1JU0I 4 AUGUST 1883
A ^n^nistraţia, Oalea Victoviei Nr. 32.
ANUL AL VIII—No. 171
i
ABONAMENTELE
litotU (ars, f» in. . ,             pa 6 Ioni.
       ,      pa 8 [npf.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                itreicltatf pe tn .
40 la!
22 lai 12 lai 60 le!
  „antale aa priimaao li idminiatr&(le.
Capitală 10 bani număra Distriete 15 bani nnmărn
                                                                                                                                                                                              Bucureşti, 2 August 1883
    Cele ce le ziserăm in cestiunea pnisării proselitismului catolic iu ţjomănia, nu le putem socoti de căt o introductie in materiă. pentru intr'alt fel, avem incă de discu-clin manifestul papal, publicat in %niteur de Rame, puncte importan-printre cari iu primul rend vine iifuudarea ortodoxiei române in scovitismul ortodox, e aceea, revenind, punem astăzi ivbarea; de unde şi in ce scop Asinul o iea şi o afirmă, că e una intre Moscovitismul ortodox ortodoximul romăn ? t\ci este punctul de plecare al plinii Catolice ; din interesul de a ibate Moscovitismul, şi-a propus si isbească in credinţa noastră, in .cultul ortodox !
    Va să zică nu se urmăreşte in-l'atăt intinderea dogmei catolice, căt ualisarea unei inriuriri politice. Ideea igioasâ este numai un pretext sau mijloc, iar nu insuşi scopul. Pa-face catolicism politic, iar nu politică catolică, i i Şi pentru că noi, prin posiţiunea ■■Mră geografică, suntem intre două Jfeoliuce, politica Moscovită şi politica ^ibermanică, sau intre interesul Slav interesul German, înaltul Pontifice, jBeotindu-şi interesul, se aruncă cu <jli,eutatea sa in cumpăna politicei ger-lanice spre a combate Moscovitismul. Dar cu ce ?
    Prin ce miraj ar putea Curia ^Jlomană să ademenească spiritul pu-lic Romăn şi să-l încline spre Ca-blicism ?
    Dogma ?
    Pretindem şi chiar avem convic-unea că este mai bine întocmită in ebgiunea ortodoxă de căt in cea ijfeatolică.
                                                                                                                                                                                                                 ! Porma ?
•I *
                                                                                                                                                                                     Aceasta este mai cu seamă o in-!(roire sublimă in ortodoxia, pentru W* fepresintă, pe o treaptă mult mai psVt şi nini imposantă, puterea di-J1** şi transportă pănă la inflăcă-re spiritul muritorului procurăndu-i •Pjloc-ul de a se pune in contact cu dumnezeirea. Adoraţiunea nu 'şi-ar Mea afla o impulsiune mai viuă de in Întocmirile bisericei ortodoxe.
                                                                                                                                                                                                        | l'ar apoi limba ?
                                                                                                                                                                                        Cu tot entusiasmul nostru latin,
| i foarte mulţămim părintelui de la jf virna pentru „Dominus vobircuni*, pe 9 are mi-1 pricepe de căt săntia sa.
   U religiunea noastră ortodoxă nu se i* (,rbeste nici muscăleşte, nici latineşte, lir româneşte, aşa cum o pricepe <nba poporul. Aceasta asigură de-tului participarea la acţiunea reli-■oasă cu mintea şi cu inima sa, din-11 începutul serviciului divin pănă la Srşit.
    Trebue să măiturisim că de slabe ijloace dis| une pretenţiosul părinte la Roma spre ademenire, şi că 'treprinderea religioasă contra Mos-ivitismului e tot atât de nenorocită H şi cea politică Germană, sau Aus-i'iaeă
A
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Lini. 80 litere petit p&g. IV. 40 Kecltme pag. III . . . 1 SO
  .    , II . ... 2 50
                                          REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
Direetor-respun^lător : MIHAIL PALEOLOGU
    Inanţnrile ţi inserţiile se primesc “ucureştî , ia Administraţia ziaroioT h Vlena, la bicroorile de anonţnri Heinrit 8chalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, 8tobeb-st^in 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne 8-tei Auni 51.
                                                                                                                                                                                                     Scrisorile nefrancate nn se primei MaoQHCrUele neimprlmate se ard
   Să dăm aci o explicare Scaunului dc la Roma in ceea ce priveşte in-riurirea atribuită Moscovitismului la noi, daca poate cl să ne auză şi să alle ceva positiv.
   Moscovitismul ca religiune nu există. pentru că nici de la densul a pornit credinţa ortodoxă, nici că işi are el agenţi de proselitism, dupe cum are Papismul. Moscovitismul este şi el un proselit al doctrinei lui Pho-tius, ca şi Românismul, Grecismul, Serbismul, Bulgărismul. etc. ca să ne numim ast-fel un moment. Insă ca politică, Moscovitismul este ceea ce este Papismul ca religiune: propagă, adjutănd, mângâind, sacrificând. Este o politică ce invglue in forme generoase un fond egoist. Ea dă să profite, ea trage poliţa vizând numai viitorul. Daca işi urmăreşte cucerirea, nutreşte cu iubire şi cu susţinere e-lemeutul urmărit. Ast-fel acesta, pu-tend să resufle liber, ajutat să se rădice pe picioare, să se întărească chiar, are mijlocul, daca este îndestul de prudent şi indestul de abil, să scape teafăr şi săremănă numai recu-roscător unei politice generoase, dar să nu sufere nimic rău dupe urma ei.
   Asta este Moscovitismul.
   Sâ-1 punem in comparaţiune cu germanismul ? Dar poate sta compa-raţiunea ? Unde este exemplu de ge-nerositate in politica germană sau austriacă ? Aceasta este egoistă pretenţioasă. Ea voeşte musai să i se dea, musai să i se prosterne, să i se sacrifice elementul dorit de dânsa pe temeiul că este cea mai tare.
   Ei bine, gănditu-s'a Vaticanul bine cănd şi-a propus să combată Moscovitismul ca politică? Gănditu-s’a cu ce se presentă dinaintea noastră ortodoxii ? Cu o religiune inferioară şi spre susţinerea unui egoism fioros nu se poate abate spiritul ce este dominat de superioritatea religiunii şi de formele atractive ale egoismului blând, răbdător, expansiv.
   Schimbe-şi sistemul politica Germană, daca tinde să combată cu eficacitate Moscovitismul; şi mai naiu-te de toate, roage, convingă pe Sântul Părinte de la Roma că trebue să ne slăbească din dragoste, să respecte credinţa strămoşească a Romanilor, daca tine să dobândească un loc iu inima lor.
d’intaiu nedreptăţi, dar evita d’a intra in fondul cestiunilor ridicate de scrisoarea Papei.
   Paris, 13 august. — In cele 1430 alegeri ce au avut loc ieri in toata Franţa pentru reinoirea contra consilierilor generale, republicani au căştigat 120 foto-liuri.
   Cele din urina ştiri din Froludorfl' conţine ca starea contelui de Chambord e de desperat.
   Saigon, 13 August. — Atacarea capita lei A imamului, Hue, e considerata ca iminenta.
   Alexandria 13 August. — Au fost ieri 11 morţi de nolera la Cair ţi 21 la Alee-sandria.
   Cetlnle, 13 August. — Principele Ni-kita al Muntenegrului va pleca Marcuri, 15 August, la Constantinopol ; va fi inso-tit de miniştri afacerilor strâine şi de râs-boiu.
ŞTIRI TELEGRAFICE
   Yieua. 13 august. După informările unor ziare, plenipotenţiari marilor Puteri la conferenta dunăreană se vor intruni la 3 August la Londra, spre a se inţelege asupra formalităţilor apropiatei schimbări de ratificări a tractatului din 10 Martie.
   Roma, 13 august. — Se telegrafiaza din Paris la „Monitorul Romei “ ca scrisoarea preşedintelui Grevy către papa Leon XIII e plina de politeţa către Sanctitatea Sa şi de conciliaţiune personala asupra libertăţi biserici.
   Cu toate acestea d. Juleles Grtfvy insi-uuiazft ca clerul şi catolicii au făcut cele
   Se mai citeşte in Monitorul Romei. cu data de 9 august, următoarea co respondentă din Bucureşti, asupra căreia ne propunem a face in alt număr apreţierile noastre:
   „Sosirea de curând la Bucureşti a noului archiepiscop Monseniorul Paoli, primirea triumfala ce i s'a făcut, speranţele ce alegerea acestui ilustru pâstor le iospirâ pentru progresele catolicismului in Romănia toate acestea da un interes deosebit următoarelor informaţiuni ce primim dintr'o buna sorginte in privinţa situaţiunii politi ce şi religioase a Romanilor.
   „Se ştie ca in urma biruinţelor lui Trăiau, Dacia fu colonisatâ de către Romani, cari impuseră acestui popor limba şi obiceiurile lor, pana intr'atat in cat, chiar d’atunci, el a luat şi a păstrat pânâ in zilele noastre numele de Roman. Limba pe care o vorbeşte asemenea nu este de căt o derivaţiune din limba latină.
   „Chreştinismul care, incâ din secolul al duoilea, se respăndise in toata impârâţia romană se propagase şi in Dacia, unde prinsese rădăcini adenci. Aceia cari cunosc istoria bisericească ştiu că, din timpii vechi, Dacia atărna direct de patriarchul Apusului, adică de Roma. Tocmai mai târziu patriarcliii din Constantinopol isbutira sa atraga sub jurisdicţiunea lor Romănia, adică pe Moldova şi Valahia.
   „Ace-te duoâ principate ajungând, prin tratatul de la Paris, a forma un singur principat, guvernul romăn vru, chiar de atunci dupe exemplul Rusiei şi Greciei, să sustragă biserica roraănă de la patriarchul din Gonstantinopole, nelasănd să subsiste de cat legătura dogmei şi obiceiul d a cere sf. mir de la patriarchul din Constau-tinopol, ca o amintire a vechiei atarnări, fată cu dânsul. Dar anul trecut, şi acest obicein Iu desfiinţat printr’o hotărâre a sinodului roman, cu toate reclamafiunile Pa-triarehului.
   „Ca respunsla aceste reclamaţiuni, Episcopii romani, adunaţi in sinod toamna trecuta, se puseră sa demonstreze: 1) că pa-triarchii din Constantinopole n’aveau dreptul sâ’şi exercite juridicţiunoa asupra României; e&, daca o exercitase de fapt in trecut, aceasta fusese un abuz din partea lor, abus datorit sprijinului turcesc şi guverna'orilor Moldavei şi Valachiei, cari erau p'atunci creaturi ale Fanarului ; 2) că biserica romană avea dreptul d’a -e constitui in biserică autonomă naţională fala cu Patriarchul din Constantinopole şi cele-I’al-te biserici ortodoxe, aşa că dânsa nu mai avea trebuinţă să recurgă la Patriarchul spre a’i cere sântul-mir, fiind ca asta era o râmâşitâ a unei atarnâri abusive.
   „Această atitudine a episcopatului şi de
rului romăn ortodox a primit deplina aprobare a guvernului şi a Camerelor, care sunt tare hotărâţi să scape Romănia de influenţa grecească sub toate privinţele.
     „De aci urma fireşte o vâdită iritaţiune printre Greci, nu numai la Fanarioţi, dar chiar până la Atena, şi jurnalele lor au trâmbiţat primejdia in care se afla ordotodoxia grecească in Romănia, denunţând tot-odatâ TENDINŢELE ACESTUI PRINCIPAT D’A SE APROPIA DE ROMA, al cărei urmase glorifică a fi.
     „De sigur, numele roman are prestigiu şi exercită un fel de atracţiune neinvinsă aş supra spiritului şi inimei Românilor. Aceasta explică simpatia si favoarea de care se bucură in Romănia catolicii latini. Dacă pe lângă aceasta adăogăm purtarea exemplară, invâţâtura clerului lor, bine-facerile ce el imprâştie1 impregiurul lui şi pe lângă care face un contract ciudat APATIA CLERULUI ORTODOX LOCAL, lesne ne explicăm TENDINŢELE FAVORABILE CE SE MANIFESTĂ PRINTRE ROMANI FAŢA CU CATOLICISMUL.
     „Această simpatie nu se manifestează numai la ortodoxii laici, dar foarte adesea şi printre, membrii clerului lor. De altă parte este adevârat că clerul de sus nu se poate opri d'a-şi arăta necazu şi d'a atâta preju-diţiile schismei lui Pbotius, dupe instiga-ţiunea vâdită a agenţilor panslavismului.
     „De aci a eşit acea faimoasă şi violentă carte pastorală a mitropolitului dio Iaşiim-potriva restabilirii ierarehiei latine in România, impotriva Catolicismului şi impotriva Austriei, pentru protecţiunea ce a acordat in tot-d’a-una această putere catolicilor din România. Dar acest act de superare a fost in grnere desaprobat, PENĂ ŞI DE CĂTRE MITROPOLTUL ORTODOX DIN BUCUREŞTI, care, cu ocasiunea unei visite făcute de curând M-niorului Paoli, ’şi a exprimat ADÂNCA PĂRERE DE REU pentru atitudinea mitropolitului din Iaşi.
     „Acum dacă, in faţa acestor simpatii atât de vâdite către catolicism, se intreabâ cineva: pentru ce Biserica română nu se hotărăşte a imbrâcişa adevărata credinţă ? trebue să respundein că spiritul de bizantinism, spi ritul de naţionalitate şi pasiunile de partid exercită influenţa lor supărătoare asupra intereselor religioase şi le supun la capriciele politicei dominante.
     .Biserica română stă in voia celor două partide, care se succed pe rănd la putere Scopul acestor două partide este unul şia-celaşi, dar mijloacele lor de acţiune sunt deosebite. Ele ţintesc amândouă a sevărşi unirea Romanilor, mărirea patriei şi creşterea influenţei ei in Orient şi Occident. Dar nu este tocmai uşor pentru România de a face causă comună cu naţiunile latine, de oare ce posifiunea sa este dată in paza Rusiei şi Austriei, fără a mai vorbi de imperiul otoman, care este pe patul morţii. Aceste două imperii coprind Românii intre supuşii lor. Rusia are Români in Basarabia, Austria iu Transilvania şi Banat, unde Românii covârşesc prin număr pe cele-lalte naţionalităţi.
   „De aci urmează că o parte destul de numeroasă dintre Români doresc să trăiască in bună pace cu Rusia, pentru ca să’i poată avea sprijinul in scopul dovedit de a'şi anexa Transilvania, şi negreşit apoi a se scăpa de influenţa rusească. Acest partid aduce drept pretext identitatea de principii religioase cu Rusia, şi speranţa de a ajunge, prin mijlocirea ei, a intruni membrele risipite ale familiei româno in Macedonia, Epir şi Thesalia, şi in alte provincii ale imperiului otoman.
   Aceasta explică atacurile de curând rădicate contra Austriei şi incidentele diplomatice ivite intre această putere şi România. Partidul de care vorbim, de şi nuesteduj-man Catolicismului, se teme totuşi de a’l favorisa, spre a nu’şi instrâina pe Rusia.
   „Dar acest partid este cumpănit de acela care ţine a fi in bună inţelege cu
Austria, cu atât mai mult, eu căt această putere a ştiut să favoriseze, iotr’un mod vădit, elementul român din Transilvania şi Banat. Acest paitid snstine că, tivbue să fie Romănia in bune relatiuni cu Austrii: 1) pentru că această putere ştie să respecte drepturile deosibitelor naţionalităţi din care se compune ; 2) pentru-că Austria, fiind catolica, se găseşte legata prin trad iţi unite sale istorice, de civilisaţia şi spiritul raselor latine
     „Acest partid, cel mai inţelept, se pare câ trebue sa reuşească mai curând sau mai târziu. El arată fericite inclinâri spre Catolicism şi doreşte unirea intima a bisericei române cu Sf. Scaun. Prin aceasta chiar spera a insufla Europei catolice mai multa simpatie.
     „Negreşit ca nişte motive de politică imping acest partid la unirea cu Roma. Dar tocmai aceste motive pot sa aduca pe nesimţite Românii a vedea câ lipseşte o căpetenie spirituală credinţei creştine ce au şi ca „această căpetenie, după tradiţiunea universală a Orientului, este Ponteficele Roman, urmaşul Sântului Petru
     „Din nenorocire, acest partid nu este incâ indestul de ascultat. In urma enciclicei mitropolitului din Iaşi, presa română a discutat pe fată unirea bisericei române cu biserica catolică.
     „Prejudiţiele religioase au năpădit iar, mulţumită organelor rusofile şi liberale, care au căutat să dovedească câ această unire ar produce supunere către Austria, şi că spre a o înlătura, nu este alt mijloc, de căt a râmănea in ortodoxia orientala.
     „Cât despre noi, credem câ aceste temeri se vor risipi şi câ ora desamăgirii va bate atunci, când Românii se vor convinge de foloasele de tot felul ce le va aduce unirea lor cu biserica catolică, singurul isvor pentru dânşii de statornicie politica şi de progres moral. “
                                                                                          Informaţi mii
   Dup6 cum am anunţat, plenipotenţiarii marilor puteri in conferenta dunărean;! se întrunesc la Londra, azi. 3 August, spre a se inţelege asupra formalităţilor ratificării tractatului.
   D. I. Oămpineanu. ministrul dome-nielor a plecat la băi la Kissmgen pentru o lună de zile. Se zice că d-sa este însărcinat şi cu o misiune pe lăngă cabinetul din Viena. Călătorii peste călătorii, misiuni şi paramisi-uni, şi noi perdem Dunărea!
   Trupele diviziunii din Bucureşti au primit ordin să fie gata pentru concentrare. Aceste trupe vor tăbără la Cocorăşti.
   Toate lucrările de recrutare, mo-bilisare şi rechisiţii, privitoare la regimentul 31 dorobanţi Calafat, vor forma o secţiune separată care va face partp din depositul de recrutare al regimentului I dorobanţi Dolj.
                                             CRONICA
Alai mulţi sub-prefecţi din judeţul Covur-lui, fiind implicaţi in afacerea impârţirei de porumb stricat la ţârani, vor fi suspendaţi din funcţiunile lor.
Intre aceşti funcţionari bănuiţi de rea credinţa se afla şi d. Pastia, anunţa Raţiunea.
                                                                                                                                         *
D-şoara Car’otta Leria, pe care publieu bucureştean o cunoaşte in destul de bine, se află in Iaşi, unde ’şi propune a da câ-te-va concerte. Suntem siguri câ distinsa noastră artista nu va uita a veni şi pjjn
TIMPUL
Bucureşti, unde altă, dată a fost atăt de bine primită.
    Comisitinea numita de camera de comerţ din Galaţi spre a căuta mijloacele pentru imbunâtâţirea acestui port, a formulat următoarele cereri, arată „Gaz. de Roumanie : 1. Asimilarea tu.ulor tarifelor drumului de fier, fixate la o ţifrâ care să nu treacă peste aceea a drumului de fier ruseşti şi austriaco ; 2 înlesnirea mijloacelor de co-municaţiune şi de transport intr6 port şi gări; 3 Desfiinţarea taxei porturilor de jumătate la sută, sau aplicarea ei la toate vămile ; 4 Stabilirea magaziilor de iutrepozit şi a docurilor; 5 A face Prutul navigabil, căci acesta e drumul col mai lesne pentru transportul produselor la Galaţi.
    Domnul Paul Eomalo, licenţiat in drept, actual jude instructor la tribunalul Tutova, s’a numit iu postul vacant de ataşat de le-gaţiuno şi jude asesor la consulatul general de la Constantinopol.
S’a graţiat George Rusu de pedeapsa in-
chisorei de una lună la care este condam' nat prin decisiuuea curţei de apel dinCra-iova secţia II.
    Locuitorul Zamfir Comănoaia din comuna Tecuciu Calenderu, judeţul Teleorman, in zioa de 25 iulie, orele 10 a. m., s’a găsit spânzurat intr’o coşare ce se află situa-lâ lângă casa de locuinţă.
    Din cercetările făcute in localitate, s’a constatat că s’a spânzurat singur, din cau-sâ că de mai mult timp suferea de o boală cu furii.
                                                   UN RESPUNS
    D. Ioan M. Romniceanu, fost inginer-ho-tarnic al Eforiei spitalelor civile, ne trimite o scrisoare, ca respuns la aceea a d-lui B. Pizone publicată in România Liberă, prin care se apără de acusaţiunea adusă că : „supărat pe Eforie, fiindcă a fost funcţionar acolo, de unde a fost silit să demisioneze, critică azi ceea ce inainte aproba/ Regretăm că nu putem publica nici scrisoarea d-lui Romniceanu, precum n’am inserat-o nici pe aceea a d-lui B. Pizone, de oarece ambele tratează cestiuni personale.
    Nu ne putem opri totuşi d a recunoaşte că pe cât de violente şi de puţin urbane erau «presiunile din scrisoarea deschisă, a d-lui Pizone, pe atâta de calm şi cuviincios ni s’a părut d. Romniceanu.
    Ceea ce ne interesează pe noi şi pe public este,—o mai repetam—să vedem resultatul cercetării ce se va face asupra neregulari-tâţilor comise cu oca-ia tăierii Pădurei Cobi?.
                                                                  Din Districte
    Un abuz. —„Curierul de Dorohoiu“ denunţă d-lui ministru de justiţie pe d. procuror de secţiune al Curţei de apel din Iaşi, numit Sion Gherei, ca unul ce venind in localitate a abuzat de poziţiunea sa, forţând mâna procurorului, şi judelui instruc-
tor de a aresta pe casierul comunal, pentru oare-care iregularităţi.
   Fără a discuta dacă este sau nu culpabil acel casier, noi vedem, in procedarea d-lui Sion un abuz de putere.
   Când un procuror de curte impune procurorului şi judelui instructor de a lucra
in sensul vederilor sale, nu mai esistâ nic1
o garanţie pentru cetăţean sau atunci domneşte arbitrariul.
   Iu faţa cerinţelor numitului d. Ghere1 supt-stitutul Diraitriu şi-a dat demisiunea, iar judele instructor N. Savinescu s’a permutat.
   Lumea se întreabă, cu indignare, ce însemnează aceste ameninţări şi schimbări şi lie-care e ingrijit cănd a văzut pe acest d. Gherei preumblăndu-se falnic pe stradele şi in grădina publică din acest oraş !
   Cerem dar d-lui ministru de justiţie o anchetă serioasă care va constata aceste abuzuri a numitului d. Gherei, şi darea lui in judecata.
 LITERATURA ROMANEASCĂ
   Reproducem dupe Binele Public următorul articol, important din toate punctele de privire :
   Ca tot ce e românesc, e dispreţuită şi merge râu şi literatura noastră. Pe cănd in alte ţâri şi in alte capitale, revistele beletristice abundă in toate sensurile ; pe cănd chiar in robita Transilvanie, chiar in Pesta, inima maghiarismului, există reviste literare româneşti foarte respectabile şi cu o durată de zecimi de ani ; in capitala României d’a-bia işi ţine zilele, de azi pe mâine, o revistă literară care ar merita să fie cu desăvârşire susţinută şi încurajată atât pentru varietatea materielor, atât pentru limba ei cea corectă, cât şi pentru stilul ales, in-florit şi inţeles. Din nenorocire nu e aşa. Din nenorocire Bucureştenii nu vor să facă pentru literatură acele sacrificii pe care a daaua capitală a ţârei, Iaşii, le face pentru Convorbirile Literare, o excelentă revistă ce există de 15 ani sub direcţiunea d-lu I. Negruţi, fiul regretatului C. Negruţi.
   Apăruse „Revista Carpaţilor11 la 1860, sub direcţiunea d-lui Sion. Ea muri după un an. Apăruse Revista Română, acea adevărată Revue de deux Mondes a Românilor, la 1861 sub colaborarea a tot ce avea mai special, tânăr şi patriot ţara noa-trâ, fie Muntean, fie Moldovean, fie Ardelean.
   Insă şi aceasta muri după trei ani de agonie. „Revista Contimporană11 duiâ 4 ani. La al cincilea ’si dădu obştescul sfârşit : 1870—75.
   Ce blestem să fi* acesta de ori-ce se naşte in câmpia noastră literară, d’almin-trelea atât de roditoare, n’are de cât vieaţa unei roze ?
   Instreinarea şi materialisarea noastră a tuturor. Iată căuşele anemiei literare de la noi. De aproape cinci zeci de ani, aceleaşi cauze produc aceleaşi efecte. In adevăr, dacă deschidem ana lele noastre literare 1) de pe la 1840, ca aflăm? Ce plângere articulau literaţii români ? Aceleaşi pe care le pronunţăm şi noi aceştia
   i) Intre altele vezi Dacia Literară, Iaşi, îtlo,
la cantora ziarului, revista de M. Cogilniceanu png. 4IO etc
de astă-zi : Indiferentism ! Nepatriotism 1 Materialism ! Străinism !
   Unind dar lamentaţiile noastre acestor din 1883 cu ale celor din 1840 şi turnăndu-le in acela'şi tipar sau fortnS, ese pentru ambele epoce, intrunite in dureri, următorul resunet, căci sâ vede că fatalitatea voeşte să ne omoare in toţi timpii:
   Au fost o vreme cănd am fi preferat sâ ne dăm bucăţica din gură de căt să suferim ca un străin sâ lase ţara noastră nemulţumit. Mic e numărul străinilor care vin in ţările noastre numai cu un sentiment nobil.—Insă, in vremea aceia, ospitalitatea era la Români o virtute, astă-zi este unvi-ţiu de căpetenie ; atunci era o însuşire naţională, astă-zi este o despreţuire a naţio-nalităţei. Strămoşii noştri in adevăr primeau pe streini, ’i imbrâcişau, uşa lor era tot-d’auna deschisă nemernicului şi drumeţului, fără a’l intreba cine este, de unde vine. Insă ei nu impingeau pe compatrioţii lor, nu aruncau tot ce este pământean pentru ca să alerge, cum facem noi, după mode, obiceiuri şi oameni străini. Erau mândri de naţionalitatea lor. Astă-zi s’au schimbat cu totul starea lucrurilor. O abnegaţie de naţionalitate domneşte obşteşte şi in toate. Numai cele străine sunt bune, frumoase şi plăcute; cele vechi, cele strămoşeşti, cele pământeşti sunt toate abusmi, catahrisuri, obiceiuri barbare.
   Rolul străinilor a venit astă-zi. De vrea dar cine-va să ’şi facă cariera, de vrea să se îmbogăţească, să 'şi lepede neamul, să ’şi uite limba, să se facă ArmeaD, Neamţ,
Sorb, Jidan, Englez, Franţuz şi mai ales
Neamţ. O, atuncea numai la auzul nunului său, porţile celor mari ai pământului ii vor fi deschise, masa lor ii va aştepta, punga lor ii va ajuta. Fie-care din oamenii noştri ii va fi protector, fie-care il va lăuda, il va sprijini, se va bucura de cariera sa. Străinul, mai ales fiind german, tre-bue numai să dorească, pentru ca toate să i-se implinească. Iar de bietul Român, vai de densul, moare de foame chiar in patria sa ; pentru că ai noştri, după multe altele, nu mai au pretenţia de a fi Români. Unul din cei mai mari proprietari n’au zis o data intr’o adunare strălucită : „Când aş şti că in trupul meu este o singură picătură de sânge român, mi-aş tăia braţul ca să scaD de densa ?“ Ei bine de la un as menea patriot,—şi asemenea uatrioţi sunt mulţi,—ce este de Hşteptat? Ocroti-va -1 vr’o dată pe vr’un Român carele, sfiit, nu ’şi va arăta in gura mare meritele şi nu va fi deprins a linguşi patimile altora, cum fac şarlatanii ce vin in tot anul şi ca lăcustele se lasă pe ţările noastre ? Şi să nu gândească cine-va că aceşti străini, cari se
arată atăt de gata a lăuda ce este de ocă-
rit, a sui până la cer ce este de scoborât până la iadl), sunt in ceva podoaba patriei lor, şi că, dacă vin la noi, vin înzestraţi cu vr’o însuşire bună. Nu; căci care este străinul, om de merit şi de cinste in patria sa, ce ’şi-ar laşa locurile unde au văzut ziua, ca vie sâ ’şi găsească pănea in alte ţări ? O mare nevoie, o revoluţie poate să silească pe un asemenea om de
    i) Vezi Nes.ce Freie Presse, Peşti Naplo şi Ga. zeta germană de Augsburg.
merit ca sâ hărăzească slujbele sale unei alte ţări de căt patriei sale. De acest fel de străini, sunt şi la noi căţi-va, dar şi ei, ne-deprinşi fiind a linguşi, a se prostitua, ra-re-ori sunt norociţi şi sufer ca şi pământenii.
    Nu vrem sâ zicem nimic, ce triste consecinţe urmează in toate dintr’această abnegaţie de ori ce este naţional, de ori ce este român. Aceasta este treaba politicilor şi nu a noastră. YTom vorbi dar numai de inriurirea perzătoare ce se trage din aceasta şi asupra literaturei noastre de abia născândă.
    Xenomania ne-au stricat sistema naţională, sistema politică, sistema morală. Acum ne ameninţă spre peire şi sistema literară care, slabă, tânără, d’abia incepe sa ivi şi pe la noi.
    In vremile cele d’ăntăi a culturei româneşti, cei mai insemnaţi din boerii pământeni au aşezat temelia literatul-ei noastre In Moldavia, Vornicul Grigore Ureche, Logofătul Eustaţie, Mitropolitul Dosoftei, Lo gofâtul Miron Costin, Vornicul Nieolae Cos-tin, Hatmanul Ioan Neculcea; in Valahia Logofătul Radu Greceanu, Vornicul Radu Popescu, fraţii Văcăreşti, fraţii Goleşti, Bâ-leni, Bâlâceni etc. au fost tot bărbaţi insemnaţi, tot sfetnici de căpetenie in ocâr-muirea statului. înşişi mulţi Domni nu s’au ruşinat de a se indeletnici cu literatura sau de a fi insişi ei autori.
    Vasile Vodă, Duca Vodă, Dim. Cantemir, Neagoe Vodă, Matei Basarab, Nieolae Ma-vrocordat ne servesc de esemplu. De atunci toate s'a prefăcut şi s’a uitat. Oare | este evghenistul ce ar catadicsi sâ se îndeletnicească cu literatura naţiei sale ? Cai                                 .
re este măcar ace!a ce ar ceti o gazetă sau o scriere româneasca ? Mulţi au biblioteci de două trei mii de tomuri; dar intr’eusele nu se găseşte măcar o carte scrisă in limba patriei.
I Toţi evgheniştii noştri ştiu franţuzeşte şi nemţeşte, şi acum la bătrâneţe invaţâ mai cu seama nemţeşte ; mai toţi cunosc literatura acestor naţii, <nai ales pe autorii romancieri. Oare oare sunt acei ce cunosc I numai ceva limba şi literatura romanească ? , Poate Joi, trei. Şi aceasta ne aduce cu a-tăta mai mult in mirare.
    Fiind in stare de a preţui ştiinţele, producţiile spiritului omenesc, cum sunt aşa cu apatie către literatura naţiei lor, care sin gură poate sâ le dea ideie de faptele strămoşilor lor, de obiceiurile ţârei, de gustul, de duhul naţional ? Poate socotesc că literatura noastră n'are nimica vrednic de inI semnat ? Se inşeala ; de şi euţin, dar tot l are îndestul ca sâ răsplătească pre acel ca şi-ar sacrifica o parte a timpului intru cultivarea ei. Şi chiar de. n'ar avea incâ nimica bun, tot ar trebui s’o ocrotească ca sâ producă măcar in viitor. Geniul se află in toate naţiunile şi in tot pământul, are trebuinţă numai de libertăţi, ocrotire şi o-casiuni ca sâ se arate. De datoria celor mari este ca sâ ’i dea acestea. Poporul are nevoie de două feluri de trebuinţe. Trebuinţele fisice şi trebuinţele intelectuale. Un popor la care trebuinţele intelectuale se desvâlesc, se face o naţie mare; din potrivă acela la care aceste trebuinţe se inâbuşesc se ţace o naţie brută, se indo bitoceşte şi se intoarce la starea sa ceasâl-
              *
batecâ. Ferice de acela care înlesneşte ♦ vălirea inteligenţii ; vai de aceia ce on
spiritul unei naţii. Dacă Ludovic XIV I fi ocrotit ştiinţele, dacă nu şi-ar fi ii , jurat tronul cu literatorii cei mai in ( naţi, nici o dată el şi veacul lui nu s numit mare. Este frumos ca căpetenii! 2 Z . # ^ poarelor sâ ocrotească ştiinţele şi litert i j ,
Toţi eroii, toţi principii cei vestiţi «         ,.r, "
datori cu o mare parte a slavei lor, im mai protecţiei ce au dat producţiilo l hului!
    Ei bine, cănd cei mari fac aşa, ce es(> ăşteptat de la stările cele mai mici ? ;t porul nostru este ca momiţa, iubeşte i pildui in toate dupe căpeteniile sale [ I aceia fiecare caută a se desrobi de Lţ» „          .
românească. îndată ce copii lor inc) gangâni două trei cuvinte, numai-nuni aibă ceva mijloace, şi ii pun indat pension ca sâ inveţe franţuzeşte. P) , p româneşte n’au trebuinţă, vor învăţa t la ţigani. Numai acei ce n’au inchipui
                                                                                                          #
a invâţa o altă limbă, numai acei v< astăzi româneşte, citesc astăzi cărţi mâneşti, dacă ştiu a citi. Pilduirea du. mari este in toate.
                                                                                                                                                                                                Un publicist Român, de primam loare, ne zicea, sunt acum vre-ocâţivalm „L’Independance roumaine“ a pijia o dare de seamă despre torturile sufer li
!?*
,.U
ţărani in vr'un punct al ţârii, tortu^ţn ,-_j sunt de-a dreptul o unealtă de guvern*}*» - ţi i al partidului roşu, iar un ziar italii reprodus acea dare de seamă, formAi o opinie foarte aspră asupra stanici lucruri din România.
    — Vai de mine — strigă „Pseudcţţ mânul„— cum să se scrie asemenea 1»iu ea sâ le afle străinii ? Ce opinie #4 face de noi ?
    Iată singurul punct vulnerabil al pşAll românilor noştrii, ruşinea de străinii ma de ei, un foarte slab surogat ijifij frica lui Dumnezeu şi adevărata iub1 ţară.
    Pr cum am tradus fără a pricepe şi regulamentele noastre din limbi stî precum toaf.ă imhrâcamintea noastră,
ni®'

pănd de la pălărie şi sfârşind cu ţ j
bătute iu talpa ghetii, totul e introd (dini j străinătate; precum introducem chiar Tuiia şi unt de peste graniţă, tot ast fel crin* j ce-o su despre noi străinii e singura lo:-j
■ai
C
sideraţie serio-tsă pentru politicianii | trii.
    La dreptul vorbind, opinia rea a despre „cutare11 e foarte indiferentă tru el, dica stă bine. Din contră, o c* de bună opium ar avea cine-va despre ta tare“ daca el sta in adevăr râu, ptj-, altora nu ’i ajută nimic. Singurul lucr» se poate cere e ca lumea sâ aibă o îpi nie „exactă11 despre o naţiune, ca şi I pro un om.
    Ei bine, cine ne-ar numi barbari, atr şi oare ?
    N’ar greşi de loc, Cme dintre Roi are o cultură adevărată, acela va fi tor opinia acea-ta, şi singura sa părere de ei precum şi ar noastră, a fi că nu suntemimfll tul de barbari, având tăria şi fecioria fii» simţiri ale barbariei, ci că avem numt tni ciile civilizaţiei pe de-o parte, numai le barbariei pe de altă. „Semi-barbari^iik tâ termenul tecnic pentru starea noasti, ff
M.
FOILETON
  UN DON JUAN POCĂIT
                                                                                                       (Urmare)
                                                                                                          IV
   Becomandaţia lui Daubray.—Craidonii la masă.—O aventură a lui Moute-vrain.
   —      Oh! oh! doctore, cestiunea e delicata. Ea are, ca şi Janus, doug feţe : una priveşte amorul meu propriu de om ; cealaltă interesează onoarea femeilor in general. Aceasta este o cestiune foarte complexă pe care nu ’mi-ar da măna să o examinez inaintea unui areopag de femei. ’M-aş teme de soarta lui Orfeu sfăşiat de Tesaliene.
   —      Asta, zise Bremont, este avantajul întrunirilor bărboşilor : poţi săpa adevărul păuă n fund. Aide, Monte-vrain, este un câştig pentru noi as-
cultăndu-te. Explică-ne teoriele tale. Jurăm pe sufletul acestui xeres limpede, că’ţi vom păstra taina.
    —      Da, da, vorbeşte, ziseră cu toţii in chor, te ascultăm.
    Montevrain eşi umplu paharul pană sus cu vin de Spania, şi dintr’odata b8u generoasa licoare. Apoi, cu coatele pe masă, bustul drept, capul sus, reîncepu cu tonul unui profesor de pe catedră :
    —      înainte de toate, prietenilor, susţiu in principiu că iubirea, inţeleg iubirea poeţilor, fără interes, trainică, nu există decăt in stare de momeală, atăt la femee căt şi la bărbat.
    —      Daţi’mi voe să ve spun, domnule, intrerupse Scarlat, că aceasta este o paradoxă.
    —      Poţi avea această părere, doctore; eu vorbesc din experienţă... ş’apoi e o întreagă istorie. — Ziceam dar că, in acest resboiu de dragoste ce se numeşte iubire, unul inşeală pe altul, dar greşeala nu ţine decăt foarte puţin. Eu, mulţămită Domnului, dacă am înşelat, am ştiut tot -I dauna să me aranjez spre a nu fi
păcălit.
    —   Domnilor, zise Eduard, protes-
tez contra unei procedări necalifica-bile a lui Montevrain. La cuventul de istorie, şi mai ales de o istorie privind pe craiul crailor parisieni, am deschis urechile, dar n’am prins decât doue sau trei frase goale sub formă de sentinţe.
    —      Sprijin protestarea lui Sauge, zise Bremont; toate maximele din lume, fiă chiar acelea ale lui Laro-
1 chefoucauld, ne-ar folosi mai puţin J ca un singur episod din viaţa lui ' Montevrain.
    —      Istoria ! istoria ! strigară cu toţii.
I — Ei Doamne! prietenilor, zise Montevrain, ea seamănă cu mii altele, afară de început care e oare cum grotesc.
1   — Prea bine. Om rîde. Istoria!
istoria 1
I — Aş face poate reu, daca aş lăsa să fiu prea mult rugat. Deci, goliţi-ve paharele şi ascultaţi.
,   — Să colini şi sa asgultein, zise
germanul.
    Paharele golindu-se, Montevrain începu;
Ameninţat d’ai
— MS dusesem să urmăresc un
proces la Grenobla. rămâne două sau trei luni îngropat in acel orăşel provincial, luasem cu mine căteva scrisori de recomandaţiune. Ou unul din aceste paspoarte in mână, me’nfăţişai la un negustor foarte cum se cuvine de acolo. Unul din acei servitori care, in provincia se trece din tată in fiu împreună cu mobila, era tocmai să m8 ’ntroducă, cănd d’odată nişte ţipete s’auziră in salon. Deschid uşa; ce să v8d ? Un fel de meteor mare aprins, sărind, pe parchet intre doui oameni, bărbat şi femee, cari umblau de. colo, la distantă, şi zbierau ca nişte smintiţi. Aveam cu mine mantaua; o scot, o in-tincl, înaintez, cu piciorul sigur şi cu privirea sigură... şi! ... acoper d’o dată acel meteor ce se stinge.
   —     Uite! zise Eduard, asta seamănă cu o legendă nemţească sau scoţiană ; daca aş ţine de şcola fantezistă, aş face un tablou răpitor.
   —     Dramă sau caricatură ? intreba Bremont.
   —     De ce nu şi una ş’alta ? şi se Montevrain. Ei, Doamne I in toate lu-
crurile din lume să găseşte partea
serioasă şi partea glumeaţă, de ce să
plângi şi de să rîzi; şi conrediadf cu coatele tragediei. Probă este iii daca intrarea ar fi fost întârziată e n| minut, sărmana copilă ar fi murii1* să intre doui părinţi gugumani, ţtf păreau că dănţuesc împrejurul e
   —      Ah! zise Bremont, artificiajrl o fată tSneră ?
   —   A cărei rochiă luase foc t
cămin.
   —     Iată o casă unde te poţi n dri că ai fost primit bine, zise i din comeseni cu un aer zimbitoi
   —     Domnule, zise Scarlat C;i Montevrain, orcăt aţi intoarce o crul in glumă, n aţi făcut decăt o 1} tă bună.
                                                                                                                                                                                                (Va urma) i
   Trad. de Dewroc.
'
4
   !listoriograf modern '1 va şi intre-Aunoscând că această stare e de o mai rea de cit barbaria, nevor-răutatea ei in alăturare cu adevăraţi e.
     entru numele lui Dumnezeu, vă-unde-va in lume, neesceptănd Chilia, statele nigritane ale Africei, o nomica mai rea, mai mizerabila de ţa a ţăranului nostru de la şes şi Văzutu-s’au ţara, agricola, inzes-|1 naturi c'o bogăţie de-a dreptul :iSa, in care locuitorii se moară de precum au murit in realitate in anii in unele judeţe de munte ?
       ţară in Europa in care descreş-Ibpulaţiei se fie atăt de mare ca fia jutu-s’au o discompunere a obice-
   tnice şi publice in gradul care exis-i?
     id ne întoarcem la pseudocultura 1 şi vedem pe bulgarul Mihălescu, ru clase primare, administrend o ţa-uaoieui şi punend prefect pe un Chioare a fost slugă, fecior in casă ; idem alte patru clase primare, pe vivandieră a regimentului de mus-din Moldova, pe onor. Costinescu, una din cele mai răspândite foi, Românul11; când vedem nulitatea şi » servind ca titlu de recomandaţi inaintare pe scara socială, nu lingem că suntem archibarbari? ara intreba ce şi cât se citeşte in b. am rămânea incremeniţi de mi-jalectualâ.
                                                                                                                                                                                                                            bunâ-oară, un singur lexicon a-Lioiplet al limbei române, operă de Imare valoare, cu toate lipsuiile ei uniate, lexiconul d-lui Cibae. Meritul itl opere e cu atât mai mare cu cit ’ţecea d’nâtăiu încercare reufitâ a u-îieţioaar comparativ al limbilor românind de temeiu limba română. Indo-
                                                                                                                                                                                                                            fiemplare a vândut autorul „ro-|in România ? Două sau trei, ni se ■u număr cu totul ridicol. Toată edi-io«t cumpărata de francezi, englezi şi
W'/
   »ar inlrcbe-se Alecsandri ce-a câştigat cu ■•fele hii, din cari multe sunte nemuriripi cât/ lan citit? întrebe- se Odobes-ji ^iHas/făii câţi cititori află in România?
     » vor da din umere şi -vor rîde. Da-i-ar încuraja dragostea de muncă şi lele ce Ie tratează dacă nu ’i-ar străinătatea prin preţuirea dreapta ce dânşii scriu, de sigur ş'ar arun-rile in foc. Pentru pătură superpu-[rivilisaţie greco-bulgarâ de la noi nu n ei limba nici ştiinţă, nici literatu-HSoeaseă.
     poate să aibă străinătatea o opinie rea de noi, precum o merităm ? fc imaginaţia străinătăţii publicişti ca r®|Carada, Fundescu şi alţii, invâţaţi ca m seu, Crâciunescu şi alţii, generali ca directori de bancă naţională ca seu, director de minister ca S. Mi-miniştri ea Leeca, vice-presedinţi •tMotare ca Sihleanu ?
'^inabilă starea aceasta de lu-S# P°a^e ca 'nsemna alt-fel de jjM ruinele celei mai complecte bar-
     ['iniforme irumoase, craidoni scoşi h şi cocote, imbrăcate după cea din [modă, bârbaţi-mueri care se sule-fiiod miniştrii, astea le avem cu i 's Dar realitatea este: complectă ig-şi corupţie sus, neagră ignoranţă mizerie jos.
                                                                                                                                                                                                                            psta e poporul no-tru românesc ? ul nostru de acum 50—60 de ani, de pioasă barbarie, de o rară deşteptare minte dăruită de Dumnezeu, de vigoarea inirnei, grăitor de adevăr, muncitor, ironic, „des braves gens“
   mea principele de Ligneacum o sută ii ?
                                                                                                                                                                                                                             mai e de recunoscut. Nici Matei Bănici Dimitrie Cantemir al seu nu l'ar ■cunoaşte, dacă s ar ridica din mor-
   1(3 unde vin toate acestea ?
   4la noastră remâne statornică. Pe d’a-poporului nostru s a superpus o pâ-reinâ fără tradiţii, fără patrie hotâ-*râ naţionalitate hotărâtă, care ne-a Jtat lucrul cel mai scump pe care un fcl are . „simţul său istoric", simţul roltare continuitiva şi organică, acel entru care in fie-ce an avem o zi Moşii.
                                                                                                                                                                                                                             •-patres, moşia-patria, cu orânduelile 116 Şi drepte, cu limba lor spornică
fr
şi bogată, cu moştenirea lor intelectuală şi socială, intemeiată pe o mare epocă eroică Şi pe o desvoltare normală şi sănătoasă, iată ceia-ce nu mai avem şi de aceea ci-vilisaţia Caradalelor seamănă cu cea adevărată, precum ar semăna o servitoare a Venerei vulgivage cu o impărăteasă.(l)
   De aceia caracterul naţional degenerat iu multe privinţe nu se poate mai bine inţe-lege de cât dintr’o espresiune ceepe toate buzele cinice. Ei şapoi ? eac'aşa ! Dar unde o să ajungem cu aceasta ?
   Un autor strein, fie de ori-ce naţionalitate, numai să aibă niţel savoir faxre şi puţin merit, este citit de la un pol la altul şi tradus in toate limbele. Toate drumurile ii sunt deschise. Cinstiri, resplătiri naţionale, decoraţiuni, posturi, bogăţii, glorie, toate le are, se poate apropia de treptele tronului. Cât ănsă este de mic astăzi rolul Românului pe lângă al streinilor!... Scriem mtr o limbă ce de abia incepe a fi cunoscută altor naţiuni civilisate, pentru un public aşa de mic in cât numai public nu se poate numi, netrecănd de căt peste căte-va sute. Şi dacă voim să ne publicăm scrierile trebue să facem prenumeraţiuni, adică să cerşim un fel de pomană, spre a le tipări Acum nici aceasta nu mai cutează cine-va să facă. Şi după ce le publicăm, ce resplâtire avem sau putem aştepta ? Nimic, pentru că fama nu are incâ trâmbiţe pentru cei ce nu ştiu minţi, linguşi, a se tîrî la picioarele tronului şi ale consiliarilor săi. Sau mai bine, pentru că urechile publicului (ca şi ale d-lui ministru de şcoli) sunt surde pentru producţiuuile literare e-şite in pământul nostru şi din mâini româneşti. Fericit acela care 'şi poate scoate măcar cheltuelile tiparului! Literatura noastră la ce cinste, la ce reputaţiune, la ce bogăţie duce ? Oare literator român — şi sunt mulţi cu merite — s’au imbogâţit, şi-a făcut vre-o carieră numai prin produc-ţiuaile sale ? Nici unul. De avem vre-un literat cu stare, aceasta se datoreşte sau a-verei sale părinteşti, ori altor specialităţi cu care s'a ocupat spre a nu peri făcând literatură română. Mare dar treOue să fie curajul unui literat roman pentru ea să mai muncească când nu vede nici un fel de resplătiri pentru muncile sale. In inima omului este in tot-d'-'Una şi un fond d« proprie co nservare. Fie-care tr bue sa trăiască. Cel ce slujeşte oltarului din M-tar trebue -â trăiască. Fi -care aşteaplă vre o mulţumire pentru lucrul său. Caii I oare va avea-o şi literatul român ? Astă zi diu contra, ac-1 ce se deo-ib şte prin idei mai inalte, acel ce spune adevărul şi vrea să arate vrednicia neamului românesc, aceia este mai prigonit şi mai adus iu disperare. La 1840 ca şi in 1883.
   Cate trisle esemple avem despre aceasta; câţi autori, câţi po-ţi tineri, plini de merite şi de viitor au murit sau şi-au părăsit drumul prescris de către natură, numai pentru că in patria lor u’au găsit nici glorie, nici acea „aurea mediocritas," ce fie care scriitor, zice Horaţiu, ar trebui s'o ai bă, nici măcar pâinea de toate zilele. Ionică Tâutu moare in ticăloşie, departe de patria sa, in Constantinopole, la vârsta de 25 de ani, moare in disperare că scrierile sale atât de frumoase, se vor perde cu dânsul. Cârlova, iu cea mai fragedă vârstă, ne părăseşte şi moare, lăsându-ne numai vr’o câte-va scântei ale geniului său, dovezi nemuritoare de ce ar fi putut să facă. Paris Mumuleanu asemenea. Al. Hrisover-ghi, beat de glorie ca un adevărat poet, văzând că in timpul de faţă nu este glorie intru a fi poet român, se face om de lume, curtezan de mueri, şi, după ee vede că nu poate fi glorie intru a inşela nişte slabe fiinţe, se duce diutr’acest cer plin de draci. Scavinski, suferind de foame, ne-avănd cu ce’şi îndestula măcar trebuinţele zilnice, se ^otrăveşte şi moare ca nn alt Gilbert. N. Nicoleanu moare nebun. Radu Ionescu moare nebun. Al. Papiu Ilarian mare istoric, moare Debuu. Bolintineanu, neasemănatul şi neinlocuibilul Bolintineanu, moare in cea mai mare mizerie, iu Bucureşti, intre ai săi, intre acei pe cari 30 de ani a i incautat cu lira sa. Scurtescu moare de ftisie şi iu sordidă sărăcie. Cum moare şi marele Eliad Rădulescu, părintele renaşterii literaturei române? Darcăţi alţii! Coradini, Peşicu, Depărâţeann, CuciureanU, Dâscâlescu, Sibeanu, Lepădatu, şi’n cele din urmă Eminescu. Şi apoi să se mai zică că literatura românească n’a avut martirii săi, cari şi-au plătit cu zilele mica glorie ce n’au putut’o câştiga in viaţă şi, şi (i)
au dobândit’o d’abia după moarte. Şi acei cari mai trăiesc din literaţii noştri, ce răsplătire, ce incurajare pot aştepta pentru muncile lor, cu atăt mai vrednice de laudă că sunt neiuteregate? Nimic, căci sunt Români. Nimic de la stat, căci milioanele sale u’ajung pentru Strusbergi, Bleichroe-deri, Zarifi, Ophenheimi şi câţi alţi venetici. Nimic de la Societatea academică, câci-acolo răsplătii e i s’ou cristalisat „in familie. Nimic de la publicul cel mare şi nu meros, căci acela ori est) materialisat, ori este instieinat ; pe când literaţii români vreau, pe lângă binele material al Romanici, şi binele moral, şi nu sunt streini...
    Bene-mereuti ? Dar cine ’l mai doreşte as'ă-zi ? căci cu el, ca şi cu ori-ce decora-ţiune, s’a făcut aşa abuz, iu căt e mai onorat cel ce nu’l are de cât cel ce ’1 are.
    Dar să lăsăm aceste triste idei, la care durerile de faţă ne-au adus, ziceau cei de la 1840; să lucrăm, să muncim eu slaba speranţă că poate vor veni o-dată şi pentru literaţii români timpuri mai fericite... Cum zice au ei, repetăm şi noi.
                                                                                                      Şcoala de administraţie
   La 20 August 1883 se va ţine concurs in Bucureşti, in localul cercului militar, pentru tinerii şi diferitele grade inferioare din armată, cari ar dori să intre in această scoală.
   Concursul se va ţine inaintea unui juriu ce se va numi de minister şi care va fi compus din cinci membri, adică .• un intendent preşedinte, doui ofiţeri superiori şi doui profesori militari.
   Tinerii civili şi gradele inferioare, ca să poată fi admişi la acegt concurs, trebue să aibă cunoştinţa celor 4 clase gimnasiale, după programul giînnasielor Statului, es ceplâudu-se limbele moarte, şi tot odată sa intrunească eondiţiunile prevăzute la art. 3 şi 4 din regulamentul şcoalei.
                                                                               COMUNICAT
  In ziarul Naţiunea No. 321, de la 24 I liu, e publicată o denunţare din Covui Iui ii, că loau Buşi la, vătaful domnului Movilă de Ia moşia Mobozia-Morilor, . a fost împuşcat cu voinţă de un străin şi in urma uce-ta. voind sa tragă şi asupra gine-le'ui lui Buşilâ. a fo t desannat şi dus la primărie, de und-- a fo t lisat liber, fără si se dreseze cel puţin proces-verbal despre faptul impuşc&tur i.
  Pentru restabilirea adevărului se aduce la cunoştinţa publică câ,s dupe incrediuţa-rea dată de prefectul jnd-ţului prin raportul No. 6.062, faptul a fost anume anchetat şi afacerea se găseşte azi pendinte ina intea judecătorului de instrucţiune, ast-fel că nu se poate iucâ afirma care este. culpabilul.             (Monitorul)
                                                       ACTE OFICIALE
  (i) Timpul din |8 octombre 1881.
    Fostul sergent in ar/nnlă Caracaleanu Nicolae s’a numit in funcţiunea de regis-trator-archivar la divizia 1 infanterie, pe zioa de 8 Iulie 1883, intrărei sale in serviciu.
    S’a aprobat să se dea o remisă de 4 la sută perceptorilor din judeţul Covurlui asupra sumelor ce se vor incasa din fondul prestaţiunilor judeţiane, care remisă se va respunde, cu iucepere de la trimestrul Iulie 1883, din excedentul de lei 4.009 bani 47 ce lasă budgetul drumurilor pe anul 1883.
mirarea lumii, se crează cu dibăcie dificultăţi cu autorităţile catolice din Roma spre a deturna atenţiunea publicului. Aceasta e lucru sigur. Evenimentele ce avură loc in Austria, acum căţiva ani d’abia, au fost resul-tatul unei inţelegeri secrete intre re-posatul cardinal Antonelli, care era ovreu de sănge şi de naştere, şi intre evreii austriaci. Iată singura ex-plicaţiune posibilă şi raţională a acelor turburări religioase continue. In această ipoteză şi admiţend această stare de lucruri, de ce ovreii din Berlin n'ar fi şi ei coprinşi in această Înţelegere secretă ? Dificultăţile clericale sulevate pentru nenorocitul popor austriac, prin dogma infaibili-tăţii, n’au fost decăt ceaţa, in care fu invclită inteligenţa publicului, spre a deturna atenţiunea poporului dela isvorul real al acestor rele. Insă izvorul acestor dificultăţi clericale — fons et origo mali — este Parisul.
    Alianţa israelită din Paris este mai ales, care a impins pe Napoleon III să declare resboiu Prusiei. Ea a silit pe poporul franepz şi german să se sugrume unul pe altul. Dacă deci privim cestiunea din acest punct de vedere, compania lui Isus (iezuiţii) nu e de căt puterea negativă echivalentă a puterii positive, Iuda; ea este Iuda in biserica catolică romană.
    După poruncile Talmudului, un ovreu este cu totul liber de aşi schimba religia, cu singura condiţiu-ne insă, ca el să lucreze pentru propăşirea intereselor poporului ales. Aşa dar suntem aşezaţi intre doi poli, dintre cari unul e poiitiv, şi altul negativ şi suntem pe calea de a fi dis-compuşi incet dar sigur prin acţiunea lor mtr unită electrică, ca apa supt influenţa unei pile voltaice....u
   Teatru! Dacia.—Direcţiunea GrigoreA-Manoleseu. .Joi la 4 augu-t 1883 represeu-taţiuue extra ordinară, dată in beneficiul d-lui Constantin Petrescu. Se vor juca pentru l-a oară piessa : Hoaţa de copii. Dramă in 5 acte şi 7 tablouri de Eugene Orange şi Lamberl Thiboust. tradusă de Duu C. Enibace.
   In curând : Cei patru-zeci şi cinci, urmarea Reginei Margot.
                                                                             AVIS
                                                                     proprietarilor şi arendaşilor de moşii:
  Un vechiu şi special administrator de moşie doreşte a se angaja la o moşie mai mare; , garanţie morală şi materială.11
  A se adresa la hotel „Bulgaria11,11.
  DE ARENDAI
neşti, Călineşti şi Serioji, proprietăţi ale Epitropiei Stfirei Vlădichi Ierapo-leos.
  Licitaţia se va ţine in ziua de 9 august viitor ore 2 p. m., in casele d-lui Gr. O. Şuţu, vis a vis de Col-ţea, in Bucureşti.
                                                                                                     HOŢIE DE CAI
   Sunt vre-o câte va săptămâni de când fii "le unei intinso boţii de cai in judeţul Brăila se află in manele judecătorului de Instrucţiune de pe lângă Tribunalul local.
   Aceasta hoţie, spune Dunărea, care ban -tuia de mult judeţul, şi care, din cele constatate până in piesiute, are ramifieaţiuni toarte iutiusp şi bine organisate şi prin alte judeţe li/nitnfe cu al Brăilei a fost descoperită de mai mulţi păgubaşi de cai, cum resultâ diu iuformaţiin.ile positive ce are.
   Hoţia aceasta este atăt de complicată, aşa de intinsâ şi ţesută de un număr aşa de mare de ageuţi, iutre care, deşi nu voim să prejudecăm lucrurile, dar pare nise, că intră şi agenţi marinaţi eu mijloace legale, pentru a favorisa negoţul şi transmiterea cailor furaţi, in căt a dat foarte mult de lucru icstrucţiunei.
                                                                                                ECOURI STREINE
                                                                                              Alianţa jesuitico judaică
   Daca nu ne înşelăm, in Romănia sunt mai mulţi ovrei decăt ori unde. De altă parte catolicismul a început să ne atace. Prin urmare credem a nu fi rău să reproducem, dintr’o foae franceză, răndurile de mai jos, lăsând ca Românii să judece şi să comenteze :
   „In Austria, unde un parlament ovreesc şi un cler jesuitic sunt străns legaţi, ori de căte ori alianţa jesui-tico-judaică află ocazia de a face ceva, care ar fi de natură a deştepta
   Pentru yictimele din Iscliia
   "Vineri seara se va da un maro spectacol in fosta „Grădină Stavri", cu bine-voi-torul concurs al d-lui Ionescu, Moeeanu, Ve-lescu şi al mai multor artişti Romăni, in profitul victimelor din Isohia.
   Cu această oeasiune se va cânta imnul către România, compus de d-nu Marchiz Cavaler Maria Toschi Moşea din Gubbio (Italia) şi va apare şi uu supliment al ziarului „Trebuinciosul" care va conţine acest cântec tradus in limba Româna precum şi o descriere detailată despre cutremurul din Ischia cu ilustraţii relative. Acest supliment se va vinde pe preţul de 20 baui exemplarul in folosul sus ziselor victime.
    CĂILE FERATE ROMÂNE
                                                                                                                              PLECAREA TREN ORILOR DIN BUCUREŞTI Cu iucepere (lc la 20 JIniu 1883,
    La ploeşti, BuzSu, R-Sârit, .Focşani, Mârăşeşti, Bacuu, Roman, laşi, Calaţi şi Brăila (Iren accelerat) iO ore 46 minute seara.
    La Ploeşti (Siuaia, Predeal) Buzău, R-Sărat, Focşani, Mureş.şti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa.
    La l’loepti, Sinaia, Predeal (tren de plicer ) 7 ore dimineaţa.
    La Ploeşti, Sinaia Fr/deal ftren accelerat) şi de Ia Ploeşti cu trenul miît Ia Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore PO m. d. ret.
    La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul acceL rat) 4 oro 30 m. (tren de persoane.)
    La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de pei soaue) o orc 10 mi.-., d. a. (ire mi t.)
                                                                                                                                      SOSIREA TRENURI .OR
De la Iaşi, Roman, Hrâil , Gal ţi. Gacâu, Mărăşeşti, R-^ărat, Buzău, Ploeşti ("trenul accelerai) 5 ore dim-
De la G. laţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de p.r-S'-ane) 4 ore i5 m. d. a.
Dc la Mărăş şti, Focşuii, R-Sirat, Buzău, lloeşti (Pr-.d-aJ, Sinaia 10 ore seara (tr-n mixt).
De la Predeal, Sinaia, Pleoşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte.
De la -rod- 1, Sinaia, Ploeşti (‘.renul accelerat) 12 orc 30 min. amcazi.
De la Verciorova, T.-SeTerin, Craiova, Slatina, Fit şti 4 ore 45 miD. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat ii ore zO min. i-nainte de nmeiz'i (tren de persotue)
De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 oie 15 min s.ar.i (trenai mixt),
   ■ CURSUL BUCURESCI
 CASA DE SCHIMB
                                                           TOMA TACIU
                                                      Ştiri Teatrale
   Grădina Teatrului Dacia.—Mercuri 3 .August 1883, ultima şi irevocabila Repre sentaţie de gală a Di Blondin din Viena care va lua dio bogatul său program pro-ducţiunile cele mai prodigioase iu equilibru Non plus Ultra. La sfârşitul representaţiei Blondin so va sta pe cap in mijlocul sârmei, şi va aprinde artifice brilante aranjate de Stubert diu Viena.
            No. 6(1. Strada Lipscani. No  60        
                Pe ziua de 3 august 1683            
                                   CuLUjU    VOI IU 
5olo Renta Amortisibilli. .         931/4     933/4 
  5''|„ Renta Română Perpetuă ,       3I, 921/4     
 6ttjo Obligaţiuni dc stat. . . .   98i|4 983,4     
6oio Oblig. Căilor f. K m. regale    102- 103-      
5o/o > Monicipalo . . .             83‘/2       84- 
 10 fr. » Casei Pensiunilor 300 1  2S2---    ^35--- 
5ofo Scrisuri funciare runde. . .   ;oii4      90IU 
7oio .» Scrisuri Rurale. .         1013(4    io2'/; 
 5o[u Scrisuri fondare urbano . .   87i h     873.. 
OOJO » a >                         97 ip.     98--- 
V » > >                            101'ia      102- 
  Impr. cu prime Buc. (20 1 b.)     32--- 33-       
ăcţii Bâncei Naţionale Româno 2501   1375           
> > Soc. cred. mol), rom. 2o0 1.   209---      211- 
> > » Kom. vie con -trucţii 5001.  500---      505- 
» » > de Asig. Dacia-Hoiu 300 1.   395    398       
> > > > , Naţionale 200 1.         233---      237_ 
             Diverse                                
Anr contra argint. . , .              2 -     2.20- 
     » » Bilete de Banqne . .         2 - 2.20-     
Fiorini valoare ănstriaci. .         2 11     2.13- 
Mărci germane. . . .                 1 23   i'Zh--- 
Bancnote franccsn                  99 ‘1,1 100'/,j  
TIMPUL
BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI
SITTJ-A-TIXJUSTZE-V STT3VT.AIE^-A_
31 iulie 1883.
A « t 1 V
23755513
22631755
 6847988
 1427066
21276829
 4285690
 812100
 229358
  48406
5416120
32971785
119702610
                                                                                                                                                                          12000000
                                                                                                                                                                            288933
                                                                                                                                                                          73125390
                                                                                                                                                                            813193
                                                                                                                                                                             93307
                                                                                                                                                                           5416120
2796566'
119702610
      (Monedă, metalică Casa         hypoteeare
Efecte de incasat _    ... (Efecte rumâneşti
Portotoliu (Efecte streine
Impr. garant cn Ffec,. de Stal Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil
Mobilier & maşini de imprim, Chcltueli de Administraţie. Dcposite Libere Conturi /curente Conturi de valori
II îs» 1 V
Capital.
Fond de reservă.
Bilete de bancă în circulaţie. Profit & Pierdere I semestru, Dobân. şi Benefici div. II semes Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori
  35321882  355G97H3 
  25235925  25243735 
     13423     15275 
  10317342  10448862 
   4425705   4384841 
  25506116  25763099 
  11978725  I1978725 
    514702    514702 
    836301    836301 
    217673    217793 
     35707     38557 
  10437840  10420640 
  52450323  52193539 
   3317941   3350596 
180609605" 180958368 
  12000000  12000000 
    514702    514702 
  93229150  93867260 
   1123145   1123145 
    104845    131869 
  10437840  10402640 
  63050723  62196961 
    149200    721791 
 180609605 180958368 
MAGASIN
   fondat
                                                                                                                                          în
                                                                                                                                         1879
_LViZ J^C3rJL^HSTTJ
         DB
   vt*-« +<
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Titrai î a. Bncu •(
COLONIALE SI DELICAT ESt;
                           D. G. MOCIAi
VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL
    Anunţă inaltei nobilimii, şi onor. public cu pe lângă articolele necesari la menugiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine.
   Auiset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane <îe la^Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz. alb. galbin, şi Verde de la grand Chartreuz Francia. t Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange suc, de la YimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, i Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liquernri ţ tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeanx, Renu-t mita Mastică de Hio, Marascliino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Annnas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat.
                                                                                     VINURI STREINE ŞI INDIGENE.
   Importate de la primele cn9e din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beştf, Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, servi-, ciul conştiincios.             Cu stima, D. G. MOCIANU.
})
   CAVALERUL DE MODE
ii
PRIMA CASAde COHFlENTAjnTERA
                                                CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN
No. 2. Coiful Stradei Şelari şi Covaci No. 2.
Tablouri in nieiu
                                                 PERVAZURI
                                                                      OGLINZI
                                                               se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui.
GUST A V KERSTAN
Viena, II. Kornergasse I
                                                                                       Cataloage şi liste de pretur, gratis şi francs.
     Pentru sesonul de Vară am primit din propria noastră fabrica-ţinne diu Enropa un imens asortiment de Costume de voiage de Gara, Travers, etc.
     Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste broşe de Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs.
                  eu deosbire recomandăm
     Cele mai moderne Pardesinri de Cocimin şi Harns gros-vert.
   Costume cu şi fără talie de Diagonal. Şeveot-, Camgarn şi reflot gro-vert.
                                                                      PANTALONI NOUVEAUTti etc. etc.
                                                              Preţuri recunoscute de moderate
 I—loalele Secrete *
cavalerul de mode

*i&£Jc^±ic*c2cXicJcx1&icxiciciclclcicic*icicJc*.K
*                                               X
   IPSOS DE CAMPINA
CKA MAI BUNA, MAI FRUMOASĂ MAI SOLIDA s| MAI KKTIN'A TENCUIALA PENTRU CASE
                                                                                                                                                             Mare dr postit U U-nii F. Ui-nt/tm & C-ie Calea Victoriei 55
y yyyyyyy jpppf xyxyx xcxx *
nascggBBqggggmsj
       C I 
2 o -< 1 ; 
           
- ^ 7¬ j . 
5 ..tu     
---     yt 
~ X        
X J i'     
« -
J .. b

V —
!Ir SUST CF.LI
   Les CU’SULES KAOUIN sunt singurel» «ap-fi sule cu Gluten aprobato ue Academia de medicinăjl din Praecia, care le-a declarat superioare tutnlor colorlalte preparaţiuni de Copaliu,
   NOTA. Trebne refuzat ca o imitrţie frauduloasp orice flacon care nu va li conform cu modelul de mai sus. Ac ste capsule sunt întrebuinţate in tdte spitalele militars din Francia. l'n Flacon de 64 capsule 5 f.—Un Flocon de 40 capsnlc, 3 f. 50.
                                                                                                                                                                                                                                                          Depositul la Paris, 78 şi 80 Hau St-Denis şi in toate farmadele unde se găsesc asemenea
HARTIA si VESICATOAREA lalbespeyra

INSTITUTUL MEDICAL
                                                                         BUOURESCI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF)
                                                                                                         SECŢIA MEDICALE
l. Ilydrutliirrapin. 2 Electrizare, 3.
Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5 Inhalaţii, t>. Masajiu sistematic, 7. Serviciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale.
                                                                                                         SECŢIA HIGIENICĂ
   I Rae alnir...................[3.—
   I bae de putină cu şi fără duşi lei 2,50 l „ „ „ „      „ „ ciment pentru
     medicamente .    .  .  .  „  2. —
   1 dusă rece sistematica .     . J ,50!
BAI DE ABUR
                                                                                                               ŞI I)E
                                                                                                            PUTINA
  NOTA. 1. Băile de abur sunt deschise] in toate zilele de la 7 ore dimineaţa] pană la 7 seara.
  2. Pentru Dame, insă băile de abur o] dată pe septeinănă Vinerea, la 0 oro dimineaţa pănă la 1 post-meridiane.
  Preţurile la secţia medicala conform] prospectului. __________ Direcţia.
pfCitiiălc <■
  ^ PARIS
1 mi DIN LUME
15 0 fiifidnilfi prin-.ţ.
                                                                                      IST 8
                                                                                                                                                                       Medaila dr aunf
râie
lunare

                                                                                                        Garanţâ sigură dată. înscris.
S
B
                                                                                                                                                 O/,., sînger c x poartă marca Maşină tic cusut new-york. de sus a
   o lui                       Fabricei.
G. NEIDLINGF^ A^enl "pueril
XI
DA 1ZIDDII/ rbirurg-deniist. Tă-• ri- f\IDrill\i mădueşte dinţii bol-
I. HERTM
I
navi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, după cele mai bune sisteme ; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali.
   D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiămat.
   Bucureşti. — Strada Ştirbey-Vodă No. 9. alături cu grădina Union-Suisse.
                                                                                            MEDIC Şl CHIRURG
Boalele de găt, gură, nas şi urechi
                                                                                          tratează printr'o artă specială.
D-ru |. BRAUNSTEIN
(ost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi tăceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. m.
Strada Decebal N. 20 (indosul Barăţiei.)
 Dr. A. WE1NBEHG
                                                                          OCULIST
                                                                      fost şef de Clinica in Paris
Consultaţi uni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6
                                                                                                     ATELIER DE PHOTOGRA,i.D Str Ştirbey- Vodă No.
   Prii: aceasta am onoare a ir .. Onor. public -itelierul meu artis, * după sysi mul cel mai nou şi p i 9 aparate noi.—Preţurile reduse ş oarte fină. Onor. public care n’a< " ocasiunea de a se convinge de, mea n’are de uăt a ne onora cui d-lor şi sperăm că se vor asigur js tecţiunea Atelierului meu.
   Se primeşte ori-ce lucrare aţin un aceasta artă precum: Reproduc.ţi, ■» in starea naturală etc.—Orele de .)•! in toate zilele, atăt iu timp tniin-in timp înnorat de la 0 ore a. u 9 4 p. m.
   In acest atelier se găsesc şi li? pictură originale de venzare.
Pentru serbări, nunţi şi pei
   Comandăndu-mi pot procura difeti de artificii, şi diferite colori de foii gale precum rachete, roate, sonr n eloctrice, coroane in flori şi liter i baloane cu culori şi litere. Preţur c* rat-*.
                                                                                                                                                                                                         STOl
1
• r-ifiri. :( IONIŢA G
                                                                                                                                                                                                                                                                         ( IANI POPA GE(Jă
Tipograf A. MnUescu tiala ThfiatruftS Bomi.
Straja Academiei No. 25, maister al * din Gonstantinopol.
   Deposit la Bufetul diu Grădiua ,J
1