţin pentru fie care ii dropi de sare, in greutate pană la 100 cliilogr. fie care drog, in schimbul căror primeşte cate 20 bani de drop ; cei de al doilea sunt obligaţi a transporta sarea la borte, a o scoate afară şi depune in depo-site. Cu tot minimul de sare ce tae un cio-cănaş in o zi, căci acele 0 bucăţi un lucrător abil le tae in 5 ore. modul de scos atarâ e foarte defectos. Suntem informaţi că in saline esistă o cantitate enormă de sare nescoasă. dropi de a cioeănaşilor bâtrâni şi trecuţi din viaţă d’abia acum să scot la suprafaţă, plus o cantitate impătrifă de sare măruntă. -Faţă cu aceasta nu avem oare dreptul să intrebăm : până când afăta politică şi de loc gospodărie ? l<'i-vom oare pentru eternitate condamnaţi să nu facem nici un pas inainte pe calea economică. „Sute de care stau la porţile salinelor spre a incarca sare, şi sunt amânate in continuu din causa lipsei do sare in deposit. Dacă cu un asemenea sistem şi tragem profite din saline, la ce foloase nu ne am fi putut aştepta să fi fost sistematic tăiate, se ii fost maşine cu abur de scos la suprafaţă, magasine de deposit, linii prin curte şi vagoane pentru uşurinţa transportului ; şi multe de soiul acestora, care la moment să satisfacă ori ce comandă? Ce avânt n’ar fi luat salinele noastre dacă incă de la 18(18 să făcea linia ferată Adjud-Ocna. Ce in-lesnire pentru transportare şi prin urmare pentru eftenirea ei ; căci noi cu mine de sare atăt de avute, dacă nu introduceam monopolul proibind cu desăvârşire importul de sare,- era să fim fost nevoiţi să mâncăm saie adusă din alte state. Noi cu sarea la nas, cum zice românul, şi cu toate aceste sarea de peste graniţă să fie mai ef-tină. La dreptul vorbind, in raport cu con sumaţiunea ei şi cu costul cel puţin pentru tăere, preţul de 7 fr. suta de chilogra-me ne pare cam scump. Dar in fine ori ce am spune e de prisos pentru moment, Tot ce putem spune e ca guvernul să se milostivească, să ridice nişte edificii pentru diferitele autorităţi de pe lângă saline ; să infiinţeze magasine sistematice, să introducă elevatorii cu abur, spre a scoate sarea mai curând, să intrebuinţeze pe ciocanaşi mai mult la tăeatul sărei, căci dupâ cum am spus minimul de 6 dropi de câte 100 clii-logr. e prea mic, de oare ce această lucra re o face in 5 ore cel mult ; in fine acum ■cănd linia ferată să lucrează, să facă o lege ocnele cu drumul de fer spre a efteni ast-fel costul de transport şi prin urmare şi sarea ajungând pe diferitele pieţi va fi mai eftină. nlntr un cuvânt cerem o esploatare mai sistematica, o gospodărie mai ca oamenii, căci e ruşine a ne presenta cu unicele mine ce avem ast-fel îngrijite. bu fragilităţi ele oferă o compensaţiune vin aduse din străinătate, aşezate cu in grijire in nişte lâdiţe de scânduri, şi ast fel sunt costisitoare. Trebue să explicămjc; (rotoarele de care vorbim trec pe lăng; casa d-lui primar şi ştiute sunt gusturile d-lui Cariagdi pentru lucrurile de preţ Prost fie. dar scump ! Ca probă de gust luxos, de Ies putem să mai adăogăm că venera bilul d. Cariagdi, in vasta curte a case lor d-sale de care vorbim, rădică nişte binale unice in felii lor: grajdu e pus drum. gust la Calea curtea d Argeş-Campu lung Frumuseţile capitalei Citim in „Binele Public : Pe calea Herâstrâului, sau a Dorobanţi-loi cum i sa schimbat numele de municipalitate, se fac trotuare cu nişte lespezi de ciment foarte fragil. Dacă le isbe.şti de pământ se sparg şi se fac praf. Dar, in schim- Nu putem prospera pe calea economica fără căi sistematice. Decă voim a desvolta şi imbunătăţi agricultura, industria şi co merciul, trebue mai ăntâi se facem căi de comunicaţiune. Valoarea mărfei, intinderea şi avântul meserişlor, schimbul mai mare ori mai mic, intreagă mişcarea comerciala, toate acestea depind de cia. Sunt apoi diu-rauri care au altă importanţă, aşa cum sunt cele strategice. Ua ţară care s’a hotărât a se apăra prin sine insăşi de duşmani, şi nu voeşte a fi surprinsă de nici o parte, trebue se fie prevăzătoare, pregătită tot-de-una, adică in posiţinne de a’şi muta forţele sale cu iuţeală ori unde ar fi trebuinţă ; căci, d’aci atârnă soarta unei lupte. De şi ameninţaţi de pericule mai mult de cât alţii, dar pregătirile ce facem pare că sunt cu totul neinsemnate. Se ştie de toată lumea competentă că strategia se intemeiazâ tocmai pe ale sale căi de comunicaţiune. Pe sub munte căile de comunicaţiune sunt in starea cea mai deplorabilă. La cea mai mică ploae, şi mai cu osebire iarna, comunicaţiunea este întreruptă. Satele re-mân isolate, aşteptând reîntoarcerea timpului bun pentru a le deschide circula-ţiunea. Sunt căi d’o importanţă nu numai economică, dar chiar strategică, asupra cărora s’au atras atenţiunea consilielor judeţene in osebite rânduri pentru a le repara si îngriji, aşa cum este calea curtea d’Argeş-Câmpu-Lung. Cale d’o îndoită însemnătate şi de care s’a interesat chiar M. S. R. când a trecut p’aci. încă din 1878 s’a lucrat terasmentul ei de armata concentrată in aceste localităţi ; această cale ar fi fost astă-zi terminată dacă atunci in grabă, comitetul permanent ar fi pus puţină stăruinţă pentru a o impetri. In toamna anului trecut consiliu] judeţian in sesiunea ordinară, a dat un vot pentru terminarea acelei căi, înlesnind şi fondul pentru construirea podiscelor din Argeş până in Muscel. Se hotărâse ca de urgenţa şi cu începutul campaniei anului viitor, cea dântâiu lucrare a serviciului tehnic, se fie repararea drumului in cestiune. Nu ştim pentru ce votul consiliului nu s’a esecutat, căci comitetul permanent din cea laltâ sesiune recunoscuse pe deplin importanţa şi urgenţa acelei lucrări. Credem insă că onor. Comitet actual împreună cu d. Prefect al judeţului se vor interesa d'această cale şi vor grăbi chiar in acest seson, nea ei. pentru a dispusa reparaţi (Ţâraniil) Din Districte Inâcaţi. — Domnii loan Popovici, cio botar din Iaşi, in zioa de 20 Iulie, voin a se scălda iu Prut, s’a inecat in drept podului de fer din Cngheni. Maria Smaranda Chintei din comuna Pe triceni, judeţul Neamţu, in zioa de 25 Iulie voind a prinde peşte de pe gârla de lângă fabrica de postav, a căzut intr’o stiolnâ s’a inecat. Ş> In dimineaţa zilei de 23 Iulie, femeia Bă laşa Cheorghe Şelarii din comuna Bogdii neşti, judeţul Suceava, având perioade de nebunie, a eşit din casă şi s’a inecat in apa numită Topliţa din lunca Râ.şca. In zioa de 27 Iulie, domnu Dimitre Isâ-cescu, funcţionar la primăria Iaşilor, mergând la I ngheni şi voind a se scălda in âul Prut, s’a inecat; după cântările făcute, cadavrul sâu s’a găsit şi s’a transportat in Iaşi. Un cadavru. — In zioa de 22 Iulie a nul curent, s’a găsit pe apa Prutului un cadavru gol, tuns la cap şi in etal.e ca de 16 — 17 ani ; după constatarea medicului espectiv nu există nici o bănuială asupra morţei lui. Omor.—Marţi pe la orele 2 p. m. o femee de la Via lui Simiou Duncadin Bărboşi, a fost omorătă de trei indivizi. Poliţia urmăreşte pe asasini. Piatră căt oul. — In zioa de 12 Iulie trecut, pe moşia Vădastra, judeţul Roma-naţi, căzând ploae torenţială cu grindină in Iulie trecut, a născut trei copii gemeDi dintre cari doue fete şi uu băiat. Atât muma cât şi copii sunt bine. Incendiu.—In seara de 28 Iulie trecut, pe la orele 9, au luat foc 12 şiri de pae in lungime de 40 stânjeni, de la armanul domnului Iordaclie Iliescu din comuna Meteleu, judeţul Buzeu, causâudu-i-se o paguba de 10.000 lei. După cercetările făcute, focul ar fi pus cu intenţiune de către făcătorii de role, pentru urmărirea cărora s’au luat pe dată energice disposiţiuni. se-si,sandu-se şi poliţia judecătorească de facere. a- 1 âă, mai alallâ-ieri, nişte hoţi locali au . iat bucăţi pe un biet roman lângă Bit (Resboiul). Do la Calivt t Revista ziarelor Binele Public întreabă pe ţ vern, ce face in lata ratificării tr ţatnlui din Londra, prin care ni tustreinează Dunărea. — Regele acte oficiale Sub-şeful de biurou clasa II Teodorescu loan, aflat in această funcţiune de la 1878 Apriţie 8, s’a inaintat, pe zioa de 1 August, in funcţiunea de sub-şei de biurou clasa I, la vacanţa ce esistă in administraţia centrale a resbelului. DIN MACEDONIA O autoritate întreagă răpită de tăUiari Primim din Bitolia următoarea ores- d. Brătianu se vor intelni la Beri Le vor face acolo ? Vre un bine p, U tCclră ? binlîll li! « /-VX tl ţeară ? „Românul14 spune, cât veinul nu va iscăli tractatul, [r va permite oare să se execute ? v opunere platonică, cum s a făcut Rasat abia, ar ti numai spre a scăa viaţa d-lui Brătianu, nu şi Dunăn Ce mai stă el la putere ? Mai ţeara ceva de perdut ? a mărime aproape căt oul de găină, a causat pagubă însemnată la grâu şi porumb ; aproximativ a treia parte din moşie este stricată cu desăvârşire. Aruncată iu puţ.—In zioa de 24 Iulie trecut, Maria, soţia lui Apostol Dumitraşcu din comuna Zeicoiu, judeţul Dolj, a sărit intr’un puţ cu apă din vâlceaua Pârău. Locuitorii Constantin Matei Popa şi Ion Stau Popa, cari se aflau in apropiere de acel puţ incuuoştiiuţaţi fiind de un copil păzitor de vite, au alergat la puţ, au scos pe Maria, cu viaţă din apă. La intrebările făcute numitei, a declarat că voia să ’şi peardă viaţa din causă că trăeşte râu cu soţul sân. Monstru. — Iu zioa de 24 Iulie. Trana, soţia lui Grigore Radu Cimpoeru din comuna Mierea-Birnici, judeţul Dolj, a nâs-cut o fată cu o gălcă mare Ia faţă, in mărimea unui pumn, care face de nu se cunoaşte dacă are nas sau nu, cum şi buză de asupra, având numai nişte mici bolduii şi găuri in forma de nas pe acea gălcă. Până acum se află in viaţă. Trei copii gemeni.— Femeia locuitorului Petre P. îmbucătură din comuna Oro-delu, judeţul Dolj, in noaptea de 26 — 27 FOILETON pondenţâ : La o distanţă de 30 chilometre de Bi toba este un oraş de căpetenie a nume Florina (Hlerin), cu aproape 8 mii locui tori, cu un corp de armată reşedinţa cai macamului (administrator) a cadiului (ju decâtor de pace) şi a altor notalitâţi admi nistrative, judiciare, precum a episcopului grecesc, cu titlul de Moglenianu ; cu un cuvânt Florina se poate asemăna cu unul din principalele orăşele diu România. Pe la 16 iulie, am fost aci martor unui eve niment nemai pomenit pană acum iu ana lele provincii. Caimacamul, cadiu, precum şi alte notabilităţi administrative au fost ridicaţi de bandiţi şi duşi la munte, de un de li se cere bani de rescumpărare. Faptul s’a petrecut in modul cel mai practic, in liniştea cea mai mare. Pe la miezul nopţii menţionaţi funcţionari, se~a-flau la cancelarii, căci in timpul Ramazanului, autorităţile turceşti lucrează Dumai noaptea. Doui-spre-zece bandiţi s’au prezentat la conak, au înhăţat pe funcţionari, i-au legat cobza şi i-au transportat prin mijlocu oraşului spre muntele vecin. Veţi intreba, dar armata? Alţi 60 tâlhari blocaseră cazarma, prevenind pe soldaţi, ca la cea mai mică mişcare, trag in carne. Bravi de la Plevna nici nu au crcnit. Şi ast-fel toată tagma slujbaşilor mai de căpetenie din oraş se află frumos in mâinile briganzilor. O asemenea cutezanţa nu are seamăn; panica a coprins populaţia provinciei întregi, Şoareci bătrâni insă privesc cu indiferenţa faptu, socotind-u’l ca un ce foarte obicinuit in sangeacurile impârăţii. Deci, nu ar fi tocmai ciudat ca intr’o zi să ue pomenim ca ne răpesc şi pe insu-şi paşa din Bitolia. In faţa acestei întâmplări, socotesc că nu este tocmai important de a vă spune Românul face istoricul partidei r in România şi cercetează cause dece nu s a mai produs la noi vrei pai tidă politică, afară de cele doat Naţiunea susţine, că, in teză g. nerală, o ţeară nu e fericită căi depinde de capriciul unui singur oti Altfel este subt un regim coma! tuţional. Insă acest vine întrebarea, dacă la n regim este aplicat cu sinceritf. te ? Respunsul e negativ. La noi dom neşte anarhia. Dela ministru pănă vătăşel este numai un lanţ dc h; tîruri in paguba ţCrii. Au frică um de altul, dar fără a se respecta. Oi) util dinele ministrului sunt nesocotite d nrefecti, ale acestora de subprefect! etc *?i pedeapsa nu ajunge pe nitf un rebel. Astfel toţi fac ce vor ! . Iii România liberă crede, că drep tul public ce se crează Austro-Fnţ gariei la Dunăre, prin tractatul diit Londra, e un drept ilusoriu, de oa. rece codul ginţilor nu obligă pe ,]. naţiune la decisiunile unei conferenţef la care n a asistat. Organul Independenţilor, aşa dar, ne măngăe, că ori-nd vom putea face recurs contnţ sentinţei de la Londra ! Recurs la Calvasara ! Resboiul W. întreabă, cine a provocat incidentul catolicismului in Ro- m nănia ? Numai Papa şi insuşi mon- -j un siniorul Paoli. Clerul catolic n aveai1 de ce să se plăngă. Era liber să facă i ce vrea, biserici, şcoale de tot felul,! aa chiar să celebreze cununii religioase, fără să â fost precedate de! căsătoria civilă, ceea-ce va să zică a călca legile ţârii! Insă Monsiniorul: nu s a mulţumit cu atăta. ci din o-aiscop in partibus infidelium a voit să ajungă la rangul de arhiepiscop '■ecunoscut in stat ! i l ii ai fj hi -'«( S ■afli io UN DON JUAN POCĂIT Bremard adormi in ade-desteptâ cam pe la miezul (Urmam) V Confesiunea Jnlietei Dă drumu Madeleflii, copila mea, zise Celestinei, şi du-le .şi tu de teo-dilmoşte puţin. — Dar. mamă, nu sunt obosită. Nu voesc să mai voghiez şi noaptea asta la patu mi, cum ai xre-gliiat, noaptea trecută.... Me simţ mult mai bine, şi vâd că m6 fură somnul. Aliarea ta in odacla ruine m’ar impedica d a dormi. Ea săruta pe Celestina pe Iruntc si adause : — Du-tc, copilă ; eţi făgăduesc d a te chiăma de voiu avea de tine trebuinţă. Celestina D-na v6r. Ea se nopţii. Se ridică pe mâini, şi, la lumina candelei, strebătu cu un ochiu neliniştit toate colturile odăei : era sin- gură. se supuse. In tăcerea adâncă ce domnia im-prejuru-i, urechia ei auzi sgomotul egal al respiraţi unei unei persoane ce dormia : era Celestina. Da, zise d-na Bremard, am să fac această încercare ; simţ că voiu li in stare. Pe mescioarâ erau, lăngă candelă, o călimară şi nişte hârtie de care se servia doctorul spre a scrie ordonanţele sale. D-na Bremard, lua o coala pe care, cu o mână tremurendă. scrise câteva şiruri foarte încet şi cu multă greutate. Ea pecetlui apoi acea luu tie (lîuiclu-i forma de plic. scrise o adresă si o ascunse sub salteaua patului. In urma se culca iar şi adormi dm nou, ea şi cum ceea ce făcuse ei deduse o uşurare. Dis-de-dimineaţă, cum se allâ sin-gma cu temeca dc casă, ci zise: re- — Madeleno, du biletul acesta la adresă ; fă ast-fel ca lîiă-inea să nu bage de seamă, şi ’ntoarce-te pede. După ce Madelena pleca, d-na Bremard cliiămâ pe Celestina. — Ce vrei, mamă ? Vezi, ’mi-a venit tocmai un gust: şi sunt încredinţată că vei ii de i rea mea. — Ce gust mamă ? — Du-te şi ia din bibliotecă tica aceea de Bernardin de pare- Me gândesc ăncă, dragă fată, părea râu să vezi pe d- •a — Stinge candela şi deschide puţin perdelele de la acea fereastră, — La asta te gândeşti ? Dar oeliii j Pierre ce’ţi place aşa de bine, că nu ’ţi-ar Solangcs. _ — Pe scumpa Amelia ! Unde mai 0,1,1' | e timpul cănd petreceam impreună Saint- zile aşa de frumoase ! t6i ? 1 Ştii prea bine că vederca'ţi prea. azi drep-soinmi e I slăbită nu poate suferi lumina zilei, j Ieri chiar, d. TcsserĂJ’mi-a spus că treime să hă in odae pe jumătate iutii nerec. — Ieri, eram foarte obosită ; ensă cu mult mai bine. — Pcntrucă ai dormit. Are tatc doctorul cănd zise .că pentru tine sănătatea. Celestina stinse candela şi întredeschise perdelele. Soarele înveseli cu razele sale astă odae posomorâtă şi tristă dc aşa timp îndelungat. Vrei, mamă, să’ţi ţiu de urit — tocmai vream să te rog, dragă tata. Me duc să’mi imi lucrul. Nu ; e doajuns căt ai lucrat ; cer să te mai odihneşti şi tu cărei citire mC menea, Paul şi Vir(i'inia ? ■ Da, sft’mi eilesti ş’ a mulţampşte doase- ■ Iti dau voe să stai acolo doue sau trei ceasuri. — Să te las singură atâta vreme? oh ! nu zem ! Nn’ţj ‘îJnfi x pagini. ' _ Dar nu reinâne Madelena? ?a- iNU U ‘«tuci 6nsa aminte că 15'fi imprumutat-o prietenei tale ai mei 8o- poi nu ’ţi-am spus că suni mult mai ’ ■ v - Ai dreptate : uitasem. — Ce nenorocire ! - Drept este eă'mi pare ren. Dar mai sunt şi alte cărl -ipune mi mimai care’j'i place. — Nu mi place nici una — Ce să fac atunci ? Celestina se ca aceea. bi vei iu- lie — Aşa e ; ilar cum lAmăne cu citirea ? — Mi-oi face-o când te toarce. — Atunci plec iudată. — Nu, nu aşa, Ştii că să ie.şi singură. Madelena, puţin. aşeza pe un sca m, privind pe mumă-sa cu întristare. A i reîncepu dânsa, nu trebue suni fac sânge reu ! Nani decât să (urnit pe Madelena s’o ceară. , (^re tatc ; sau mai bine ar u să te duci singură; ar li viincîos. — Cum doreşti. mai cu- trimitetot pe ea sa mi voesc , , ....o.........după ce j se va întoarce, te va duce la d-na Solangcs, şi voiu te aducă. Voiu face cum Sţi mamă, zise Celestina. — Madelena nare să du-te dar şi te nibracă. va Trad. de Dcmroc. întârzie ; (Va urma). ,,0 anges. TIMPUL ţ-d al căror nume urmează s au ■tradul ele sub-locotenent in rota de 1 august 1883 : ,nfanterici : Mariueseu Contat bacalaureat (lin regimentul Lrpul 3 de armata. Borneanu (le cat (luoi-spro-zoce ani — «lupace ;a Q.f' de sub (lîlre.niături, s'a ‘-1’ Calouzită de goinete, pfne la locu unde era mama iei cu deseverşire in-gi°pata şi a reuşit, c’mi curaj si o energie uimitoare, s'o scape. In ’m-11111 se puse .se caute pe celelalte ru ne, nu islniti insC se găsească de cat hail, sergent bacalaureat din |3 dorobanţi, la corpul 4 de ent bacalaureat din regimentul pe micul iei frate, care e «'Teu ra la corpul 2 de armată. Voi- J nit. Ea strigă pe tatăl S0n& dar in zadar. Atunci începu să ţipe şi stete iluofi ore acăţată de crestei ui’ zid, ce reinăsese iu ‘ cavaleriei : Lipati Atanasie, ilornat in ştiinţele comerciale ■ful 3 călăraşi, la corpul 2 de pescu Constantin, sergent baca-egimentul 3 călăraşi, la cor-armată Solacoglu Constantin, «laureat din regimentul 3 că-irpul 2 de armată. Uşurelu C. sergent voluntar pe un an din 3 călăraşi, la corpul 2 de ar- unui pănă picioare. rv„„„, cănd un nenorocit, care-şi căuta pai sei, aduse o scară şi putu astfel s’o scape. artileriei: Scorţeanu Alexan-i bacalaureat din regimentul 5 corpul 2 de armată. Telega iergent voluntar pe un an, din S artilerie, la corpul 3 de ar- id in administraţie eraţi şi numiţi: O^Bodescu, actual sub-prefect d? riCJJ, judeţul Iaşi, iu asemenea IMlasi Copou-Turia din acelaşi ju-UH domnului Petre Voinescu pus tjj^iliUe. I.ileiandru Dabija, absolvent al drept din Iaşi şi fost judecă-,||ce, sub prefect la- plasa Stavnicu, |i, in locul domnului O, Bodescu ► U)r. Stairatian, comisar clasa II |*efectura poliţiei Capitalei, in lo-■ni C. Lascu inaintat. tiCOURl STREINE * Spania 9 . ^i'id ce telegrafiază cătră (’ă ministerul spaniol a guvernul portugez o no-e ’i face cunoscut, că |u3zeci şi unu de oficeri nfugiaţi pe teritoriul porţiile gând să trimită o jume-fMa, alta in Anglia, Cât P cei none sute de soldaţi irnenea sunt internaţi in j| guvernul din Lissabona va |ftei deocamdată. Apoi pro-Spania să contribue pen-Jr a lor in patrie şi toto-Wlieita amnistierea lor. [ sPune, căoficerii spanioli Franţa şi Anglia Gestiunea Madagascarului era deja să provoace un conflict serios intre Franţa şi Anglia, mai ales cănd s'aua-îestat cativa supuşi engleji cu ocasi-unea bombardării Tamataveidin partea Irancejilor. Iată acum ce se mai scrie cătra „Standard" Şi acum trăim in stare de asediu; situaţia devine tot mai serioasă, mai critică. Alai de unăzi primarul, cu un oficer şi câţiva soldaţi din forturi au iinpre-surat localul lui Aitken, membrul linei finne engleze de aici (Tamatavaj. Localul fu pus sub pază şi d. Aitken, doi agenţi ai sSi şi misionarul Shaw, precum şi mai mulţi servitori ai lor indigeni au fost duşi in fort subt escortă. Seara au fost escortaţi toţi pe un vas francez de resboiu. O™!, R°“îânia’ comPus de d-nu Marchiz Cavaler Mana Toschi Moşea din Gubbio t 11 ia) şi va apare şi un supliment al zi-amui „Trebuinciosul" care va conţine a-eest căntec tradus in limba Romană pro. 011111 Şl 0 descriere detailata despre cutremurul din Ischia cu ilustraţii relative A cest supliment se va vinde pe preţul de bam «emplarul in folosul sus ziselor victime. V arietăţi Inteligenţa elefanţilor, — Duoi ele-anţi mici aduşi de curănd in grădina zoologică din Petersburg, au dat o dovadă de inteligentă, care cu greu ar putea fi crezută, dacă n-ar fi adeverită de toate gziarele locale. Visitatorii gradinei se deprinseseră ; da elefanţilor tot soiul de prăjituri. Directo rut puse atunci in colivia lor o placă de tinicnea, pe care era scris, că nu e voie să i se mai dea nimic. Visitatorii, cu prăjiturile in mană, cănd citeau placa, o ară tau elelanţilor cu degetul, şi trombele lor nu mai căpătau ast-tel nimic. Elefanţii înţeleseră cum stă lucrul şi intr’un comun acord se puseră să strice placa ; erau aproape se o dea cu desăvirşire jos, cănd păzitorul puse capet lucrării lor destructoare. O descoperire. — Dunării din Brăila se spune că in una din fântânile de pe malul Lacului Sărat s’ar fi ivit metaluri A doua zi an fost liberaţi toti, afarS T: “-”"1 »+*! do misionarul Shaw. Acesta şi Aitken sunt acuzaţi, că ar fi adăpostit spioni in casele lor. Hârtiile lui Shaw au fost exemiuate şi casa i s’a confiscat. Toţi suntem expuşi a păţi aşa. — După bombardarea de aici, două vase franceze sau dus la portul Fercarivo, 70 mile de aici, au bombardat oraşul, au dat foc la vamă şi la cartierul indigenilor, apoi s’au inapoiat aici. întâlnirea Monnrchilor Se ştie, că impgraţii, al Germa- ®Wcat pe corabia „India1 Jgm» intr’un port englez 'lupă dorinţa lor. Hsglitera V;j ne aducem aminte, lor-M*1'" Şi-a propus de mult, Sf’obe m sprijinul acuzării Şa contra Chedivului, că a-T ost autorul masacrelor cria acum un an de zile. ne aduc ştirea. Că la 1 sosit hărţii importante, ti,ză’ acuzările ridicate con-jului. Intre acele acte sunt B ub Ji.rămănt ale unor perŞi cu un bun nume in f'i'a Randolph Churehillva r, curănd aceste documen-I preşedinte Gladstone Jb’ibm la constatarea ade-V- de lucruri. fjiastrofa din Ischia 00 de oameni au perit sub insula Ischia. Cei remaşi t ' nemăngăiati pentru per-j°y, avutului lor. etc. Alţii ’ebuit să lase a li se tăia W] mână. !«c triste nu s’au petrecut etrec ăncă in acest teatru niei şi Austriei, s’au intălnit Ia Ischl. Negreşit, că aceşti puternici n’au venit aci numai să se imbrăţişeze, ci se vor fi înţeles asupra unor importante puncte politice, cum este alianţa austro-germană. împăratul Germaniei a invitat pe regele Serbiei la manevrele delaHcm-burg, iar regele nostru a plecat să boteze pe un strănepot al imuăra-tului Wilhelm. E de prisos a mai spune, că acolo va fi vorba şi de alte cestin politice de mare insemnătate. ni FELURIMI membrii Comitetului Permanent, medicul primar şi D-nu membru Comunal Cava-dia, trasportanduse la faţa locului, au pro cedat la facerea unui studiu minuţios asupra calitâţei acestor noi metaluri, şi, din analisa himică s a constatat că această nouâ sursă minerală va fi de mare eficacitate pentru multe maladii. Mulţi asigură că s’a şi disposat deja a se face cunoscut această noâ descoperire, caro e.do natură a aduce Lacului Sărat un maro renume. Tot o dată s ai fi depeşat şi D-lui Primar Campiniu ca să vie neîntârziat de la Slânie, „spre a se pronunţa asupra părţii odorifice a metalului descoperit, „ca singur special" in această materie. — Bre ! bre ! bre ! In zioa de 16 Iulie trecut, un copil in etate ca de 8 ani al locuitorului Ilie M. Casangiu din comuna Goeşti, judeţul Dolj, aflându se in câmp, a voit a priponi un cal, dar a fost luat târâş de cal alergând eu densul ca 200 stânjeni ; din care causă, in zioa do 19 Iulie, copilul a ineetat din viaţă. In ziua de 20 Iulie trecut, copilul Marin in etate de 12 ani, fiul lui Marin Petroinu locuitor din comuna Malu-Maro, judeţul Dolj, venind de la câmp cu 2 boi, a voii a trece prin apa Jiului, apucandu-se de coada unui bou, a mers până la mijlocul riului, unde, scâpândii’i coada boului şi apa fiind mare, s’a inecat. Cadavrul seu incâ nu s’a putu t găsi. T,ltoaie fost lapta de eroism jt 0menichelli, fiica docto-jf’o, la Casamicoiola. Se na-ţh«ca Adelina — ea nare Fii locuitorului Muhtede «lin Hărşova,judeţul Constanţa, Omor in etate de 12 ani şi Amet de 18 ani, in zioa de 25 Iulie, venind de la câmp spre oraş cu un car plin cu snopi de orz, cel dănteiu a adormit de asupra snopilor şi căzând a trecut carul peste el. După căte-va ore de suferinţă a ineetat din viaţă. Intr’o menagerie. — Inlr’un ziar din Lyon citim următoarele : „Vineri la 5 ore dupâ amiazi, directorul menageriei d. Neger şi graţioasa îmblânzitoare de animale, Nouma intrară in cuşca leilor , in care se afla şi un leu superb, sosit chiar in dimineaţa acelei zile. D-nul Neger şezu intr'un colţişor şi a-sistâ mai multe momente la acest mod de repetiţiune generală a fiarelor. Tot-odata, leoaica Diana se aruncă din-tr’un salt asupra directorului şi, mai ’nain-te ca el să aibă timpul de a fugi, ea el a-pucâ cu puternicele’i falei de coapsa dreaptă Nenorocitul scoase un ţipet de durere care făcu pe companiona să vie repede. Cu tot sângele rece şi curajul ce o earac-teriseazâ, Nouma se aruncă asupra animalului şi in căte-va secunde reuşi a ’l aduce la neputinţă de a mai face vre un râu. D-nul Negei primise la şold o formidabilă muşcătură, din care sângele curgea in valuri. Ni se spune, iu ultimul moment că dacă d-nu Neger nu mai inspiră vii neliniştiri, totuşi suferinţele sale sunt atroce şi că mult timp nu va putea să se mai servească de membrul sdrobit do feroasa leoaică. Nu de mult fia reginei dând naştere la doui copilaşi drăgălaşi, i-a fost luaţi şi au dispărut. Dacă o femeie se bolnăveşte pe timpul cănd işi alăptează copilul, sau dacă i piere laptele capul tribului este incunoş-tiiuţat ; el apare in familie, însoţit de călău, verifica cazul şi copilul este imediat ucis, pentru că acest miserabil a incercat sâ omoară pe mama lui. Şi nu e numai atât: dacă mama moare iu urma facerei, copilul este ingropat de viu împreună cu mama lui. Ast-fel porunceşte neîmblânzita lege. Dacă un copil se naşte intre miezul nopţei şi orele unu in ajunul unei zile nefaste, el este numai de căt luat şi pus p0 o potecă strimtă, pe unde trec vitele. Dacă acestea dau pe lângă copil, fără a 1 atinge, el a scăpat ; dacă insă vre un bou il atinge măcar cu vârful unghie, copilul este imediat măcelărit. Dacă trebue se credem pe misionarul Piras, care a pe trecut opt ani in sula Madagascar, acest din urma obiceiu se practicează şi la Tan-nerave. Misionarul a incercat de căte-va ori sa scape pe câte unul diojacoste nenorocite fiinţe, dar n’a găsit nici o dată o fe« mie cate sâ’l alăpteze. Elocinţa parlamentară in Franţa. — De când cu vacanţa ca merei deputaţilor din Paris, un scotocitor a avut ideea de a resfoi Monitorul Oficial al Franciei, pentru a da această statistică curioasă. Din cei 557 deputaţi ce Francia a avut in sesiunea ordinară din anul acesta, sunt 317 cari n'au luat de loc cuvântul de la 9 Ianuarie, data dechiderei, şi pă nâ la 2 August, când s’a inchis sesiunea. ’44 au vorbit mai puţin do 5 minute, pentru citirea sau depunerea vre-unui raport sumar. 6 nu s’au urcat la tribună de cât pentru motive personale. In fine 188, au gratificat lumea mai mult timp cu elocuenţa lor. Se mai adaogă că, din cei 317 deputaţi tăcuţi, sunt 79 cari au pronunţat din cănd in când cuvintele: „Minciună! Aida de ! La ordine! Censura! Suntem insultaţi!" Iu general: in timpul sesiuuei ordinare din 1883 — care represintâ trei părţi din anul parlamentar numârat 206 zile — deputaţii nu şi-au creat mai puţin de 106 zile de repaus ! Prin urmare ei n’au ţinut de căt o sută de şedinţe, fîe-care zi 4 ore ţi jumâtate in meziu. Miniştrii a avut sâ râspundâ la 19 in terpelâri şi 22 cestiuni. Preşedintele a vorbit do 2 926 ori şi a aplicat censura de patru ori. Şi pentru acest total de lucrări şi oste neli, contribuabilii, ca titlu de indemnitate au vârsat in timp de 8 luni, neinsemnata sumă de trei milioane o sută patru-zeci ş-două de mii de franci, in mâinile Domnilor deputaţi. Acesta este bilanţul elocuinţei parlamentare la 2 August 1883. AVIS proprietorilor şi arendaşilor de moşii: Un vechia şi special administrator de moşie doreşte a se angaja la o moşie mai mare; , garanţie morală şi materială." A se adresa la hotel „Bulgaria",11. DE ARENDAI prin licitaţie moşiile Ţigăneşti, Călineşti şi Scrioji, proprietăţi ale Epitropiei Stărei Vlădichi lerapo-leos. Licitaţia se va ţine in ziua de 9 august viitor ore 2 p. m., in casele d-lui Gr. O. Suţu, vis a vis de Col-ţea, in Bucureşti. Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandându-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile mode rate. Artificieri ( ^NIŢA G. STOICESCU. lrt,fic,er,(lANI POPA GEORGL. Strada Academiei No. 25, maiater al piroteclmii din Confiiantinopol. Peposit la Bufetul din Grădina CismegiB CĂILE FERATE ROMÂNE NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Pentru victimele din Ischia Vineri seara se va da un mare specta col in fosta „Grădină Stavri", cu bine-voi-torul concurs al d-lui Ionescu, Moceanu, Ve-lescu şi al mai multor artişti Români, iu profitul victimelor din Ischia. Cu această ocasiune se va căuta imnul Infantncidul In Madagascar.—Popoarele din această iosula, care ’şi dau luxul de a trimite ambasade in Europa pentru a protesta, in num le civilisaţiei, contra invasiei străine, au pănă şi in ziua de astăzi nişte obiceiuri mai rele de căt sclavia. Ast-fel, Sakalavii privesc vinerea ca o zi nefasta şi ori-ce copil născut intr’o vineri e dus in păduri, aruncat intr’o groapă săpată intr’adins şi părăsit acolo. Alte triburi madagascariene privesc ca nefastă o altă zi a sâplămănei şi sacrifică copii care au nenorocirea da a veni pe lume in acea zi. Un copil de prinţ născut intr’n dumineiă trebue sâ dispară, de oare-ce, venind pe lume in acea zi solemnă, există credinţa că acel copil va deveni mai puternic de căt părinţii sei. Ori-care ar fi poziţia părinţilor nenorocitului, el trebue sâ dispară chiar dacă el n r fi singura progenitura a familiei princiare. Toţi copii născuţi in zi de sărbătoare, acei cari sunt sluţi şi mai cu seamă gemenii sunt daţi morţei. Iii curând va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle deN. Droc-Rarcia-UU, director al gimnaziului din Giurgiu, in ‘editura tipografiei N. Mulescu. PLECAREA TRENDRIL0R DIN BUCUREŞTI Cu începere de la 20 Malu 1883. La ploegti, BuzSu, ft-Sărat, Focşani, Mirăşeşti, Bac&n, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 4( minute seara. La Ploeşti (Sinaia, Predeal) Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (iren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal Gren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul miit la Bnzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. m. I.a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vtrcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (iret de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) 0 ore 10 miD. d. a. (tren miit.) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti, R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Bazău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore Beara (tren mirt). De Ia Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeştdţtţrenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la VSrciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. Beara (trenul accelerat 11 ore 20 min. i-naiute de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu -. 3 ore d. a. (trennl fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trennl miit), A eţ it de sub presă : Codicele comunale complecte, coprin-zând toate legile decretate de la auul 1878 pânâ la inchiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi râmase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala, cea electorală, a Cousilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a percepere! coutrlbuţiuuilor, a impositulni de bâ-uturi spirtoase, a burselor de comer-ciu, a recrutărei armatei (complecta), a posiţinnei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a flxftrei si gradaţiunei re-mnnerarielor corpului didactic, a iufl-inţărei ministerului Domeuielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. De venzare la librăriile d-ior Socec, fraţii loaniţiu şi Graeue (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 5 august 1883. ■ 5olo Renta Amortisibilă. . , 5°|0 Renta Română Perpetuă , 6t>|0 Obligaţiuni de stat. . . ’ 6010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o , Monicipale .... 10 fr. , Caeel Pensiunilor 300 1. Solo Scrisuri fondare rurale. . 7oio Scrisnri Rurale. . 5o|0 Scrisuri fondare urbane . . *>“10 » » , 7»[0 , , , Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române2501 » » Soc. cred. mob. rom. 2501. > » » Rom. de con-trucţii 6001 » , » do Asig. Dacia-Rom 800 1. » » » > > Naţionaip 200 1. Dlveme Aur contra argint. . » » Bilete de Banane . Fiorini valoare Anstriacă. Măroi germaue. . . . Bancnote franceze. . . Cunjp. 93«( ioO" ^SUNTCELF. MAI BDNE DIN LUME prennalecu 150 me^n^e Pri fTj£ .-y'' i'*Vî par i s PMILAOElPM I asigur; ir. TIMPUL IHJEfflONBRQU higienică, infailibili pe>'-servativă. Singură vindecătoare fără ai adaoga ________|nimic. Se găsesce in t6te E PERRE farmacist, No. 201 farmaciile din Univers şi la i aris ia Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZLRNER farmacist. str. EAU ET POUVRES DENTIFRICES Dr de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS —8, PLACE UOPERA PARIS. Se găseşte la toti farmacişti, şi coaferi Medalia de Merii decernat Casei Doctorului P1ERRE ş> recompensa mare obţinută de deiitilYices. cea mal ROB BOYVEAU LAFFECTEPR jsssa decre, din -.n..l XIH V-I-. ^l^uio^Podr/â RhumVu.m.' ^ri«l'din Viiniîl XIII ’Vindn-» lolo bnlolr prinnuilr I. viriarUr si.nţelui: Scrofule, P«cinaiD. Eczema Psoriazis, Herpes. Lichen. lmpetigo, Podagrj, Rhumatism. PS tifllli,( srlc aprrinvt, di(je»live, diuretic ţu sudoriBce, rea funcţiunilor provoc* espuleiune» elementelor morbide, fin ele virulente aeu p.ir.iaiUrr. ROB BOYVEAU LAFFECTEPR CU IO DUH DE POTASSIUM Acesta cale medicamentul cel mai bon pentru a vindeca accidentele sj^h lUice vechi seu rebele Ulcere. Tumori. Gomme. Ezostose, precum îi Limpbalismul, Scrofu Lâ*P»ris^"rjU.1FKRR£ jlerr^T k se feri de imitaţiuni, ori ce produsă similară este uă imitaţiune a formei ex teri 3 re (ară calitatea adSvfiratului TAMAR INDIEN GRILLON fructO laxati v6 şi racritorO . . Contre CONSTlPAŢIUNEl. HEMORROIDELURf. CONGESTiUNEf. VENINULUI, LIPSEI DE APETIT, INDEGEST1UNEI, 1NDISPOS1ŢIUNEI GASTRICE Fdrte plăcut la beut, no producendti nici odata iritaţiuni.— Indispensabilă pentru copii, dame insarcinale, bătrânii }i persduele şetjănde. copu, A CERE SUMN*TURA PE FIE-CARE CUTIE 1 E CnU.I.OV. E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in Uite farmaciele. MARASIS fornlat in 1879 jV-L-A.C3--A. SIItTTT. COLONIALE SI DELICATESE a 6. MflCIÂl VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă, înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. ’ Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de laTBayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şiYerde de la grand Chartreuz Francia. Cnraso de Qlanda, alb, verde si orange sec, de la YimandFockin Piperntint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Coguac. Uiqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renu-mitaMa8tică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhnm si in Klrscli. Şliboviţă de Banat. YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, F.spagne, Ungaria. Transilvania. Indigene do la Cotnari. Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. PAPIER WLINSI Două-deci de anni de isbânda mârtu-resc de efficacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a botelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de sele), etc.— PARIS, 3i, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, în tote pharmaciele. A vxif/e HMniolc Itti WIjHSSI. APA TONICA fDICQUEMARE . CHIMIST ROUEN (Francia) Grăbeite crescerea părului, împolecă de-coloratiunea si i redă viată. Pomraada Epidermală antipellicularX Opresc© căderea parului. — Distruge mătreta. — AslâmpSră mâncă-rimele. _ Se ffdsetc în t6ts Casele cele bune ^ * de Parfumerie. vis-a-Yis de Tetrul Naţional Bucureşti *ick. iclcic1cickJcicXiCKX*ic$cicic*&cic*.icicJc*.1c*.K. * * * * * * * * * * K -ft * fs * * IPSOS DE CAMPINA OK A MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA s| MAI KKTIXA TENCUIALA PENTRU CASE Altir** liepomt la O-nii P. Bnizzesi Jt U-io Victoriei f> - Personele CA Bl cu NOSC PILULELE DOCTORULUI DEHAUT . OIN PARI9 . fnti 6iItiiM purga,atuncic&ndeleaimtâCMlAl |tr«buint&. Nu se tem necl de desguat neci o«l lobos^lit. pentru că, contrariu celor alte purşM Itivo. acesta nu bine decâlcind estfi 1d-| Isolit de uă buna măncai uturiiotân-f \t6re, precum vinul, cifoittl cărei 1 | - • ■ • ■ i \eun >i convin mai bine*dupeoocupiUui r Lseie. Oboseia niirgatiunei lund annulatăj pun i*trenul nunei alimeniatiuni. les-j ne se boiăiB'oe cineva a repeta.a purgativul ori de cate oneste, trebuinţă. ‘ &r.şi2P.50 ALEMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept , de s omac sau atinse de jălbinare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă măncareeste Riicn-hout (le Arabe, aliment nutritiv şi econstiluant, preparat de nelaiiguc-uier din Paris. (A se feri de con-faceri Deposit in Romania la principalele 1 arm INSTITUTUL MEDICAL bucuresci fi : strada vestei fi, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3.j .Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 !Inhalaţii, G. Masajiu sistematic, 7. Ser- rimion Uîitii [viciul la. domiciliu, 8. Consultaţii JVledi- SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur . • • • • •. • — 1 bae de puuuă eu şi fără duşi lei 2,50 1 „ _ „ ciment pentru medicamente . • • 1 dusă rece sistematică 2. -1,50 «BAI DE ABUR SI DE PUTINA NOTA. 1. Miile de abur sunt deschise jm toste zilele de le ~ ore dl minei 'pana la t etern 2. Pentru Deme, insă băile de abnr o dată pe - '] i inimă Vinerea, la *> ore >li-j mineaţa până la 1 post-meridiane. Preturile la secţia OSdiCidâ ..foi ml prospeelnlni IMrocţin. H A îyiDDII/ chirurg, deiiţist. TăU. h. i\ionli\. înădueşte dinţii bol navi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşeaz; dinţi, fără durere, după cele mai bune sis teme ; fabricează şi pune dinţi minerali in tocmai ca dinţii naturali. D. Kibrick merge, in ce se atinge di profesiunea sa, or unde este cliiâmut. Bucureşti. — Strada ŞMi bey-Y’odă Nn. f) alături eu grădina Uuion-Suisse. Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 n, ni şi de la 3—o p, m, .Bucureşti strada Smirdan No. 6 ,M Uflia lin MUUEi PRIMA CASA de CON FIENTAjn TERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2 Coljul Stradei Şelari şi Covaci ^o. . Pculru sesonul de Vară am primit clin propria noastră făli ■ din Europa un imens asortiment de Costume de voiafii 1 tiune Bani. Travers, ete. dulăii' C.turrnaia, ntJafuiO. J'y Vindec, «ufocaliunez ai tdte bd- , |UR 31 '(R * M I V H M I >u chian _________J '.I* organeloru respira- |* * a llil X . ■•uue.miid viuuccaie pnn I uliurllc LeMsseir, 3 fr., | d-ruluî Cronlcr. Preţul 3 fr., m rranciz. — Lavaasair Isrmaciatu-chimiatfi da claaa l-ai, VI rue da Ia Maaizaia, PARII Dasoaii in Baearaael; la d. Ztraar |i ia tdta Car mari ala MEDIC Şl CHIRURG Boiilclo de găt, gnră, nns şi nreclit tiatează, print.r-o artft specialii. D-ru |. BRAUNSTEIN l",’t aspirant de m*dic secondai- in Viena n clinicele Im Brsim (boale de femei şi :u,Vnl,vl a ll,'l,ru (Nyphilis şi boule do ", 1 "iwnltatiimi de la 3-5 oro p. m. Strada Decsbal N. 20 (indosul Bărăţiei.j C- G. DISSESCU S Luterană No. 0. 1. 111:1* ATELIER DE PHOTOGRAR Str Ştirbey- Vodă No. Prir. aceasta am onoare a 1 Onor. public atelierul meu artist după syst mul cel mai nou şi pi aparate noi.—Preţurile reduse şi, oarte tină. Onor. public care n a ocasiunea de a se conviuge de mea 11'are de cât a ne onora cu d-lor şt sperăm că se vor tecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ee lucrare atinjN această artă precum: Reproducţii fii iu starea naturală etc.—Orele de » in toate zilele, atât iu timp frunt* in timp înnorat de la 9 ore a. n 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi (• pictura originale de vânzare. ItpoyufM JS. Mtutescu suia Taierului frmet, 1VJAvKVt' - JWCTMIMIHH—nnwiHR