ÎNECA 31 IULIE , MNAMENTELE (.0*1 Bftra, pe an . . . . 40 lei pe 6 )nnî. . . 22 lei pe 3 InnT. . . 12 lei «11 I&tate pe an ... C0 lei in te priimesc la Admin straţle S nl& IO bani num&rn ll 14 >< te 15 bani uum&ru Administraţia, Oalea Victoriei TVr. 32. ANUL AL VIII—No. 108 I REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. DireoIor-respun^ător : MIHA1L PAI.EOLOGU ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . . ■ 1 50 , , II .... 2 50 , innnţnrile ji inserţiile se primesc Bocnreşti , Ia idministraţia ziarnlnl ii Vlena, la binronrile de anunţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-t«i Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Mannscrlsele nolmprlmate se ard. îiiresti, 30 Iulie 1883 pus. in cursul legislaturei 0 lege privitoare la cumulul or publice. Se ştie'cil pro- ţ| venia din iniţiativa parla-• r şi că autorul ei este d. A-Lahovary, fostul ministru s|fri in ministerul partidului tor. r|m soarta acestei propuneri ? em scurt : proiectul profun-Fbat de Stat se artă incă in 1 Camerei, unde a fost pro- •iu ievfr, pe cănd banda roşiă meră se desfăta indolce far-e la bufet, sau că se indelet-votări de legi asigurătoare i mari inriuriri in alegeri a r§lui, precum fuse legea co-etc., ori cu regularea a di-aceri de gheşeft. nu se găsi -e a se studia şi vota acest hine-făcgtor tare trebuia să păt abusului ce se face prin i id ba mai multor sarcine asupra * gure persoane. i?ml insă, cu castitatea lui ;ă, vine acum nu numai să >njj dupe o lege in privinţa cuinii dar să şi justifice pentru n fl’a făcut ea de către Roşii, a.tji bun lucru ! exclamă acest or-m e declamaţiuni seci ; ce bun «crşsă nu mai fie cumul ! Dar ! >at jjartitele au strigat contra cu-nlţi şi cănd au venit la guvern, ■atipau folosit de latitudinea d’a imit, fără să facă a inceta ase-en stare de lucruri !“ Actşta de sigur că nici promite -o mbunătăţire, nu tinde a o im de la guvernul petrecători-p socoteala publicului: dar are i -Ies caracteristic, care cată fii -elevat aci; j(uiN ca alţii, şi alţii ca noi! voe-s zică organul virtuoşilor. Nici *te noi cei d’ăntfiiu, nici a să jjiâ nn cei din urmă cumularzi ! : va veni la guvern va lăsa 1 ii şze cumulul! ie are că cu timpul, sau mai bine e- nimentul intrării la guvern a liberaDnaţionale, s’a prefăcut ăiiuţa de lucruri. In flămăn-alul fie-căruia membru dina-onorabilă bandă s ar fi crezut u măcar o singură şi căt de fşoară din budgetul Statului, ' dă fără cercetare a capaci-aptitudinii, să fie supt decă-■ce lipitoare s’a putut apropia sul. Aşezat apoi la masă, ace-orabil membru, dupe prover-ofta vine mâncând,“ nu se mai leşte cu ori-căte feluri de sluj-tiri şi diurne şi nici s ar putea ită sătura de densele, fel, daca pe timpul flămănziei, d oposanţi roşii ar fi socotit undai să cumuleze cineva doue i, pe timpul imbuibării credin-s ‘schimbă, şi, in loc de indrep-Haca ar fi caşul, caută scuza: ut’o şi alţii, noi facem ca denşii ! Ini., asta e dracul, că nan fâcu- t’o alţii ceea ce o fac aceste lacome rozetoare. Cumulul, daca a existat mai nainte de guvernul Roşiilor, n’a fost iinpins pănă la un abus revoltător, precum se vede impins astăzi. Nici-un guvern de mai’nainte n’a găsit, in camarila sa, Caradale, Costineşti, Sergii. sau Cariagdii, a-tăt de spătoşi. in căt să iea in spinare şi să poarte sarcina a căte şase, şapte şi mai multe, lefi, diurne şi altele, ci cel mult daca pe alocurea, in caşuri de adevărată necesitate, se ivea in doue posturi o singură persoană. Abusul acesta de astăzi, care aduce paralisia servicielor publice, care inlătură de la funcţiunile Statului de. cele mai multe ori persoane compe-tinţi, spre a se da acestea nemernicilor favoriţi; această stare de lucruri intr’adevăr revoltătoare a dictat d-lui Alexandru Lahovari hotărirea de-a propune un proiect de lege contra cumulului. Neapărat că onorabilul propunător va fi comptat pe vre-un rest de ruşine a Roşiilor, şi că. in-chipuindu-şi că vor fi capabili de saţietate, după un timp do îmbuibare de mai mulţi ani, numai ast-fel ’şi-a permis să facă apel chiar la majoritatea lor să se desbere de lăcomiă, să apuce mai căte puţin, ca să re-mănă şi altora, din partid nu mai e vorba, dar să remănă spre a se im-părţi sarcina lucrului in mod bine chibzuit şi corespunzător cu torţele omeneşti. înşelat a fost insă şi înşelat va remăne ; nesaţiul este prima virtute a Roşiilor îmbuibaţi! episcop! şi arhiepiscopi printre care figu rea-zâ Ern. sa Paoli din Bucureşti ; papa n a pronunţat nici o alocuţiune. ŞTIRI TELEGRAFICE .id î co i st ÎS •A. ■e i I d dt •-1 A tu re. Isclil, 9 Aug. — împăratul Franviso-Io-sif a făcut azi la ameazi impârarului Wil-helm o a doua vizită, care sa prelungit in tunp do oră, împăratul Wilhelm a plecat la 3 ore spre a se intoarce la Gastein , a fost insoţit pănă la gară de împăratul Austriei şi de principele moştenitor al Portugaliei. Aceşti doi suverani s au despărţit unul de altul in modul cel mai cordial. Beyrout.li, 9 Aug. — Ieri s a produs o a treia moarte de holera afară diu lazaret. Alexandria, 9 Aug. — S a constatat pe zioa de ieri 88 morţi de holeră la Pair şi 13 la Alexandria. Paris, 9 Aug. 1) Gharlos Brun, ministrul al marinei, ’şi-a dat dimisia. Se vorbeşte da amiralul Peyron spre al in-locui. O depeşă din Madrid relatează zgomotul că un nou regiment s’ar fi revoltat intr un oraş din provincie. Frolisdorf. 9 Aug. - Starea sănătăţi contelui de Chambord iar s’ă ingriuiat. Pesta 9 Aug. — Pănă astâ-seară la miezul nopţi ordinea n a fost turburată ; a fo*t cu toate astea încercări de manifestaţiuni, dar patrule de soldaţi şi de agenţi de poliţie opera cu energie intrupările. Mai multe arestări s au făcut. Roma, 9 Aug. — Pap» a ţinut azi un consisloriu, pentru preconizarea unor no- luformaţiuni Din Sofia, so anunţă că o remani-are ministerială este iminintă. Pănă acum ănsă numai unul din miniştrii, ş’a nume d. Teochareff. ministrul justiţiei, şi-a dat demisiunea. In locul său s’a numit d. Stojanoft' care a mai fost ministru de justiţie. Se comunică din Constantinopol că persoane, avănd relaţiuni cu Palatul, afirmă că influenţa ruso-engle-ză face a se simţi din ce in ce mai mult, şi că aceea a Germaniei se micşorează. L’Independance Roumaine este informată că consiliul general al districtului Brăila, refuzând d’a pune la disposiţia regimentului 32 dorobanţi un local pentru instalarea lui. acesta ar ţi cerut mtervenirea ministrului de interne. Se zice că hotărârile luate in ri-vinţa manevrelor din acest an vor fi modificate. Nu vor manevra numai două diviziuni ale corpului 1 do armată unul contra altuia, ci corpul I de armată in întregul lui contra celui al doilea. Alţii spun că vor lua parte lama nevre căteşi patru corpurile, şi că durata concentrării de asemenea are să se modifice. Exposiţinnea internaţională de electricitate din Viena Comitetul de direcţiune al exposiţiunii din Viena trimite redacţiunii „Timpului" doue carte de liberă intrare la exposiţiu-nea internaţională de electricitate, ce se va deschide la 16 August 1883. st. n. Vor fi primit, negreşit, şi alte foi române asemenea carte, dar care oare dintr’iu-sele va trimite pe vre un representant sau reporter al seu la acea exposiţie ? Nici uua, sau cel. mult foile guvernamentale, care singure pot afla graţie la atotputernicul despot al căilor noastre ferate. Streinii n’au nici idee, că intr’o ţară, fie diu orice continent, unde sunt căi ferate, ziariştilor nu s’ar acorda ori cănd bilete de liber parcurs. Mulţumind deci onor. Direcţiuni a numitei exposiţii, cată să ne exprimăm părerea de rău, că nu suntem in posiţiune să ne folosim de cartele trimise: 1., pentru că redacţiunii noastre nu i-se acordă nici un bilet de liber parcurs; 2., pentru că nu prea dispunem de mijloace, ca mai toate foile române, afară de cele asigurate prin fonduri patriotice, cari pe d’asupra au singure privilegiul de a se servi gratuit de liniile ferate române. E bine tot d’odată să ştie şi onor. Comitet al exposiţiunii din Viena, că directorul şi stăpânul Cailor ferate române este d. general Fălcoiauu. Poate sâ aprecieze cineva şi mai bine purtarea pretinşilor noştri liberali, din împrejurarea, că ziariştii romani ar obţinebi-hte de liber parcurs chiar pe liniile austriece, cu condiţiuuea, negreşit, ca sâ pre-silite mai ântâiu asemenea bilete din partea Diroeţ:ei iiniilor ferate române. NOU DE TOT S a răspândit, ştirea că au trecut prin Rusciuc la Lompohmca mai mul- te vase (şlepuri), coutinănd 150,000 chilograrne do praf de puşcă, precum şi alte muniţii pentru artilerie şi infanterie, 42 tunuri mari Krup, 3 tunuri de munte şi 1940 corturi, toate proveninţo ruseşti. — Toate aceste vor fi pornite din Lompanca la Sofia şi, după spusele unor ofiţeri ruseşti, ar fi destinate pentru o revoltă iminentă in munţii Rodepe cu participarea Bulgariei. Dăm această ştire d’ocamdată supt toată rezerva. Şi aşa chiar trebue. Ne miră ănsă cum Românul afirmă aceasta, el, care este organul oficios al guvernului. CESTIUNEA DUNĂRII Citim in „Neue Freie Presse“ eu data 27 Iulie : „Nu e adevărată ştirea respăndită de foile române, că intre cabinetul de Viena şi cel de Bucureşti ar fi urmat negocieri in cestiunea Dunării. Guvernul austriac tine şi acum la decismnile conferen-tei din Londra şi deci n'a avut negocieri noi cu guvernul român. Adevărul este. că alte cabinete s'au încercat să facă pe guvernul regelui Ca-rol ca să accepte convenţiunea din Londra, dar insercările n’au islmtit. Cu toate astea se speră, că pănă la 10 Sept, st. n. se va ratifica tractatul de Londra, eventual chiar şi fără consimţimăntul României.“ MONARHII LA ISCHL Asupra noui întrevederi a împăraţilor se fac multe combinaţiuni. Unii zic. că la Isclil va fi vorba şi de re-inoirea tractatului de alianţă germa-no-austriacă, care espiră in anul viitor, alţii susţin că cestiuuea Egipe-tului va forma obiectul discusiunei. Alţii cred insă, că monarchii intre dănşii, pe lăngă asigurările obicinuite de bună prietenie, nu vor mai face altă politică, lăsând, ca aceasta se-o facă miniştrii lor. Si intr’adevăr se zice, că corniţele Calnoky va merge la toamnă in Germania, spre a conferi cu cancelarul Bismarck asupra reiuoirci tractatului de alianţă. S'a fost anunţat, că ministrul de estonie austro-ungar a fost la Gastein laiin-peratnl Germaniei ca să-i facă o es-punere asupra situaţiunei interioare a Austriei, spre a depărta toate îngrijirile, ce le-ar fi provocat la Berlin politica cabinetului Taaffe. Această ştire se desminte acum din partea foilor oficioase din \ ierni. adăugăn-du-se, că corniţele Kalnolrj s’a dus la Gastebi numai spre a saluta pe bătrânul monarch, ce se află pe pă-măntul austriac. tole sfântului Dumitru. Totuşi, nu sunt semne de ploae. *. Un conflict s’a iscat, zice, Vlnclep. roumaine, intre d. Furduescu, prsfectul judeţului Prahova şi şeful gării de la Ploeşti. Acest conflict a fost provocat de d. prefect care, acum câteva zile, ceruse şefului staţiunii s’adaoge la tren incă un vagon pentru densul, ceea ce şeful staţiunii a refuzat. Se vorbeşte despre demisiunea d-lui Furduescu. * Creditul agricol nu se va înfiinţa, se zice. anul acesta in judeţul Tulcea. * Liberalul, din Iaşi, de la 28 Iulie, spune că lipsa de sare este foarte viu simţită in oraş. Aceasta ar proveni se zice din ne-gligenţa celor însărcinaţi cu transportarea sării pe la toate puntele ţârii. * Comuna rurală Dersca din judeţul Doro-hoiu este autorisatâ a mai percepe nişte taxe. * Domnu I. Mânu, comisar regal pe lângă creditul fonciar urban din Iaşi, s'a numit, pe ziua de 1 august 1883. in postul de advocat public clasa I pe lângă tribunalul şi curtea de apel din Iaşi, in locul domnului G. Roin. In urma demersurilor făcute de guvern, măsura care interzisese intrarea porcilor in t ngaria este ridicată şi, prin urmare, importul şi transitul acestor animale este liber. CRONICA Seceta ce domneşte d’o lună de zile la noi, de se va mai prelungi, va compromite cu desăvârşire recolta porumbului.—A1 a 1 tft■ ieri a dat o ploae intre Predeal, Sinaia şi Comarnic.—feri. in Bucureşti, s'a scos moaş- Scawlaliil din consiliul comunal de Galaţi Joui seară consiliul comunal, din Galaţi după cum era anunţat, a ţinut şedinţă. Erau 14 domni consilieri. La deschiderea şedinţei şi facerea apelului nominal, D. Varlan văzând că fotoliul preşeden-ţial e ocupat de d. Fulger, ia cuvântul şi spune că nu e corect, de oare ce d. Fulger e considerat ca demisionat de consiliu. D. Fulger intrerupând pe d. Varlan. il roagă sâ aibă puţină răbdare şi da ordin secretarului sâ citească ordinul d-lui ministru de interne, care declară că resoluţiu-nea consiliului luată in şedinţa de la 25 a curentei, de a considera ca demisionat pe primar, fiind cu totul abătută de la atri-buţiunile sale, ministerul anulează aceasta resoluţiune. La terminarea citirei atât d. cons. adj. Cavalioti cât şi d. Călinescu. cer cuvântul. D. primar Fulger respunse la a-înăndoi şi le spuse că nu le dă cuvântul, fiind că asupra ordinului ministrului nu se incape discuţie, d. Cavalioti spune ca in ordin se prevede un raport al primarului câtrâ ministru, prin urmare consiliul trebue sâ aibă cunoştinţă de el. D. Fulger se opuse şi la aceasta; mai pe urmă se invoi sâ se citească raportul sâu. După cetirea lui d. Cavalioti şi Călinescu cer din nou cuvântul sub pretext ca raportul relatează fapte neesacte. D. Fulger le -spune din nou că nu le dă cuvântul, nu permite a se discuta ordinul ministrului. D. Călinescu ^atunci i respunse că degeaba se încearcă a fi cu deasila primar , că nu va fi. D Fulger i respunde că puţin ii pasa de nu-1 vrea d. Călinescu fiind că ministrul il vrea. D. Câ-linescu îespunde că nu vrea să ştie de ministru in chestie comunală, pe d-sa nu l-a trimis ministrul, ci alegatorii. D. Fulger, ridică şedinţa in sgomotul ce fâcesu cu toţii. Iată libertatea de acţiune a consiliului nostru comunal, iată descentralisare, iată fericirele ce ne aduce administraţia noastră comunală de când avem noua oblăduire in fruntea judeţului şi a comunei noastre. — Posta. I TfMPt-'L Evreii cărciuinari prin sate Citim iu Poşta ; Ca toate circularii© d-lui Rosetti, de pe când se afla ministru de interne, eu toate prezicerile ziarelor oficiale ca Veninul a scăpat din manile streinilor, totuşi acesta continua de a se afla sub jugul evreilor crâş-mari prin sate şi arendaşi, care-i storc puterile, ii tampesc vânzându-le vitriol, şi le sug sângele, luăndu-le aproape pe nimic avutul lor, munca lor. Puţin sgomot, puţina activitate la apariţiunea lor, dar odata timpul trecut, odata evreii afland calea cu care se pot imblanzi aceşti aprigi aparaton ai neamului romănrsc, totul a intrat in tăcere, şi evreii ca şi mai inainte nesupăraţi de nime, incuragiaţi chiar, au continuat şi continua inca de a ţine crâşme prin sate, de esploata pe aceasta temelie a Demnului romanesc, pe terenul roman E dureros a vedea cum Duminica satul intleg se adună la craşrna şi pe evreu în-vartindu-se intre ei, tocmind şi arvonind pe câte un păhăruţ de rachiu chile intregi de bucate. E dureros a vedea cum grupe de ţerani, dupe ce evreul le observă că a absorbit o cantitate mai mare de rachiu, le incarcă la socoteală şi le causează sfezi ce de multe ori degenerează in bătăi, incurcăndu-i astfel in procese, ce-i calicesc şi-i duc la sapa de lemn. Circulara a remâs tot circulară, ea n-a contribuit de căt a ample cât-va timp cu laude coloanele ziarelor guvernamentale, ea n’a contribuit de căt a imbrăea cu pene de păun, pe câţi-va oameni, care aveau nevoe de oare care ostentaţiuni spre a se arăta că iubesc această temelie a ţerei, pe care in curs de şapte ani au jefuit-o in tot modul ; ea n’a contribuit de căt a umple că te-va buzunare, care găsise, un bun mijloc de a face averi, din prefacerea că esecutâ circulara, ea n’a contribuit de cât a as-vârli cu praf in ochii acelor, ce zilnic spun că amar e de | popor de aproape acum 7 ani şi mult greu il aşteaptă dacă starea de lucruri actuala va mai continua. Circulara a remas tot circulară şi trecu tă la arhivă ca multe altele, iar satele din judeţe intregi mai cu seamă de dincoace de Milcov, din Moldova, au remas in prada evreilor. NimeDe, nu ne a putut arăta inca pănâ acum modul cum se va putea scăpa odată ţăranul din mănele acestor lipitori, nimene nu ne a putut iocă spune timpul cănd a-ceastâ parte a ţerei va fi scăpat de aceste locuste ! Pentru vecie oare să fie condamnată Moldova a suteri aceste lepre, aceste insecte, ce o storc, ce o duc la sapă de lemn ? Sâ fie oare Moldova destinata a fi pământul făgăduinţei? Sâ fie oare ea condamnată a fi jido-vită ? Sâ nu se nască oare un Tudor, care precum acela ne a scăpat de fanarioţi acesta sâ ne scape de evrei ? revista ziarelor Binele Public crede, ca presa bue să supue criticei tcate planuulc şi propunerile d-lui Rosetti, mai ales principiul scrutinului pe liste. Fiecare cetăţean are un vot, o porţiune din suveranitatea statului. Constituanta din 1860 a văzut, că starea de cultură a poporului nostru lăsa mult de dorit. Clasificai ea colegelor pe interese se impunea m mod firesc. Astă-zi e mai tot aşa. Ce vrea d. Rosetti.'' Desfiinţarea colegiului 1. Rcstrin-gerea dreptului proprietăţii. ? Oare mai demni cetăţeni sunt aceia cari au proclamat detronarea regelui la Ploeşti. decât cei din co- legiul 1. ? Colegiile III şi IV sunt independente? — Toate faptele dovedesc, că recompense merita numai colegi-ele I. şi 11. — Insă d. Rosetti vrea să sdrobească orice independenţă şi vine cu propuneri tot mai nedrepte şi mai rele. Scrutinul de listă e combătut de adevăraţii liberali chiar in ţări mult mai înaintate de cat este România. Acest scrutin este tirania întunericului ? Naţiunea învederează răul ce atrage după sine faptul, cănd un partid abdică la drepturile sale in favoarea unui singur sau a mai multor capi. Aceşti oameni incep a crede că numai ei sunt ceva pe faţa pămăntulul şi lucrănd in consecinţa, restoarnă toate lucrurile anapoda! România liberă critică teoria d-lui Rosetii din „Romanul”, care zice naţiunii: „Voeşte şi vei putea, căci totul depinde de tine.” Teoria e un lucru frumos, dar in aplicare cum este ? Spencer ne spune, că unde acţiunea guvernului e mare, a naţiunii e slabă şi viceversa. • Poporul nostru e ăucă tânăr. După ce ai pus cuţitul in mâna unui copil, bine este oare să’l părăseşti, in loc să'l inveţi a se servi de el ? ca res trebuia fotoliu Acolo de ordinar se întâmplă des ast fel de lucruri. In 1874, preşedintele Don Hi-Iarion Daza a şters dintr’un condeiu Camera, miniştri şi pe alegatori. Corniţele de Ursei, un diplomat belgian, nareaza următorul fapt al faimosului preşedinte Mal-garejo, un fel de Caligula american, care administra in anul 1881. Tiranul avea o Dulcineă şi se intâmplâ un ofiţer din suita sa să nu fie tocmai pectuos către obiectul iubit. Ofensa inse fusese publică şi deci reparaţiunea sâ se facă iu vileag. Se aduse un pe piaţa palatului; Malgarejo şezu pe el. B'rumoaşa boliviana, in mare ţinuta inge-nunc-hia, punăndu-şi capul pe picioarele şefului Statului, şi ţinând mâinile la spate. Ofiţerul primi atunci ordinul de a i săruta mâinile, dar in momentul cănd isi apropia buzele, ea’şi retra-e râpide mâinile. Sunt nenumărate istoriile de genul acesta, adăogâ comtele de Ursei ; nu mai vorbesc despre impositele rădicate intr un mod arbitrar: cetăţeni paciuici se exilează sau se impuşcă, etc. Iutr’un cuvânt, anarcliia cea mai brutală domneşte ca stăpână absolută in această republică democratică şi representativă, vorbe ce se Veci scrise pe toate monumentele de acolo. Pe lângă şeful efemer al Statului intrighează o lume de funcţionari, părăsiţi ai paterei, cari tind a o ajunge in on ce mod. Iacă guvernul. El se recrutează din clasa de origină spaniolă; poporul se compune din indieni, cari muncesc pe desperate şi sunt lipsiţi de o educaţiune progresivă, şi aparţin, ca şi nişte adevăraţi sclavi, sau proprietarilor mari, sau Statului. Nu cumva pseudo liberalii noştri au de model această ţară democrato-anarhică '? cut un institut desfete. Fetele îşi incep a respunde lecţiele de „esamen“ inainte d’a 11 întrebate, şi-o duc fără respiraţie pânâ la sfârşit. Publicul le aplaudează ! Onorabilul d. „Tetzis" nu putea trăi ca matelot in patrida ; deci deschide un institut in Galaţi. Violează opt băieţi—astă-iarnâ a trecut anul ; dar juriul român aprobă faptul; şi guvernul romanesc îl lasă să continue nobila sa misiune. Savantul „Ui-Schanz," cavaler, conte, principe etc. „vftnzfttor de ordine," nu-şi mai poate găsi esistenţa prin meseria sa deci profesor-pi dagog la Tetzis in Galaţi. Onorai). Gaal, „musicant in rafe-chantante" acum 4 ani in Oalaţi, cutrecrâ lumea : dar se ’ntoarce fără cămăşi la Galaţi şi se tace profesor de limbi la Tetzis cu leala de 50 bani pe zi. Ou timpul Tetzis nu mai plăteşte marelui seu profesor de căt 50 bani pentru doue zile, ş’apoi pentru trei zile, ceea ce a ofensat pe marele profesor şi l’a făcut a se plânge şi in dreapta şi n stânga. Unul, cel mai celebru dintre profesorii lui „Tetzis," mult onorab. „Perin" a dispărut săptămâna trecută. Acesta a fost mai pişicher de cât Gaal ; el a pus pe Tetzis de i-a dat o poliţă pentru leafa de vacanţă, pe care a scontat’o. Acest Perin se zice că nu-i Perin : El ar fi pus pe servitorul de la „Turnverem" să arunce un sac in Dunăre — un sac care mirosia foarte rău. Sacul e in Dunăre ; parchetul, care urmăreşte faptul, nu găseşte sacul, nici poate şti ce a fost in sac. Multe versiuni sunt asupra acestui om mistic. Se zice, că era căsătorit afară din ţară ; aici crezuţi, spunând adevârul—incred cei, ce ştiu mai bine minţi şi pt ‘ si np nnnnr S '• şi pe popor. EXPOSIŢIUNI AGR.Rjrt - VDT T ! X, li & CURIOŞI T AŢI Românul constată cu fericire, că scoalele se înmulţesc la noi. Noi zicem: Mai bine puţine şi bune, decăt multe şi rele. Resboilll W. respunde la comunicatul Eforiei spitalelor iu privinţa iregularităţilor cu pădurea Cobia. Prinţul Ghica face rău, că nu vrea să afle adevărul 1 O republică nostimă In republica Boliviei se săvârşesc fapte demne de absolutismul cel mai înapoiat La 25 Iulie, cănd cu celebrarea centenarului lui Bolivar, liberatorul acestui Stat, s’a tăiat urechile unui ziarist care ofensase pe preşedinte. Galaţi 24 iulie 1888. Cănd priveşti la distanţă un oraş, ţi se pare adese-ori o panoramă ; când intri in el, vezi realitatea : nişte strade angliste, a-dese-ori nepavate, pline de colb şi — in loc de edificiele superbe, ce-ţi absorbeau privii ea din depărtare, nişte căsuleţe mai gheboase, de căt ghebele pline de păcate ale celor ce le locuesc. Aşa şi cu Galaţii noştri nenorociţi. Mulţi vin la Galaţi ca la o minune, minune in bogăţie, minune in cultură. Ce de samâgire! Nişte strade infecte şi râu pavate ; iar marii comercianţi, emborii ■ nişte masce pompos zugrăvite, in dosul cărora mai tot-d’auna găseşti, căte un pelili van, care in altă ţară nu putea face nici serviciul de curaţi tor de ghete. Dar nu aceste „fata-morgana" sunt de vină, ci cei ce cred a vedea lucruri reale unde nu sunt, cei ce sau din prostie sau din nepăsare le place a fi amăgiţi şi înşelaţi. V * * Sâ viu lâ fapte. Nişte golani fugiţi din alte ţări iţi fac pe marii comersanţi. Cu ajutorul unor credite imense in ţară şi a fără adună căte-va sute de mii de franci ş’apoi—dispar. O cusâtoreasâ, madame K.... nu mai poate trăi cu „acul . ' deci a deschis anul t.re Membrii cari compun juriul w______ Ialomiţa pentru concursurile agricL "K dustriale ce se vor ţine anul ai ’ aleşi, din partea judeţului, dom Murgeanu, 1. Stânculeanu Crucei Mihăileanu, doctorul P. Degericear stantin Antonescu ; iar din partei rului domnii Costaelie Chiriacesd Bolibea, Marin Ionescu şi Dumiii cari, coutorm legei, fiind confiinn; nister, se publică spre generala f Membrii cari compun juriul es| şi concursurilor agricole şi ind.m neie din judeţul Neamţu, in a; sunt aleşi de judeţ domnii Iordacll Grigore Cozadini, Costache \. And nolache Călino şi Cristea Catoş; partea ministerului colonel Eugeni Enaehe Cantemir, Ioan Ghimiceş stantin lolev, N. Niculescu şi Călin, cari, conform legei, se pu1 generala cunoştinţă. I I y O! 10“ Jll cai jitii tain jtril con Din Districte era numai logodit de astă earnâ. Se mai zice, că pentru fie care cafea, schimba un Napoleon, in aur etc. etc. — Venit din toată lumea, s’a dus in toată lumea ! Onorab. d. prefect de Covurluiu era toane indignat de cele că se petrecuseră iu şcoala Tetzis şi se mira cum s’a tolerat. D-sa susţinea mai acum o lună că ştie ce se petrece incă acolo şi va include acea şcoală. Curios insă, că totul merge până acum de minune ! Asupra onorab. a. prefect Cerkez, mai târziu; aştept sâ am informaţiuni pipăite in bine şi râu, ş’apoi să le cumpănim. Pnrcel-monstru. — In zilelej râmătoare a locuitorului Ivaneea^ diu comuna Filiaşi, judeţul Dolj, I un purcel mort, cu 2 guri şi cu ţi gura de d’asupra alături cu ochii de pâr lungi in chip de mustăţi, de pe el fără pâr ; gura de desubt | de porc, iar cea de d'asupra in câine şi cu colţi mari. Acest purei stru s’a depus spre conservare iu din Filiaşi. *; * * * Pe deputaţii noştri din sesiunea trecută i-aţi cunoscut ; ei v’au făcut adese-oii sâ rideţi. Unul din ei, onorab. d. Fulger care a mâncat statului 30 mii lei, pe cari a fost condamnat a-i restitui, tăr'a fi pedepsit din causâ că s’a prescris termenul, a ajuns primar de Galaţi. Odinioară vizitiu ; acum primar. Ca primar a micşorat lefile tuturor amploiaţilor, apoi a cerut a-i se mări leafa. Consiliul respinge cererea lui. El işi dă di-misia şi se duce acasă. A 2-a zi consiliul i măreşte leafa din 5 la 800 lei. Fulger revine. Alaltă-ieri consiliul retrage mandatul de primar lui „Fulger;" dar „onorabilul" nu vrea sâ ştie de votul consiliului ! Câte d’al-de-astea v’aşi putea spune; dar nu vreau; căci miniştrii noştri nu vreau sa ştie ast-fel de lucruri. Poporul nostru doarme şi i place a fi adormit. Ş’apoi ziarele guvernamentale, cari pot fi crezute, nu spun asemenea lucruri; d-voastre şi eu nu suntem Spânzurat. — In dimineaţa zilei iulie curent, locuitorul Marin Neasi comuna Adameşti, judeţul Teleon găsit spânzurat de grinda bordeiuli: locuia. Causa sinuciderei s’a constaţii fost boala de care suferea. x .!( w ]( împuşcată din greşeală. — lua 27 iulie curent, fiul domnului Costa.1 clescu umblând cu un revolver, m gare de seamă, s’a descărcat in femeii ria Ţiganca, servitoarea domnului I Crupen'ehi din Beteşti, comuna Som deţul Neamţu, râmâind la moment m. Partea ştiinţifică Patologie dinamică (1) VScjurăm în articolul nostru prea circumstanţele cari fac, ca curenta! asmatic să ia linia diagonală, *5 bine să parcure o curbă, lăsând W ţârile intermediare. Locurile situate jos producând fl tat curenţii ascensionali din peraturel ridicate şi a vaporisii F* ijf .1 ■■ P fc 1 li nd « 1 4 p>. fk- (1) Vezi Timpul No. 163. FOILETON UN DON JUAN POCĂIT i. Cererea ’u căsătorie (Urmare) III Toaleta lui Montevrnin Sunt ceasurile nouă dimineaţa ; ne găsim la Montevrain, intr’una din casele cele mai frumoase din cuar-tierul Broda. — Vii prea de dimineaţă, zise servitorul unei persoane pe care o introduse in anticameră ; domnul nu s’a sculat ăncă. — Voi aştepta, domnule Dominic. — Fii bun de şezi, dragă domnule Darius. Ei bine ! ce mai nou ? — Ce să fiă ? Pretutindeni nu e vorba decăt de noul meu model de furori. Am căpătat chiar titlul de coafor al mai multor capete ilustre. — A capetelor pleşuve ai voit poate să zici. Clopoţelul ckiămâ pe Dominic la uşă : — Intră, d-le Flegeton, zise el noului sosit; ce ne aduci ? — Ce s’aduc ? Legăturica mea, d-le Dominic, adăverata cutie a lui Pandor, conţinând taina frumuseţei şi a reintinerirei. Am întrecut pre-tenţiunile fabuloasei fontăni Jouvence. Prin procedeurile mele, nu mai este bătrâneţe, rămâi tot la 20 ani. — Atunci nu mai e cu putinţă să ajungi vârsta cuminţiei. — Aduc d-lui Montevrain o nouă dantură ce funcţionează fără legături şi fără cârlige; cu dânsa s’ar putea rupe drugi de fier. — S’ar putea manca şi papă( 1) ? intrebâ coaforul capetelor ilustre. — Domnule, s’ar putea mânca şi granit, daca granitul ar li o hrană priitoare stomacului omenesc. Afară d’asta, resorturile mişcăndu-se de si- „ v . .. „ I (1) Un fel fle mâncare, făcută cu lapte coaiură, o invenţtune a mea. Face Işi taina, ■ • • • ce se dă copiilor mici ca hrană ne, dă omului o înlesnire, o graţie tul vestei sale roşie, se duse la chiă- foarte mare la vorbire. Nu trebue să se căznească cineva spre a deschide gura: falca mea e mai bună ca cea naturală. — Spre a deschide gura nu zic ba ; dar spre a o inchide ! ah ! ah 1 făcu coaforul ; am văzut eu una diu fălcile d-tale ! sărmanul chreştin re-mănea totdauna cu gura deschisă : semăna cu o cutie pentru scrisori. Clopoţelul auzindu-se diu nou, Dominic deschise uşa unui al treilea om. — Ah 1 iată-te d-le Maigret! Ai fost ieri dimineaţă aşteptat. — Centura nu era gata şi nu puteam să viu fără ca. — D. Montevrain deduse întâlnire prietenilor săi la pădurea Bu-loniei, şi a plecat tare supărat pe d ta. — înţeleg pentru ce : prinţul de Oharimcey, care este mai subţire do căt d sa, nu poate călări fără centură. Sgomotul unui timbru iiilrorupse această interesantă convorbire din anticameră. Dominic, cu măturică la subţioară, cu şorţul dinainte, pc dedesub- marea stăpânului. Apartamentul lui Montevrain arăta bogăţia, dar o bogăţia de bun gust. Nimic imprumutat, nimic de prisos ; un lux de decoraţiune dănd pe faţă pe omul de lume, pe omul care ţine să urmeze modele in toate lucrurile, si care nu se opreşte de nici ocon-sideraţiune de economie. Se putea găsi acolo o bibliotecă bogată, colecţiuni de obiecte rare: medalii, tablouri, arme şi o lume ’n-treagă de fel de fel de lucruri, cumpărate după chieful zilei. De la ăntSia ochire ensă, se putea vedea că proprietarul acestor bogăţii nu ora nici vreun savant colecţionar, mei vreun artist, nici vreun iubitor dex cărţi. Daca cărţile din bibliotecă erau bogat legate, se observa, oxa-minăndu-le. că afară de câteva, cele lai te nu au fost deschise. Colecţiunile erau necomplecte sau orânduite fără pricepere, şi printre tablouri, un cunoscător ar ti descoperit foarte multe pânze apocrife figurând drept opere de maestru Se părea că din fantezie. din o fantezie trândavă şi plictisită, au fost cumpărate acele uimi- ri id. curi preţioase. Şi aşa şi era Destul de avut spre a nu’ş| lia ceva, Montevrain cumpăra ti era la modă d'a se cumpăra, gust, nici pentru vre-o plăcer mă, ci numai spre a l avea, găti zidurile sau a mobila sale, spre a se 'mpoţona inoţ satirilor săi. Dealiminteri nu şedea dec acasă; viaţa lui era, ca sil astfel, exterioară. El dejuna şi zia de obiepiu in târg; cea lai te a zilei o petrecea la preuj la manej, la sala de arme teatru. Astă viaţă de om ncoeiiţl cu toate astea din cele mai Odată eşit din casă, Montei ducea pretutindeni. In aceea intălnea cineva in două zeci-cănd călare, cănd in trăsuri pe jos, singur sau insoţit J| de ambele sexe, tot-daun; vorbind tare, ou chipul arai ciuşca’n mână sau ţigara'n A" (Va uf Trad. de lleiuroc \ timpul: i tr ,u SC aerul învecinat; acestăj miş-■ spiraţiune comunicându-se în ■sld din strat în strat, curentul des se va dirigea silit mal mult nle de jos, sau îu prejma lor, de locurile înalte. miasmatic o dată recăzut, va fi nou de vaporii de apă într’o raţiune, prin mijlocul căreia, se Iporta in alte locuri situate tot mî; ast-lel, din conac în conac ®> sepeimite comparaţia — aerul pote face invertiturl imense ii se usâză, sau se risipesce în ■:nl miasmatic parcură în modul a-QDe cari încep, în locul unde cu il luat nascere, cari au puntul 'n; „ în locul unde vapori răciţi >e pi jîi cari finesc acolo, unde aerul < noîî pe păment. t-i nu esle numai condiţiunile to-ifi cari determin direcţiunea curul :estiune ; mişcarea de rotaţiune •a-tulul şi chiar direcţiunea ven-intribue într’un mod constant. es|Eoncurs de influinţe constante şi este, care impune migraţiuni-iil miasmatic un ordiu constant, 1 esclude 6re-carl abateri, ca iturale ale unor circumstanţe tim- m ie ■e §rl e !: o ! S de ur >ra i t ■ ă ■ lip cii'' ii e c ipf pa raţ ac % ren me ui < npe .en spre pildă, aerul miasmatic a-sndinţă constantă către locurile bte cu t/ite astea să recaijă pe lte; însă, nu se vor opri mult virtutea excedentului greutăţel tcifice, va tinde continuu a de--£ thahvegurl, sâu spre locurile nea epidemiile de infecţiune, cu debitarea lor de preferinţă în lo-ate jos, pot ajunge la înălţimi le, afară numai, dacă aceste nu trec limitele, ce pot atinge ;ne văilor. z astea epidemiile locurilor înal-elungesc mal puţin, ca cele din ud se Înţelege ori ce concurs instanţelor particulare, care ar mtingentul aerului miasmatic. u ulă, concentraţiunea aerului mias curentului descendent diminuă direct, cu spaţiurile atmosfe-urse şi cu timpul care a durat ea. np vaporisaţiuuea este forte in-îişcarea ascensională este §quasi-ilară — şi plecând — refrige-vaporilor este forte bruscă, cu-icendent va atinge pămentul prea e locul, unde a luat nascere, şi puţin din concentraţiunea sa K.mdbă, va produce de sigur o epide-fo : intensă. ntra, decă vaporisaţiunea est e curba parcursă este forte lungă va fi dusă îutr’un loc depărtat f nai puţin fatală; — în plus, cu :a i câştiga în extensiune, cu atât en din intensitatea sa. :ci 3 de la aceste principii, ar tre-e distingă 2 genuri de epidemii: 'r indigene, numite endemiî, cari nj aprope de locul care produce smatic şi cari sunt forte întinse, p Hunii comunicate în depărtare, mal «" , I ar m ci et iu :nse, şi cari se pot numi epi-regrine. de propagaţiunea în_ depărtare a ir, prin mijlocul vaporisaţiunel şi e mal mult sau mal puţin lungi, le miasmatice se propagă aseme-ipropiere în apropiere, miasmatic privat de vapo. ii de :ă recoborât la suprafaţa pămen-dirigeză — dupe cum ’l vS/2 kilog. 2. In toate alergările, afară de Premiu rile de Toamna, Mare Premiu, al Societăţi de încurajare şi Steeple-Chase, caii incâ-licaţi de băieţi de grajd in serviciul gra-durilor romăne cel puţin de la 1 Ianuarie 1883, vor primi o descărcare de 3 kilg. 3. Ori-ce inscriere neinsoţitâ de preţul intrărei este nulă. Intrările şi retragerile sunt ale fondului curselor. 4. Termenul de inscriere in zilele fixate se incheiâ la 12 ore din zi. 5. Toate inscrierile se primesc la Secretariatul Jocky-Clubului-Român, 100 cale Victoriei. AYIS proprietarilor şi arendaşilor de moşii: Un vechiu şi special administrator de moşie doreşte a se angaja la o moşie mai mare; , garanţie mora-'ă şi materială. “ A se adresa Jahotel „Bulgaria . 11. Piemiul de Consolaţiune, pentru armăsari şi iepe de pur sănge, din toate ţările, de la 3 ani in sus. Greutate 3 a. 57 kilg., 4 a. 63 şi jum. kilg., 5 a. 65 kilg., 6 a. şi mai in sns 65 şi jum. kilg. — Calul care in 1883 va fi căştigat un premiu in valoare de 2500 lei, ia o supragreutate de 2 kilg., două asemenea premii sau unul de 5000 lei 4 kilg ; mai multe asemenpa premii sau unul de 7500 lei, 6 kilg. — Calul care a alergat in 1883 fără a câştiga primeşte o descărcare de 2 şi jum. kilg. Intrarea 75 Iei.—înscrierea pănă & 22 Sept., cu indoită intrare pănă tt 7 Oct.—Distanţă 2500 metri. DE ARENDAT neşti, Călineşti şi Scrioji, proprietăţi ale Epitropiei Stărei Vlădichi Ierapo-eos. Licitaţia se va ţine in ziua de 9 august viitor ore 2 p. m., in casele d-lui Gr. C. Şuţu, vis a vis de Col-ţea, in Bucureşti. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eiua de 30 iulie 1883. 5olo Renta AmortiBibila. . , 5'>|o Renta Română Perpetuă ’ 6"|0 Obligaţiuni de stat. . . ’ 6o|o Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o , Monicipale .... 10 tr. , Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7ojo ., Scrisuri Rurale.. . . 5o|o Scrisuri fonciare urbane 6oio > » . 7°l° » > , Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Bâncei Naţionale Române 2501 > Soc. cred. mob, rom. 250 1. > , Rom. de construcţii 5001. de Asig. Dacia-Rom 800 1. ► Raţionale 200 I. > > i > » Diverse Aur contra argint. > » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriaca. Mărci germane. . . . Bancnote fraucese. . Uump. 9Si/4 91'/t 98iU 102- 831/j 230- kO'l» 101*1* 8V/t 97 iu 10U/4 311880 208— 495885— 230- 93«/ 92 V, 98SU 1021/, 84285901/, 1021/ 8?s, 978, lOlal 83 J 1890 209500 390235- 2.802.8 i-2 131.25100'/, timpul CE» MAI BUN» SI CE» MAI tFTINA DIN VALORILE DE LOZURI Ilara loz de AII.OOO Hor»" * 1 lulll-L^ faTto do r.O.OOO »°""ria I Not- |lSi^ lin, loz de ÎÎO.OOO li^la I JIiu'o lozde^lO!^ i„, irâ fc 50.000 II"""1 |a I ‘Nll':JLîii \\ DUI + SOCIETATEA CRUCEI ROŞIE UNGARE Sub patronajul Maj. Lor imperatul şi nuper;'» teasa Austriei. 1 *«» nu trei u ngi Fiecare obligaţie originala ce cala sa si un minier fons «’ilcrnbil tic căştlgur mm mici. IMipă primul vârsăme.u torttc totalitatea «âştiguri I or - Lămuriri detaliate se u * ' Vienni! (Autridw). A se trimit* bilete du banca, mandate sau timbre poştale la df ‘ Rugftm pe public sa nu confunde aceste obligaţiuni cu ^1,.. i,ut 8„i.t oprite de lege. Cu obligaţiunile nu riscă cineva a şi l loterie din nr- OtMMBiaMttilMGiSLUaCS- . -V^nfe! paMKHBWMI»»""1! CEA MAI BUNA HAR] IE IGIENICA UE IIG, t ş r t „DOROBANŢUL, LES DERNIERES CARTOUCEIES ŞI LTNDfiPENDANCE DE LA ROUMANIE ‘ FABRICAT FRANCEZ UE .. •: ţur Fraţii BRAUNSTEIN FABRICANŢI IN PARIS BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINATATE Această hârtie analisată de cătră d. doctor Bernalh directorul labo-vatoru'ui chimic al Eforiei Spitalelor civile şi al facultâţei dc medicină din Bucureşti, s’a costatat ca cea mai bună in ţoale privinţele dintre toate hârtiile de ţigară ce se importă in toară. deoarece insuseşte toate proprietăţile unei hertii de ţigară ireproşabile, fiind cu desăvârşire lipsită de ţesătura animală, cum şi de substanţe lignose şi fabricată numai din aţă. A se feri de contrafacere. Numai atunci sunt veritabile, cănd fiecare toiţâ posedă firma noastră şi pe scoarţă semnătura noastră Fraţii Bramnsiem, Paris sau Braimsi ein Ireres Paris. i«n ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE R I C O R D ^ FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adâogate pe lângă ac-liunea antiblenoragicâ de Copahu. Ele nu obosescu stomalnil şi nu provocă nici diaree nici greţâ ; constit\*escu medicamentul prin escelcnţâ in tratarea boleloi contagiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi cui ze rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul 1NJECŢIUNU RICORD tonice şi astringente, este miŞiloco.l infailibil de a consolida vindecarea şi de a evita jntercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV R I C O R R FAVROT Acest sirop este neăpart pentru a vin deca cu deseverşire maladielo pelei şi pentru a sfirşi ue a curaţi săngelo după un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tute j accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. Publicul, trebuc a lepăda, ca contra facere periculoşi tote medicamentele hj RICORD. care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. 'f liEPOSIi O flENERAL.— F1 Fanrot, 102, strada Richclieu, in Paris : In ţj lassi/, Rarnnilx, Fonia; Hucurexc.'i, Rixxdorfcr, Zurncr, Theil; Galatz, Tatu- xrschi. Marino Fu: tonicii; Uraila, Pctxalix, Faufmes; Crajova, F. Polii; PI ' P, Frfiullrr ; llarlad. Hridlner, şi in hile farmaciile. BALSAMUL DE MESTEACĂN ai i > i .!•:> Simplu numai incul vtgftal, rarr cnr^e din mevtMlc&n clnd trunclndl Ini i • jM-rfor»a?.;», *nt»* d«» cilul ţinfoniriiirta In minte, Uliul Uni mijfdcele c6le mai prntru infruinil'ieţarea chiiU iiină ttceit suc tr prepari eliimicf|te in un b*l»nm, atunci '|i rotiţă proprietăţii* sal»* ;i ui • «unt admirabiV. DftC4 w «palii faţa *au alt penet al corpului Atunci pinii dimineaţa »* desfac ’ mici fragmente «1** epiderm, râm&nlnd peleu alba frutn6«& ţi frtgodft. irp»t baUam îndepărtez.’» rreţrturiln ţi Semnele dt t&ruat du ml finionomio orUs, Sieretker, WAting, Schmcttau, — In Onlnfi: tn I’Aar jiiciti St» Gheorge a ddm Marino Curtorici tu la l’ltarmana tlomnrnscâ a d~lui Hatul 1 nrt *ri# /n (Vmo»*u j Aug. llcberling. In Slatina I Yfîntrr Pharmacist» In l’tturgin Under Yharmacitl*— In Yloftli’. S, ScAmettuu *t G. Sigmund Yhartnacmci, - Ir» )lu:m M. ll,Wyrr Pfiurmiicilt. — In Ilnhla : O■ Cnuffmt*, {. m Focfani : M f . Hrmrr. DiiLA 10 MĂRCI l'KNTHl O FEREASTRA. I* JC W I> !<: T, K ,1,. Lctisoarp foarto subţiri de lemn, exemţilare foarte frunioul dela fi mărci pentru o fereastră. o o V O H ])entru masă din beţişoare foarte subţiri de lemn. cu duzina dela l.oO mărci. 31 a s i :v I: de beţişoare foarte subţiri dc lemn pentru întorsul tigaretelw cu grossa (12 duzini) mărci ? şi 20. SE (IAUT A REPRESENT AN ŢI IN TOATE ORĂŞEL llHmburg-Uerliiier Jalouise-Fabrik CASA PRINCIPALA BERLIN S. 0. WASSERGASSE lS-a VINdeG.ŞEGUIN Să'ise-deei de annil do IsbSndS au demonstrat netăgăduita efllcauitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fia ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chhrosă, anemii, perderea poftei dc mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nev ros», etc.; tiă ca antipe-riodic, pentru n Uiia frigurile şi impedeci intorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vârstă seu de bolă. LESDEDR l-ace sa dispară pistruele, impodecă sbărciturilc, albesce jt indulcesce pelea. GASTELLIER, Parfumeur - Chimiste I 47, rue de la Chaussee-d’Anti" PARIS £ Şl l,.-\ TOŢI PARFUMORI ŞI COIFORI § r pentru a st piui de ori-ce contrafacere, o eiige marca Fabricei de mai iui = 0 9 0 4 O • O S O •"■O LHEBTUB ATELIFR DE PH0T0GKAPH1E Str Ştirley- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevezut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’aavut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de aceasta artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele deposatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană ia A|p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de venzare. Par la presente j'ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’aprâs le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tont neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres (in. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assureda racilement de la pelection de mon atelier. — On se charge de tonte espece de travail cnncernant cel art, comuie : reproduction, travaux îi l’etat nalurol etc. — On pen-poser tous Ies jours. que le t.euips soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jns-qu'â 4 heures apres midi. DA l^lPDIi/ ''liinirg-denl.isl.. Tâ-. A I\IDnll\. mădueşte dinţii hnl-navi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, dupfi cele mai bune sisteme ; fabriceazâ şi pune dinţi minerali in-tocmai ca dinţii naturali. D. Eibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiâmat. Bucureşti. — Strada Ştirbey-Yodâ Nn. 9. lături cu grădina Uuion-Suisse. IN RÂIE LUNARE St1 vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite tuli sistem american eu întreaga placa de metal, sc prnrujţw piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate* vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie. note de piano fi" bucăţi, ee gâaeşte in tot-d’a-una unP acordeur şi facteur dc piano. on „LA CÂVALERU u c\^-cNDOl£Kxio^— —src-c PRIMA CASA de CONFIENTA inTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2, Coiful Slradei Şelari şi Covaci No. Pentru sesiunii de \ aiâ ani primit din propriu noastră fa®i tiniie din Kuropii un inmns asortiment de l'oslnuie