LVI TA 30 IULIE 1883 LBiAMENTELE Aândeci pe detractori i noştri : itl de principie aţi lăcut cu îrfijşteanu [cu„advocatul lui Mai,“ va deşelot in bătăi, la 1869, cu băta lui popa Taclie electorală ; cu acela despre ■l interpreta vorbele cu căre re-Lâzârescu 1 a intimpinat in prumutului lotiriei: d-ta stai n buzunar, ect.; cu autorul *i Rabinache din Screnciobul a principie, zicem, ap lăcut cu icesta când i’aţi insârcinat a vâ îsţine raportul in Senat pen-litatea d-lui C A Rosetti ? s principie aţi făcut cu beizadea ■ca căruia ii treceaţi altă dată .vrele ţăranilor ingropaţi in bali-Vaeăreşti; cu tovarăşul,—cum - al Hamalului, Ţicului, Giarn-acela care v’a refusat testimo-c de in cestiunea banilor ce v’a itru ziua, dupe voi de „salvare" „doliu naţional," de lallFe-acela in fine pe care, relativ la il tămeiaţi in Românul cu unele -v nu / k 1 ihcl in vţi -TU •» 1 Cî .e 4 pi .Prin spoliaţiunea Pietrei-ars", Osoiul „lui Vodă Cuza, a roma* abia un biet os „cior, pe lângă Osoiul-Ciolan al principelui .Caro!, in „complicitate cu beizadea Mi--ticâ," organizatorul bandelor de la şapte .nuci ?* Alianţă de principie cu d. Vasile Boeres-cu, cu .baronul Kessro-Krăiesc", care iu timpul ministerului da o lună do sub Vo-dâ-Cuza vO spiona şi vc trăda; cu „ucigaşul“ căruia ii daţi de măncat creieri şi de băut sângele copiilor ucişi in Craiova la 7 şi 8 Noembre 1862 ; cu directorul oficioasei Prrssa care, la 1879, nu vi scotea din Ho edeli şi Noblingi regicizi din România şi de uşori, nebuni, lipsiţi de ori-ce noţiune de inteligentă şi de patriotism ? Alianţă de principie cu d. Mavrogheni căruia i treceaţi la eoci leală 50,000 de galbeni din timpul reposatului Grigorie tlhiea al Moldovei; 600,000 franci .greşala Scheyer alţi 600,000 cu cari l’a mituit R-gia Monopolului tutunurilor prin d-nu Hertz, alţii pentru băuturile spirtoase şi alţii de la împrumutul Oppenheim ? Alianţă de principie cu d. P. I*. Carp. cu cel ce v’a denunţat străiuilor la 1867 ca orgauişatori ni bandelor bulgare pe pământul românesc! ; cu cel ce vâ acusa că aţi i-necat Ovreii in Dunăre ; cn cel ce vâ stigmatiza ca agitatori pentru invierei Daciei, adică pentru alipirea la corpul României actu.ili a Transilvaniei, Banatului, Temişon-rei şi Bucovinei ? Căci, după d. Carp, actualului ropresin tonte al d-lui Rosetto-Bra-tianu iu imperiul ce ţine in robie provin-ciele enumerate mai sus. aspiraţiunile de telul acesta sunt aspiratiuni pe atăt de nedrepte pe căt de smintite! Şi ca să nu ni se zică că iuaintâm ceva fără probe, iată cum se exprima d. Carp in „Le pava rouraain" de la 16 — 28 Xoem-bro 1867 : „Dacă s’ar considera intinderca limbei „şi elementul etnografic roman, ar tre-„bui sa lărgim ideoa ce obicinuit cine-va „'şi face de densele, căci limba românească se vorbeşte de un mare nurner „de Români ce locuesc in Transilvania, „Bucovina. Temişoara şi in Macedonia. „Vom reveni mai târziu asupra acestei „cestiuni. Scopul nostru asta-zi este. a ne o • „cupa uuicamente de „România aşa precum „asist* iu virtute* tractatelor," şi aşa. dacă „voim sa vorbim adevărul, „precum a eon-„stituit-o natura, circumscriind’o in nişte „limite determinate cu perfecţiune". Acesta vâ este d. Carp a cărui numire de represintnnte la Viena credem că treime să li umplut de bucurie inunde fraţilor noştri du peste Carpaţi, avend in vedere principiale ce profesează I Las&nd’ul clisă la o parte, sa trecem înainte. Alianţă de principie aţi făcut cu d. Cre-ţulescu, căruia viaţa intreagâ l-aţi amârit-o cu crucea do la Leurdeni in spinare şi cu incriminări pe cari pana noastră să relusâ d’a le mai reproduce ? Şi in sfârşit : Alianţă de principie cn părintele Calinic Miclescu, mitropolitul primat, actuala columnă puternică a partidului despre care scriaţi la 1867 .Criminalul de la 8 aprilie, omul beat „de pasiuni lumeşti, pătatul de sângele po-„porului, orbitul de mânia, sdrentuitul de „furia luptei etc. etc... !* Alianţe de principie făeut-ati cil unii ca aceşti domni când v'aţi dat mănacn dânşii? Xn credem, căci, — al ară de nurca a-chiaitiuno tocita acum in persoanv d-lui Borş. care. singură poate, să fie resultatul unor adAnci convicţiuni patriotice, — toate celc-lalte opiniunea publică inferăndu-lo, Ie designează ca resultato din servilism şi din spiritul de câştig du ori-unde şi cu ori-ce preţ. . . Hi bine, când relo-l-alte partide prin cârtirea do şapte ani d'a rândul a partidului advers, avu fericirea a se cur*ti dc a tât ea lepre câ furi primite cu braţe des china de semenii lor oficiali şi oficioşi, şi cirul suferinţele se aud scrâşnind de la o margine la alta a ţârei, ar ii fost o crimă capitală din partea celor po cari nici de-coraţiunile, nici ipoteearelo, nici ambasadele, nici doojoniele, nici linguşirile, nu 'i a putut şi nu ’i poate corumpo. de a nu 'şi da m&na trăieşte pentru salvarea mamei co-eomune din gliiarele luzilor vânzători şi ' andalilor jeluitori ce de şapte nui vând, schingiui esc, jefuesc Iară frică de Dumnezeu, fără temere de control. Eală ce a motivat *lian(a uoaatr* cu conservatorii păstrăndu-ne şi unii şi aRii principiale şi individualitatea. estă ce a motivat şi coalitiuuea d-voastre cu dd. enumeraţi mai sus, contopindu-vâ cil toţii opiui-unile extreme ce aveeti unii pentru alţii in lata sprijinului reciproc pentru împărţire de câştiguri reciproce. Sfârşind aci azi, stotuim pe Românul a şi ţine codiţele tot in marginale iu cari s'a pus şi el ; in denunţarea nu a hoţilor din \lâsii cari trebuesc cu ori ce preţ cruţaţi. „ca fii ai noslrii, ca sânge din sângele nostru.“ ci n borfaşilor din cătunele cari pot fi scăpaţi, in tot caşul, prin ordonanţe do neuniiărire. In alt chip, atingând coarde ca cele eu coalifiunilt, cum vedeţi, ori-ce esplicaţiuni numai ia avantajul marelui partid nu pot voni. Ceea ce credem noi că ar trebui mai lămurit este că. Conservatorii ca şi Liberalii sinceri, sau grupe de ori-caro nuanţe politice, erau cliiă-mati şi împinşi la unire şi acţiuuo comuna in contra guvernului roşu, pentru câ. independent dc principiele Nimeni. Cei mai mulţi pâna-ri lucrează in mod primitiv, murdar, prin nişte bâetoi despoiaţi. Aceşti domni fabricanţi de pâne se îmbogăţesc repede, se plimbă la şosea in carele elegaute, iar consumatorii dau bani bum pe marfă proasto Negreşit câ sunt eacepţiuni. dar puţine. — Se plânge lumea câ funcţionarii primăriei nu vor sa observe cel puţin, ca greutatea panel să fie cea prescrisă. Aşa e la noi Hi Ce sâ zicem de băuturile spirtoase ? Bulin *e va găsi in Bucureşti lucru nefalsificat Otrava goală. Suntem foarte curioşi să vedem ce va fac o eomisiunea însărcinata cu examinarea băuturilor de prin cArşme. * Cum so mătură stradele in capital* ? Cum se adun* gunoiul ? Toţi râd, toţi se iuipedicâ de guuoae, înghit hi praf, insa cetăţenii tac. A 1 altfel s’ar purta ei, mai ales cei roşii, daca ar fi conservatorii la putere ! Atunci demagogii ar tace revoluţie pentru ori-ce moft! Nu e fân sau iarba ce se mătură pe st rade, ci praf. Acesta nu poate li adunat fara a l stropi mai antoiu. La noi ins* nu »■> face ca la alta lume. ci se anine* praful io ochii oamenilor. Aşa o in toate. Noaptea măturătorii ridică nori de praf; ziua vin căruţaşii şi cu lopeţile vântură ce mai găsesc grămădit ; nori de praf intră prin le-restrile oamenilor, prin prăvălii, iu Lipscani ca şi in Dealu Spirii. in Un contribuabil scrie următoarele „Bes-boiului * „Prezicerea d-v. relativă la podu ce trece pesto vechia albie a Dâmboviţi, pe strada Br&nooveanu. s’a realizat deja, podu este gâurii ust fel iu cât e periculoasa trecerea nu numai pentru animale, dar chiar şi pentru oameni. Dac* aş fli că s’ar iutâm-pla vre unui animal de ra»A de la Primărie sâşi Irftngă picioru, nu 'mi-aş fi dat Osteneala a vâ face cunoscut aceasta; dar, temăndu-mO ca să nu »e întâmple aceasta vre unui biet contribuabil copleşit de povara birurilor fi para-birurilor, am crezut câ este bine sâ vi Înştiinţez, sperând ca veţi bino-voi a atrage at nţiunea lunii co treeo poşte acel aiurisit pod * « Un duel cu pistolul a avut loc ieri di-uiineaţa intre d-ui Gr. Ventura redactor al ziarului „îndop, roumain»,* şiG. Steri-ade, redactor sl ziarului .Gazetto de Kou-mauie.* TIMP U LuJ Descarc,'indu-se armele, ambi adversari au rfimas neatinşi şi martori porira lupta, declarând onoarea satisfăcută. * De astăzi 29 Iulie (10 August curent stil nou) intra in vigoare suplimentul III, ia partea I a tarifului local la caile ferate romane. Acest supliment cuprinde: I. Coplectarea şi modificarea mai multor disposiţiuni tarifare. II. Complectarea şi modificarea clasi-fiearei mărfurilor. * S’a aprobat regulamentul pentru conservarea edificiilor din judeţul Tecuci. * S’a redus pedeapsa soldatului condamnat Burlac Dumitru Marin, din regimentul călăraşi permanent, de la un an inchisoare corecţionale, la şease luni inchisoare. inserat scrisoarea sa deschisă. den-o ca Inserţiunc orcărui nit ziar. Poliţia din Caracal S’a disolvat consiliul comunei Bătrâneşti din judeţul Ialomiţa. rurale Domnu Iosef T. Oroveanu s’a confirmat primar al comunei urbane Ramnicu-Sarat, in lecui domnului Toma Bagdat revocat, şi domnu I. N. Găgiulescu ajutor, in locul domnului I. Cariadi, demisionat. * Alt inconvenient: De ce domnii corner sauţi impedecă circulaţia, angustează stra' dele şi trotoarele, ce sunt deja prea angliste ? Cred oare că este in interesul dumnealor ? Se inşalâ, intocmai ca şi aceia, cari trag pe muşterii de mânecă in prăvălie Prin alte oraşe civilisate comersanţii lucrează sau cetesc ceva in prăvăliile lor, aşteptând să intre cine pofteşte, iar nu perde timpul stând in calea trecătorilor pe stradă, nici işi pun marfa in uliţă, in drumu oamenilor şi expusă prafului sau ploii. Nu numai in alte st rade din capitală, dar şi in Lipscani, la tot pasul se impedecă lumea de marfa expusă pe trotoarele cele ân-guste. Să nu se creadă, că ast-fel se atrag muşterii! Crucea de cavaler al ordinului „Coroana României" sa conferit domnului I. Bănescu revisor scelar la Constanţa, care a contribuit foarte mult la adunarea antichităţilor din Dobrogea. De câtâ-va vreme stradele Capitalei sunt străbătute de fel de fel de cerşetori. Mai nu treci colţ de stradă fără ca vr« unul sau mai mulţi „meseriaşi" de asemenea soiu—căci cerşetoria a ajuns o meserie — se nu ’i vezi bocindu-se şi reclamând mila trecătorilor. Dupe câte ştim, există regulamente care opresc umblarea pe strade a cerşetorilor, şi cu drept cuvânt. Sunt, in-tr’adever, mulţi dintre ei care merită caritatea semenilor lor; neputincioşi la lucru, ei nu ’şi pot agonisi traiul de cât cu ajutorul celor mai nenorociţi de căt ei. Dar pe lengâ aceştia, câţi pungaşi, câţi înşelători nu se ascund. Căţi, sânătoşi ca tunul, nu se prefac bolnavi ; căţi orbi, ciungi, şchiopi din cei ce ’i vezi târându-se prin praful de pe strade, nu sunt mai sdraveni de muncă, de cât toţi trecătorii de la cari cer mila ! Ast-fel, după cum spune „Renaşterea," zile1 e trecute, pe strada Smărdan, doi copii in etate ca de 14 aui steteau ingemi-cliiaţi pe trotuar. Ei aveau feţele abătute şi cu o privire stinsă se uitau la trecători. Suntem „şchiopi!" ziceau ei; ajutaţi-ne cu căt v6 va lăsa inima. Un domn se dă jos dintr’o trăsură şi vo-eşte se intre in o prăvălie : „şchiopii" se tărăsc ingenunche pene lângă acel domn şi insă ce ne'surprinde 11 ,raS de hain!l- Bietlli om< speriatr, se uita fluenţi ni , înapoi şi vezu pe acei doi băeţi intinzend Privitor la poliţaiul din Caracal, despre care se zicea cil este revocat, mai primim următoarele şiruri: Sub actualul poliţaiu Teodorian, care face ruşine, şi oraşuilui, şi acelora sub care funcţionează, se comit laptele cele mai oribile, cele mai deplorabile, căci dăusu c-bicinuit a şedea prin cafenele, la „Masa Verde", puţin ’i pasă de datoriile sale -Ca probă evidentă este şi următorul fapt. Patru Zmarandache din Caracâl, la JO Iulie curent, in timpul nopţei, de către agenţii d-Iui „Theodorian papă bani" a fost prin forţă dus in cazarma pompierilor, şi bătut aşa de crâncen in faţa muzicanţilor primării, in căt astâ-zi zace pe patul mor-ţei. — Faptul s’a constatat de d-nu procuror Strelicescu şi de doctor, cei cari au găsit pe pacient zâcănd scăldat in sânge, pentru care barbarie, de către socia pacientului a şi reclamat telegrafic d-lui Ministru. Nu ştim ce resultat va fi luat ancbe'a d-Iui procuror, tot insă este câ autorii funcţionează incă. in , asupra probelor ce sunt centrale. j mana sPre cer6nd Pomana‘ Maniat Acesta şi multe altele, este tristul resul- ridi(1a ,)ast01inI 9'- CrecM' ea a lovit- aa tat al poliţii d-lui „Papă bani", şi dacă a sang^rat poate pe bieţii nenorociţi şchiopi ne-am da osteneala de a enumera faptele ( dar de unde................ de 0 data «şchiopii ‘ poliţii din Caracâl, ne ar trebui coaie in-tregi — Voiţi probe ? Trăsnet. — In noaptea de 11—12 Iulie a trăsnit o cârstaţă de grâu a locuito rului Petru Bodara din comuna Seaca, judeţul Dolj, din care causă a şi ars eu desăvârşire. ACTE OFICIALE UN RESPUNS D. B. Pisone, inginerul hotarnic al E loriei spitalelor, s’a crezut in drept a ne cere publicarea unei scrisori deschise, ca intâmpinare la articolul intitulat Pădurea Cobia şi reprodus de noi după ziarul Rss-boiul. Acea scrisoare nu este ensâ adresată nici noâ, nici ziarului Baboiului, ci d-lui inginer Romniceanu, cu care serfifueştede oare cari ranchiune, ce asistă intre d-lor. —Pe noi, precum şi pe public, neprivin-du-ne câtuşi de puţin afacerile dumnealor personale, ci neregulariiăţile ce s’au imputat d-lui B. Pisone, asupra cărora am dori să se fică lumină,—nu ne credem indato-raţi a’i publica respunsul, deschizând coloanele ziarului certelor dumnealor. Dar daca doreşte a’şi vedea cu orce preţ FOILETON UN DON JUAN POCĂIT Pe lângă cele ce esistă, n’aveţi decât să mergeţi in sala poliţii, şi veţi vedea pe martorul „Vănâ-de bou" atârnat in cui ca in timpul inquisiţii, care de şi n’are gură, dar este destul de eloquent pentru a acu-sa pe mânuitorii lui. Pentru ultima oară intrebăm pe onorabilul domn prefect Caloteanu, n’are de gănd oare să ne scape de infecta poliţie a oraşului? Nu este destul d-sale informaţiunile şi probele ce a putut culege până astăzi? Voeşte oare altele mai palpabile? Ei bine! incunoştiiuţăm pe d-nu prefect căruia până acum ’i păstrăm toată stima, că posedăm acte care au putea aduce diu nou la bana justiţii pe d-nu Theodorian şi parte din agenţii sâi — şi dacă nuraitu şi de astă dată, inpreunâ cu infectu s6u personal va fi protejat de talismauul gaştei, şi denunţările noastre vor rfimâre fără echou, apoi ne vom face datoria pană la finit, dând la lumina in dauna d-lor, actele ce posedăm. Caracâl 26 Iulie 1883. 1 se scoală in picioare şi o iau la fugă. Şi poliţia are ochi, şi nu vede ; ea, care e chiămată a supraveghia pe aceşti nenorociţi, e mai oarbă de cât orbii. Până când această nepăsare ? Naţiunea. X. Din Districte Moarte prin bătae. — In seara zilei de 22 Iulie, locuitorii Matei Bostan şi Ioan Bostan din cătunul Ciocârlia, comuna Scur-teşti, judeţul Buzeu, fiind grav bătuţi de către individul Nieolae Catargu, unul din-tr'finşii anume Matei Bostan a şi încetat din viaţă, iar cel de al doilea se află in agonia morţei ; poliţia judecătorească s’a sesisat de afacere. împuşcat din greşeală. — In zioa de 20 Iulie, pe la orele 12 din zi, doi băeţi numiţi Ilie C. Panfilie şi Gheorghe Naso-eanu, ducându-se la locuitorul C. Potop diu comuna Bociumi, judeţul Iaşi, şi vâzând că in ca*ă era o puşcă a luat’o cel ânteiu, ne ştiind că este încărcată, şi trăgându'i coco şui pe cănd se afla indre^tatâ spre Gh. Nasoeanu, s a descărcat in capul acestuia, care a şi murit. Foc. — In noaptea de 24—25 Iulie curent, a ars baia de apă caldă şi cu abur a comuuitâţei israelite din Craiova, strada Samson, din care a rfimas numai zidurile. Focul a luat de la o lampă ce erea atârnată in salon, a caria dogoare batea in tavanul de blane al băiei, in care nu se a fia nimeni. Consiliu) judeţului Tntova este convocat in sesiune extraordiurâ, peutru zioa de 19 august 1883, spre â se ocupra cu obiectele următoare : a). Să voteze raportarea la budgetul drumurilor pe eserciţiu 1883—1884, a aloca-ţiungi din budgetul eserciţiului 1882—1883, peutru construirea porţiunei de şosea Po-gana-Poliţeni după şoseaoa judeţianâ Bâr-lad-Bacău ; b). Să studieze din nou Gestiunea privitoare la veniturile judeţului, cum şi să voteze rectificările nocesarii a se face in budgetul judeţului pe eserciţiul curent ; c) . Să se pronunţe asupra votului consiliului comunei Bogdana, pentru înfiinţarea unui bâlciu in acea comună. Consiliul judeţului Neamţu este convocat in sesiune extraordinară, pentru ziua do 19 august 1883, spre a se ocupa cu obiectele următoare .a). Să echilibreze şi rectifice budgetul judeţului pentru esereciţiul 1883 — 1884 ; b) Să aleagă pe comisarul prevăzut la art. 15 din legea pentru infiinţarea caselor de credit agricol ; c). Să fixeze numfirul elevilor ce se vor intreţine de judeţ in şcoala de agricultură ce urmează a se infiinţs de către Stat, cum şi să chibzuiascâ mijloacele pentru plata burselor unor asemenea elevi; d) . Să se pronunţe asupra cestiunei privitoare la infiinţarea unei şcoale de meserii. Cererea ’n căsătorie (Urmare) Scrisoarea Scarlat se’ncercâ in zadar d’a căpăta o lămurire asupra acestui refuz ciudat; in zadar Celestina, care nu rămăsese mai puţin mirată, udă cu planşetele ei slabele înăini ale mu-mă-si, căci d-na Bremard rămase tăcută. Se’nspăiraăntft cineva văzănd-o: culcată pe patul său, cu faţa ofilită, ochii stinşi, capul nemişcat, semăna CERŞETORII DIN CAPITALA Suut multe rele de care suferă Bucureştii. In nenumfirate rânduri am atras atenţiunea autorităţilor asupra lor. N’am avut insă mai nici o dată parte de cuvânt; vocea noastră a răsunat in pustii, căci cei mari urechi au şi nu vor se auză. Ne facem cu toate acestea datoria : veghietori neadormiţi, vom semna!a râul, ori unde’l vom vedea. Poate că va veni un timp, cănd urechile se vor destupa. cu o statuă de marmură d’asupra unui morment. Fără tremurătura buzelor şi sgomotul suspinelor inăbu-şite ce ieşiau din pieptu-i, s’ar fi zis că viaţa o părăsise. Daubray venise la d-na Bremard cu faţa strălucitoare şi cu inima plină de bucurie ; şi eşi d’acolo cu fruntea’n jos, trist şi descurajat. Care să li fost pricina unei contraziceri aşa de surprinzătoare de vorbe şi de purtare din partea mumei Celestinei? FI o atribuia unei crize de moarte, din caro causă era şi mai abătut. — Astă fenice nenorocită ăşi por-de mintea, ăşi zicea el; pare că observ chiar semnele unui nebunie. Sermană Celestine: sa; mic nu părea că se ’U1 potriveşte n 11 am dreptul săi viu in ajutor, a-1 dorinţa asa de întuml-v t i «*■ st-r voinţa unei mume bolnave, nu poa- ! asigura, ’iiamte de moarte un s, , te h a mea! Nu e aşa ca am zărit jiu iiiă-si ; el are dostuLl avere/Js7o iubit are consimţiinentul tatăl ECOURI STREINE Catastrofa din Iscliia Un martor ocular scrie următoarele şiruri asupra teribilei catastrofe: „Cată să fi fost cineva la faţa locului, să fi văzut cu ochii acea vale de moarte şi de jale, spre a inţelege, câ şi cel mai indrăsneţ işi perde curajul, şi oricine trebue să recunoască slăbiciunea omenească de a mai da vre un ajutor !.... Icoana de distruc-tiune, ce se înfăţişează visitatomlui, este sdrobitoare. Remăne cineva ca înmărmurit cu mănile in sin. A descrie nu e cu putinţă ! Iţi vine să crezi, că niscai titani, sosiţi peste noapte, au tras aci brasde cu uriaşul lor plug, resturnând case peste case, palate peste palate. Stradele au devenit dealuri; din coline s’au făcut prăpăstii, iar pieţele sunt grămezi de stânci. Toată topografia e intoarsă pe dos, incăt privirea nu mai găseşte nimic, din ceea-ce văzuse odinioară. Unde e biserica ? unde municipalitatea ? posta ? Unde e villa Verdi, Pisani, Sauve ? Unde este oare palatul episcopului, care şi-a găsit moartea sub ruinele lui ? Unde sunt ote- lurile Constanzi, Manzi şi PjCCoj Seminella? Unde sunt băile „Misei* cordia" ? Toate au perit; au intrat; păment şi cu ele alte atâtea case ijl mici. Strada Casamicciola, lungă de 7(#, metri, este numai o grămadă de l dărie sdrobită şi prăfuită. Aci se poal zice cu adevărat: A fu a remas ^pl tră pe peatru ! Şi subt aceste ruif zac mii de morţi, ba poate mulţi viaţa anca, gemând de durerile ri nilor, suferind tormrelc foamei şi si, tei şi ajutor nu le mai poate da meni decât — moartea! Spania Capii insurecţiunii din Badajoz aJ lostdirectorul unei toi republicane, doi locotenenţi şi alţi oficeri. După cui se telegrafiază diu Madrid, insurgenl ţii au fost luat noaptea din pat J prefectul politiei, pe comandantul niil litar şi pe mai mulţi oficeri superiorii Când au fugit, au dus cu ei750,00ljj pesetas din cassa statului şi din cea militară.—Presa spaniolă condamna această mişcare, ce pare a fi fostcu-ţj rat militară, Ungaria In Ungaria toată lumea se mai cupa de ovreii achitaţi iu procesu de la Tisza-Eszlar. Băiatul Moriz lost predat tatălui său. care a plecei, ca daca nud va lasă m 'pace va njţamburg, care a ar.s |a 1S4’> '' "1Ula p0,Hia Apoi oficeru pleca, iar dama in 18U9, se va instala „n 1 remase singlin'1 C;U0va minute, când veni cutu aveft şi mai „ainte : “'l Sergent de politie şi bătl1 I» «?a. Dama ®*r ° cameră spaţioasa din ' 36 aŞ'epla ,a acea,itat eici 0um intră ser-dGa un clavicin ; pedalele f6ntul eamera’ ea lllă 0 sticluţă cu solu-re Prin nişte roate aşezate , d® forfor şi. 0 8oli intreaga. Apoi ala stănga instrumentului. 0rga 111 balcou Şi se aruncă jos din etajul I »«i«/ OctMve, ponţii, armăsari, .;l, «le ori-00 vărsta, de la - am m «'îs. şi do ori-ce provcnin-, ln|i caii sunt do vănzaro non- Iru 4 emiul de Conaolaţiune, pentru armăsari şi iepe de pur sănge, din toate ţările, de la 3 aui in sus. Greutate 3 a. 57 kilg., 4 a. 63 şi jum. Y “ lo“i,ori i ! 1preprSî'roTuiSi S'sS,'! * t*le * * »n-ce di 11 ld la a ai 1 ii, itu UR IM I Premftd de toamnă pentru Rnnăsa-ri şi iepe din toate ţerile, de ori-ce Distanţă 3000 metri vărstă, de ia 3 ani in sus, şi de | oG-ce provenienţă. —învingătorul de Premiul I — 7000 lei ie Petrea a fmtini ;n v6nzare Pentl>u .3,000 lei. daca apar- j Pr>^ H - 1000 lei - . . ţine unui proprietar strein nestabi- p. . u . m comuna Mălini, po- ) jj^ jn Romgnja _______ Gnini j ' 1 muu Mirabeau pentru armăsarii locuitori tot din Ala-ae riul Siretu din comuna reava, a intrat in apă pen-ooii, şi. luaudu’l inainte ,ecat. Xu i s a putut găsi ul. I Iulie curent, o copila, in lui Vasile Gavril Hada-Spatăreşti, comuna Şol-iceava, indata ce a in-n care sa sape lut, s’a ste ea şi a incetat din stabilit in Romănia care. in proveninţă de la 2 ani in sus. — o „-ct- a i cas de, Greutate 2 a. 40 kilo- B a un ei a caştiga, ar fi pus de vănzare pen- 1 jmn |-;io- a o 01- .„„f’rr’ • • îă”ucT uni i ," * 3 I2 k j “ Invl"S;V a câştigat uă sumă de 2000 lei va l k!!| de. oră ce «i'meaza alergarea, Priso- 8000 lei mai sus 8 kilg. ’ S de inA'008&. — Din Brescia se 2lfulie : „Ieri a venit aici itua o damă frumoasă ca sul peste preţul fixat fondului curselor. — Greutatea 3 a 57 kilg., 4 a- 63 şi jum kilg,, 5 a 65 kilg., 6 a. si mai sus 65 şi jum kilg. Intrare 125 iei. — înscriere pănă la 15 Sept. ; cu indoită intrare pănă la 30 Sept. — Distanţa 2500 metri. Premiul I. —2500 lei. Premiul II.— 300 lei. ^Intrare 75 lei.—înscriere pănă ia 15 Sept.: cu indoită intrare pănă ia 22 Sept. — Distanţă 1600 metri. Premiul I — 1500 lei, daţi 1000 tei de D. loan Marghiloman şi 500 lei de D. St. Petrovitz-Armis. Premiul II -— îndoita intrare. kilg., 5 a. 65 kilg., 6 a. şi mai in sus 65 şi jum. kilg. — Calul care in 1883 va fi câştigat un premiu in valoare de 2500 lei, ia o supragreutate de 2 kilg., două asemenea pre-1)1 ii stiii unul de 5000 lei 4 kilg ; mai multe asemenea premii sau unul de 7500 iei, 6 kilg. — Calul care a alergat in 1883 fără a câştiga pi uneşte o descărcare de 2 şi jum kilg. Intrarea 75 lei.—înscrierea pănă a 22 Sept., cu indoită intrare pănă a 7 Oct.—Distanţă 2500 metri. Premiul I—1500 Premiul II. —îndoită intrarea 11 emiul Stibscriptorilor pentru armăsari, iepe şi jugani, din toate ţările şi ori-ce proveninţă de la 3 ani in sus. învingătorul devine proprietatea subscriptorilor, de drept, in schimbul celor 4000 lei daţi ca 'premiu. Sorţii decid pe proprietar. Greutate 3 a. 75 kilg, 4 a. c; 64 kilg, 6 a. şi mai sus 67 kilg Intrare 75 lei. înscriere pănă ia 30 Sept.; eu indoită intrare până la ‘ Oct.—Distanţa 3000 metri. Premiul I.—4000 Premiul I\—Intrările pănă la concurenţa de 300 lei. NOTA. 1. In toate alergările Societăţi lepele primesc o descărcare de 1';2 kilog 2. In toate alergările, afară de Premiu r' e de Toamna, Mare Premiu, al Societăţi de încurajare şi Steeple-Chase, caii inca-licaţi de băieţi de grajd in serviciul gra-duri'or romane cel puţin de la 1 Unuarie Looîs, vor primi o descărcare de 3 kilo- 3. Ori-ce inscriere neinsoţita de preţul intrărei este nula. Intrările şi retragerile sunt ale fondului curselor. 4. Termenul de inscriere in zilele fiiate se încheia la 12 ore din zi. 5 Toate înscrierile se primesc la Secretariatul Jocky-Clubului-Român, 100 calea v ietoriei. notiţe bibliografice 111 CUlgfid va apare şi partea a. doua din Teoria Yerbului după fraţii Bescherelle deS. Droc-Barcîa-1111, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. Franz Griibel ARHITECT Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte palatul Curţii cu juraţi. Banca Naţională a României Are onoare a face cunoscut că cumpără, in Bucureşti şi iu Sucursale, materie de a r şi argint in fimgi, scule sau sub ori ce altă tor mă Condiţiunile cumpărărei se vor vedea in Caneelăriele Băncei, in Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Brăila şi Crniova. A VIS proprie tarilor şi arendaşilor de moşii: Un vechiu şi special administrator de moşie doreşte a se angaja la o moşie mai mare; , garanţie morala şi materială. “ A se adresa la hotel „Bulgaria11. 11 ăn artist. adevăr ’mi aduc aminte... Ei bine n« alergi astfel, zăpăcit-u reuşit-ai ? cinci efectul Crimei fu- — Da. Am vorbit despre tine d-lui :e; dreptăţii, de Prud'hon? Montevrain ; e un bărbat foarte cum ujn capului tău pe The- se cade. A fost tare îndatoritor cu a pe Xemesis şi pumna- mine. „Adu-mi pe ruda d-tale, Tni-a zis. Daca judec prin d-ta, trebue se fiă un spirit de elită. Răspund că voi face a fi admis ca medic al membrilor manejului nostru. Aceşti membrii formează, precum ştii, partea me-telică a societăţii parisiane. Va ince-pe prin a căuta pe copil, tată, pe imună: va pătrunde apoi prin familii: este o mină de aur din care ar tot putea estrage pănă la al doisprezecelea grad de rudenie. Vor veni in urma prietenii şi cunoştinţele. Daca este iiideinămitec, ăl vom vedea, inainte desfărşitul, anului că se face doctorul la modă. Se vor vinde paltoane ce vor purta numele fi i.“ Pe scurt, mai zise Eduard, d. Montevrain ne aşteaptă in ăi ne la dejun. __ Dar cine este domnul acesta, ce influenţă are ? intrebâ Scindat. — I) Montrevain ! Vai de mine ! tene, respunseScar- j Se vede că pici acum de LiţaiălD se liniştească ; in ' Montevrain! Dar bine! el este de trei zeci respunse Scârbit, in p’un îndrăcit de se mai in toarce a la tine : ai să ne căci am a 'ţi vorbi :e ’nteresează ; aceas-mai ai răbdare. <'â, cei doui prieteni îniu, şi Scarlat iiicepu i'aiul prin foc, fără ce-ai tu azi ? zise E-văzut nici o-datăaşa u respuns ce este de leres pentru mine. a aduc şi eu o ves-[portuntă ; văd insă aăbeşti să mă ’n- ani dandy ul, bonul, don J uaiui, iovela-sele fenixul, oaspeţilor pădurei Bulo-ni'ii şi a obişnuiţilor bulevardelor. — De trei zeci ani ! — Ei şi ce ? Un om ca d. Mon-tevrain nu îmbătrâneşte nici odată. Este totdauna tănăr şi sglobiu, copilul iubit al cocoanelor, şi cel mai indrăzneţ dintre yentlemen riders. A să’l vezi. Cred, pe legea mea ! că o mul ăsta a moştenit taina lui Riclie lieu, care, la optzeci ani, făcea ăncă concliiste! Iii sfărşit veni şi losit: aducea res punsul Celestinei. Scarlat, luă scrisoarea., o iutoarse in toate chipurile, şi privi de vre-o două zeci de ori semnătura. Ea dracu ! Ciudat băiat mai eşti şi tu ! zise Eduard care se uita la dănsul cu mirare: adineauri blestemai pe servitor că nu’ţi aduce repede scrisoarea, ş’acum pare că te indoeşti d'a-i rupe plicul/ — Aşa e, respunse Scarlat. Şi măiiiele-i tremurau, deschizând, scrisoarea. Eduard, stăiul iu faţa Iui, ăl examina ; ei văzu sprinceiieie incrun- tăndu-se, buzele pălind, durerea ac o-perindu-i privirea, apoi hârtia căzen-du i din măini. 0 ! striga Scarlat, daca liezi-tam să citesc, era că presimţiam nefericirea mea ! ^ Ridică scrisoarea şi o înfăţişă lui Eduard. — Citeşte-o, zise el. lată ce era scris : „Domnule, .Am dat mamei scrisoarea ce 'mi-ap adres.,t. N’am puiuţ căp3ta alt rSspuns decât acela ce vi s’a mai dat. ,( «sătoria d-tale este cu neputinţa, a repetat mama, jii trebue ca or ce relaţiune sil'nceteze intre vol,« Trebue sî ascult. Poate ci nu voi is-buti a uita UII vis ce piere numai decăt, d’a v« uita, pe d-v. domnule, ctre ap fost apa de bun şi gene-’ ros către noi, dar despre care pot respunde că nu voiu avea vreodată să roşesc de amintirea Ce'mi va remăne in viaţa mea de trecerea d-tale. Ziceţi că mă iubiţi, şi o cred; v« cer deci, ca o probă a afecţiune! d-tale, d’a nu’mi mai scrie, d’a nu mai căuta să mc vezi. .Adio, domnule, adio pentru tot-dauna ! Mama rugat pe d. doctor Tcsscre să binevoiască a veni '-sa să O Îngrijească. ,Celestina Bremard> - E' Jas singur cu durerea ta, zise Eduard cu un ton compătimitor. Gandeşte-te ănsă că unui om galant m*-i es*e ici’tat d'a plânge pe-o fe-inee mai mult. de căt se acordă |111111« advocat d ta blestema pe judecător. Mâine dimineaţă voiu fi aci la unspiezece ceasuri; sileşte-te a avea buza surîzătoare, ochiul vesel şi faţa isteaţă. Aştept a te recomanda prietenilor noştri impodobit cu toate a-vautajele. Scarlat nu respunse; n'auzise nimic. — Totuşi, şi eu aş fi in stare să Jac ca al, de aş primi o asemenea scrisorică de la micuţa Angelina zise Eduard retrăgându-se. Trad. tld l)einr (Va urma). Eduard ridică ochii spre Scarlat ; obrajii erau plini de lacrimi ; e] p:\-ea zdrobit de tlurere. timpul MALADII CONTAGlbSE banca naţionala a româniei ,TmrT A mTTTTsfEA SUTIMI .A-IRjA- faml&crce ct au Consul Vindecare sicură şi rapide CAI’Sl I.ELE-MOT1IRS Approbate de Acatl-mia de Medicina âunt rerned .ul cel mai etlicace contrv- acestor muludii 40 an ni de successe necurmate le an dat ua jrnmensu reputat; un şi au dat nascere la ua ..micime de contrafaceri de tari trebue a se padi. Ad^ veratelecfipsule-mothes portpeetiquetta timbrul ,n albastru al Statu'ui Francez ca garanţ i a mareei nostre de fabrică, şi sunt închise In cutii de ua i'onnă specială al căror model reduş i dnm moi gios. B 9fl*OItTj%VT. — Nu trebuesepi limite decăt Hi în tote Ptiannuaeir.. * IOTc, S ?)- •sf ^ r Ja»Mp««#wSuU,P»i WUtU|jj i-t6tm««rtSSr S.lat^Aime,2S ^ tfj 1« Piir«4De». „..le reve&tite de Timbrul ?n albastru ce l eprc-sn.iAM mai şios. 23762428 22556890 are influenţa bme-fScStoare contra boaleld reumatice, degeraturilor, dureri de dinţi f de cap. inflamaţic dc ochi, paralisie ctc. S CcC'manila dc cel mai bun mijloc penii curăţirta dinţilor, fiind câ prin întrebuinţa rea ace-tui medicament se dobândeşte lui trul natural al dinţilor, se învârtoşează gjf giile ; iară gura capătă un gust plăcut, pri cum şi pentru întărirea rfdăcinei pfrului contra mă reţei. (Efecte rumnnwjti Portofoliu ^jfecte streine Impr. garant cu Ffce. de Stal Fonduri publice Renta Fond de reservă Imobil Mobilier & maşini de imprim Cheltuieli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente -j Conturi de valori 812100 222935 46282 5413970 3281928: .117728434 i nutri 2 t. bO e. mici 1 , 30 . , F. Vandory ; la Bârlad, I Ferhat; la isselbacher ; la Braşov, 1. Duchoiu şi C. unei 12000000 288933 70563550 813193 71182 5413970 Fond de reservă, Bilete de bancă în circulaţie. Profit & Pierdere I semestru. Dobfm. şi Benefici div. II semes Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori 28577606 117728434 BUCURESCI BUCURESCI IMPORTANT Epilepsie Spasmes, Eclampsie et Năvroses sont RADTCALEMENT GUERTS par ma nielhode Les honoraires ne sont dus qn’aprfes succfcs Traitsment pur correspncdance Prof. Dr Albert 6, Place du Trone, 6, Paris 2 UN INVENTATOR ROMAN S 2, Strada Smărdan 2 2, Strada Smărdan 2 n model despre n baie inventata de o. « c din Capitală, rare după cum «e P"t> cu timpul tindde a deveni indispensabila «ir.irp si domnii ace» cai! au plăcere so p rii ţă chiar şi atunci când se afli cu totul m apropiere H cM "ii P^a bine că de multe or» merge pomeneace atacat de alte băle molipsitei*. Sperăm a'si însuşi o astfel de maşină care i... ll de eftină in cât concurai cu preţul cel nm» moi lată atiaireiu atenţiunea capitaliştilor noşlriî, cari iu acesta8afacere că d. Mihailem» duresce a da m mtreprin-10 ace ta a acere, ca ya m„Hlf cart vor încuraja ™ronAnS, şi rin bine inţeles vor trebui a conveni mai mtaiu la drepturile bre»etu!ul. _____________________ _ lea cu înlesnire este în fie care familie, nscdu o pot ales ori dc vi'un cine-va ?ăoă» ~i deră câ tie-mi numaî că e practică, ilerat a ori DEPOSIT DE M ASINE AGRICOLE Loconiobi.e cele mai perfecţionate cd si fara apparal de ars pae du ori-cc mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. ele. DIN FABRICA FMABSHALL, SONS & O1*» (Gainsborougli, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţinne, uşoare, foarle uni şi repezi I* buru DIN FABRICA Platt & Co. I. HERTEB atelier de photographie Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’aavut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cat a ne onora cu presenţa d-lor si sperăm că se vor asigura de per- Bae Mobila CU ABURI SI DUŞI TYP. M. MIHAILEANU ^V«lrianoe (»w-Yorki Mori, Mancge şi Maşinc de treerat (eu manegiu) Patoaze de porumb. Tricuri, Grăpi, .Muşine de vintural rlugii şi Muşine de Semănat, diu fabrica HOFHERK & SCIIHA.NTZ (Yiena) bauaii do iiurti do mftOnc. Preturi moderai Par la presente j’ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau