tatf 5 AUGUST 1883 Aclmi nistraţia, Oalea Victoriei Nr. 33. ANUL AL VIIT —No. 172 1B0NAMENTELE 'I .1 ţara, pe »n . . . . 40 lei pe 6 Ioni. . . 22 lei pe 3 Inul. . . 12 lei LnJtite p« »» ... 60 lei ie priimeic It Adminiitreţle. ■ItAlft 10 bani număra ţricte 15 bani număra TIMPI REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. 1 Jireetor-respun^ător : MIHA1L P ALEOLOGU / y ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 40 Reclame pag. III . . .1 ‘>0 . , II .... 2 60 inanţorile ji ineerţiile se primesc Bnonreştl , la Administraţia ziarulnl l» 71ena, la biuronrile de anunţuri Heinrii ScLalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-itein 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Ncrlaorile nefruncate nn te primei Maunacrlaele nolmprlmate ae ard uiuresli, 4 August 1883 ■i guvonnilui incercat intr'un articol pre-i a ne da seama despre situa-[ftţa, şi am conchis prin a a-dupe toate probabilităţile, Irul Brătianu va li nevoit a se i intr'un timp apropiat, unem azi întrebarea : cine poa-J inlocui după jocul regulat al ţaului constituţional ? stă intrebare nu este iuteni-şi studiul acestei cestiuni es-Jocul său, căci, daca trebue se ce ni se raportează, iacă mica bire care ar fi avut loc in nr-.Videntului de la Iaşi, intre D. a şi Ministrul plenipotenţiar al Ungariei. tunt gata a mă retrage din mi-% zise D. Brătianu ; aceasta i-le Baron, că va fi o strălu-pl^tisfacţiune pentru regretabilul bt de la Iaşi. Depinde, respunse ministrul depinde de cine vB va inlo-uteţi indica persoana care va fe-rcinată a forma noul Cabinet? «- Prinţul Dimitrie Clhica cred că i fi chemat de Majestatea Sa Re. jle;pontru formarea noului minister. deşte omul care in situaţia pre-mtă se bucură de intreaga increde-« Jlajestăţei Sale. ::|S S. D. Baron de Mayr ştia ce semnificat aflarea la minister 1 ut ului Dimitrie Ghica. Intre o-le paie şi conducătorul său nu ie ales. •J- Daca este aşa, apoi totuşi re-fili-ta la putere, ar fi respuns «linul, şi vom vedea a conveni de ji mit mod de satisfacţie. |1. Brătianu rămase la putere ; «isfueţii văzurăm căte şi cari se H Austro-Ungariei, şi incidentul se vl spre marea noastră ruşine. Baia aceasta este adevărat, atunci e’am fost la doi paşi de o schiin-Bt ministerială, care insă n’ar fi realitate de căt o schimbare jJBr®* menită de a salva popula-d-lui Brătianu, făcăndu-se siunile, scuzele, şi mai ales per- SB l-s i Dunărea, nu de Domnia sa, P' altul. Ast-fel ca, in urmă, re-Ji id la putere, să poată pretinde bspunderea situaţiei aparţine a> ' nenorociţi pe care i-ar fi pus nte. iar nici cum sieşi Brătianu. ^ va trase sforăitoare pe lăngă «'Sta, şi comedia ar li fost ju-U F ănsă destul timp de cănd ţara Ipeetatrice a tertipurilor acestor Liedianţi politiei. Nu va fi nimeni să nu vază clar că Dunărea fi fost perdută din causa ne pro-erii, necapacităţii şi şovăintelor lomului Brătianu. storia care înregistrează faptele şi *că trecutul cu sănge rece va a-viitorului că Brătianu a fost a-—i care a perdut Basarabia, caiea "dut Dunărea şi care in intrul ţe-a compromis toate libertăţile, şi anţiile constituţionale. ] Hvpocrisie sau cynism ; mască sau .«ni [ neruşinare. Eacă politica Brătianu. Datoria noastră acum este să discutăm cum ar urma să fie cănd o cădere a acestui minister s’ar produce. Intr'un asemenea oas, n'ar fi constituţional ca guvernul Brătianu să fie inlocuit de un guvern compus din membrii majorităţilor Camerei sau Senatului, şi iată pentru: Un minister nu poate cădea de căt invins pe cămpul de luptă parlamentar, sau din voinţa suveranului. De cumva cade in lupta parlamentară, atunci este evident că şi-a perdut majoritatea, că alţi bărbaţi au câştigat încrederea naţiunei, şi in acest cas este foarte adevărat că M. S. Regele alege din sânul Parlamentelor pe acei cari 'i desemnează majoritatea ca să compue noul minister. Când Bnsă un minister n’a încetat d’a avea majoritatea in Parlament, ba cănd —ca acum—şi-a creat nişte majorităţi ă loutes epreures, el nu poate cădea de căt numai şi numai prin voinţa Suveranului, care are înalta supraveghere a intereselor statului şi suprema respundere cel puţin faţă cu istoria. Daca Suveranul ar vedea—in stăr-şit—că interesele României se periclitează in mănile acestor oameni şi ar voi să încredinţeze altora cărma afacerilor, nu in Parlament ar putea căta pe aceştia, căci Parlamentul nu este decăt resunetul perfect al ace-ora pe care voeşte să’i alunge do a putere, şi chiar consecinţa logică a căderei guvernului ar fi disolvarea acelui Parlament. Suveranul trebue in acest cas să caute in Oposiţie elementele unui nou minister; fie acestea omogene sau com binate. Si naţia consultată apoi, prin noui alegeri, ar exprima încrederea sau neincrederea sa in acest guvern. In resumat propunerea noastră este următoarea : Cănd un minister care se bucură de majoritate cade, nu din majoritate se formează noul minister, căci atunci n'ar fi nici o schimbare, ci Suveranul să adresează Oposiţici ca aceasta se formeze noul minister. Cănd un minister cade sub un vot de blam al Parlamentului, atunci Suveranul se adresează preşedinţilor Adunărilor ca să compue noul minister, căci acesta nu poate fi de căt expresiunea oposiţiunei care a câştigat. majoritatea in parlament. Kacă jocul regulai al sistemului parlamentar. Dar fiind-câ oamenii de la .putere n an lăsat nimic nefalsificai, trebue să ne aşteptăm să falsifice şi aceasta. Algeria, 14 August.—Afara do măsurile navale luate până acum contra holerei, guvernul a stabilit cordoane de supraveghere pe frontierele Tunisiei si ale Tripolitaniei. Trlest, 14 August.—Un păzitor al por tului Smirnei a permis navei franceze ,,1’In-fernal“ să debarce echipajul. Nava a fost pusă in carantină d'abia ieri. Autorităţile Smirnei au oprit ori-ce comunicatiune intre oraş şi locurile de prin prejur pentru cinei-spre-zece zile. Această mesurâ provoacă o mare agitare prin populaţiune. Alexandria 14 August.—Au fost ieri 44 morţi de holeră la Alexandria şi numai 6 la Pair. Madrid. 14 August.—Nu se mai semnalează nici o nouă rescoală in provincii. l* ŞTIRI TELEGRAFICE Yiena, 14 august. —Ziarul „Neues \V ie ner Abendb!att“ anunţă că starea contelui do Chambord atăt s’a inreutăţit in căt in noaptea din urmă se aştepta in fie-ce minut la desnodâmăntul fatal. Mulţi legitimişti precum şi corniţele de Paris au să plece indată la Frohsdorf, LIBERALII SI LIBERALISMUL Cuvântul de liberal şi liberalism este un cuvânt cu totul nou in limbajul politic, de şi in antichitate, ca şi in timpii moderni, lumea s’a bucurat de instituţiuni liberale, precum avem de esemplu republicele Greciei, Roma, republicele Italiei, oraşele anseatice ale Germaniei, Ţârile dejos şi clasica Engliteră. Acest cuvânt datează dela revolu-ţiunea francesă, şi a luat naştere dela cele d’ăntâiu lupte ale partidelor politice in adunarea Constituantă. La începutul revoluţiunei francese, monarhiştii-constituţionaii, cari ţineau mult la regalitate şi voiau să concilieze libertăţile publice cu prerogativele regalităţii după exemplul Engli-terii pe care o luase de model, combateau pe revoluţionarii cari exagerau revendicaţiunile populare in dauna drepturilor Coroanei, numindu i democraţi. Cei moderaţi dintre aceştia, cari nu voiau să o rupă cu regalitatea şi cari ţineau şi ei la monar-chia constituţională, voind să arate că nu sunt ostili regimului monarhic constituţional, au declinat numele de democraţi, şi au luat pe acela de liberali. Cuvântul ensă ca şi partidul liberal n’a ţinut mult, a avut o scurtă viaţă, şi s'a înecat in jacobinismul lui Robespierre şi in sans-culotismul fanaticilor ca Marat, Danton, Hebert şi alţi. EI a perit din dicţionarul politic. şi nu s’a mai auzit in tot pe-riudul revoluţinnii. După ce s’a potolit revoluţiunea, sau mai exact, după ce a încetat regimul terorismului, cuvântul liberal şi liberali m a inceput iarăşi a eşi Ia iveală, cam pe furiş, sub imperiul lui Napoleon I; şi a inceput a se accentua in mod categoric sub Restauraţiune. Regimul constituţional a favorisat şi funcţionarea regulată a liberalismului ; liberalii s’au afirmat ca partit politic. Dicţionarul politic alterat de r&-vo'uţiune, s’a înzestrat iarăşi cu cuvântul liberalism de o dată cu restabilirea unei stări politice normale, ta o protestaţiune contra unei situa-ţiuni violente prin care trecuse Franci a sub duoe regimuri extreme, atăt in contra absolutismului militar sau monarchic, căt şi in contra radica- lismului republican. Sub acţiunea luptelor parlamentare din Francia, cuvântul s’a generalisat şi s’a euro-peenisat din ce in ce mai mult, aşa că in Engliteră partitul Whig ’şi-a transformat denumirea sa veche in aceea de partit liberal, Astăzi că Francia este in republică, de şi se făleşte că n’are in vedere de căt binele public şi principiile dela 89, cuvântul de liberalism 'şi-a perdut dreptul de cetăţenie şi este batjocorit in ţara unde a luat naştere. Cei ce ţin cărma in mănă au perdut noţiunea liberalismului care esclude ori-ce idee sau aplicare la tiranie, şi au luat numele de republicani, ceea ce nu exclude nici idei, nici tendinţe, nici acte de tirania. In nici o epocă a istoriei şi in nici o ţară, liberalismul nu s’a arătat aşa de admirabil şi n’a produs oameni de talent in toată societatea ca in Franţa, in cei cinci-spre-zece ani ai Restauraţiunei şi sub domnia lui Louis-Philippe; şi in nici o epocă libertăţile publice şi instituţiunile politice n’au luat o desvoltare mai favorabilă şi mai demnă pentru civili-saţiunoa Franţei. Comparănd acea epocă de treizeci de ani cu ceea ce vedem astăzi, şi studiăncl situaţiunile, este peste putinţă să nu ajungem la conclusiunea că liberalismul este produsul unei sitnaţiuni normale şi regulate, a unei situaţiuni unde nici principiul guvernului nu este pus la indoeală şi in discuţiune, nici imu-nităţile şi drepturile cetăţeanului. Dovadă că este aşa, avem chiar istoria Franţei care prin revoluţiunile de la 1830 şi 1848, a perdut urma principiilor do la 89 şi până şi numele de liberalism, svărcolindu-se intre cesarismul imperial şi republicanismul radical-dictatorial. Franţa nu ştie astăzi ce regim o aşteaptă pe ziua de măine pentru că şi-a perdut credinţa in liberalism, a lăsat să’i scape instituţiunile care erau leagănul liberalismului. De ne x om întoarce acum la noi, şi ne vom întreba : ce însemnează partidul nostru liberal ? ce represin-tă ? şi daca cei ce ’şi-au însuşit numele de liberali justifică prin conduita şi actele lor acest nume, —suntem siliţi a mărturisi că partidul liberal romăn este o adevărată mistificaţiune. Cuvântul de liberalism implică pentru cugetul fie cărui om ideea de justiţie, de dreptate, ideea do respect pentru libertatea şi onoarea concetăţenilor, respect pentru demnitatea adversarului, pentru opiniuuile şi ideile sale, liberă discuţiune, împărtăşire e-galâ de drepturi şi datorii, de avantaje sociale; şi nimic din aceste toate nu vedem la zişii noştri liberali. Ei au ajuns întocmai cum ajunsese monastirile zise închinate. Cu numele erau închinate la locaşuri sânte, iar in realitate să prefăcuse iu patrimoniu ruşinos a unor precupeţi de desfrănări, veniţi de peste Dunăre cu potcapiu şi cu rasa mincinoasă de călugări, de ne esploatau credinţa şi tot ce arc mai scump conştiinţa oim,ilui creştin. Liberalii noştri n'au nici toleren-ţa pentru opiniuuile adversarilor, nici respect pentru demnitatea şi libertatea celor l’alţi, nici simţ de cuviinţă şi de recunoştinţă pentru generaţiile cari au suferit şi au preparat, prin suferinţele lor şi in măsura putinţei, ameliorarea soartei ţării ; ei scuipă d’ăntâiu memoria şi mormintele părinţilor noştri, suprimă patria suprimând tot trecutul ţării şi datinele ei. Pentru dănşi ţara românească n'a-re istorie, şi nu datează de căt de la venirea lor. Căt pentru instituţiunile existente, ele n’au inaintea lor nici o valoare şi nici o importanţă ; daca in formă să par că le susţin, in fond se încearcă a le dărâma in disposiţiunile lor fundamentale, căutând, sub pretext de drepturi ale poporului, a le reduce la proporţiunile şi la talii ambiţiunilor, intereselor şi poftelor lor. Recunoaştem fără contest că zişii noştri liberali pot lua numirea de democraţi, radicali, republicani; uu-mai titlu de liberali nu, pentru că le lipseşte prima condiţiune a liberalismului : dreptatea şi respectul pentru cei l’alţi, simţul de egalitate, de drepturi in toate condiţiunile sociale, tolerenţa pentru toate opiniuuile şi pentru toate credinţele. Liberalismul nu poate exista, nu să poate desvolta şi nici poate prospera decăt intr’o societate care se bucură de instituţiuni fundamentale necontestate, unde toate partidele simt o solidaritate politică, de şi profesând unele idei opuse de guvernământ ; el co-există numai cu un regim constituţional moderat şi ponderat. Până acum liberalii noştri nu ne-au dat exemplu de respect pentru instituţiuni, şi de disposiţiuni de mo-doraţiune politică. In ori-ce posiţiu-ne grea, ’i-am văzut impingănd acţiunea lor până la violenţă şi la arbitrarii! ; sunt esclusivi in credinţele lor daca credinţe au ; şi in relaţiu-nile lor politice cu adversarii sunt de o intolerenţă fără mărg.ni. Asemenea disposiţiuni denotă o absenţă totală de liberalism; şi de o potrivă cu congenerii lor franceji de astăzi, liberalii noştri sc pot numi republicani, radicali, numai liberali nu. In stadiul politic in caro ne aflăm intraţi, dupe toate smăcinările şi revoluţiunile prin care am trecut şi de care pătimim ancă, liberalismul, fără spirit de conservaţinne politică, nu se poate înţelege şi nici poate exista. Şi liberalii noştri sunt cu totul lipsiţi de spirit de conservaţiune. Penă nu se vor reforma, nu vor merita numele de liberali. Daca vor să tse convingă ănsişi despre acest adevăr, n’au decăt să asculte şi vor auzi că nimeni nu’i mai crede, nici ii mai numeşte liberali chiar din aceia cari odinioară credeau intr’ănşii, din cei co erau legaţi cu ei. Numai ei singuri se numesc liberali ; şi puţini naivi ii cred. c. N Bnliloiu TIMPUL V I ii fo rmaţi tini se Iu lipsa AI. S. Regelui din ţarii toate lucrările admiiiistraţiunei pu bliee, cari cer întărirea regală, vor supune aprobărei consiliului mi niştrilor de elitre iîe-care ministru in parte, şi li se va da curs sub re serva sancţiunei ulterioare. — Nu mirile sau destituirile de funcţionar publici, cari se vor face după găsi rea cu cale a consiliului miniştrilor vor ti cu titlul provisoriu pănă la in toarcerea Sa. 5 sep- S'a acordat un concediu de ternului domnului I. Cămpineanu, mr nistru agriculturei, industriei, comerţului şi domenielor şi ad-interim la acela al justiţiei, spre a merge peste fruntarii pentru căutarea săiiătăţei Dom nu D. Sturdza, preşedintele consiliului de miniştri ad-interim şi ministru afacerilor străine, este insăr-cinat cu interimul ministerului justi ţi ei, şi domnu P. S. Aurelian, mi nistru cultelor şi instrucţiunei publice, cu interimul ministerului agriculturei, industriei, comerţului şi dome nielor, pănă la întoarcerea la post a titularilor. la rangul Mitropolitul-Primat visează demult de patriarh al Eomăniei. Spre a’şi vedea visul cu ochii, se zice că P. S. Sa este hotărât să facă ori-ce concesiuni Pontifice lui de la Borna. Papismul ştia s’atingă coarda simţitoare. Lucrurile insă n’o să meargă aşa găitan cum cred prea sfiinţii Ne temem să nu ’i prea-sfinţească cineva, zice Resboiul. Manevrele viitoare Iată ultimele modificări făcute in privinţa viitoarelor manevre : Trupele vor fl concentrate intr'o singu-uerie de la 20 August până la 18 Oc- râ tom bre. Exerciţiele militare se vor efectua lasta-tul-major al fie-cârui regiment. In cele din urmă două spre-zece zile, trupele vor li pornite in spre statul-ruajor al divisiei din care face parte, şi numai in aceste 12 zile se vor efectua inspectiumle generale pentru formarea tablourilor de i-naintâri. îvumai al douilea corp al armatei, al cărui stat-major este in Bucureşti, face-ex-cepţiune din această regulă generală. In intervalul ultimelor 12 zile, divi-siunea 8-a şi 4-a cari compun corpul acesta vor manevra una in contra cel ei -alte. Tie-eaie batalion, va concentra pentru manevre câte 200 oameni şi fie-care regiment câte 350. „Literatorul11 (No. 7, pag. 413) următoarele rime: EriOBAîI Un X.., pretins poet, — acum S'a dus pe cel urni jalnic drum., L'aş pittnge daca ’n balamuc Destinul s£u n’ar fi mai bun Citci pftnK ieri a fost nîluc Şi nu e azi dc citt nebun I Al. A .Macedonschi. Nu incape iudoeală ; acest epigram este îndreptat contra nenorocitului nostru coleg şi amic Eminescu. Uu individ, care se pretinde şi el om de litere, ha şi poet, inpinge infamia pănă a urmări cu quolibeturi-le sale pe un om isbit de cea mai mare nenorocire. Se ştie, că Eminescu, un adevărat poet, a fost atins de alienaţiune mintală. Toţi aceia, cari in Bomănia se onorează de a ţine in mănă o pană, nu pot decăt să fio indignaţi de o asemenea faptă. Eu, subsemnatul, om de litere şi ziarist, mă tac apărătorul sărmanului meu amic Eminescu şi declar cl-Iui Al. A, Makedonsky, că fapta sa e nedemnă. Este fapta unui om fără inimă! Gr. Yen tura. (L'Indep. Roum.) Libertatea presei 0 INFAMIE Citim in ultimul număr al revistei Nu este zi se nu fie sugrumată de către parodiatorii libertăţilor, şi incă sugrumată, nu pe faţă ci pieziş, neavfind cu-ragiul despoţilor franci ce sunt şi ei u-neoii conduşi de un scop, or cum ar fi el. Ei nu fac procese de presă, căci avfind conştiinţa fârâ-de-legilor lor, ştiu că nu poate exista juriu pe lume care se cuteze a pronunţa un verdict de culpabilitate hoţilor de păgubaşi cari ’i vor ataca prin publicitate... Dar pun servilele consilie de instrucţiune a da voturi de blam junelui Şouţu, căci scris o strofă care displace guvernului, şi isbutesc a sfărâma cariera de profesor a Şonţului ; Dar işi pun iasma de la creditul rural cere tiibunalelor civile simple despăgubiri de la d. Ciurcu şi silesc tribunalele a condamna pe d. Ciurcu la 20000, ceia-ce este egal cu suprimarea ziarului ; Dar alungă peste hotare pe redactorul frances de la Independance Rournaine pen-tiu clima că a aperat bine causa românească a Dunărei, şi ţin cu dinţii şi chiar ' subvenţionează pe redactorul UDgaro-jidov siţiune, feluri şi chipuri de neajunsuri mai cu seamă prin serviciul poştal, precum se poate vedea dintr’un articol special ce ’l inserăm chiar azi. Şi credeţi că s’au oprit la atâta? — Nu, căci imaginaţiunea iasmelor de Ia cărma statului este foarte fecundă când visează in adversar ! Şi cine adversar mai pronunţat al regimului ca ziarele de oposiţiune, şi care, intre acestea, mai fură menagemente ca „Poporul ?“ Ei bine, de mult incă, — ne spune confratele nostru de la „Poporul", printr’o scrisoare ce ne o adresă Duminica trecută, — oamenii stăpânirii s’au pus a’i face neajunsuri şi a-’i pune piedici : aci oprindu’i vfinzavea pe la chioşcuri, aci demoralisăn-du’i şi ameninţându’i vânzătorii ce ’şi-a angajat inadins ! De unăzi insă merseră cu neomenia şi mai departe : inliăţara de pe drum un băiat ce vindea „Poporul", pentru crima că ar fi strigat ,Şopte de la Sinaia!" el răsbiră in bătăi şi '1 inchisoră şi la arestul prefecturei Poliţiei. Va şă zică „Poporul", pentru că nu e ziar guvernamental, n’are dreptul să ’şi anunţe, după obiceiul întrebuinţat de toţi vânzătorii de ziare, materia cea mai principală din coprinsul ziarului, pe când „Telegraful, Resboiul Român" şi cele d’o făptură şi d’o seamă cu ele, fiind-că tămâie guvernul, au dreptul, prin vânzătorii lor, a ne sparge capul toată noaptea pe uliţe, şi a du ne lăsa să închidem ochii, strigând cât ii ţine pieptul : — „Telegraful" cu visita „scopiţilor* de la Sărindar ! — „Resboiul Romăn!“ cu „tăerea capului" Iui Bisraark ! — „Cuuucuriguuu !“ cu „porcăriile" d-lui redactor ! Ciudat, dară textual ! Va să zică, in ziaristică ca in toate sub guvernul d-lui Brâtianu, sunt privilegiaţi şi persecutaţi, căci alt-fel nu inţelegem ce necuviinţă au putut face vânzătorii „Popo- CRONICA Ploaia cu furtună şi grindină, ce a avut loc in seara de 17 iulie trecut, a distrus o mare parte din lanurile locuitorilor din comuna Stânca, judeţul Iaşi, aproximativ ca la 160 fălci păpuşoiu, orz şi grădinărie, precum şi 38 pogoane vie, situată pe dealul Stâncei. * Ia zioa de 24 Iulie anul curent, magazinerul depositului de rachiu-spirt, c^re se afla in ograda ratişului boeresc din comuna Gura-Simila, judeţul Tutova, ducendu-se cu soţia sa in magazie spre a da rachiu locuitorului Dumitru Serbu, acesta a scăpat o lumânare aprinsă in deja de unde scotea rachiu, care indată a luat foc. Totalul rachiului ars se crede a fi 620 vedre. In zioa de 25 Iulie trecut, s’a găsit in dreptul comunei Vădeni, judeţul Brăila, aruncat la mal de către apa Şiretului, cadavrul unui individ necunoscut, ajuns aproape in stare de descompunere ; după aparenţă ai fi fost in etate ca de 40 ani; era in-brâcat cu sucman, cu iţari şi incins cu brîu roşu ; se presupune a fi fost plutaş. Primarul respectiv a constatat caşul prin inche-iere de proces-verbal, care s’a înaintat parchetului, autorizând in acelaşi timp şi înmormântarea cadavrului. Biuroul camerei de comerţ circumscripţia I, cu reşedinţa la Severin, se compune diu : Domnu C. Scafeşu, preşedinte. Domnu N. P. Barbovescu. vice-preşedinte. Domnu D. Dobrescu, casier. Domnu D. Iliescu, secretar. mai revenit in fire, recâştigă;. : jii nergia perdută in prima ză|. Cu toate aceştea nu se poată depliu crezămănt frazelor p A ale depeşelor oficiale din Mai E spun, că acum domneşte o li v solută in toată Spania. Nu d a* se concentrează ia Vitori mată de 22,000 oameni a ma - Quesada. Ş’apoi temeri mai ,j spiră mişcarea Carliştilor iu ciele nordice, decăt rescoala . ir sie cânilor. Rusia Ministerul de Interne al j i dispus, ca iu guvernamenhe Volhynia şi Podolia să se Iii censimentul locuitorilor genaţ să se constate, de cănd p Rusia coloniştii germani. 1 germani, cari sunt aşezaţi i E mai mult de cinci ani, să I v ralizaţi. „Petersburgskija Wiedomo1 re aduce ştirea de mai sus, li* această măsură, zicând, că ei s să trăiască in Rusia, să se f tăţean rusesc, cea ce este ş natural. Insă foile austro-g nu simt de această părere Montenegru Din Oetinie se anunţă cu j; August: Ieri inainte de amefi vut loc in mănăstirea mitropotv h a i&i ECOURI STREINE Belgia .. . Acum căteva zile camera deputa-rului" strigând „Şoapta de la Sinaia," frasâ ţilor din Belgia a inceput dsbaterea ™ n.. • ■ proectului de lege ai reformei e- de la Bukarester-Tagblatt, ce nu conţine nimica trivial, nimica necuviincios pentru urech1 şi mai gingaşe ca ale d-lui Radu Mihaiu, nimica ireverenţios la adresa augu-telor persoane ce locuesein Sinaia. Afle d. Radu Mihai, afle intreaga haită guvernamentală, că „Şoapte d- la Sinaia," nu însemnează alt de cât că, ştirile publicate de „Poporul", de la Sinaia le-a aflat, de la centrul principal al ştirilor politice, cum era in Paris, in timpul lui Napoleon III, Tuilleriele, cum est<- in Rusia azi Pe-terhoful, şi prin urmare ori-căt de susceptibili in dinasticism par azi foştii eri şi viitorii măine-poi-mâine ultra anti dinastici, n’avea de ce să se îndârjească in gradul penă a comite o arestare ilegală şi o bâ-tae liberală-naţionala in persoana distribuitorului vânzător al „Poporului". Inserând aceste linii, nu facem ca confraţii de la „Timpul" care cer indreptare de lege al leetorale şi a votat deja art. I, defineşte dreptul de alegere şi numără pe cei cari sunt scutiţi ce e- de nunia prinţului Petre Karagei cu princesa Zorka. Cortejul dela Conak la biserică iu \ | următoare : Prinţul Nikolae | braţ pe mireasa; venea apoi i sa domnitoare cu moştenitor*, i nului, representantul Ţarului®» | tele Orlow-Denişow, prinţul Earageorgevici, princesele Mîfte grene, prinţii Earageorgevici, Lp sentanţii streini din Oetinie, eti Princesa Zorka era in cost li ţional şi avea pe cap o diadtj; a briliante; prinţul Petru era i Cununia s'a celebrat de către i.*l Aju f4 îrtBs 3M i IŞ «Mii a ii •TJÎi r s i:i ÎSSi [1 ,a i i politul. Apoi s’a dat un prânzi d«s) cens. ^ Cu această ocasiune ne aducem a- uak (Palat) care a luat piceJf n ............ Ca*6 ^0seive?te sciind bine că nu sub un guvern beat in fa- causa Dualui şi înjură pe Romăni ziua ’ ‘ namiazl mare in ţara lor ; Dar işi năpustesc fii şi nepoţii pănă se atenteze la chiar viaţa redactorilor din provincie ce dau pe faţă nelegiurile miniş- trilor ; Dar fac toate şicanele ziarelor de opo am pu inregis- ră-de-legi şi pe călduri caniculare tea obţine dreptate, ci pentru tra noua lovitură dată libertăţii presei, pentru zioa de judecată a criminalilor şi usur-patorilor tutulor libertăţilor publice. Bin. Public. minte de legea electorală şi de modul, cum se fac alegerile in Ungaria. Am asistat chiar odată la o asemenea alegere de deputat, intr'un district (comitat) locuit aproape numai de Români. S’a ales un ungur. Cum? Toţi vizitii şi răndaşii unguri au fost aduşi cu dreptul de alegere in mănă, cu baltagul (un fel de topor cu coada lungă). Românii fură intim-pimiţi do aceşti bătăuşi. Se încinse o luptă crâncenă, întreruptă prin intervenirea armatei, ce stătuse gata la dispoziţia autorităţilor ungureşti Românii sunt împrăştiaţi, ba şi a-resţaţi, apoi alegerea s’a făcut in cm mai depli: ă ordină, intoemai ca sub pseudoliberalii noştri! i representauţii streini. In grădii, a dat c masă pentru 2000 pe: dintre locuitorii muntenegreni. ore după ameazi tinerii cunuufc i plecat Ia Paris. Spania _ Ştirile din urmă sunt mai favorabile situaţiunii din Spania. Regele s’a intors la Madrid şi miniştrii şi-au Ultime ştiri Cătră „Temps“ i se scrie di fej nia, că uu trebue să dea cinevpji zămănt depeşelor oficiale diiato: spaniole, cari susţin că in sar fi potolit lucrurile. Chiar ii li pul din urmă s’au revoltat alte' mente. Sunt lupte pe la Go a Figueraş şi iu alte puncte ale feb loniei. La Sans lupta a fost li cenă. Kt, FOILETON Henri Rochefort a prezidat md de unăzi in Lilleun meeting de mai .mite mii de persoa ne, pentru de iii U ţarea armatelor permanente. El i mit lin discurs violent contra aiir UN DON JUAN POCĂIT (Urmare) IV Recomandaţi» lui Danbray.-Ciaido-nii la masă.-O aventură a lui Moute-vraiu. zise i es, action fost formos Englezul. Suplini! făcu neamţul. — Ce voiţi domnilor! Ceea ce am făcut, aţi fi făcut-o orcare dintre d-voastră. Pericol n’a fost decăt pentiu mantaua mea, care şi ea a scăpat teafără. — Dar tânăra fată ? mont. intrebâ Bre- — A scăpat cu rochia arsă. — Şi părinţii ? — Oameni de treabă, Feineea, spre a scăpa din Încurcătură, nu gă- sise ceva mai hun de făcut decăt a leşina p un fotoliu. In căt priveşte pe soţ, cl căzuse pe duşumea, rosto-golindu-se şi scoţând ţipete intoemai ca un nebun. 11 cercetai; n’avea nici o scăntee pe haine; era neatins. Nenorocitul, sub impresiunea fricci, se sbătea in prada suferinţelor unei arsuri închipuite. Eu luai o carată cu apă şi i-o golii in cap. Asta ei linişti puţin creerul. 11 luai de gulerul hainei şi 1 ridicai in sus. Dânsul mă privia ca deşteptat dintr’un vis: „Cui am fericirea să vorbesc ?“ mâ ntrebâ el. Ii arătai scrisoarea de recomandaţie. D’abia citi căteva rânduri şi zise: „A! domnule, cănd cineva se înfăţişează astfel intr'o casă, co mai are trebuinţă d'ascmenea ter-feloage ! " Cucoana, care, vezend că nu mai e nici un pericol, âşi venise in simţiri, şi zise dupâ bărbatu-sâu : „A! domnule, ai intrat in casa noastră ca un ănger trimis din cer ; şi ăngerii nu sc mai intreabă de unde vin.“ ,Si multe de al de acestea. ^Mâ pregătiam tocmai să plec, cănd vâzui venind in salon tânâra fată a căreia ănteiă grijă a fost d’a-şi drege toaleta. Ve mărturisesc că am rămas încremenit Nu m’ara mai gândit să plec, dar am stat acolo, ş’apoi am revenit doua zi, a trea zi, şi aşa trei luni da rândul... trei luni domnilor! Am fost silit să recurg la mijloa cele cele mari, cum se zice. îmi in-chipuii un atac contra reputaţiunii o fetei, un duel cu calomniatorul, rană ce m’ar fi silit să şed in casă, o melancolie mortală, urmare a captivităţii mele... şi mai ştiu eu ce ?... Un roman intreg. Pe scurt, cănd am părăsit Grenobla, unde nu mai aveam ce face, de oarece procesul se sfârşise, vă pot spune că eram iubit. — Şi... aţi r fim as tot flăcău ? intrebâ Scarlat. Astâ^ naivitatate a tânărului doctor provoca o tăcere adâncă, ce fu urmata de un hohot de rîs homeric V Confesiunea Julietei Din momentul cănd Celestina res-punse la scrisoarea lui Scarlat, d-na Brcmard, in prada unor figuri cumplite, nu s’a mai putut odihni. Aci preumbla imprejnru-i privirea pima de tnsteţă sau rătăcire; aci pronunţa in gura mare frase fără şir şi cari nu sc adresau nimănui. Adesea eh iama pe fiia-sa cu nerăbdare, ca şi cum ar fi vrut să'i spue ceva gabni’c şi ndată ce Celestina vonia lângă pat fi sPun<^ să se ducă, s’o lase să sc liniştească şi să doarmă. Graiul ei dealminteri aşa de blând, lua căte-o-data un accent de supărare şi de necaz, fără ca cineva să' ifi pricinuit vreun râu. Aladelena, femeea de casă, âşi perdea de zunite ori capul, atăt de greu i era d’a mulţămi pe bolnavă. Celestina se 'ngrija şi roia să trimită la doctorul Tessere, dar d-na Bremard o opria. — Toată ştiinţa lui, zicea ea, nu poate face nimic contra celor ce suit ; cănd e bolnav sufletul, nu tr me să ne gândim d’a vindeca pul. — Mamă, ai supărări mari ; de ll* Sp,li şi inie? a?fl foarte teiîmta de te-aş putea mângâia! - Nu! nici odată! nici odată! res-punse bolnava. Şi vâzâud pe Celestina plângând : Iti fac rău. reluâ ea străngân-du-i măna ; fiţi vorbesc cu asprime, ţie, care eşti aşa de bună şi de pre- fo re-cor- H: venitoare ! o ! trebue să me ur.îi — Să te urăsc ! Ti-a putut tn in gănd asemenea lucru? ’Mi-aş_da|i;t ţa, numai să te faci sănătoasă, j — Da, te cred, căci eşti cea -H; bună şi mai devotată dintre fetei*\ ce nu ’ţi pot răsplăti atăta iubire! | loc de asta, tot eu sunt o fericirea ta. A ! dao’ai şti. Deodată privirea sa luâ o expiri une sălbatisă: — Nu, strigâ ea, nu, nu poliiţ. nu pot face o asemenea mărturiih fiicei mele !... doresc mai bine -mor! Ş’apoi, capul ăi căzu pe perina ţi % rămase mai multe ceasuri intr’otlţjj re incăpăţinată. A doua zi, spre seară, părea a,j mai liniştită; se simţia şi mai bim (Va urma). $ Trad. de Dcmroc. <1 \ L ii telor permanente, cerănd inarmarea enerală a poporului. Aaţi oratori u vorbit tot in acest sens, arătănd ;:v altfel nu poate fi \ orba do o adevă-Vită republică. * Pe când intr'alte puncte ale Egi-etului scade puterea holerei, in A-Ixandria creşte numărul morţilor Ţiiar şi printre Europeni. Groaza e ' culme. Afară de aceasta indigenii Imit contra inmormentării morţilor | gropi cu var nestins. Intr'o zi au năvălit in spitaluri, dar au fost res pinşi de armată. Poliţa şi oştirea lată să cutriere stradele spre a im-edeca vre-o turburare a arabilor fanatici. TIMPUL De peste Carpaţi ' 0 crimă Îngrozitoare. — Din comuna (&»cu“ (comit. Carasiu Severin) ni se des-rie următorul fapt infiorâtor şi canibalic. In 9 Iulie a. c. la 9 ore a. m., preotu din una „Caravan,“ cu numele „Teodor Ma-“ a mers ca sa cumiuice pe un bolnav, dnavul insă a refuzat primirea cuminicâ-J], ceea ce a făcut acum din nou, şi deci [|-eotul poate ca va fi mustrat pe bolnav, ']■ ca din oare-care alta cauză, s’a iscat tre preot şi bolnav următoarea trista in-mplare: bolnavul s’a ridicat din pat, a mâna pe topor (secure) şi pe un cu-:u care a sărit asuprasermanului preot; na scăpă din casă, dar bolnavul alergă preot pana in strada şi aci in mijlocul hmulni ajungend pe preot, 'l-a omorît Lin mod aşa de crud că, crăpăndu-i capul in cu securea i aspintecat şi pieptul cu litul, apoi scoţOndu i intestinele şi inima iuceput a rupe cu dinţii din ele. Fâp-'ml fu prins şi deţin jt, dar se da cu .caia cum că morbul lui ’l-a făcut atât crud. Veteranul preot in etate de 71 de li a servit altarul numai in această co-inua aproape 30 de ani el este din fa-ffilba renumita Maniu din Lugoşiu ; are o 'Mamilia numeroasă şi lipsita de sprijinul i Ipîvsc. precum şi o mulţime de nepoţi IJf «ire tot densul ingrijea cu toata săracii S3i (Luminătorul) -1 tropolitul primat din Bucureşti mi.arfi Pnmat adancă părere de râu pentru atitu- fata63 lP S’ S' MitroP°litllhli din Iaşi faţă cu biserica catolică in România j. ceasta aserţiune este cu totul falsă, - rog, d-le Directore, să bine-voiţ. a edifica aceasta aserţiuuo eronată a Moni-orulu! Romei şi a primi iocredinţarea di,-unsei mele eonsideraţiuni. Bucureşti 1883 August 4. t Ignatiu Pnoli Aieluepiscop latin din Bucureşti. Pentru victimele din Ischia Vineri seara se va da un mare spectacol «□ fosta „Grădină Stăm8, cu bine-voi-oruf concurs al d-lui Ionescn, Moceanu Ve-lescu şi al mai multor artişti Români’. in profitul victimelor din Ischia. Cu această ocasiune se va cinta imnul a re România, compus de d-nu Marchiz Cavaler Mana Toschi Moşea din Gubbio (Italia) şi va apare şi un supliment al ziarului „Trebuinciosul11 care va conţine acest căntec tradus in limba Româna precum şi o descriere detailată despre cutremurul din Ischia cu ilustraţii relative A cest supliment se va vinde pe preţul de 20 bani exemplarul in folosul sus ziselor victime. Omuibus electric La 7 a . 37h pe » ~ 's ......,* •lertridi.t». Acumula- Oii sunt aşezaţi de desuptul scaunelor-ei «i?YiZ paU ° ^ egali’CU cai. *i intre pasageri se aflau mi- n*stru Gochery, Ferdinand de Lessep, 1Iaa,rcarea se poate privi ca, ' uare de toate Peretele de vedere felurimi In ziua de 21 iulie, băiatul Vasile, in etate de 3 ani, fiul locuitorului Petrea lojă din comuna Rachitenii, judeţul Roman, ju-cânde-se cu un alt frate al sau pe malul găilei de la o moară din acea comună şi alunecând de pe mal in apa s’a inecat. Cadavrul copilului gâsindu-se s’a înmormântat 1 '» gen!,, nou de satisfacţiune. - o umoasa latorioară s’a petrecut zilele tre- m Iatr’Una di“ cafenelele cele sTcaiJ ’ t80 1SCă 0 cearta intre ™ mu-cant ş, un tânăr banchier. Musicantul - m virtuos Concertist - sări in sus, scoase -^^:Ui^iaSa,ePOrt0fb,iUl . ■' U ? ai unea una insultă- torului, care o puse foarte liniştit, in bu-unai. După 48 ore musicantul întâlni pe banchier pe stradă, se repezi asupra iui ^ : ’:Domnul meu, nu rni-aţi dat in-ca satififacţiune !...“ „Da v’am dat-o,“ replica tânărul banchier ; mi aţi dat a-l’altă-len un bilet spre a merge la concertul ceI veţi da, am visitat concertul, v’am aseul-t9t cănind, ce vroiţi mai mult8 ? Musi-cantul arunca o privire furioasă asupra bancherului, şi blestemând graba, carel’a fâcut sâ l dea 111 loc de carta de visită un bilet pentru representaţiune, işi iua COadă intre picioare şi se indepărta. V. Gov. Dreptul de a reclama pe invin-gatorul strein este un drept de preom-ţmne reservat proprietarilor romani ai căror cai au sosit intre cei trei u antei, după ordinea sosirei lor. Nu-!n,ai dacă nici anul nu-1 exercită, cap . este, Pus 111 licitaţiune publică.- fnn'ff PeStG, pretul de vănzare, fondu ui curselor. - Greutate 3 a, V kllŞ- 4a «4 kiJg-,. 5 a. 66 kiia eni Î?LSUS 67 ki,g- - Cald ifinVi1-1883 a căşt,S'at ua sumă de 4UU0 b-i. ia uă supragreutate de 1 şi jum. kilg., 8000 lei, 3 kilg.. 12000 tei şi mai sus 4 şi jum. kilg. intrare 250 iei — Retragere jumătate dacă este declarat inainte de ^ Sept. — înscriere pănă in 2 Sep cu îndoita intrare pănă la 30 Sent “ Distanţă 3000 metri. m sus. învingătorul devine proprietatea subseriptorilor, de drept, in schimbul celor 4000 lei daţi ca premiu. Sorţii decid pe proprietar. Greutate 3 a. 75 kilg, 4 a. c; 64 0 a- Şi mai sus 67 kilg. intrare 75 lei. înscriere pănă ia -*1» Sept.; cu îndoită intrare pănă la / Oct. Distanţa 8000 metri. Premiul 1.—4000 s a aprins g- i- u mare hi noaptea de 18 — 19 Iulie, fe-j e'!t Datrina Ilie Busuioc din comu-} Dmiseşti, judeţul Neamţu, a in- f ţat din viaţă; din constatarea fă-_Jf de procurorul tribunalului, re-că moartea i s’a causat de soci. prin sugrumare. COMUNICAT J& ---------- filn(i informat ca se vorbeşte •aţ'1* despre mfisuri ce s’ar fi luat pen-|*°Pri exportul cerealelor, se face ca nu s’a luat nici o mfisură de * natura şi prin urmare asemenea sunt cu totul neintemeiafe. (Monitorul). In noaptea de 24—25 iulie, casa locuitorului Ion Petroşel din comuna Mărăciueni, judeţul Buzfiu arzend cu desăvârşire ; paguba se urca la suma de lei 250. In urma cercetărilor făcute, s’a constatat ca focul a fost pus cu intenţiune de către fâc-etorii de rele, pentru urmărirea cărora s’au luat pe data mesuri. Poliţia judecătoreasca <’a se-isat de afacere. In zioa de 5 Iulie trecut, Maria, fiica lui Radu I. Stoiau din comuna Pi-leş i. judeţul Dolj, in etate de 1 an şi 2 luni, a fost luata de părinţii sei la camla secerişu grâului, unde au lâsat’o pe lângă foc şi a-pnnzendu-i-se hainele ’i a făcut mai „ uite răni, din care causâ, in zioa de 19 aşi in-cetat din viaţa. SOCIETATEA DE INCURAGEARE pentru îmbunătăţirea rasei caior din ţeară ALERGĂRI LA BUCUREŞTI (HIPODROMUL S0C1ETAŢEI) ÎNTRUNIREA DE PRIMA vara ZIUA ANTA IA Duminecă 2 (14) Octobre 1883 Premiul I — 7000 lei Prrniul II — 1000 lei Prmiu Mirabeau pentru armăsar^ Şi iepe din toate ţările şi de ori-ce provemută de ia 2 ani in sus -Greutate 2 a. 49 kilg, 3 a. 60 si jum. dg 4 a. şi mai sus, 65 şi jum. Kilg. Galul care in anii 1882 şi 1883 a câştigat uă sumă dc 2000 lei, va lua 2 kilg. supragreutate ; de 4000 Bonn i • " de 6000 lei’ 6 % de 8000 lei mai sus 8 kilg. Intrare 75 iei.—înscriere pănă la lo Sept.: cu îndoita intrare pănă la 33 Sept. — Distanţă 1600 metri. Premul I — 1500 lei, daţi 1000 lei do D. loan Marghiloman şi de D. St. Petrovitz-Armis. Premiul II — îndoita intrare. Premiul L\—Intrările pănă la con' carenţa de 300 lei. Steeple- Chase, pentru caii din toate t Me, de ori-ce proveninţă, de la 3 am in sus. Greutate 3 a, 65 kilg., ‘ a. ,u kilp., 5 a. şi mai sus 71 •mg- Oaiul care va li pus de ven-zare pentru 4000 lei, primesc 2 kilo-pntru 2000 lei, 4 kilg.-Oalul cafei ÂnAn^' • Va 0 că?t,Sat 0 sumă de 4000 lei ia 1 şi jum. kiiog. supra- gi'eiitatc, de 8000 lei, 3 kilo- de 1^000 sau mai mult 4 şi jum°kilg “tia[e 125 lei.—înscriere pănă ia 34 Sept. cu îndoită intrare pănă la ■ Oct.—Distanţă 3500 metri Premiul 1.—2500 lei Premiul II.—. 300 lei i eS^-n!’ IU t0,ate alergările Societate' pole primesc o descărcare de D/, kiloe :iiQnfrt0ata ale.r?arileL afara de Premiu 500 lei Ştiri Teatrale Li.CTE OFICIALE eschis pe seama ministerului da in-n Un credit suplimentar de lei 20.000, T 1 «paraţiuni de localuri şi mici con-J"-11 la penitenciarele centrale. numiţi : Pnnu Constantin Lascu, actualul comi- l!?a de Pe l4DSa prefectura poliţiei I c°uai5ar clasa I la aceiaşi prefec Teatrul Dacia. —Direcţiunea Gng„reA Manolescu. Joi la 4 august 1883 representaţiune extra-ordinară, data in beneficiul d-ui Constantin Petrescu. Se vor juca pentru l-a oara piessa : Hoaţa de copii. Drama in 5 acte şi 7 tablouri de Eugâne Grango şi Lambert Thiboust, tradusă de Dnu G Enibace. In curând : Cei patru-zeci şi cinci, urmarea Beginei Margot. Premiul de toamnă pentru armăsari şi iepe din toate ţările, de ori-ce versta, de la 3 ani in sus, şi de ori-ce provenienţă. —învingătorul de vănzare p uitru 3,000 lei, daca apar-;me unui proprietar strein, nestabi-’it in România. — Calul aparţinănd unui proprietar romăn sau unui străin stabilit in România care, in cas de a câştiga, ar fi pus de vănzare pentru acel îşi preţ, se va bucura de o descărcare de 3' . kii. — Invino-ă-torul, dacă este de vănzare, va fi pus in licitaţiune publică in cţuartul de oră ce urmează alergarea. Prisosul peste preţul fixat fondului curselor. — Greutatea 3 a 57 kilo-., 4 a. 63 şi jum kilg., 5 a 65 kilg.,’ 6 a. si mai sus 65 şi jum kilg. Intrare 125 lei. — Înscriere pănă la 15 Sept. ; cu îndoita intrare pănă la 30 Sept. — Distanţa 2500 metri. :L ]ocul domnului Sava Bour demi- nfu Ioan Gan<* ofiţer de sergenţi la capitalei, in locul vacant, O desminţire Stimabile D. Directore ! nseniorul Paoli ne trimite ur-frea desminţire: âumârul de astăzi4 Augusta! „Timpu-k » reprodus un articol din Monitorul ui care se afirmă căi. P. S. S. Mi- Fosta grădină Stavri. — (Grădina ?o-cietâţei Liedertafel), sub direcţiunea de sce nâ a d-Iui I. D. Ionescu. Joi 4 August 1883. Se vor representa pentru prima oară: Hagipcncu Plăpumaru. Comedie naţională in 2 acte jucată de toată trupa. Mare intermediu. Cântat de d-şoara Teodora Mari-neama, D-nu Gabrielescu, Herscu Boccegin jucat de d-nu I. D. Ionescu. Spectacolul se va sfârşi cu piesa : DouS despărţenii, comedie cu căntice intr’un act din franţuzeşte. Premitd I. —2500 lei. Premiul II.— 300 lei. Pipotă// Ocave pentru armăsari, iepe şi jugani de ori-ce versta, de la in sus, şi de ori-ce provenin- ZIUA A DOUA Duminecă 9 (21) Octombrt I iemiul Poyal-Navarre pentru armăsari, iepe şi jugani din toate ţările şi de ori-ce proveninţă, de la 2 am in sus.—Toţi caii sunt de vănzare pentru 3000 Iei. Câştigătorii va fi pus in licitaţiune publică in quartul de oră ce urmează Alergarea. Prisosul peste preţul fixat aparţine, pe jumătatea calului sosit al doilea, pe jumătatea fondului curse-or. — Greutatea 2 a. 50 si iurn. kdg., 3 a. 63 kilg,, 4 a. 69 şi jum. nlg., 6 ,1 kilg., 6 a. şi mai in sus, 71 Şl jum. kilg.—Calul declarat de vănzare pentru 2000 lei, primeşte ^ şi jum. kilg., pentru 1000 lei, 5 kdg. pentru 500 Iei, 7 şi jum. kilg —Calul care a alergat in 1883, fără a fi câştigat- primeşte o descărcare specială de 3 kilg 1 l'fo™ lei.—înscrierea pănă a 30 bept.; cu indoită intrare păm la 7 Oct.—Distantă 2000 metri rile de Toamna, Mare Premiu, al Societăţi ttrr?i, steePie* b kdg. — Calul care a alergat in 1883 fără a câştiga pnmeşte o descărcare de 2 şi jum. „ lei—înscrierea până ' cu lluf°ită intrare pănă a 7 Oct.—Distanţă 2500 metri. Premiul /.—1500 Premiul II. — îndoită intrarea Premitd Subseriptorilor pentru armăsari, iepe şi jugani, din toate tă-rdo 91 on'ee proveninţă de ia 3 ani 5olo Renta Âmortiailiîlâ. 5"|o Renta Romana l’erpetuă , 6"|„ Obligaţiuni de stat. . G010 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o , Motucipalo . . . 10 fr. , CaBei Peusianilor S00 ] 5olo Scrisori fanciare rorale. . Toio ., Scrisuri Rurale ' 5o;o Scrisuri funciare urbane «oi» . . , 1ol° » . , Impr. ca prune Buc. (20 1 b) acţii Bancei Najionele Komâne260J » > Soc. cred» mub. rom. 2-30 1. Hom. de construcţii 3001.' de Asig. Dacia-ltom 300 \. > Naţionale 200 1* > » » » < > > Uivorse Aur contra argint. . * * Rilcte de Ratque fiorini raloare iastrisea. Mărci germane. .... Bancnote froncese. . . Outnp V eiiu 931/ 933/, 91'/ 3 «2i/, 983/ 983, t 102- 103 - 833,( 841/, 282- 235- n03|S 906/, 102--- 1023 . 87./ 88- »7'b 98!/, 101',. 102- 32--- 33 - 1375 1385 215--- ■220- 505- 510- 410- 415- 240--- 245 --- 2 - 2.'|s- 2 - a.'ls- 2 11 2.13- 1 23 1.25- 99'|/ no1/, TIMPUT Franz Grubel ARHITECT Strmia Tiran# No. 30. Subui ni\ ; ponto fi găsit şi peste bis. Serimlari, unde constri latul Curţii eu juraţi. C< STANŢA .A-GKA-SIN XJ t)K SI D ELI CAT EH K ii io ea, Halneara MAOASIN fondat Cetrul Naţional Bncnreţjti COLONIALE Luterană THEATRUL NAŢIONAL DE BLANCARD ' Iodure ferroux Inalt4rable= Sansodtorlnsavegrdt f r 1 înaltei nohihmi. şi onor. fuMie ca ,i ia fi... Ca/M, au tUiparW necesa hune case Aniset dublu dr Olanda luanaa de la .Martinlqne L-- . . ; SSffalnl dî «atnrl de la Mărie Brlsard, din Bor îfuîitw Siuo *»r..ri;i»o T»"J 'Ţ"™'* rate din Jan.alqne. Ananas Arac de Mandarin. Pui ?hîm şl in Klrsch. SUbovlţ# de Banat. VINTRI STREINE Şl INDIGENE. Imnortate de la primele case din Franţa, ,e JuS tu^Ia. Transilvania- Indigene de la MU. DrAgAsaui ai de Dealu mare reţurt mo ciul conştllnolo». ™ sUmft’ u v Aceste 1IAPUIUI.F convine contra Ifci'liunilo «iTolMloae, <■**«*■ ■iHcliiliNinu, Anaemie, Csnatitutiunile lyini>li«‘>®e- etc • ' N B _ Trebue observai bemnan ndstră alalurata aci pusă in josul , chetei-_____________ A SE FEIU DE CONTRAFACERI. «tr< eSfiîSoiSi »c*ai v J* lAiuU* quă prHrtbro* tgjErtMbnaUpnnK iniefrure f W-Brl* drrrvr pari Aulcwau/ fi 1 unrACMnOATCCTTl------- 3b bnOLlw pc,le | IN.IKCTIL'NKA RAIJtJIN e "ţmolut ncofeţm- j cii, ct pirmite <» se i»trriroin{ | g« ui,o (ba«te ţi In Bnenraftl iu <1- j nii Pe Bras Uramelst {II* Oraş * w * i ' SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME prenuale cu 150 m^n‘le |* PAR I S„;Si': rate lunare CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2, Coiful Stradei Şelari şi Covaci No. 2 PARIS, 22 si (jurii da înscris. A d miuistraţiunea bonlt^v. Montmatre. PASTILIJE DIGESTIV fabricate tn VichT cu Săruri estrase din sor--intl. Ele afl unfl gusta plăcuta ţi producă na efecttt srcurO contra acri-melorO Va grelelord mistuiri. SĂRURI de VICHY pentru BAI Una aula pentru uă baie, pentru cel cari nn potii ra«rga la Vichy. noastră, fabricaţie voiage de Pentru sesonul de Vara ain primit din propria din Europa un imens asortiment de Costume SINGER C îî -- 53 Maşină de cusut new-york. de sus a jjj ^ [J a lui Fabricei. [| jfl jjj G. N EIDLINGER, A£enl £eneraljj| «j lesevse, Veste broşe de Costume de Caşmir, Orleans şi Docs engl Does şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne. Pardesiuri de Coc.imin şi Haras gros Costume eu şi fără talie de Diagonal, Şeveoi, Camgarn şi reflo vert, PANTALONI XOUVEAUTE etc. etc. l^roturl i'(H*uiiosiCutt! de moder ate DA l/IDDII/ chirurg-dentist. Ta- | . M- munllN. miulueşte dinţii bol- j navi. Plumbueşte, scoate, curăţa şi aşează , dinţi, fără durere, dupe. cele mai bune sis ■ teme; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali D. lvibrick merge, in ce se atinge profesiunea sa, or unde este chiamat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Voda No. 9 alături cu grădina Uuion-Suisse. cavalerul de mode ATELIER DE PHOTOGRAPHT I Str Ştirbey- Vodă No. 9. • Prin aceasta am onoare a recoiiv; Onor. public atelierul meu artistic h: după sysi mul cel mai nou şi prevO»' aparate noi.—Preţurile reduse şi lir oarte lină. Onor. public care n’aavi ocasiunea de a se convinge de li> mea n’are de cât a ne onora cu pi d-lor şi sperăm că se vor asigura 0. | lecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ee lucraro atingatu aceasta arlâ precum: Reproducţie, tr in starea naturala etc. — Orele de pos i in toate zilele, atat iu timp frumos :f li ; slnidu VCStcl •», (LA NO A POSTA Si TELEGRAF SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotlierapia, 2 Electrizare, rthopedie, 4. (iiinnwtica Medicale, ihalaţii, li. Mftsajiil sistematic, ţ > ciul la domiciliu, K. Consultaţii Mi li©. _ _ y SKCTIA HIOIENICA de MEDIC Şl CHIRURG Koalele de gftt,, guvft, nas si urechi tratează printr’o arta speciala. IP8Q8 DE CAMU1NA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m. Strada Decebal N. '20 (indosul Blraţiei.) MAI SOLIDA Şl MAI EFTLNA Pentru serbări, nunţi şi petri diferiţii Şl DE PUTINA NOTA. 1. Băile de 'in toate zilele de la 'pana ia 7 seara. | 2. Pentru Dame, i [data po scptemana V fminenţa pftna In 1 P ! Preţurile la secţia Comandându-mi pot procura de artificii, şi diferite colori de focul gale precum rachete, roate, soare, electrice, .coroane in flori şi litere ş baloane cu culori şi litere. Preţurile rat„. . , . (IONIŢA g. stoici Artificieri ; T------ Mure flrposit li D-nii F Brnzz«si & O-ic Calea Victoriei 55 Dr. A. WE1NBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m şi de la 3—£> p. m. ^ Bucureşti strada Smărdan No. 6 medicula conform Direcţia. prospectului IANI POPA GE0R< Strada Academiei No. 25, maister al pir* ţ din ConBtantinopol. Bufetul din Grădina Cv _ Deposit ia ’îheaii lm Sm lutescu taia MASINELE DE CUSUT ’ ORIGINALE A LUI SINGER