Br A [ÎNECA 2ii IANUARIE iftW: ^Uuiuiwti H. iH, , II .... 2 50 . inenţnrile şi inserţiile ie primesc Bncnreţtl, la Administraţia ziarului îs Vlenu, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne CIdmsnc 4 A. Lorett, rae S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Hannsoriseie nelmprlmate se ard. ALEGERI LIBERE i Suntem informaţi că şi in comu-'|te rurale alegerile pentru eonsilii-j comunale nu au fost libere, cu -ate eirculările de formă ale d-lui iliilu. In Adjiwl, din judeţul Putna, Jubprefectul, şeful oficiului postai, po-ţftiul au făcut presiuni şi exercitat dnt ninţări pentru a i sili să aleagă 0 un oare-care Nădejde şi patronat administra ţiune şi alţi indivizi foar- e reu cunoscuţi in localitate. Locui-X)ri impotrivindu-.se, ajutorul subprefectului intovărăşit de un călăraş, a ntivif in sala alegerei, a suspendat f'Otul şi a nat urna ca s’o despoae 1 subprefectură. Alegătorii indignaţi p toate aceste violenţe au protestat Blamând libertatea alegerilor. ■------------------------ Următoarea telegramă ăncă, trirai ii din Giurgiu, dar refuzată d’a ne fi raismisă de oficiul d’acolo. probea-ă căt de libere sunt alegerile sub (ji.eclitul guvern liberal. j^'/iarului Timpul şi o copie Binelui Public Bucureşti. ■ Poliţia şi şefii gardei cutreerâ rasul ameninţând pe alegători şi npărţind liste de candidaţi prin-v care figurează şi socrul direc-brului Preter-turei. Alegatorii sunt rmăriţi pas cu pas de către Fonie. Cerem dreptate şi respectaM eirculărei d-voastre telegrafe privitoare la libertatea ale-rilor. Această telegrama s’a trimis tini ministru de interne, şi d-voas- { ă această copie. (Semnat) Angel J. Vluheam şi alţi 1 orăşeni. ----------7 . . . ipidacţiei Timpului şi copie Binelui Public. Alexandria, 21 Ianuarie 1883 Agenţii poliţieneşti şi fiscali, primarul in cap, ingerează pe •ţaţă in Alegerile comunale. Toţi, şi însuşi primarul fără frică de • pedeapsă şi fără ruşine, umblă casă in casă distribuind liste pentru candidaţii sei, şi intimidând fu autoritatea lor pe cei ce ar vota contrariu. Martori Tache Anghelescu, Hristodor Casasoits lg> in fine tot oraşul. De cănd se fac alegeri iu oraşul nostru nu a pomenit o astfel de ingerinţă, P. Muresiu, A. P. Colicravu, A C'araschivescu, Bădescu, Tac-lip lirigorescu, Barcrti, Luzilrescu, Marin H. Nicula, Anastase Si-unionescu, Kiru A. Menciu, Mar-ru Anton fost Protopop, Ion Va-leanu, Pândele Zaharescu, Sprânceana, Căpitanovici. ne-am întrunit şi ales im comitet care sC projme candidaţii menţi a compune consiliu] comunal viitor. Mie mi sa dat onoarea de a pre.şide adunarea ca cel mai betrăn, asemenea şi comitetul in intrunirea sen. Departe do a II respectaţi in misiunea noastră, domnul A. Pătărligeauu, actualul primar al oraşului, ,■ convoacă pent. u as-i.Wi 18, corent, in localul şcoalei do băe-ţi Nr. 3 spre a ebibzui asupra alegerilor de care e vorba. Precipitarea dar a d-lui Putărlăgeanu, ca Si scopul in sine, se pot uşor deslega do către veri-cine drept cugetând ’ Prin urmare faptul procederii şi mai ales cănd emana de la acela care ţine in mană torţa autoritătei comunale, ne putăn-du’l privi de căt ca o violaţiuue de pe loc in eserciţiul dreptului consacrat prin noua lege, cred do datorie a ve declara cum că misiunea cu care am lost aclamat in adunare o consider terminată ne voind a deschide uşa surprinderii. Mulţumindu-vO cu recunoştinţă despre onoarea ce ’mi aţi făcut şi cu această oea-siune Preşedinte al comitetului electoral Ionii Hrisanti fost deputat al Divanului ad hoc. Ici Din Tecuci s'a trimis Binelui Pu Mic“ următoarea adresă: Ouorabth Domni concetăţeni, Pentru rospectul drepturilor noastre, in vederea aplieaţiunei nouii legei comunale Bucureşti, 22 Ianuarie 1883 In ajunul alegerilor comunale, ver-bosul şi universalul ministru de interne şi-a ascuţit condeiul şi a scris următoarele rânduri la adresa prefecţilor D-lui Brătianu : Ceea ce voose a pune şj de astă dată in vederea D-voaslrâ, D-le prefect, şi coca ce mai ales trebue să facă obiectul principalei D-voastră preocupaţiuni iu aceste momente de viue şi inviueţuitoare agitaţiune moali şi constituţională, este ca să ingrijiţi şi să veghiaţi cu cea mai serioasă atenţi une ca nicăiri, nici de cum şi sub nici ' formă, funcţionarii publici, de veri ce categorie, aceia cari prin lege sunt investiţi cu o porţiune măcar căt de mică din autori totea publică, fie ei funcţionari administrativi, financiari şi chiar de ai gardei civice să nu se prevaleze de această calitate, de această autoritate sau posiţiune a lor, şi să nu caute, prin veri-ce mijloaco, a ingera in alegerile cetăţenilor, pentru nici una din ideile, pentru nici unul din candidaţii afişaţi pe drapolul combatanţilor. N’am crezut nn singur moment in sinceritatea acestei laborioase şi prolixe cimiiări, căci cunoaştem în de ajuns alăt trecutul ministrului care a compus o, căt şi apucatul ile s< 1" lui seu direct din minister., ale cărui operaţiuni electorale au intrat de mult in domeniul legendei. Faptele brutale au venit indată să ne dovedească că nu ne înşelasem iu apreţiărilo noastre. Din toate unghiurile ţârei, m adevăr. nu edeefit im slrigat in contra ingerinţei neruşinate fi administratul-ni”: funcţionarii de toate treptele, cu comandanţii gardei naţionale in cap au ocupat in permanentă salcie de a legori, silind po cetăţeni, prin tot te Iul de presiuni, să voteze pentru caii didaţii agreaţi dc guvern. Aceasta so c-hiamă, dupe limbagiul plin de < femisme al D-lui Chiţu, lege liberală guvern liberal, alegeri libere ! Dispreţul şi desfiderea aruncate opuiiunii publice din ţară nu pot merge io-departe. Am publicat ieri o seric de dopeşi trimise atat noi? căt şi Binelui public- nin cari ui se detmnţâ că ingeren-ele sunt Ia culme, că cetăţenii sunt Jătuţi şi ameninţaţi in exerciţiul drepturilor lor, că comisarii comunali pre-sidează uiumurile electorate, că primarii. agenţii administrativi şi finan-iari, tot aparatul guvernamental in fine este in picioare de la o rnarei-ne a ţârei până la cealaltă,—spre a dovedi negreşit absoluta libertate cu care ne gratifică acest părintesc guvern. Protestările curg mereu şi o seamă de cetăţeni din Alexandria ne de-peşează , dupe cum cititorii noştri‘au văzut mai sus, că „de cănd se fac alegeri in acel oraş, nu s’a pomenit o astfel de ingerinţă“ ! In fata acestor fapte văzute, pipăite. simţite chiar, căci pe alocurea faimoasele reteveie electorale ’şi-au făcut deja apariţiunoa, ca o prevestire salutară pentru alegerile Panierelor de revizuire. in faţa acestor fapte brutale, zicem, Românul se întreabă cu nevinovăţie unde am văzut noi „îndemnurile-1 şi „ameninţările funcţionarilor guvernului de cari am vorbit intrăm număr trecut. Nu e orb mai rău de căt acela care nu voeşte să vadă, ă respun-dpm noi, daca totus-j o asemenea in-trebare mai mefflj fb respnns. Uude insă naivitatea devine curată indrăsneală, este cănd organul din strada Doamnoi ne desfide de a’i desemna vre un fapt de presiune administrativă sau vro un act dc ingerenţă, Cum ! transportarea in grămadă a institutorilor dintrăm judeţ intr'altul, cum s’a intămplat la Teleorman, nu este un fapt de presiune administrativă, şi incă din cele mai odioase, căci tinde a transforma pe apostolii luminei şi ai adevărului in mi-serabili agenţi electorali ? Ounv! nu este aet de ingerinţă, cănd primarul sau suprefectul, sau căpitanul or maiorul de gardă, umblă din casă in casă, din alegător in alegător, ademenind pe unii, ameninţând pe alţii, rupând er”: • *r pr ici pe colo. numai lista prefectului sa iasă ia văpsea ? Dară atunci redactorii Românului trebue să fi perdut cu .desăvârşire simţul noţiunilor celor mai elementare. sau să înţeleagă1 altfel lucrurile, dp mim le Înţeleg ceilalţi simpli muritori. Ori-mim ar fi, cetăţenii sunt in-sliintati pentru ceea co* i aşteaptă la alegerile politice. Cele petrecuto ieri şi alaltăieri n’au fost do căt un avertisment pentru viitor. Spre a se menţine la putere, d. Brătianu şi toata adunătura patrioţilor sci de meserie nu se vor da in lături dinain-tei nici unui mijloc, ori căt de extrem şi ori căt do imoral ai fi el. Sperăm insă că, spre onoarea lor, alegătorii nu se vor intimida aşa de lesne şi’şi vor încorda puterile pentru ca, in lupta supremă ce va avea loc, Oonstituţiunea să rămftc neatinsă. ŞTIRI TELEGRAFICE Pesta, 1 februarie. — Deficitul total al anului 1882 nu e mai mult de cat 21.200,000 florini, ceea co face o scădere de 9,700,000 in deficitul provezut in buget. Alena, 1 febniariu. — Banca naţională a redus cursul scontului sf-u la 4 şi jum. la suta. Sofia, 1 februarie. — Camera a votat proeetul de lege creănd o inaltă Curte do compturi; a aprobat asemenea proectu de lego privitor la organizarea clerului şi regulând raporturile sale cu Statul şi cu e-xarhatu bulgar. Constantinopole, 2 februariu. — Edhem paşa n'a sosit de căt ieri dimineaţă; sa dus la palat indată după sosirea sa; după amiază a avut o convorbire cu Aarif paşa, ministrul al afacerilor străine, la care a intălnit pe baronul Calice, ambasador al Austriei. Am fost totdeauna intre cei mai statornici şi mai călduroşi admiratori ai „României libere-1 nu numai pentru talentul escepţional ce au desvoltat confraţii noştri, dar ’mai ales pentru sentimentele adevărat româneşti şi pentru ideile sănătoase ce a răspândit pănă acum, şi, mai presus de toate, pentru spiritul de dreptate, şi de ne-părtinire ce caracterisa acest însemnat organ de publicitate. Nu o dată am susţinut aceleaşi idei şi am reclamat aceleaşi lucruri şi adesea am vSzut principiile fundamentale ale partidului conservator, voim să zicem ideile noastre chiar, susţinute şi desvoltate cu aceeaşi convicţiune şi cu mai multă măestrie de stil de căt noi inşine. Şi dc aceea este departe de noi intenţiunea de a intra intr'o polemică arzătoare cu confraţii noştri de la „România liberă,“ sau chiar de a-i supăra cătu-şi de puţin. Dar suntem nevoiţi a le observa că in supărarea lor, contra d-lui Las-car Oatargiu au fost severi şi deci nedrepţi, nu numai contra celui mai respectabil, şi mai respectat bărbat de stat al ţeni, dar şi contra partidului conservator întreg. Mărturisim că atacul îndreptat "Un atâta violentă de „România liberă“ supărată contra d-lui Lascar Catargiu ne-a surprins şi ne-a mâhnit nu numai din cauză că era in joe capul partidului conservator, dar şi pentru că nu am recunoscut in acele linii spiritul de dreptate care igaracteriza pe confraţii noştri şi i-am vezut indrep-tănd contra noastră armele tocite cu care demagogia din toate ţnrile se încerca a inegri către masele inculte pr^susţlitorii ideilor conservatoare. Do ee s’au turburat confraţii noştri ? D-l Catargiu voind să arate in Senat pericolul ce există dc a so spune că se modifică cutare articol din Constituţie, fără a se lamuri in ce înţeles, a zis, in treacăt, că „România Liberă-1 nu inţclege modificarea articolului privitor la împroprietărire cum o inţclege Senatul, vrând fără indoială să înţeleagă că chiar organe serioase de publicitate, care susţin revisuirea constituţiei, nu o inţeleg in acelaşi fel. Şi a adăogat că demagogia incepc a’şi arăta coarnele şi revisuirea propusă aruncă ţara in necunoscut. înde irae : Şi confraţii noştri ’şi sumet mânecele şi să te fii !... Ba că ei voesc prosperitatea ţăranilor ! Pare cu nu e „Timpul11 acela, dintre organele de publicitate, care s’a ocupat mai inult de neajunsurile claselor agricole şi pare că nu a fostd. Lascăr Catargiu cel mai blănd, cel mai păsuitor pentru ţărani din toţi preşedinţii de consiliu. Ba că e mai bine să fie omul melc, de cât rac, şi e mai bine să fie tănăr de modă, de căt bătrân, din alte timpuri! Şi, luaţi de figuri retorice, au uitat că bătrăneţele sunt titlu de respect cel puţin in faţa tinerilor serioşi şi cuviincioşi şi că „România Liberăa batjocorit de multe ori, împreună cu noi, şi mai bine decăt noi pre gazetarii, cari, lipsiţi de idei, intărită prejudiţiile şi nu ştiu să ne combată de căt ca-lomniindu-ne că am avea idei clin alte timpuri, pre cari nu le spunem. Ba că d-l Catargiu se preface că crede, despre d-Ior, ceea ce nu crede ! Pare că acest bărbat de stat nu ar fi cel mai leal, cel mai puţin prefăcut din toţi bărbaţii de Stat ai României. Toate acestea le ştiu confraţii noştri de la „România liberă11. Ne pare rău că o supărare, după părerea noastră, nejustificată, i-a făcut să le uite şi sperăm că, supărarea trecută, ei vor reveni la spiritul lor obicinuit de dreptate şi vor dispreţui, cum a făcut’o pănă acum, trasele seci şi calomniatoare pe care intr un moment de necas le-a împrumutat de la „Românul11 şi „Telegraful11. Românul in numărul său de Ia 22 ianuarie spune că d. Al. Lahovari ar fi zis in Cameră că guvernul conservator n’ar fi făeut decăt 2 sau 3 procese de presă şi citează dupe alt jurnal, cu care n’avem obiceiu să facem polemică, vre-o 50 procese de presă care ar fi avut loc sub guvernul conservator. Fără să primim ea exactă această listă, in care zisul jurnal amestecă evident toate procesele cari au fost intentate de particulari, in contra ziarelor cari i-a defăimat, noi vom spune „Romanului11 că, ăncă odată, desfigurează adevărul cu obicinnita-i rea credinţă. D. Lahovary n’a zis că s’a intentat mimai vre-o trei sau patru procese de presă sub guvernul conservator, ci că nu s’au făcut mai mult decăt 3 sau 4 arostafiiini preventive in materie de presă. Căci această eestiune se desbătea inaintea Camerei. Daca sub guvernul conservator a putut fi câte-va procese mai mult de presă de căt sub guvernul roşu, este că presa conservatoare in opoziţiune, chiar sub imperiul celei mai legitime indignaţiimi, respectă mai mult ceea ce trebue respectat fie in cele mai aprinse polemice. Presa roşie nu se mărginea numai a insulta pe fie-ee zi in mo- uul col mai grosolan toate autorităţile de la cea mai înaltă pănă la cea mai modestă—lucru pentru care n’a fost nici odată urmărită—dar indrep-ta insultele, sale contra persoanei Ma-jestăţii Sale şi escita pe fie-ce zi la crime precum resvrătire, nesupunere legilor şi chiar asasinat. In asemenea condiţiuni, liberalismul foarte sin- cer de altminteri al guvernului con- servator era pus la o grea încercare. Totuşi nu şi-a perdut nici odată cumpătul şi, in procesele cari le-a făcut, n’a eşit nici odată din Constitu-ţiune, căutănd să escamoteze juris-dicţiunea juriului, cum fac roşii. Această procedare anticonstituţională a fost inaugurată de principiale, ideile şi credniţele d-v. sunt intru toate identice cu vederile, ce aui avut şi aui incă in privinţa UDui partit pontic, că adică libertatea cu ordine şi progresul in-ţelept, moderat şi gradat suut singurile mijloace de a duce ţara la fericire, că democraţia, iar nu radicalismul, că suveranitatea naţionala, iar nu sistemul falacios ce unii numesc pluraritatea voturilor este regimul cel mai fericit pentru oblăduirea statului, văzând ca acestea au fost şi sunt incă vederile politice in discuţiunea cărora proceda aşa de falnic partidul centru, in care am fost şi din care fac ânca parte, vă declar printr’aceasta că, in faţa pericolului ce ameninţa ţara, in faţa veleităţilor guvernului de a modifica Constitutiunea, acest sicriu sacru al libertăţilor publice, in faţa sistemului tiranic esercitat aşa de cumplit de primul ministru al ţârei asupra eserci- guveniul care | ţiului drepturilor noastre de cetăţeni liberi pe fie-ce zi se făleşte că a respectat Şt independinţi, drepturi consacrate solemn libertatea pănă in escesele sale. Probă vre-o trei patru încercări de felul acesta. In zadar, cu făţărnicia lor Această societate al cărui scop este Pi lantropia şi economia a regulat a da un bal cu tombola in sala teatrului naţional iu zioa de 31 Ianuarie curent. Pentru objectele necesare jocului tomboli face apel către publicul bine voitor şi mai cu osebire d-lor comercianţi, ca să trimiţă la Eforia Spitalelor strada Colţi No. 38 objecte care ar bine voi să ofere, arătând numele d-lor spre a li se putea exprima recunoş tinţa prin publicitate. * Aseară s’a dat in sala Bossel balul Soci etâţei de binefacere „Armonia”. Public nu meros. Costumelo naţionali străluciau prin frumuseţea lor. Danţurile au ţinut pănă pe la 5 ore dimineaţa, cănd fiecare s’a retras mulţămit. Situaţia in Franţa cunoscută, ei se pun la spatele unor persoane private, căci se ştie că aceste persoane sunt sau funcţionari asmu-ţaţi de densii, sau instituţiuni publice, ca Creditul funciar rural in consiliul de administraţie al căruia se află vre-o doi trei miniştri actuali. i de costituţiune, cum de es. libertatea presei 1) şi altele; in faţa tiraniei trupoase a oblăduitorilor de astâ-zi, ce a incins ţara intreagâ cum un cerc de fer ar strânge şi declar, zic 1 s’a bolnăvoit şi retras ministrul-pre- Pe cănd mişcarea bonapartiştilor au dat atăta de lucru guvernului şi Camerei franceze, incăt nu numai că sugruma respiraţiunea omului, vă că alături cu d-voastrâ voiu lucra in coali-ţiunea ce s'a format şi voiu stărui din toate puterile mele pentru a face pe caile legale, ca această tiranie cumplită să dispară şi Constituţiunea de asta-zi, cea mai liberală, cea mai democrată şi cea mai înţeleaptă şedinţe Duclerc, ci s’a bolnăvit şi noul cap al cabinetului Fellerieres, in acest timp anarhiştii nu incetează de a rescoli si nelinişti societatea fran ceză. Ministrul de interne a ordona dintre toate constituţiunile Europei intregi, ' prefectului din departamentul Rhonei Iată respectul care 'l-au şi ’l-au a- vut totdauna roşii pentru libertate şi «nila61 actuale. L ’ i o.,.,* ... să stea in vigoare incă mai multe decenie, nepreschimbandu-se nici una din disposiţi- pentru adever 1 I iifoi'mriţi mii Procesul Ciurcu se judecă azi la curtea de apel secţia I. Sunt anti-revizionist. Bine-voiţi vâ rog a primi, domnul meu. încredinţarea respectului şi adâncei stime, ce vâ păstrez. lg Ia nun rin i86j. G. G. Meltani. D. Ciru Economu e însărcinat pro- j visoriu cu funcţiunea de director al: ministerului justiţiei penă la numirea ! titularului. CRONICA M. S. Regele a bine-voit a conferi crucea de mare oficiăr al ordinului „Coroana României,“ d-lui Grigore C. Suţu, fost senator, mare proprietar. Reproducem după Binele Public următoarea scrisoare a d-lui CI. CI. Meitani, prin care declară că va lupta alăturea cu oposiţiunen in scopul nerevizuirii pactului nostru fundamental. Suntem veseli văzănd că bărbaţi de ştiinţă ca d. Meitani, unul din cei mai competinţi, şi comentatorul constituţiei noastre din 1866 oferă in folosul binelui comun talentul şi luminile sale. Domiei sale d lui G. Yeruescu. Leade-rul partidul sincer-liberal Domnul meu, In urma lungei convorbiri ce am avut împreună, convingându-mâ pe deplin că Luni 31 Ianuarie 1883, societatea funcţionarilor publici, al cărui scop este Filantropia şi Economia, serbând prima aniversare a infiinţărei sale va da un bal cu tombola in sala Teatrului Naţional. La acest bal nu va fi vânzări de flori sau alte objecte, ci numai tombola al cărui joc se lasă la buna plăcere a publicului. Membri sunt rugaţi cu insistenţă a onora cu presenţa d-lor acest bal. începutul la 9 ore seara, biletele se găsesc spre vânzare la d-nu Vasile Beslegeanu, secretarul societăţei calea Victoriei 54; la d-nu Tufâneanu casierul societăţei, la d-nu George casier eforiei spitalelor civile str. Colţei No. 38; la li-brăriele d-lui Socec calea Victoriei No. 7 la d-nu Vasile Nicolescu Pâsagiu Român până la 30 Ianuarie la casa teatrului. Preţul biletului de intrare pentru o persoană o lei. Lojea de rang I lei 50. Lojea de rang II lei 40. Lojea de rang III lei 20. In care preţuri se coprinde şi 4 bilete de intrare. Mai multe doamne au esprimat dorinţa d a purta costumul naţional. Bărbaţii in ţinută de 'gală. 1) Vezi procesul Ciurcu intentat la tribunalele ordinare in locul Curţii Juraţilor. şi comandantului subdiviziei militare, generalul Carteret-Trecourt, ca să ia măsuri excepţionale spre a inpedica fuga anarhiştilor condamnaţi in Lyon sau vre-o incercare de a’i libera. In urma acestui ordin sentinelele sau intreit şi 30 agenţi in uniformă cu 20 civii au fost insărcinaţi cu paza imprejurul inchisori. Sentinelele au primit ordinul să dea foc, indată ce s’ar grămădi mai multe persoane şi nu s’ar imprăştia la prima somaţie. Intr’un local lăngă La Guillottiere s’au descoperit 30 kilogame dinamită. Procurorul Republicei a avut o conferinţă luAă cu prefectul şi se zice că s’au luat măsuri energice. In Lyon, care se numeşte a doua capitală a Franţei, incepe o viaţă tot mai agitată. Dumineca trecută s’a ţinut o intrunire de radicali şi socialişti, vizitată ca de 1200 persoane, in care s’a protestat contra hotărîri consiliului comunal de a da ţinui bulevard numele lui Gambetta. care pănă la moarte a fost un trădător al causei republicane. O intrunire din Marsilia a adoptat rezoluţia, ca să se ceară dela guvern înfiinţarea gardei naţionale in toată republica, să se disolve camera şi să se convoace o constituantă, căci numai aşa s’ar putea înlătura crizele continue. O CRIMĂ Feizuln, un lucrător la , cariere a impuşeat marţi din motive de râsbunare pe un tovarăş al seu Insufâ. Criminalul a fost imediat arestat stradă din Macin, unde a avut cutezanţa a comite atentatul. pe o întrunirea dela iaşi a OPOSIŢIUNII UNITĂ Discursul d-lui A. D. Holban • D. Holban. — îmi vine greu jom. ni °r me*> a lua cuvântul in urma oratorului autorisat care a vorbit; căci d-1 C. , 'itu are indoite titluri la atenţiunea şi buna voinţă a d-voastrâ, atât prin posiţiunea însemnata ce ocupă in soci-tate, cat şi pentru că a fost unul dintre principalii colaboratori ai Constituţiei noastre in 1866. 6 rog să fiţi indulgenţi pentru mine. Am luat cuventul nu pentru a contrazice pe d-1. Şuţu dar ma; mujt Spfe aj complecta — cu invoirea sa — in unele părţi ale vorbire! sale, după părerile mele. D sa va spus ce este legea electorală actuală şi Constituţiunea noastră — şi tot odată v a zis că Roşii vor să o strice pentru a introduce votul universal. Eu pretind, d-lor, că noi avem astăzi votul universal cel bun şi raţional; căci ce insemneazâ votul Universal ?... însemnează, ca nici un cetăţean să nu fie lipsit de e-sercitarea drepturilor politice. Ei bine, toţi Românii de ori-ce treaptă soci dă. bogaţi şi săraci, afară de acei ce sunt loviţi de incapacităţi legale, au astăzi dreptul de sufragiu. întreb dar ce mai vor acei cari agită şi turmentează aslăzi spiritele cu votul Universal ? Pentru ce acei cari la 1868, in otelul Concordia din Bucureşti, se constituiseră amici ai Constituţiunei, şi cari ameninţau că vor să sfâşie pe ori-cine s’ar fi gândit să atingă de Archa Sântă, s’au hainit astăzi până intrVtât incăt vor să o nimicească ? Cum 1 „Amicii Constituţiunei,' guarda sacră din 1868 a pactului nostru social, este astăzi banda care nâzueşte cu torcia in mână sâ’i dea foc? Cum ! această Constituţiune, pe care o lăudau atunci că este mai liberală decât a tuturor ţârilor civilisate, şi mai înaintată chi »r decât a Belgiei — aşa ziceau Roşii atunci — este asţâzi de aruncat la gemo-nii, este o sdreanţâ netrebnică, este impo-trivitoare progresului patriei ?... V’am spus, d-lor, că votul universal il avem iu principiul său esenţial in Constituţiunea noastră — dar avem ceva mai mult; avem echilibrarea raţională, ştiinţifică chiar, a sufragiilor cetăţenilor — căci ele sau clasificat după ordinea cea mai raţională a intereselor sociali. Unul din cei mai insemnaţi factori politici in toate ţările civilisate este averea mare — care la noi este representatâ prin proprietatea mare. Ei, i s’a creeat un cerc electoral, şi este drept aceasta. Al doilea factor insemuat, este capacita tea intelectuala cu toate profesiun vii rale. Şi aci s’a creeat un cerc ele* ai Al treilea, este proprietatea u care represintâ in alte ţări burghm care la noi semnifică burghesia n , şi aceştia i s’a creeat un cerc elec • ? In fine mai este masa poporului» Constituanta in prudenţa sa n’a vi»* priveze de vot, şi a creat celegiul a trulea. Va să zică toate interesele legitin uţ treptele sociale, ei hiiibrate după fon a sunt satisfăcuta. Bu zic că Constituţiunea uoastrâ iţii lacune şi defecte; dar relele de e } forirn nu sau dovedit că provin di>m defecte—pe care timpul mai taiziu te vedea. Bar atunci când aceste defecte v^ p voca întruniri numeroase, discuţiunj*» şi luminate, petiţionari impozante ii u* ţara şi studii conştiincioase ; atunci ţi < mai atunci, se poate crede că a venalii pul sa se modifice părţile vicioase. Dar acum pentru ce ne agită g i, a ţii ? — Pentru ca vor sa suprime i uni rile averei, sau ale inteligenţei. Apoi d-lor sâ’rni permită on. d-ll sâ’l contrazic asupra unui singur ptpr cuvântării sale. D sa a zis că consen&a erau in mare majoritate in ConstiMiţ de la 1866 şi că fără transacţiune i vi 0 „A ;• pol im tat toate libertăţile, pentru ca le-an inel 1 1 raţionale şi necesarii desvoltârii s român. Să mă scuze căci eu pretind c’i transacţiune aicea ; căci de indată i.i'î ceasta constituţiune a fost votată dtl rali şi conservatori, cu mai uuaiiiuiaf voturilor, resulta că s'a lâcut un cot» care satisfăcea pe ambii mari factori ou tici ai ţării. Resultă c’a trebuit fie-cant cedeze câte ceva şi să cază de acorosi pra unui termen de mijloc impâcătoLi turor intereselor, şi aşa s'a făcut con'ob ., i * 010)10 K litrii ,sia w ■ ii® ‘ ţia actuală. Zic aceasta d-lor pentru că din fin iii crurilor resultă că o Constituţie nu e t. nici odată de un partid — ci de toat d| fidele; pentru că ea este legea legile il de fie-care mic şi mare, bogat şi ţj trebue sâ’şi găsească gaianţiele sale sh sistenţă. Constituţia trebue să fie bi Iţ mare a tuturor creştinilor, nu templul» secte, sau peştera unei consorterii 1 Daca este aşa— şi aşa trebue tot na să fie faţă cu oamenii oneşti, ci d-lor să facă astăzi ? Vor d-lor sa zapisul politic al ţerii pentru că haznă: spre nenorocirea României, a tăcut ca obţină puterea publică, şi să le fie datt o intrebuinţa cu tiranie ? tţ][ i'lt® - Wfii»'' -ta na: iv alint sila A ai marş âtt 2 roi , D lor ! vin şi ne spun ca haina colii tuţionalâ este prea strimtă pentru c« României şi câ’i impedică mersul spre» »ui lăsa P " intis ce ifa ia h FOILETON Spleenui* unui Cadavru NUVELA FANTASTICA de Dubut de Laforest »...A muri, e a visa poate...* Shakespeare (Urmare şi fine) Opt ore. — Duc o greutate peste măsură care mă sdrobeşte . . Oh ! grozăvie .. . pământul se deschide din toate părţile spre a face trecere lighioanelor neobosite ... Mă ’nvârlesc intr’un cerc imens . . . Capul mi se isbeşte de plafon-dul cosciugului şi sunt cuprins de vecinică intunecime . . . Timpul se schimba... Are să fiâ furtună . . . Nouă ore. — Vântul urlă cumplit : sgo-motele tunetului se aud pană aci de o nuia de ori mai grozav, mai tare decât in spa- (*) Boala numită Spleen. ţiu... Cosciugul meu s’a inundat, apa intră iu valuri şi’mi pare că plutesc ca şi cum aş fi d asupra mării... Ar zice cineva ca curenţii se încearcă a mă lua incolo... Noaptea ... Cerul trebue să fie senin... Văntu a încetat... Dacă aş putea să dorm... Iar acea privigâtoare ! Acea pasăre afurisită cânta mereu... şi ancă falş !.. Ce crudă su ferinţâ!... Braţele’mi sunt ca de plumb burta ’mi-o mâncat-o lighioanele pămăntu lui... Mâncaţi-mâ, să se sfârşiascâ odată !. Sângele âmi face groază.... E de speriat!. Ah! dar ce mai este cu gălăgia aceia ? Se desgroapa unul din tovarăşii mei : fa milia lui voeşte sâ’i transpiorte corpul in tr un mormânt zidit.,, Era liniştit, bietul om... De ce-la mai deranjat?,.. Era1negus tor in strada X... Şedea in groapa de vreo doui ani... Cate vorbe !... — E cam putred... respăndeşte o pntoare cumplită... Nevasta lui a adus parfum... stropeşte hainele groparilor... Aş vrea să ştiu acum pe cine are sa pue lângă mine.,. Luni. — A«tânoapte a fost grozav ds rea... Ciripitul păsărilor de prin sălcii, bă tăile lor de aripi, mau impedieat să dorm. La fia ce oră şi in fiece zi toate sgomote- le din lume de cari am voit să fug, toate conversaţiuni-e, toate minciunile, politica chiar se refugiază la morţi... Şi cu toate acestea trebue să stai, să stai cu arce preţ. Ah ! m-e dor de gălăgia tâmplarului, de bucatele cele proaste ale slujnicei mele, de conversaţiunile însufleţite dela cafenea... Amicii mei dela Madrid erau buni tovarăşi... MăiDe, va trebui să sufer patru sau cinci discursuri lungi pentru generalul care a murit: va trebui să ascult acea infernala musicâ de regiment... Va trebui să respir mirosul coroanelor.. Ah 1 am fost un smintit că m’am ucis... Gălăgia de pe bulevard nu este nimic pe lângă aceea ce se aude la cimitirul Pere Lachaise... Aici, sunt strâns grozav, şi eu caro detest pe guralivi, sunt silit pe fiece zi să ascult conversaţiuni nesfârşite... Se vorbeş» te de afaceri intre amici, şi cei doui agenţi cari ne părăsesc in momentul acesta au trecut in revista toate bursele din lume.... Un deputat a venit să ia note pentru viitorul seu discurs. — Şi cutează lumea a ! zice ca cei vii respectă pe morţi!... greş!... Dar oare de aceasta ne plan Ui noi de câte ori suntem in oposiţiune !(>» Nu, din contra, ne plângem toţi de vi* -i^» rea Constituţiunei, de oprimarea liberi* electorale, de conruperea şi intimidarea iar1'Jit-jf tematică a cetăţenilor de cătră guveria-ţi.... Şi ca probă este că, de la 186 bi pănă astăzi, toate grupurile din oposiţiiw nu cer a'ta decât „respectarea sincenat Constituţiunei' ! Ş’apoi, nu este o enormitate da rtj»l ■ • •*«... tâmănă cel puţin comentarii nesărate... Harţi — Iata venind justiţia : Se pare că cismarul, ingropat ieri, a lost otrăvit de nevasta lui... o să avem pentru o sâp- Miercuri — Sensaţiele mele suut oribile şi mintea ’mi-e iutreagâ... Ce se va întâmpla oare când nu va mai rămâne din fiinţa mea decât o pulbere nepipâibilâ ?... Curiositatea d'a şti domină ancă durerea mea... Ce se mai intâmplâ?... Doamne !... Ce spectacol spăimântator ? In fund de tot planează un mare cadavru; este acela al unui general ucis in 1870, şi a cărui moaşte s’a dus la Paris,.. El umblă cu capul sus; scheletul său fâcea să se audă un clănţănit sinistru şi toţi morţii din partea mea se ridică fără voe spre a’l saluta,.. Sunt in orbitele ochilor sei nişte lumini ciudate ; e ca o lumină roşia cu reflecte scânteiătoare... El âşi vorbeşte sieşi şi murmură cuvinte iutr'o limDâ cenu pot înţelege... El mâ priveşte cu milă... Ceea ce ’mi inspiră mai multa groază şi mirare, este că 'şi ridică la cer mâinele descărnate spre a mâ blestema... El a murit pentru patrie, şi eu, eu m’am ucis intr’un mod laş... El umblă... umblă.. S’ar zice că are sâ’şi desfacă mormântul !... neascâ trebue să rabde, şi’ntro bună d> neaţâ te-a apucă urâtul (spleen)... Daca :*> ti credincios, blâstemi pe Dumnezeu isi ’ţi-a dat naştere ; daca te indoeşti, causn Li il ... Da, n’am avut drept să mâ ucid.. Ţi-e frică de viaţă, eşti ostenit de zilnice mnnei, şi suferinţi continue ce fiinţa ome. blâstema puterea necunoscută care te-a runcat pe pământ... îşi zice cineva că pin că pentru totdauna in regiunile depârt» unde eterul te inconjurâ şi nu permite se apropie decât unui lucru neînţeles, ii| pipăit, nevăzut, dar care te coprinde in ai treg, neantul... Ce minciună 1... Sufer a Corpul meu este numai bucăţi... Oh ! aş voi să revieţuesc.,. Aduce-m la lumină : voi fi mai bun şi mai fraterni Mila !... Indurare !... Urâtul vieţei nu ©tij nimic pe lângă urâtul morţii... Toţi cei predică sinuciderea sunt nebuni... Dacă şti... Viermii se tot urcă... Se sue mereu îngrozitor !... îngrozitor I... Ei mâ -laţ bucată cu bucată... Ah !... Scândurile tro nesc... Iară, iară /... S’ar zice că cosciug meu... Voesc să trâesc. — Yoesc să revii soarele radios... Craniul mi se ridică... A căt e de frumos soarele Deniroc. Ci.iiieiă, trimeasâ de ţară eu mandat mâr >j0, numai pentru revizuirea art. 7 şi care u ,,e la sine putere e a transformat in Ca-ţjeu ordinară, şi după ce domneşte patru ini fabricând o mulţime de legi, să o ve-(fli, la linele ceior palm ani că, vine de Mjune ţării revisuirea intregei noastie Consfinţi1111' — bătăndu’şi joc de opinia pu-• Jrfiste prea mult d-lor ; (aplause) i.jor, in Moldova a esistat tot-d’a-una rjgj jualt sentiment de ordine de ierarhie şi ile patriotism (bravo !) Moldova_nu poate să ■.L... sa se calce legea legilor de nişte per-'iâi iatori de meserie, carii n’au nimic sfânt! ^br ivo!). Moldovenilor, prin o crudă ironie asupritorii noştri, arunca necontenit ocară de separatism, de antiunism. 'vouă se cutează a ni se arunca aceste •u\ iute in faţă —• nouă carii avem sentimentul patriotismului, atăt de adune imprimat in inimile noastre, incăt am sacrifici interesele noastre materiale, pentru sa-tisiacerea lui?... Nou& ni se spune aceasta, .caiii avem un măreţ şi măndru ideal, des. p ; românism, şi care nu se mărgineşte nu-■ mai in hotarele actuale ale statului rornăn, y cj merge până acolo până unde se grăieşte ( limba romanească?... (aplause) Noue, fără -JĂ cai.j, nici sar fi zămislit Unirea, cu care se lataresc astăzi fariseii politici de la puteri !... , Si cine sunt acuzatorii noştri ? Acei cari asupresc ori ce independenţa de spirit şi 4 de caracter: aceia cai ii ş’au bătut joc de morala publică ; aceia carii au inteuieiat j^}( minaţiunea lor pe eorupţiune ; aceia carii violentează toate conştiinţele şi care . gr mers aşa de departe in fără de legi i inoat s’au atins până şi de justiţia ţârei adecă de ceia ce fusese respectată de ■rate partitele ca un teren neutru necesar Miduror ?... j| Iată, cine sunt calomniatorii noştri! mi-1 lionarii prin descântec s’au ingrâşat acum Hi nu’şi mai ineap in piele ;—ei cred că şi fliţ^ra s’a îngrăşat incăt numai incape in } IConstituţiunea de la 1866 ! Sa fim d-lor antirevizionişti pentru ca să apărâm ţara de toate prin.ejdiiile vii . toare ; şi acelor ce ne calumniază pore-j clindu-ne de separatişti sa le răspundem ca suntem antirevizionisti tocmai pentru că i uu voim să i lăsăm se sfărâme garanţie'i iliiomăniei. I Noi cei asupriţi, noi moldoveni, cari a-em atâtea de suferit, noi ce’i pentru cari «actul acesta are condiţii oneroase, zicem a gura mare : Respect Constituţiunei! peiUni, a fi sau a nu li, colegiul inlâiu, (aşa liberal raţionalist, liberal sincei [şi patriot ii;n vi 11 ii . ZIC lingă avero, intelogQnta si ştiinţa PO Senta c t t0t-dea‘UUa a, tot dVuna se găseascăporţile des- r S r , aSUpnr“ 1 Ş1 r ° “"° I"'ot'lti“dene ; căci progresul nu este râmi ^ P ' V°r 811 ° 8 a' l C,e “ niT,3la P0 ^ in ’^elt populare in- TVn »| ,,, , , , . . culte, ci de a ridica necontenit prin cul- servalor 1 T C°n' turft noni elemente * ™s spre a impu- sei \atoi—insa când pentru motive ce nu păta şi a întări cercurile dominante ale unei societăţi. ni iu; insă numele autorilor cari vor fi obţinut accsle menţiuni nu vor fi publicate de cât după cererea lor. ne importă acum a aprecia, opiniunea pu-1 atinge —Căci, nu voi aveţi dreptul a de ea... (aplause). Nu putem noi lăsa pe reveluţionarii de urofesiune se facă ce vor cu ţara nu a. ceia carii după ce n’au mai avut c6 turbura an ţară s’au dus in Paris ce comită atentate ’outra vieţei împăratului Napoleon bine făcătorul nostru, nu aceia sunt in drept sa croiască Constituţii poporului româD... nu i aceia au cuvânt sâ ne inboureze pe noi moldovenii cu stigmatul antepatriotismului! aplause). , Aice, d-lor, in aceâstâ sală suntem toţi acei cari am luptat unii contra altora, alta lată : am luptat lealmente pentru idealurile noastre—căci noi, fie-care partid, am luptat nu ca să ne exterminăm, ci, pentru ; face să prevaleze ideile noastre : astăzi insă trebue să uităm toate luptele care ne-au desbinat, căci avem iu faţa noastră nişte Vampiri ce sug săngerele ţârei ;—cari fără idei şi fără credinţi oneste, extermineazâ tot ee li se opune, prin arma criminala a co-rupţiunei. Trebue să ne legăm cu toţii contra acestor tirani şi bizantini care ucid senti-timeutul onestităţii şi al demnităţii in popor.., (aplause). l’e această cale, Itoşii au tăcut progrese imense. I’mi aduc sminte când ilustrul şi mult regretatul bărbat de stat al Moldovei, M. C. Epureanu, zicea cu ironia sa muscâ-toaie : colegiul al A-lea este o minciună! Cum ! ne-am schimbat de atunci ! Au trecut roşii peste noi ; astăzi colegiul al 4-lea este o minciună, dar şi colegiul al 3-lea este o minciună şi chiar colegiul al 2-lea este o minciună... pe toate aceste co legii le-au nimicit roşii — in ele se poate zice că nu mai există independenta politică. Ce ne mai române dar ? Numai colegiile iutâi. Pentru nimicirea acestei ultime cetă-ţui a libertâţei din România este toată larma lor. Fiţi atenţi d-lor ! toată lupta este numai blică s’a întors contra guvernului d-lui Las-car Catargiu, acest colegiu in Senat a dat blam acestui guvern si a făcut loc la putere couliţiunei liberale. In Moldova avem tradiţiunele noastre ; in Camera de revizuire acea treime care sa opus impăinentenirei in masă a jidovilor, a tost in mare, mare majoritate, compusa din moldoveni. Sper că şi astă resisteuţa puternică a Moldovei va fi tot atăt de eficace şi că va opii pe Prostraţii Roşi de a arde Biserica noastră constituţionala (aplause). încă o consideraţiune, d-lor. Care constituţiunea unei popor este lucru atât de neînsemnat incăt să se schimbe după capriciul unei facţiuni care din întâmplare are o majoritate supu ă la imlâmă-nă ?.... Oaie este inţelept a nu acorda un timp suficient de linişte constituţiunei pentru ca să se desvolteze paşnic?.,. Dar d-lor noi de la 1858 şi până astăzi trăim intr’o perpetuă revoluţiune : Această nu e viaţa, ci sunt frigurile vieţei cu a-ceastâ stare de lucruri nu se formează caracterul politic ai unui popor. La 1858 am avut Divanurile ad-hoc — cu mari lupte politice şi sociale. La 1859 indoiia alegere a lui Vodâ-Cuza cu toate frământările luptelor unei alegeri de Domn. La 1862 am rypt Convenţia de la Paris şi am făcut Unirea Administrativă cu Bucureştii, de Capitala unică. La 1864 am avut lovitura de stat — cu împroprietărirea, cu o conslituţiune cesa-rianâ şi o întreagă legisl ţiune noue—care au schimbat tot organismul nostru politic şi social din fundament- La 1866 veni resturnarea lui Vodâ-Cu-za—plebiscitul, dinastia streină—-şi constitu-ţiunea actuală. La 1877 resbelul oiiental —Jnvasia Ru-sascâ — şi apoi cu armata nepregătită, după 200 de ani de neacţiune, am intrat in foc cu temerea in inimă de a nu ne compromite in faţa Europei care ne privea. Apoi a urmat siârămarea suzerantăţii Sultanului. şi proclamarea independenţii ţeri şi erigeiea României dm Domniat in Re gat.... Nu sunt aceste adevărate revoluţi uni? — Şi dacA n’au fost revoluţiuni sângeroase, nu’i mai puţin adevărat câ ţara, mai n a avut un period de 7 — 8 ani de ticnă şi de linişte perfectă, pentru a gândi serios la viaţa de toate zilele, la „gospodăria sa“. Când dar, s’a lăsat ţerii timpul se lu-crezeî şi constituţiunei putinţa de a oper; incet transformarea moravurilor noastre şi de a ne deprinde la eserciţiul libertăţilor politice?... Aşa trăeşte un popor ce are aspiraţiuni de progres şi dealuri de mărire, trecând din salt in salt , şi din frigure in frigu-re ?... N’am dar dreptul se zic că oamenii ca d-nii Brâtianu şi Rosetti — carii pentru a masca nemernicia lor , agită mereu spiii-tele incăt tot cetăţeanul este nesigur de soarta de adoua-zi , - sunt erimi nali ?!... Şi pentru ce toate aceste? pentru ca s< înfrângă ultimele resistenţi in ţară, pentru ca să se proscrie din parlament oamenii luminaţi şi independenţi cari pot controla _ şi pentru a se ajunge să se perpetu eze la putere o facţiune anarhică umbra neresponsabilitâţii maselor incul te ! . . . O domnilor ! să punem freu acestor oameni cutezători cari uu au nimic sacru care’şi bat joc de soarta unu* popor întreg _ numai spre a-şi satisface peltele lor Se ne opunem cu toţii contra aceşte. no ne tiranii cărei mai periculoasă de cât toate I D-nii Rcsetti şi Brâtianu vor să se In treacă cu demagogii din Francia agitând noue pretenţiuui agrarie-precuin este dreptul la imaş şi la paduie, electivitatea sistraturei. . .şi câte alte vor veni pe când vom lăsa să se spargă barierele noastre constituţionale I Mi-a părut bine când d-1 Sutzu a zis ca partidul conservator a voit să se înscrie iu constituţiune drepturile inteligenţii. Şi ca De acea eu nu voiu cere libertăţi şi drepturi de cât in măsura progresului scoa-lelor noastre; căci cine nu’i luminat nu poate se guverneze pe cei-l’alţi. A voi ca cei inculţi se cenducă un stat, este a voi „Anarhia" : şi iubesc prea mult ţara inea pentru ca de bună-voe se ine supună la aseininea lucruri... (aplause unanime). Legea asupra loteriilor Art. 1. Loteriile de ori-ce fel sunt oprite. Guvernul insă poate autorisa, după formele hotărâte prin un regulament votat in consiliul de miniştri, loterii de obiecte mobile, numai pentru scopuri de bine-facere sau numai in vedere de a incuragia argile. Art. 2. Se socotesc loterii şi ca atari sunt interzise: vânzările prin tragere la sorţi de mobile, de mobile sau do mărfuri; vânzările cari oferă şi prime sau beneficii datorite norocului, şi in genere ori ce operaţiuni prosentate publicului şi cari l’ar face să spere in un câştig datorit nerocului. Art. 3. Ori ce contravenţiune la cele pro-ibite prin articolele de mai sus se va pedepsi cu pedepsile prevăzute in art. 350 din codul penal. Cat insă pentru loteriile de imobile, confiscările prevăzute prin acel articol se vor înlocui, pentru proprietarul imobilului pus in loterie, prin o amenda, care se va putea ridica până la valoarea la care se va preţui imobilul. Art. 4. Se vor pedepsi cu aceleaşi pedepse din art. 350, din codul penal, autorii, întreprinzătorii sau agenţii de loterii romă ne ori streine, sau de operaţiuni ce sunt asemănate cu loteriile. Art. 5. Se pedepseşte cu aceleaşi pedep se prevăzute iu art. 350 codul penal. a) Acei cari vor i.’.gocia, distribui sau împrăştia in public, prin ori ce mijloace, bilete sau liste ori anunciuri de loterii ne-autorisate din ţară sau străinătate; V) Acei cari vor anunţa prin ziare, prin afişe sau vor vesti in public, in orice mod, fiinţa sau foloasele vre unei loterii neautorisate din ţară ori din străinătate ; c) Acei cari vor introduce in ţară bilete, liste sau anunciuri do loterii din străinătate. Art. 6. Dirigintele ori cărui oficiu postai va opri ori-ce bilete, anunţuri sau liste de loterii neautorisate, sub bandă, ori plicuri deschise şi le va înainta procurorului respectiv. la IM- urma GAZETA TRIBUNALELOR Facultatea de drept din Paris, spre ese-cutarea legatului lăsat de contesa Rossi, a pus la concurs de curând următoarele donâ cestiuui : Legislaţmne civilă: Studiu asupra dona-ţiunilor manuale ; Drept constituţional! Studiu asupra garanţiilor libertâţei individuale. Acum in urmă, de odată cu sporirea a-verei mobiliare, mai cu seamă sub forma titlurilor la purtător, s’amăiit şi importanţa donaţiunilor manuale. Punând la concurs un studiu asupra acestui subiect de care legea se ocupă aşa de puţin, Facultatea do drept din Paris doreşte ca concurenţii să studieze numeroasele decisiuni judiciare la cari a dat naştere practica acestor daruri si sa scoată la lumină dintr’ânsele doctrina admisă. De altă parte, ea ar voi să ’i se arate mijloace’e ce se întrebuinţează sau cari s’ar putea întrebuinţa spre a face sâ intre aceste daruri, adese-ori deghisnte, in sistemul general al dispoziţiumlor cu titlu gratuit. Cu alto cuvinte ea pretinde un studiu do jurisprudeiiţâ şi do logislaţiuno in acelaş timp. Fie-care premiu va li de 2 mii lei. Ori-ce persoană are dreptul să concureze. Memoriele vor putea fi depuse la 'secretariatul Faoultâţoi până la 31 Marte 1884 col mai târziu. Se vor acorda menţiuni onorabile stndie-lor ce se vor ti apropiat mui mult de pre- REVISTA ZIARELOR Buletinul electoral din Iaşiscrie următoarele : In apelul nostru către cetăţenii Iaşilor — a acestei urbi care a fost leagănul U-nirei Românilor, şi care a sacrificat interesele sale materiali pentru prosperitatea poporului Roman — ziceam intro^altole : „Pentru coteria Roşie Libertatea nu i tde căi un instrument de eorupţiune, iar „democraţia este cea mai înjositoare tiranie. “ Si acesta’i purul adevăr. Din şase ani de guvernă:: ânt, oamenii acestei con-orterii au probat tuturor celor ce vor se vază şi se înţeleagă, câ principiile pentru denşii sunt o mască de amăgire : objecte de jonglerie politică cu care ameţesc pe cei creduli şi naivi, — ademenesc conştiinţele pentru a prelungi domi-naţiunea lor corumpătoare şi tiranică. Ori unde a fost independenţă d* caracter şi patriotism curat şi desinteresat, roşii n’au cruţat nimic pentru a lovi, a descuraja şi a inâduşi voinţele celor ce nu se supuneau manoperiior lor ; totul la ei este făcut pentru isbanda cu ori ce pre, — şi această isbândâ nu are alt objectiv politic, de cât dominaţiunea pentru realisarea foloaselor personali. Rememorează şi fia-care dintre noi faptele petrecute iu cursul a sase ani de domina-ţiune esclusivâ a roşilor asupra acestei nenorocite ţerei, şi se va convinge câ jnimic, dar nimic nu s'a făcut, de cât prin coiup-ţiune şi pentru eorupţiune. Nivelul moralităţii publice s’a coborit a-iât de jos in această ţară — in cât nime nu mai este sigur de buna credinţă a ni-mârui ! Acele mari şi nobile sentimente, ce erau pârghia puternică prin care o mână de patrioţi, altă dată, isbutiserâ sâ realţe spiritul public şi sâ anime sufletele pentru bine şi progres ! — astăzi sunt mai cu totul atrofiate. Solul patriei s’a acoperit de o pătură groasă de gunoiu, in cât şi legendarul erou antic care a curăţit grajdiurile lui A-ugias ar fi neputincios (Le al debleiâ : numai o incordare puternică a patriotismului in inimile oamenilor de bine, numai „uni rea tuturor" celor ce cred in moralitate şi in onestitate, poate se facă necesară şi utila reacţiuneă care, cu încetul, să purifice România de corupţiunea cu'care o otrăvesc roşii. Este timp ca iaşenii să se gândească la viitor, la tradiţiunile frumoase ale trecutului lor—la datoria ce au de a da, ca in-trecut, bunul esemplu.—Astăzi este unpa-cat noertat a sta apatic şi temetor, faţă cu tirania bizantină care voieşte sâ se perpetueze nimicind ultimele Sentimente de independenţă. S’a zis câ legea electorală in comună şi judeţ era causa neajunsurilor noastre in gospodăria locală.—Prin o neertatâ intre-pretare s’a călcat prescripţiile constituţionali şi s’a prefăcut legea electorală comunală şi judeţeană in sensul ohlocratic; acum pentru prima oară se inaugurează această lege—şi care’i spectacolul ce vedem ? Puterra administrativă, in loc să stea neutră şi sâ lasă pe cetăţeni in voia lor sâ-’şi aleagă mandatarii comunali,—puterea ad-uiiuistiativă, intrigă, ameninţă, corumpe, presionează asupra tuturor conştiinţelor, pentru a ajuDge să aibă instrument docile in comună! Listele se fac de prefect ; voturile se recrutează de poliţie ;-oamenii sunt hăituiţi ca intr’o goană de vânătoare ! Aceasta i libertatea in numele căreia se lac atâtea inichitâţi ? Aceasta’i libertatea in numele caria se turbură ţara, se vrăvuosc conştiinţele pentru a se revizui constituţia.—când noi nici in comuna noastră nu avem ticnă sâ dăm Yot.ul uostru nebântuiţi de agenţii guvernului Ros ? Cei ce vor binele, il caută in conştiinţele neademenite a cetăţenilor cei ce urmăresc progresul caută sâ se inspire din voinţa libera a cetăţenilor ; cei ce vor moralitatea respectă caracterele oneste şi sentimentele patriotice sincere ;—nu oprima, nu violentează conştiinţa publică pentru ca să o facă să se supue voinţei unui despot asiatic, ce nu mai are nimic sfânt. Repudiâm cu oroare asemenea liberali — căci sunt zugrumătorii libertăţii ! Repudiâm cn oroare asemene democraţi —căci sunt asupritorii tiraniei a tuturor celor ce simţesc şi cugetă! ! ! Consiliul de Administraţie al Socie-tăţei Funcţionarilor Publici Conform art. 29 din statute am onoare a convoca pe toţi membri in adunare generală ordinară care se va ţine in ziua de 30 Ianuarie 1883, Duminică la ora 2 după amiazi in palatul universilăţei sala No. 18. La ordinea zilei fiind: 1. Darea de seamă despre meritul so-cietâţei de la fondare până la 31 Decembre 1882. 2. Proclamarea de membri onorifici. 3. Ori-ce alte cestiuni privitoare la mersul societăţei. Consiliul de administraţie. Preşedinte, Lfimitrie Ginea. SOCIETATEA „UMANITATEA" A COAFORILOR Are onoare a da al 6-lea bal in sala Bosel in seara de luni 24 curent; ţinuta convenabilă. Preţul intrării pentru o persoană ede de 3 fr, pentru o familie 5 fr. MULŢUMIRE PUBLICA Ga -părinte de familie, ine cred dator a aduce cele mai vii mulţumiri, prin publicitate, d-lui doctor Rastia, pentru capacitatea sa medicală, căci, după căte-va visite, mi-a scăpat copilul de o boală foarte periculoasă. Şi pentru că ştiinţa şi capacitatea nu se poate nici o dată plăti, ’mi-am permis a i mulţumi pe această cale şi a-1 recomanda celor ce din nenorocire vor avea trebuinţă de sprijinul seu medical. M. Stănescu, Cuza-Vodă 39. DESFACERE TOTALA La Magasinul repausatului Luca Pană argintar, firma Şearpele d’aur Calea Şerban Vodă No. 12, se află de venzare, cu preţuri foarte moderate, felurite objecte de artă lucrate Feligrand in sârmă de argint, precum : Uă tavă, una Casetă, două candile, mai multe perechi brăţări, ace de cap in formă de săbii, pusei şi păsări, cercei, deosebite modele, colete, călimări garnite in pietre de smarand, robia, mărgăritar şi diamant, precum şi zarfuri şi mai multe lucruri de argintărie şi bijuterie. Rugăm pe onor P. să bine voias-că a ne onora eu presenţa d-lor spre a vizita acest ÎVlagasin, de oare ce se ivesc rare ocasiuni pentru objecte de o .asemenea artă. CHAMPAGNE ROMANĂ preparată din cel mai bun vin de O-dobeşti. precum şi vinuri naturale din Drăgăşani, Odobeşti, Cotnari, Dealu Mare etc. etc. Superioare tuturor vt-nurilor streine. DEPOU GENERAL La Magasinul de Delicatese A>. urb. 5o o „ 87 o o vldig. Openbeim „ lOOoo 94 87 Director şi Şlefui Serviciului (’omptabilităţei. Tll Stcfâliescil Z£ZLG2L COlvQPTTJIli PROFIT SI PERDERE DEBIT PE ANUL 1882 ÎNCHEIAT LA -11 DECEMBRIE CREDIT Cheltueli (le administraţie. . ....................... Salarii....................................... , Salariile personalului Imprimeriei . . . . Material şi chieltueli pentru imprimarea biletelor de bancă Amortism. de lOu/0 pe an la Mobilei' şi Maşini de imprimerie Luminat si incălzit. ...... . . Imprimate şi registre......................................... Rednctinnea 60 °/o asupra efectelor in siuerinta in valoare 'le lei.................................. 1.21662.90 Beneficiul net . . . . . . .. 105,889 52 158,350 --- 19,679 10 55.426 37 11.138 12 4.574 35 516 65 12.997 74 1,848,844 64 2,277,416 49 Soldul semestrului i-ifl. . . . Dâbenzi si beneficii diverse. . Profitul dat de efectele publice. „ „ Trate remise. . Gestiunea imobilului (Chirii). . Profitul sucursalelor............ £ 813,193 91 614,361 27 426,461 ilii 140.875 IO 22,172 39 ' 16 2,277,416,49 Director şi Şiful Serviciului Comptabilităţei Tll. Stcfăliescil. II n n n |JJ fi II V U MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE . A LUI SINGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME.- premiale cu 15q ^edailejjrj,^ paris ■;M !8*.8 Medailâ de aur rate lunare r . M (iaranţa Si sigura (latâjjj! înscris. W| SINGER poarlâ marca ?ţ| .%pude cusut nf.w-york. de sus a 8 lui labricci. - / 2 V s ? ^ /. ’Jj / r 7 £ _ v. X ^ CC f— rr. T / r. .*7 s. ~ 7. — / 7 x - — /. X. - X 7 7- j: N ryj X c/? — — ec U ~ JZ CC " T «3 'Zî ri :’i - r .r: c; i- / — -* | G. NEIDLINCER P, A£enl general 0 ir EH x /. s <1 u. Ai if. SIROPU », FASTĂ de LAGASSE de Seve de Pin (Bradiî) Maritimă . de peptu, acele atinse de Tusse. RSou-rhe, B---------" ' Persdnele slabe Gripp&t Catarrhe, Bronchite, Stingerea vocef şi WAsthmu, suntu sigure da găssi uâ potolire rapidă şi cu-gprarissire in întrebuinţarea principuriloru balsamici a-led bradului maritimu concentrate in Siropulfi şi in Pasta de| seve de Pin (bradil) de Lagassa. Depositu la Bordeaux Pharmacia LAGASSE şi in principalele Pharmacii. Vin di Pepton Pepsic de Hiapoteaut Pbarmacist de prima clasă la Paris A hrăni pe balnavişi pe convalescenţi fără a le obosi Biarca di fabrica stomacul este uă problemă ce n’a pulul li, cu satisfacţiune, •resolvată de cătgracie acestui aliment. Un păhărel cu acest vin conţine dece grame de carne de vaca cu desăvărşine digerată, asimilabilă şi descărcată (le părţile insolubile ce se mistuese en greutate. Acest aliment lucridă ea-un forte bun reparator în tote affectiunele stomacului, a le ficatului, intestinelor, precum si în caşurile de digestiuni dificile, desgustul de alimente, anemie, diferitele slăbiciuni pricinuite, de ţumeri, affectiuni cancerose, dysenteria, diabetul, friguri, in fine, mai în tote caşurile unde avem trebuinţa a hrăni pe bolvar, pe ofticos, pentru a susţine forţele lor prin ti’un aliment reconstituant ce in dadar vom căuta a găsi în extracturi san demuri do carne in bulionc concentrate etc. Vinul CHAPOTEAUT oslo nutrimentul cel mai hrănitor al bătrânilor, precum şi al micilor copilaşi pentru a ogmenta principitirile notritive al laptelui ce li să dă.' Dopositla Paria : # stra Vivlenne precum Si la diferitele principale Pliarm: ciî 1 LI Depou de lemne tăete 1000 chilograme calitatea I-a 28 lei, calitatea II-a 26 lei. Se vinde ŞÎ cu .stânjenii, Strada Romana No, 75. BALURI MASCATE Sala Bosel.—Balurile i nle mascate vor urma regulat in tot cursul carnavalului de’lrei ori pe săptămână: Duminică, Marţ.ia şi Joia -Intrarea 3 lei. începutul la 9 ore. Serile de luni, Miercuri şi Ymeri sun disponibile şi sala se poate inehiria pentru Baluri de socieiaţi, Nunţi sau Teatru. A se adresa la Antreprenorul salei Bose p. Sol. Rafailovici. A. KI BRICK GH-lItURGlKN DENTISTE Donts urlilîciellos, plombages. ori) ► perlecfinniiee; Kxtracti<.n «t guăriso dents, sans aucnne douleur, d'apres i nouveaui systeiuis. Bucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 e M passage roiunain. P PAQTIA doctor in medic: VJ. I nO I In chirurgie de Ia fal tea din Paris, stabilindu*se in capitalii s Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Conc^ ĂT p dă consultaţiuni in toate zilele de h ii —12 a. m. şi de la 4—6 p. m. s.. de boale de femei şi copii, pentru t» 1 Catis. De iiicbiriat de la Sfăntu Ghecjfc viitor 1883, casele din calea bj na No. 12, in care locueşlif tualmente d-nu advocat Tn'an Doritorii se adreseze la d-nu 0 ri ^1 TI Otel Union. DE ÎNCHIRIAT t'trp; colonel Schina. compusă din 12 cai ti pimniţă, curte, etc., situată str. Acaddiiii No. 13, intre ministerul de Interne ş-lst Letzu. Doritorii pot lua informaţii la mag; Mocianu vis-a-vis de Theatru Naţiona rl Bănea Naţională a Românii fost pi Ooiifovni art : 87, 88 şi 89 fr Statute, se aduce la cunoştinţa D.A acţionari că adunarea generală r. dinară a acţionarilor Băncei b avea loc Duminică la 20 Fevruin 1883. Adunarea generală se va tino in localul Băncei strada Coltei, No tf la orele 10 dimineaţa. Ordinea de zi este următoarea s I Aprobarea bilanţului încheiaţii 31 Decembre 1882. II Descărcarea Consiliului de # ministraţie de gestiunea sa. III Distribuirea beneficiilor 11 lisate, conform bilanţului. IV Alegerea unui Director, in <1 cui D-lui T. Meedinţianu şi a u i.ensor in locul D-lui Em. Hillel D noach. demisionaţi. Detentori de acţiuni la purtăti cari vor voi asista la adunarea. ,4. nerală. vor depune acţiunile lor )l mai târziu atăt in Bucureşti cât ji '• in sucursale pine in zioa de 17 h mbialii! bruarie inclusiv patru ore sea u. Lista acţionarilor cu acţiuni îţ minative se va face de oficiu Banca, Teri ce inscripfiune sau depuneju tardivă rădică vere ce drept de ai sista la adunare. Patru acţiuni dau dreptul Ia un vc Nimeni nu va putea să aibo n mult de 10 voturi pentru sine şi , te 10 voturi ca mandatar, veri cţ 1 re ar fi nuinrCul acţiunilor sau mandanţilor sfi. Proeuraţiunile precum şi toate c d?) Mu m fip ; •WţKi 00D] ■ %eri le alto acte cari dau dreptul de a i* i sista la adunarea generală, afară ci I acţiuni, pentru depunerea cărora s\ vorbit mai sus, vor fi depuse, sui pedeapsă de nulitate, in Bucureşt ! cel mai tărziu, in zioa de 19 Fe\ 1 vruarie patru ore seara, iar in 8u cursale până in zioa de 17 Fevruariil Proeuraţiunile sau actele vor i subsemnate de cei ce le iufăţif şează. Acţionarul poate fi reprezenta| de căt printr’un mtmdatar care ti avea şi el dreptul de vot. Totuşi Statul, Stabilimentele şi cor poraţiunile pot fi reprezentate prii. un delegat, minorii şi interzşii prii, tutori sau curatori lor, iar femeia prin veri ce representant, acţionai sau străin. Conform art 48 din Statute, bilanţul general anual, precum şi raporturile consiliilor de administraţie si dc cenzori asuprit operaţiunilor exerciţiului vor fi publicate prin Monitor, cel puţin 10 zile inainte de adunarea generală. Ele vor fi asemenea tipărite in exemplare deosebite şi puse la disposiţia acţionarilor la toate biu-rourile Băncei. -i; Tipografia N. Mtulescu, sala Theatrului Bossel, lf