ii MIERCURI 3 AUGUST 1883 Adminiwtnnia, Oalea Victoriei INr. 33. } ABONAMENTELE fimtrn toat.il t»r«. pe »ti . . , > p< 6 luni , pe 3 Inul 'entrn itreinât»te pe an . •10 lei 22 lei 12 lei 60 lei Ibnnamentele ie priimeee I» Ariminiatratlg timpul REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. nirector.reSpn„^tor , MIH A1LPALEOLOGC In CapitalA 10 bani nnni&rn I In Districte 15 bani nnmfiru ANUL AL VIII —No. 170 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III , . . 1 SO » » II .... 2 50 Ananţnrila |i inserţiile ie primeic _ncur«ştl, la Adminutnţii ziarnlnl li Ţlena, la binronrile de anunţuri Heinrii Schalek, Wollzeile 12;—A. Uppelik, Stnbeb-* , l Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. liorett, rne 8-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate na te primei Manuscrisele nelmprlmate se ard IO Bucureşti, 2 August 1883 Lectorii Timpului s’au putut incre-dinta, din liniele ce reproduserăm ieri dupe Monitorul Romei, organul oficial al Papei, că, prin instituirea in Bucureşti a unei Mitropolii Cato-^ ice, Papa pretinde a restabili in ™ România ierarchia catolică ; că apoi, intr'un limbagiu superb, proclamă câştigată causa Papalităţii in România contra moscovitisinului, şi că pe pămenhtl mai de tot gol al nostru, vizează a rădica un edificiu măreţ religios, in scopul de „aintinde domnia Tatălui care este in cer res-„păndind asupra sufletelor binefacerile religiei şi ale civilisaţiei. “ Toate acestea, considerăndu-le ca nuoi disposiţiuni spre violentarea conştiinţei noastre naţionale, le vom cer i’eia in parte. A pretinde că se restabileşte astă zi ierarchia catolică in România, este a incepe printr’o isbitură in Adevăr in adevărul istoric, căci nimeni nu cu u nuaşte a fi existat vre-odată in BRomănia, ca cult recunoscut in , f Stat, sau ca autoritate spirituală j t w Catolicismul şi ierarchia Catolică „Ori-de-câte-ori sau făcut incercă I ri. — şi sau făcut multe, de nenu JB mărate ori s’a opintit Catolicismul să se ţlAaşeze formaliceşte in Statul Romăn I— nici-odată n’a putut isbuti să a «doarmă Njnţimăntul Ortodox şi să ■dobândească tărăin de proselitism IPe tărămul apărării religioase, Ro I niănii au fost tot-d’auna ccprinşi de | cea mai mare ardoare, pentru că in Ortodoxia nu au văzut ei numai for jjma mai plăcută de adoraţiune a bu inului nostru Creator, dar şi ferirea | naţionalităţii române de contactul spi ritual cu unele State, in cari foarte ,nşor sar fi contopit Românismul in timpii de cuceriri parţiale, şi cănc bpsa de o consciinţă europeană permitea aventurei să smulgă ce putea pi cam putea. Aşa dar nu este adevărat că se ^'•'stabileşte astăzi o ierarchiă catolică România, de la fundarea ei, in Stat Kfoflân. Catolicismul caută din nou se stabilească acum, să se impu-Ul siliv astăzi, cănd se crede fa-fişat de imprejurarea că Suveranul pctual al României este Catolic, pre-I Uni a căutat de ori-căte-ori s’a in-5inPlat să domnească pe aceste lo-JtUri un Suveran de religiune catolică, t» legătură cu Catolicismul, care [‘ai d ajutat să se urce pe tron. De ■ ceea ăl şi vedem atât de superb, Cat de cutezător, şi afirmând cu a-*ta siguranţă, că causa Papalităţii Fte câştigată in România! Intr adevăr zelul orbeşte şi nu pri-Mpe Spiritul Catolic ce rău face in- •M uşi inaltului reazim pe care comp- lează. Ar trebui ca pe un fiu atăt de Tun şi pios, precum, spre elogiul Recelui nostru, constatăm că este, Bi-idVica Catolică să-l lase a trăi in a-jeeaşi dulce linişte cu poporul ce l'a l'foclamat cap al său politic, să nu-1 ^plătească pentru pietatea Majestăţii 1 a*e cu compromiterea in faţa supu- şilor săi, cari se ştie bine că chiămat in fruntea lor spre a le ranta chiar religiunea, iar nu de a lo-o strica. Istoria noastră nu trebue nesocotită in aspiraţiunile ce are Catolicismul d a se intinde aici, d a a sigura domnia Papei preste poporul Roman. Ea are triste reminiscenţe pentru aceia cari au cercat să in-frăngă Ortodoxia, chiămănd Catolicismul şi consultarea ei cată să inspire prudentă şi moderaţiune. Pentru ce toate aceste încercări de a sparge o cetate spirituală, de a ve ni să se infigă in silă ceea ce s'a lepădat din toată inima de către acest popor, ceea ce este odios chiar, intru căt caută să cucerească bru-talmente conştiinţa omului. Causa Papalităţii este câştigată! proclamă cei de la Roma.—Dar cum ? Invocat a cineva la noi numele Papei ? Şi cine ar fi acela ? Care este principiul moral ce ar lipsi Ortodoxiei ca să caute un ortodox mântuirea in.... Papalitate ! Cănd are şi românul un Tată al său care este in cer, nu va căuta de sigur pe un altul pe care ’l ţine Papa in cutia sa. Este in amăgire Scaunul de la Roma daca crede că condiţiile in cari ne aflăm noi astăzi ai1 fi mai favorabile pentru intemeiarea dominaţiunii sale aici de căt altă-dată. Noi ştim că, nu numai ideea ce ’şi-a format Papismul, despre posibilitatea d’a in-riuri printr’un fiu pios al său, l’a putut ameţi in căt să vază câştigată causa sa in România, dar incă con-vicţia că, acum mai cu seamă, cănd puterea se află in măinele d-lor Ro-setti şi Brătianu, fiinţe lepădate de Dumnezeu, ar fi momentul cel mai oportun da isbi Ortodoxia. Cu toate acestea in popor este neslăbit sim-ţimăntul că nu poate fi credinţă mai mântuitoare şi mai asigurătoare întinderii civilisaţiunii de căt aceea de care se conduce el. Ortodoxia este o reformă, o îndreptare, venită in urma abusurilor Papistăşeşti, iar nu deprinderea învechită, o încăpăţânare jidovească; şi societăţile după reformă nu este exemplu că se pot in-oarce la regimele învechite, precum pentru o haină roasă nu ar desbră-ca cine-va una in bună stare. Nu ; causa Papalităţii nu poate fi câştigată in mijlocul nici unei socie-ăţi chreştine care se conduce de o dogmă diferită de a Catolicismului. In van cearcă ea să-şi revendice titluri-e de dinaintea schismei. Nimeni aici nu e dispus să o urmeze. Daca in guvernul romăn se va fi bizuind cum-va înaltul Pontif de la îoma să-l ajute, naţiunea română va şti să tragă la respundere pe asemenea guvern trădător, dar negreşit va sta tare in credinţa sa, precum pănă acum nimic nu l’a putut linti vre-odată. proape sfârşită pe diferitele puncte unde is busnise. Frohsdorf, 11 august. — Starea contelui de Ohambord este astăzi de temut. VieHa, 11 august. — Se telegrafiazâ de la Cettigne către „Politiscke Corespondent că ieri dimineaţă, nunta principelui Rara georgevici cu prinţesa Zorka a Muntenegru lui a fost celebrată cu mare pompă. Ţarul s a reprezentat la cununie prin comtele Or-low Denisehow. Spre seară tineri căsătoriţi au plecat la Paris. Casamacclola, 11 august. — O nouă zgu-duitura de cutremur de pământ a îostsim ţitâ azi dimineaţă la 7 ore; n’a cauzat nici o pagubă. Constantinopol, 11 august. — Ieri _ fost un mort de holeră printre carantineri care sânt in lazaretul din Beyrut. Sofia, 13 august. — Exprimul ministru Zankoff, cerând, indafâ după intoarcerea sa, voia d’a mulţumi personal principelui Alexandru pentru autorizarea ce i-a dat de a reveni in Sofia, Alteţa Sa la primit ieri in audienţă privată. VIena, 13 august. — Principele moştenitor al Portugaliei a sosit a seară la opt ore aici şi a tras la Hofburg. Starea sănătăţi contelui de Chambord a devenit cu mult mai rea. Informaţi uni Ziarele de peste munţi ne-au a^ adus zilele trecute ştirea că, in viele de prin unele localităţi din Transilvania, a apărut filoxera. Bricul Mircea ce făcea escursiuni cu elevii şcoalei de marină pe Marea Neagră, in urma unui ordin urgent din partea ministerului de res-boiu, se va intoarce iu ţară, plecând alaltăeri din Nicolaef direct pentru Constanta, unde va sosi la 6 August, spune Poşta. Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului romăn se va întruni la Braşov, in adunare generală, in ziua de 17 (29) August. Sunt 21 ani de cănd această societate literară nu s’a mai adunat la Braşov. Din Sofia se anunţă că d-nii Nace-viei şi Grecoff sunt însărcinaţi a compune noul minister bulgar. HOŢIELE DIN BACAU V. Democratică roagă pe d. ministru de finanţe să binevoiascâ a publica imediat raportu ce crede că a primit deja de la d. inspector financiar Vera, despre rezultatu inspecţiunei făcută la casieria generala din Bacău. Ne asociam şi noi la această ru-gâcinne. Scopul cererei nu este altu de cât că, dacă din acel raport (constatând fapte adevărate, bine inţeles) se va dovedi că a-laeerile financiare^ ale judeţului a fo3t şi sint gerate in mod legal, şi de o manieră regulată, să mulţumim d-lui casier, tot prin publicitate, pentru părinteasca admi-nistraţiune a avei ei publice ; sau, in caz contrar, să cerem aplicaţiunea mâsurelor legei. Prin urmare, intr’un caz, şi intr’altu publicarea e absolut necesară. CRONICA Alaitâ-ieri seara s'a întâmplat, la gara din Galaţi, o ciocnire intre o machinâ ş un tren de material. Locomotiva s’a răsturnat şi macbinistul a fost ars la mâni şi la obraz de aburi şi de apa ferbinte. Rana nu este ânsfi gravă. Domnule Redactor, In stimabilul d-v. ziar din 28 Iulie a. c. No. 165, am văzut reprodus dupe ziarul „Posta , un articol intitulat : „Varianta Sârbeşti Hanul-Konaki in mizerie." Autorul articolului ’şi propune a dovedi cu câtă nepăsare se Întrebuinţează banul public, şi cu câtă uşurinţă se execută lucrările publice in ţara noastră. Las cu totul la o parte consideraţiunile generale şi apreciârile personale ale autorului, neaparţinfindu’mi a le discuta, ’mi veţi permite insă, domnule Redsctor, a in-drepta o eroare de fapt care se invocă in acel articol in susţinerea premiselor sale. Ast-fel autorul articolului afirmă că „câ-te-va poduri făcute pe d’asupra liniei, pentru trecerea carelor din o parte in cea altă a linii, făcute cu arcuri şi foarte frumos lucrate, sunt crăpate, şi pentru a le mai susţine cât-va timp au fost nevoiţi a le sprijini pe de desupt parte cu proptele de brad parte cu proptele de ştejar"—ear mai departe adaogă incă că „de când au crăpat câte-va din aceste poduri trecerea peste ele este imposibilă locuitorilor." Acest fapt foarte grav, fiind cu totul necunoscut Direcţiunei, şi surprinderea şi ingrijirea sa au fost mare. Imediat dar am telegrafiat d-lui inginer Godini, şeful secţiunei de iutretinere din Galaţi a ’mi arăta prin telegraf câte din podurile peste calea ferată, pe linia Serbeşti Hanu-Conaki se află Tribunalul comercial din capitala a declarat in stare de falimentpe d. Ch. Solomon I crâPate Ş* susţinute prin proptele, şi câte comerciant en gros de incâlţăminte din stra- din aceste P°duri se află in stare astfel ca da Gabroveni. trecerea peste ele să fie imposibila locui* torilor. Ni se spune că prin Dealul Spirei şi pe Din paitea d-lui inginer am primit urla Antim anghina difterică bântue. Mai mulţi mâtoarea telegramă ca respuns la intreba-copilaşi au murit zilele astea. rea mea : „Nici un pod peste cale nu es Ştie ceva despre aceasta Consiliul nostru te crăpat, toate pasajele superioare sunt i perfectă stare." La articolul 39 din regulamentul şcoalei L T ?°mDUle Redactor- ca ■ - 6 .. ? m Xeresul adevărului şi al siguranţei pu- Ti.»,ii bacalaureaţi a. po, p,™ „„.„„p. Primiţi, vă rog, Domnule Redactor, asigurarea distinsei mele consideraţiuni. C. Olănescn. Sub director general al cailor ferate. ŞTIRI TELEGRAFICE M. S. Regele a fost rugat a primi să fie naşul fiului principelui Wil-helm al Prusiei, şi de aceea va pleca Joui la Berlin, şi peste vre-o zece zile va reveni la Sinaia. Se comunică din Sinaia că in dimineaţa zilei de 27 Iuliu vre-o 25 oficiari austria'-i s’au zărit pe munţii Bucegi, fotografiănd diferitele posiţi-uni ale munţilor. tul in şcoala de administraţie clasa II, fără a fi supuşi la nici un examen. Daca insă vacanţele aflate ar fi mai mici de cât numărul tinerilor bacalaureaţi cari s’ar pre- senta atunci se va ţine concurs intre ei. I Bncureşti 30 JuUu ^“3 Pot urma cursurile clasei II şi gradele inferioare de ori-ce armă cari pt in concurs vor dovedi că posed cunoştinţele cerute bacalaureaţilor, afară de limbele moarte. * Postul de inginer-architect al comunei urbane Turnu-Mâgurele, salariat cu lei 300 O intrebare d-lui Prefect al Poliţiei Ştie d. Prefect Radu Mihaiu că, in ziua mensual, este vacant. Doritorii de a ocupa de 17 iulie, subcomisarul Costică.Hina, im- acest post, să se presinte Ia ministerul lu orarilor publice cu titlurile de studiele ce posedă spre a fi recomandaţi. CESTIUNEA DUNĂRII Paris, 12 august. — Ştiri oficioase primite din Madrid arată insureeţiunea ca a- Romăvul se crede bine informat că plenipotenţiarii puterilor se vor întruni măne, la 3 (15) August, iar nu la 10 Septemvrie precum era prescris. Guvernul romăn refuzând necurmat d'a lua parte l’acea intruni-re şi d’a supt-scrie tratatul, puterile au hotărCt, precum ziserăm, a se ’ntruni ş’a’l supt-scrie la 3 (15) August. birul creşte Comunele rurale Muncelu-de-jos, Cordonul, Tupilaţi, Oţeleni, Poenile-de-jos, Chiliele, Galbeni, Todireni şi Călineşti din judeţul Roman sunt a-utorisate a percepe mai multe taxe plus căte o zecime asupra contri-buţiunilor directe către Stat. preunâ cu Gheorghe Birtu, a bătut .cum plit pe femeea Ana Şoldner, in cat a la-sal-o mai mult moartă in stradă, aşa ca vecinii i-au ţinut şi lumânarea in mână ? Ştie âncă că a aruncato afară din casă, împreuna cu tot bagajul ? Daca nu ştie, el rugăm să se informeze şi să pedepsească pe culpabili. Daca ştie, am dori să ni se spue ce măsuri a luat. U>irv PITEŞTI Următoarele şiruri privitoare laa-legerea parţială a patru membrii din Varianta Serbesti-Hanul-Kouaki|consiliul comunal> Uimise de un pi- D.. . — teştean, abonat al nostru, le recoman- Primim şi publicăm următoarea in- dăm atenţiunei concetăţenilor s6i : timpinare cu plăcere, fiind-că ne pare Domnule Redac[or mai bine cănd m se dă ocasiuneade y, ’ a constata o stare solidă a construc-Lai Lpar'de at/1^ zile ne nevoiţi ldat, invâţă tor, preot sau funcţionar, care pe lângă o aptitudine naturală, şi o pregătire corespunzătoare cer şi un sacrificiu personal, de la aceia, care s’a devotat acestor profesiuni Pentiu păstorii sufleteşti adică preot, ar ehiereu, episcop şi mitropolit se cere pe lângă acest sacrificiu personal şi convingere intimă, o identificare cu principiile, pe cari le profesează. Fără aceste însuşiri atât preotul cât şi archiereul, episcopul sau mitropolitul nu pot fi adevăraţi păstori, ci nişte năimiţi, ri negustoresc cu tot ce are omul mai scump pe această lume adică cu convingerea Im religioasă. Uând păstorii sufleteşti sunt însufleţiţi de principielo sublime de morala ce pre dică, ’i vezi pioşi, nu ipocriţi ; indeplinin-du-şi cu sfinţenie şi din convingere dato-rii’e lor pastorale, ajutând pe semenii lor cu cuvântul şi cu fapta, dănd exemple frumoase de imitat celor păstoriţi de dânşii şi nici de cum producând scandaluri. Plin urmare râul s’ar putea iulătura pâ-trunzându-se păstorii sufleteşti de înalta chemare, ce au in societate, adeca fâcân-du-se conducătorii poporului pe calea moralităţii nu numai cu cuvântul ci şi cu fapta, aducăndu-şi aminte tot dauna de cuvintele Mântuitorului : „Iar cel ce va face şi va iuvâţa, mare se va shema intru im-pârâţia lui Dumnszeu."—Biserica română. noastră. Pretutindeni indiferenţii Tot ee e strein are trecere da ri Fă-te neamţ, dacă vrei să trăesti ,:1' Naţiuuea vorbind de înfiinţa .i unei mitropolii romano-catolice inii;-cureşti, aminteşte doauC articole su ( se in „Timpul" asupra tendintcj papismului de a se stabili la noi. I cum „Aloniteur de Rome", foae | ciala a sfântului Scaun, ne spuneţi- că scopul Papei este la noi ţ selitismul. Numita foae papală sp u in fraze sforăitoare, că religia termen a fost numai o incer-nţa s’a dovedit a fi de un maU a fost produsul unei necesitaţi, eipresiunea in toata desvoltarea ţeelor din urma zece ani. N’a , uşor pentru împăratul Germaniei , această unire (cu Austria), ce , despărţire de un aliat (Rusia) ,vea şi legături de rudenie... Toc- 1eica ruseasca a fost un puternic tru creearea acestei alianţe... Ijta foae caută, apoi să probe-jfi'iarraările Rusiei fac intr’a-Ucesară unirea intre G-erma-jlastria. [ tocmai această unire va pro-Joatc şi alte alianţe. I Turburările din Spania ioate buletinele victorioase din ! unele foi streine susţin că L sunt foarte serioase in Spa-k Badajoz s’a revoltat un alţi de cavalerie. ! jjţns sosesc ştiri foarte îngrijit redactor al ziarului „Temps“ , un notabil spaniol, că nu-oficeri spanioli iinpărtăşesc ■{republicane, că mişcarea repu-\ este gata să isbucnească in e cele mai importante ale L iar Carliştii se pregătesc de p a nordul Spaniei, i „Paris“ anunţă : „Din ştiri ,re se vede, că rescoala se in-lii Spania peste mai multe o-Miii nordul şi sudul ţârii. Mai rf e situaţia in Oatalonia. tţ Catastrofa din Ischia dintre scenele cele mai miş-a fost desgroparea de sub !a comandantului de corabie, i, de cătră 60 de matroji ai sku de resboiu „Terribile.“ Ei IfcWnoşteau. dar idea, că era un lr de marină le mărea puterile, ce scoaseră câteva alte cada-deterâ şi peste al căpitanului, fc 1 recunoscură dupe uniformă, iră la o parte încetişor pietri- !yarul şi scoţend cadavrul, il a-^ pe un pat de crengi verzi şi l.riră cu flori. Multora li seum-ochii de lacremi. |pva zile in urmă tot aceşti ma-,u lucrat la desgroparea giuva-lelor şi banilor familiei Tupputi. jişip de 10 ore matrojii au lu-cu pericolul de a fi şi ei in-lăntaţi sub ruine. Averea trece 100,000 fraci. Oănd au dat in este un portofoliu negru, in ca-afla suma cea mai mare, mânu s’au putut opri să nu stri-bucurie. Holera in Egipt este informată din Cair, ('Ştirea britană de ocupaţiune de holeră in ultimele 14 fj oficeri, un capelan şi 113 ieeri şi soldaţi. In regimentul Adevărul este că a lucrat con-nrulor regulelor igienei, p Sauge se nşeală, domnilor, u" al patrulea care părea că se aptă din somn, după ce avuse-ai mult timp ochii atintiti pe f i'd. Amintiţi-vă acest quatrain *1 imitat cred din Horatiu : ^1 vertu du vieux Caton ’-kt.x Ici Romains tant pronie Ptiait souvent, ce dit-on, j * t faleme cnluminle. f^ultă d’aci că Catone nu se ’n-j[ia de falernă tun fel de vin), j văzut ensă nicăiri că avea slă-*- pentru coniac. J de faţă se priviră surizănd. Scumpe Mac-Grenold, zise Mon-Q, ai gândul totdauna prin unde urmăreşti fără ’ndoială strămoşului d-le Fingal, şi cazi iar in mijlocul conserva-®)r noastre, se pare că vii din îr Sauge n'a acuzat virtutea cen-'l'ii anticei capitale a lumii, ci pe li imn model, însărcinat azi d’a milita p'acest om mare pentru 7! ane pe zi şi un mic păhărel de *!&c. Royal-Sussex au fost 30 caşuri de moarte. Razele solare au causat 7 morţi. Epidemia a început să peardă diu putere mai pretutindeni. Damiette a scăpat de holeră şi locuitorii se întorc in oraş. Din Suez vin ştiri mai rele, căci diu nou s'au ivit 7 caşuri de holeră. Iu Alexandria s'au ars bordecle indigenilor. In genere focul se crede a ti cel mai bun mijloc contra epidemiei. Pe stradele Oairului ard sute de focuri ziua şi noaptea. Antesemiţii in Pesta Cetim in Gaz. Tr: „ Manifestaţi uni-le contra Jidovilor s’au repetat in seara de opt ale curentni O mulţime mare s’a adunat dinaintea otelului „Lebeda albă“, unde locuiea Iosef Sebarf cu familia sa şi comise cs-cese, cari au durat pănă târziu noaptea şi n au putut fi suprimate decât cu puterea armelor. Otelul „la Lebăda albă“ a fost bombardat şi distrus. Asemenea şi cafeneaoa delăngă el a jidovului O esterreicher, noue prăvălii au fost sparte de mulţimea înfuriată şi mare parte jefuite. Despre aceste escese se scrie : Pe la orele 8 seara s’a adunat dinaintea otelului „la Lebeda albă“ plebe multă, care intre strigăte de „El-jen Istoczy ! Eljen Verhovay !“ a început se arunce cu petri in ferestre şi se restoarn® stâlpii cu lămpile de pe strade. O ceată de tumultuanţi intră in birt, dărimă acolo scaune, mese, sticle şi bat pe oaspeţi. Alţii scotea butoaiele de vin şi de bere pe stradă, unde li se sparse fundul. Tu-multuaanţii au scos, apoi câteva uşi din ţîţâni şi le-a sfărâmat in bucăţi. Totodată au fost jefuite şi câteva prăvălii din vecinătate ale lui Pfeiffer, Mo-ritz Freund şi a ceasornicarului Hoff-mann. Abia după ce mulţimea a devastat vreo trei cuarturi de oră sosiră 12 poliţişti cu săbiile scoase cari făcură întrebuinţare de arme şi arestară pe mulţi escedenţi cu ajutorul unora din public. Când sosi miliţia plebea incepu deja a se retrage spre spitalul „Rochus“, atacând şi jefuind cafeneaua clin faţa lu Oeste-rreicher. Pănă târziu noaptea a durat lupta intre mulţime şi poliţişti pănă ce ia suces miliţiei a împrăştia pe tumultuanţi. Intre escedenţi se aflau foarte mulţi meseriaşi. Se zice, că toţi lucrătorii dela fabrici au fost somaţi de comitetul antisemitic de a lua parte la prădare, căci „care nu va lua parte, va fi omorit“. Birtaşii şi otelierii cer de la poliţie o despăgubire de 30,000 florini. S au luat măsuri severe spre a împiedeca noui scandaluri ; m liţia a format un cordon in strada Kore-pes. Mulţi inşi au fost arestaţi şi mulţi vulneraţi au fost transportaţi la spital. “ întrunirea preoţilor Fraţi preoţi Dumnezeu fie cu noi... Comitetul de iniţiativa anunţa ca s’a decis ca in fie-eare judeţ de reşedinţa sa se ţină conferinţe pentru ziua de August intre intregul cler mirean. Anunţam şi noi ca in ziua arătată mai sus se va ţine in Piteşti conferinţa cu toţi preoţii atat, orăşeni cat şi judeţeni. La aceasta intrunire frăţească rugăm cu cel mai profund respect pe inalta autoritate Bisericeasca, sa bine-voiascâ a lua parte la aceasta conferinţa ; prin delegaţiune, sau personal. Programul este : a ne consulta cu toţi comunicandu-ne ideile unul altuia, precum şi suterinţele ce le indurăm ; alegându-ne delegaţi ce trebue sa ia parte la viitorul congres, şi in urmă se va ţine şi o disertaţiu-ne ; la aceasta conferinţa pot lua parte şi preoţi de prin judeţele vecine ; sunt rugaţi şi d-ni profesori şi învăţători rurali a veni şi d-lor la aceasta conferinţa, ajutăndu-ne cu luminile d-lor. Comitetul sucursal din jud. Argeş face apel la toţi fraţi preoţi, cu osebire celor tineri, a nu lipsi de la această intrunire frăţeasca. Acest anunţ, ca să fie mai râs-păndit, rugăm pe toate ziarele a ’l reproduce in intregul sfiu. Comitetul jud. Argeş. Ştiri Teatrale Fosta grădină Stavri.—(Grădina socie-tăţei Liedertafel). Sub direcţiunea de scenă a D lui I. D. Ionescu. Marţi 2 August 1883 debutui d-rei Teodora Marinescu, cantatriee Romauâ. Se va representa pentru prima oara : Doul fete p’un flăcău. Opereta in 2 acte din nemţeşte. Spectacolul se va incepe cu piesa : Um~ brela lui Oscir, comedie cu cântece din franţuzeşte intr’un act, jucată de toată trupa. Teatrul Dacia.—Direcţiunea Grigore A. Manolescu. Marţi la 2 august 1883. Se va juca piesa : Bomba cu apă fiartă. Comedie in 4 acte de d-nii Meilliac şi Halevy. Traducţiune. Fiindcă piessa Cei patru-zeci şi cinci ur marea Reginei Margot, presintf. prea mul te dificultăţi in montarea ei, representaţiu-nile acestei piese se amănă, dar pentru a nu intarzia cu montarea de piese noi, in curând se va juca : DouS Regine. Grădina Teatrului Dacia.—Mercuri 3 August 1883, ultima şi irevocabila Repre sentaţie de gala a 1 J Blondin din Yiena care va lua diu bogatul său program p^o ducţiunile cele mai prodigioase in equdibru Non plus Vltra. La sfârşitul representaţiei Blondin se va sta p- cap in mijlocul sârmei, şi va aprinde artifice brilante aranjate de Stubert din Vieua. I’rimarul comunei Bucii, eşti INSCI1NŢARE Pentru încâlcitul şcolelor pi imare de ambe Trecură ’n sala de mâncare, şi fiecare luă loc împrejurul unei mese bogat servită. Oaspeţii, in număr de donis-prezece, aparţineau nobilimei pa-risiane : erau oameni de turf, de bursă şi de culise. Ţinuta lor ne-reproşabilă, indemănarea in maniere, afectarea limbajului, aerul dispreţuitor de pe fisionomia lor, arătau pe fiii norocului obişnuiţi a face impre-juru-le ploae şi soare. — Printre ei erau câţiva străini: distratul Mac-Grenold, copil al verdei şi brumoasei Scoţie ; un burtos baron din Yorkshire; şi un franco-german, care vorbia franţuzeşte ca un cal westfalian, şi nemţeşte ca un mănz breton. Montevrain părea in mijlocul a-acestor aleşi ai dandysmului european ca un rege in mijlocul curţii sale. Privirile se ’ntorceau de partea sa cu respect. I se studia gesturile, i se imita inflexiunile vocii, gurile ăi surîdeau, semne de aprobare se făceau la toate cuvintele sale; erau chiar unii admiratori fanatici cari purtau, sau pentru tăiăturâ, or pentru nuanţă, o a doua ediţie din hainele sale. Or şi cum, această nevinovată regalitate nu se exercita fără oarecare oposiţie. Erau unii tineri novatori, cari încercau să facă o scisiune, o schismă. Dejunul incepu la sgomotul glumelor Iui Mac-Grenold. Deodată ănsă nu se mai auzi nici o vorbă, afară do clingănitul furculiţelor şi de ciocnitul paharelor. După câteva feluri de mâncare, şi după Înghiţirea a câtorva păhărele de vinişor, se incepu iar convorbirea. Montevrain domina adunarea, atât prin înălţimea bustului său căt şi prin tăria vocii sale. El dedea tonul convorbi rei şi o dirija. Dar bine cum ! prietene, zise el lui Scarlat turnăndu-i să bea ; oare Facultatea a proscris băutura inventată deNoe? — Facidtatea se cam păzeşte d’a o proscrie, zise Bremont; căci ăi aduce servicii prea reale. sexe din capitală şi alte locale pendinte de Primărie in cursul iernei viitore, fiind trebuinţa de 500 stînjeni bune de cer sau tu-fan se va face lieitaţiune pentru darea în intreprindere a aprovisionâri la 16 diu vii-torea lună August. Doritorii de a lua această intreprindere dupe condiţiunile publicate prin „M. Comunal “ cu No. 12 diu 27 Martie trecut, sunt în vitaţi ca să depuie ofertele d-lor la Ospelul Comunal pănă in aretata r)i la 2 ore p. m. însoţite de garanţii provisorii de câte doue mii lei, in bani sau efecte publice; in acelaşi timp vor aduce in curtea ospGului comunal şi câte un stîujen de lemne ca probă. Predarea se va face dupe condiţiuni, iar diferendele dintre antreprenor şi primitori se vor cerceta de către un consilier comunal. p. primar, Gr. P. Serurie. No. 12335 1883 Iulie 30 ale Epitropiei StiSrei Vlădichi Icrapo-leos. Licitaţia se va ţine in ziua de 9 august viitor ore 2 p. m., in casele d-lui Gr. 0. Şuţu, vis a vis de Col-ţea, in Bucureşti. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curând va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle de N. Droc-Barcia-1111, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. MiuUscu. A e: it de sub presă : Codicele comunale complecte, eoprin-zând toate legile decretate de la anul 1878 până la închiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi remase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune şmblică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala, cea electorală, a Consilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrulni, a perceperel contribuţiunilor, a impositulni de băuturi spirtoase, a burselor de comer-ciu, a recrutărei armatei (complecta), a posiţiuuei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a flxărei şi gradaţiunei remuneratelor corpului didactic, a infl-inţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni iu Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. De vânzare la librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primarii capitalei, cu preţul de 4 lei. AVIS proprietarilor şi arendaşilor de moşii: Un vechiu şi special administrator de moşie doreşte a se angaja la o moşie mai mare; , garanţie morală şi materială. “ A se adresa la liotei „Bulgaria", 11. DE ARENDAT neşti, Călineşti şi Scrioji, proprietăţi CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TREN ORILOR DIN BDlCREŞTl Cu iucepCre ile la 20 Maiu 1883. La ploeşti, Buză», R-Sârit, Focşani, .Mărăşeşti, Baciu, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 4i minute aeara. La Ploeşti (Sinaia, Predeal) Buzeu, R-Sărat, Focşani, Mârăşirşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Jlărăşeşti 5 ore 80 m. d. m La Piteşti, Slatina, Craiova, l'-Severin, Vărcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (treuul de persoane) 0 ore 10 min. d. a. (iren mut.) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacău, Mărăşeşti, R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Ptcdeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predea], Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 orc 30 min. ameazi. De la Verciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat ii ore 20 min. i-nainte de umeazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 2 august 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . . 5 Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7o io •> Scrisuri Rurale . . . 5o[0 Scrisuri fondare orbaue . . 6o[0 > » » 7 oro > » » lmpr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Romane2501 , , Soc. cred. mub. rom. 250 I. , , , Rom. de con-trucţii 5001. , , , de Asig. Dacia-Rom 300 1. „ > > > > Naţionale 200 I. Diverse Aur contra argint. . . • , , Bilete de Banque Fiorini valoare Austriaca. . . Mărci germane.................... Bancnote francase................ Oump. 1 0l>U 931/4 933/4 91'/z 92 >/( 98i 14 983,4 102- 102": 83>/? 841/4 280--- 235- 90--- 901/. l01S|t 1021/» 87i/? 873,4 97 q2 98- 101V2 102--- 31'|? 33- 1375 I085 208--- 210- 500- 503- 890--- 395- 232- 235- 2 '1. 2- 'ii--- 2 'la 2-'14- 2 11 2.15 --- 1 23 1.25 --- 991 io0,, 9 — Dar aide ! Scârbite, gândeşte-te că eşti intre băutori încercaţi. — Tănărul meu prieten, zise din nou Montevrain, ăţi promit izbânzi minunate. ■— Ne angajăm cu toţii d'a pune la lumină talentul său medical, adause Eduard ; este o datorie de amicie şi de umanitate. — Da, da, respunseră comesenii ; ne angajăm. — In ce mă priveşte, zise serios Montevrain, rog pe d. Daubray să mă considere chiar de azi drept clientul său, şi mă declar gata a urma ordonanţele sale. — Ordonanţele mele, domnule, respunse Daubray, vor fi ca să vă bucuraţi vecinie d’o bună sănătate. Ajunseră la desert. — Toate sunt bune domnilor, reîncepu Eduard : dar, pentruca serbarea să fiă desăvărşită, ne lipseşte ceva. Un chief fără femei este întocmai ca o zi de primăvară fără soare ca un bal fără muzică, ca o paletă fără culori... — Ca un salade fără biber nici zare adause germanul. In mijlocul acelor cuvinte de goală galanterie, Scarlat zise larăndul seu : — Mărturisesc, domnilor, că prefer iubirea unei singure femei, de căt plăcerea lesnicioasă d’a le iubi pe toate fără a fi iubit de vre-una. — Ob ! iubirea unei singure femei ! repetfi Montevrain incepănd a rîde ; tinere, declar că eşti demn de premiul virtuţii. Dumitale, care ai descoperit acel fenix femeesc care iubeşte şi nu iubeşte de căt pe d-ta, posteritatea ăţi datoreşte un loc alături de Cristuf Columb ! Bravo ! strigară toţi oaspeţii. — N aţi fost dar nici odată serios iubit? întrebă Scarlat pe vechiul don Juan. (Va urma). Trad. d» Dcmi'uc. TIMPUL MAGASIN fondat ii 187» „.VJl-A-G-A-SIIsrTTZj l)K ▼IR'A'TII de T4tru] National Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D.G. VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menayinl casei, au importat de la cele mai bane case următoarele Băuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de laŢBayona. Benediciin-Bitter de China antifebric Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz. alb, galbin, şi Verde de la graiul Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la Vimand Fockin Pii ermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vieux, Cognac fin chanipagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Masticil de Hio, Maraschino Ţuică Naturalii Hornuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac ile Mandarin. Pnnch In Cognac Khum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VTNl'RI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. Creţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima. D. G. MOCIANU. Maladiile nervose VINDECATE IN MOD RADICAL, GRAClE BROMURULUI LAROZE SIROP SEDATIV d* cvje de portocale amari preparat cn BROMURUL DE POTASSIUM l).- tăire J. P. LAROZE, Pharmacist PARIS - 2. rue des Lions-Saint-Paul, 2 — PARIS Bromurul de Potassium Laroze esie ile-uit puritate aUsolulă, condiliune indispensabilă peni™ a ţmlea obţine cfeilc sedative şi calmaute asupra sistemului pei\o«. Topii in Siropul Laroze, de coji de portocale amari, Bromurul este întrehiiin. tai Iu mod universal şi recomandat ur u li medici p-nlru a combate, mai cu deosebire, şi dc-uâ maniera sigura, afecfiunele neriOse ale humei. aU- răilor digestive şi respiratorii, nevralgiile, epilepsia, hisleria, maladia numita jocul ,St-Guy, insomnia şi con-vulsiunele copiilor In timpul dentiţiumri, într’un cuvânt iote.ufecpumele neirose. BFIOMURTUL LAROZE J se alia ii» («eposii, in iote pliarmnciilc bune unde sp mai pole jţâM si amari şi IODDR »e POTASSIUM f forie folositor contra a fee Junelor scrofulâsc% cancerose, tumorilor albe. b6le. ale unit tfr Iar accidentelor sifilitice secundarii $i terţiare, pic SIROPUL DEPURATIV „u cifm L 1 j li i« PRIMA CASA de CON FIENTAj n TERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2, Colţul Stradei Şelari şi Covaci No. 2. Pentru şoşonul tiune din Kuin|)ii u • larii, Truvers, etc, l ’itslunu' >.«. 11 | ş. Does ctiglesesi*. Veste broşe de i Does. CU moderne t>i tara 1 anlesiuri de ( ocitiun si Ha ras irrofi-vert. talie de Diagonal. Şeveot, (’amgarn şi reflot gro- )UV «IAUTK ete. ele. <1<* umilei n 1 <* CAVAL» RUL I)|] MODE I VINdeG.SEGUIN ŞAsse-ijeci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita efficacitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fiă ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chlorosă, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; fiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şiîmpedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. DErOSIT GENERAL Pbarnacia G SEGUlfl. 318. me saioi-Bttnort. P, —I institutul medical HI GUREŞEI 6 : strada vestei 6, (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, ; Orthopedie, 4. Gimnastică Medicale, 5* ji Inhalaţii, ti. Masajiu sistematic, 7. Ser-p viciul la domiciliu, S. Consultaţii Merii-;' locale. SECŢIA HIGIENICĂ 1 Hae abur .............. I ban de putină cu şi fără (Inşi lei 2,50Sj 1 .. „ „ „ „ „ ciment, pentru]] medicamente . , 2. _f 1 «Inşă rece sistematică . . „ t,50j| |BAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTA. I. Băile rle abur sunt tleschife' sin toate zilele de la 7 ore dimineaţa! Jpănă la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur oj ‘dată pe sfiptemănă Vinerea, la 6 ore di-Jmineaţa până la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicala conformi In respectului. Direcţia. I. HKHTIOIt ATELIER DE PHOTOGRA PH1E Str Ştirbei/- Vodă No. 9. Prir. aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea A te ierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare du această artă precum : Reproducţie, lucrări in starea naturală etc. — Orele de posatsuut in toate zilele, atât in timp frumos căt şi in timp innorat de la 0 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par la presente j'ai i’homieur de re-commander ii l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d'appareiis tont neufs.—Les prix sont reduits et le travnil tres fin. L’honorable public qui n‘a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon trava:I n’a qu'ii nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda îacilement de la pefection de mon atelier. — On se diarge de tonte esr ece «le Iravail concernant. cet art, cnmme : repmduction, travaux ii l'etat uaturel t-f«-. — On peu-posor tuns les jours. que le temps soit beau ou couverl, depuis U lieures du rnatin jus-qu’â 4 lieures apres midi. r" c* DA l/IDDIi/ c-hirn rg- dentist. Tă-• rV iVIDnllNi mădueşte dinţii bolnavi. Plumbneşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, după cele mai bune sisteme; fabricează şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali D. Kibrirk merge, in ce se atinge de profesiunea sa. or unde este chiămat. Bucureşti. — Strada S'iibey-Vodă No.9. alături cu gradina [Jnion-Suissc. MEDIO ŞT CHIRURG Boalele de gftt. gnră. nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondai- in Yiena in clinicele lui Braun (boale de femei si faceri) şi a lui Hebra (Sypliilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3 — 5 ore p. Ui Strada Decebal N. 20 (indosnl Hărâţiti l KaB£flflPn2Bi3HBqHgB; l—I—*—I—I— MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI s ÎNGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME premiale Cu medoile pr, n,f> PARIS *)) 18 7 8 ' Medailă de aur1 rate lunare ji îi ii ii o ii ii ii ii ii ii n ii ii ii ii ii ii ii ii ii ii IU Garantă •I r tjil sigură dală inscris. Mapă de cusut SINGER C(i NEW YORK. A lui = poariâ marca de sus a Fab ri cci. , i M i li ii " I! V 11 " ii ■ n - h r 11 LI f şl * L a. i , -** ÎZ ^ a2 I 5 X £ % \ a.) y «W 3 £ 7. o Sk O G. N EIDLINGF^.A^cnl ^ener-B jj ^ g ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE R I C O FAVllOT I Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a tinde,mulai îulăogate pe UiU tiunm ant|blenoragii-.i de t „palm Iile nu ohosesni siomalinl sj nu provo<«N diaree nici preţii . cunatiUcscii m.'ili. ainontul prm .•scclciii.-i in tratarea 1 ■ contagume a ambelor s-cse. ««•în geri ve. li, seu ...ale, ratare a besn-ei «i « - rea fără voie auniiuliu * * T I e ta linele tratainentutui şi e-uid ori-t-c durere a dispărut, tisul -INJECŢII NI UICORD este mnjilocul infailibil de a cona*>lida vindecarea f l»-| tonice şi aştri iu: evita intercerca •a te IPSOS Dl*: CA .Ml ‘IN A 1 EA MAI BL'NA. MAI FI ;i muasA MAI Sold DA M MAI 1 :i tin \ TEM I I \ | A l’ENTRt «ASE » A • -D L’hIki Vi* (miri 55 ADEVERAT SIROP DEPURATIV I C, O Fi T~t FAVROT Acest sirop este neăpart pentru a viii decacu deseverjire maladiele petei tu. a stirşi dcacurftţi sângele după u« tratamentu «ntl-siFilItic El feresee accidentele ce pot ros uita din sifilis constituţională I utilii ii , trebue a lepădă, ea contra facere perieuldsă tute mediramt I• I« <«lu>. care nu vom purta sigliulii C. FAVROT. 1)I.IJ' iŞI I n GENERAL - /• i .înrol. /ni, stridii ftichrlieu. m Paris Ei.-si/. hacomls, /imu.i; «ucurc.so. lUstUrn/r,. Zuritcr 1 l,r,t Halat- 1 sene Iu, Marino Kurtovic.h; Umila. Petsat ut, Kaufmr.<- Prajova /•' pol, Plojestl, Schuller ; Pariul, Drettnc. ş, fa.nuu ulc ' ic*** A :Jc* ** « K * * * * * * * * * * * * * tt * * * * Franz Grubel A RHITEOT Tiranfi No. 30. Stilinrli. Strada, tirană No. 30. Ktil.nirb. looa-iifi , ponte fi găsit şi pp.sto drum (io bis. Sorindnri, unde (‘onstruoşte. [ia-Itvtul Curţii ou juraţi. Dr. A. WEINBEHG OCULIST fost ţi*.* f de Ci inic.T iu l'nris Consultaţiuni de la orele 8-9 ;t. ni şi de l;i 3—5 p. m. Bitouroşti strada Smărdan No. 6 Tipografia N. Miultacu sala ltiwtru Z^~Ti, Pentru serbări, minţi şi pt ^ I Oomaiulăndu-mi pot procura difn do artificii, şi diferite colori de gale precum rachete, roato, soni electrice, coroane in flori şi litei'îi balofUie eu culori şi litere Pretum» rut. Artificieri ( i°NIŢA G. STO u ( IANI POPA GUIŢ Strada Academiei No. 25, maister al din Consiftntinopol. Deposit la Rnfetul din Grădina O tatii. C- G. dissescu Luliraim Nu. II ------—--------------