WfERI 29 IULIE 1883 * Administraţia, Oalea Victoriei Nr. 33. ANUL AL VIII—No. 166 ABONAMENTELE ti ţara, pp an . . . i pa 6 Ioni. pa 3 Ioni. ifinltate pe an . 40 1,1 î* UI 12 1.1 «0 ut el» >« priioaic Ia Ae e : tri :ptl Oă eşl 4 U Dll n a m e vom grăbi a ne pronunţa contra unei asemenea intă d că disposiţiuni de felul a-edem că urmează % se lua ă chibzuire. /raltH să se lămurească mai ăn-twsul practic ce ar putea avea fir ea se exprimă toată activi-t lastră comercială şi industrială, m cu osebire daca ar permite ii rea resistenţii, in cas cănd ca-rtificată n’ar mai putea ţine. a cu toate acestea să stabila indată. nu numai incon-le, dar incă pericolele cele i i le atrage întărirea unui loc. naturalmente ţinta vrăjmaşu-^ra lui se indreptează toate el indură grozăvia bombar-riscă a suferi şi de furia victorioase, şi nn numai de contributiuni de resbel. la t expuse chiar oraşele des-ănd | resintă centruri deacti-omercială sau industrială, dar mt in invierşunarea cu care învingătorii. Putem să inţe-â, cu căt vom îngriji mai pitala, cu atăt o expunem să «’a fut a< x ei st as e. Pi At * 18 e. UI rn K i rare cănd se ştie că astăzi nu se rădică cetăţi spre a remăne neluate. Iată de ce gravitate este cestiunea fortificărilor in genere şi a fortificării capitalei in parte. Şi, cu toate acestea, guvernul a dispus să proceadă de la sine la asemenea lucrări. Mai mult de căt atăta ; a depăşit chiar, prin proiectele sale. marginile creditului acordat de către. Camere, pentru că a hotărât să epuiseze suma votată pentru aprovisionarea numai a caramidei, remănănd ca pentru lucru şi restul materialului să ceară a i se acorda noi credite; şi, in fine, mergănd din cutezanţă in cutezanţă, ni se anunţă că ar fi negoţiat chiar contractarea unui împrumut de vre-o 200 milioane pe piaţa Parisului, in scop de fortificare. Ce să mai zicem ? — Noroc că străinii ţin punga strânsă in faţa creditului nemărginit de care spun că se bucură excelenţii organisatori şi in-floritori ai financelor noastre; noroc că nu sa acordat nici o credinţă palavrelor financiare ale d-lor Rosetti şi Brătianu, şi că s'a refusat banii ceruţi pe piaţa Parisului, căci intr’alt fel, fără aprobarea Camerelor, fără consultarea naţiunii, fără căpătâi, şi fără nici uu Dumnezeu, sar fi mai încărcat datoria publică a Statului cu alte 200 milioane, şi am fi văzut incă căt-va timp inotănd in aur financiarii dibaci ce s’au afundat in hărţii. acelaşi period. londra, 8 August. - Standard anunţa ca Conferinţa dunăreană -_se va intruni la Londra la 13 August in scop da revizui, cu participarea reprezentantului României, tratatn semnat in Martie trecut. Constantinopol, 8 August. Oficiala. — Comisiunea sanitara internaţionala a otarit d'a stabili imprejuru Beyrntului un cordon sanitar ; ea e prescris o carantina de 15 zile pentru toate provenienţele din acel port ; carantinele se vor face in lazaretele de la Rodos sau de la Smyma Informaţi uni au- ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 7 August. — Circulă zgomotu ca d. Camil Barreare ar fi numit consul general al Franciei in Egipt. Cair, 7 August. — In zioa de eri n’au fost de cat 67 de morţi de holeră in Cair. Holera descreşte cu repeziciune. Se pretinde câ e consecinţa marei inundări ce valea Nilului suferă acum. Beyrouth, 7 August. — Eri seara o moarte de holera s’a produs afara din lazaret Berlin, 7 August. — Poetu polonez Kra-szeweky a fost pus provizoriu in libertate lepuind o garanţie de 30,000 mărci, dar râmine supt supravegherea poliţiei. A plecat azi la Dresda, insoţit de apărătorul seu şi de un îuncţionar superior al poliţiei. Roma, 7 August. — Papa a primit in audienţa pe d. conte Lefeuvre de Beabai-ne, ambasador al Frânţi, care i-a inmâ-nat o scrisoare a preşedintelui Grevy ca răspuns la scrisoarea ce i-a scris Papa. Pesta, 7 August. — Familia Scharf din Tisza-Eszlar a sosit azi la Pesta ; ştirea ’a răspândit prin oraş; astâ-searâ o mare mulţime s’a dus inaintea otelului unde au scoborat. Manifestatori scoteau strigăte şi tlueraturi : au spait feretrele şi lămpile o-elului ; guzu a tost stins. Poliţia a trebuii sa intervie spre a imprâştia acea mul-;,ime ; ea a fost ajutată in sarcina sa prin-r’o ploae torenţiala ce a căzut in acel moment. Ziarul parisian le Temps din 5 gust scrie : „După Pali Mall Gazette, cabinetele din Viena şi din Bucureşti Par A înţeles spro a primi de o parte şi de alta clausele stipulate de conferinţa Dunării la Londra. Ele n’ar fi făcut reserve decăt asupra unuia sau două puncte fără importanjţâ. ‘ ^a să zică dar, cu toate protestările guvernului că nn primesce tratatul din ziua fatală Jde 13 martie, înţelegerea ar fi totuşi desâvârsită intre guvernul nostru şi cel vien’ez. Fatal dar va fi ca Dhnărea săopcr-dem. mulţămită guvernanţilor de azi. Ni se spune că d.. prefect al poliţiei capitalii ar fi înfăţişat d-lui ministru de interne o lucrare, întemeiată pe statistica prostituatelor din capitală şi prin care cere a se in fiinţa o poliţia de moravuri. Jdeea este bună. Serviciul vapoarelor peste Porţile de fier (Gherdapurile) se face prin vapoare mici, din cauză că Dunărea seacă intr una. Vapoarele se opresc la Turnn-Severin. Parchetul din Galaţi a făcut cunoscut idministraţiunei comunale de acolo darea in judecată a d-lui Uie Deciu, şi a cerut a decide asupra posiţiunei d-sale in consiliu comunal. Viena, 7 August, tnpozitulor directe şi - Produs curat al indirecte in cursu FORTIFICAREA ŢERII Standard primeşte din Viena o telegramă care spune că înarmările şi lucrările de fortificare din România au pricinuit in Austria o nelinişte grozavă. Ele sunt, privite ca o provocare, din partea guvernului romăn, şi daraverile austro-romăne vor fi o-bieetul unor discuţiuni foarte animale in sinul delegaţiunilor care au să se întrunească la Viena in luna lui oc tomvrie viitor. cuitorii comunelor ; Frocaţei, Bala-bancea, Armutlia şi Cataloi, au ve nit la reşedinţa judeţului Tulcea pentru a reclama, că, celor^lin Arma tlia li s au luat orzul trderat şi au fost forţaţi a’l transporta la comuna Cataloi ; iar celor din Balabancea, Frecăţei şi Cataloi li sau luat fâne-ţele, au fost forţaţi să i cosască şi apoi să’l transporte in Cataloi unde este adunătura economică a d-lui P. Stătescu, prefectul judeţului. Ajunşi o dată la reşedinţa, urmează foaia tulceana, aceşti nenorociţi, cu lacrimile curgând pe obraz, se adresau la cel anteiu trepetor intrebandu-1 ca ce trebue se faca ? Ca la cine sa mearga pentru a se tângui, fiind ca adversariul lor este in-saşi acea persoană pusă in capul afacerilor pentru a i ocroti. In fine se adresează la nişte cetăţeni cu rugăminte de a le face suplici şi a stărui de a nu fi despoeţi de drepturile şi munca lor. Pe cănd aceste rugăminţi aveau loc, se adună mai multe persoane care nu s’au putut opri de indignare văzând ca populaţiu-nea in loc se’şi caute de bucatele ei pe câmp, este pusa in stare, de a vagabonda pentru a protesta contra spoliaţiunilor şi râpirei muncei lor. In cumpâtimirea sa, unul din mărturii oculari a acestei scenedes-„perate le zi se : Ştim eâ aveţi dreptate ; „ştim câ sunteţi victimele spoliaţiunei; dar „aceasta dreptate pe care o urmârţii, nu „veţi gâsi-o aici, fiind câ cel ce cere dreptate de la administraţie este ameninţat cu „puşcăria-. Locuitorii din comunele indicate mai sus cari sunt spoliaţi de drepturile lor, cer dreptate de la guvern şi sprijin puternic de la Pressa Română ce este a patra putere in ţară după cum au botezat’o D-] C. A. Rosetti şi cu osebire sprijinul „Romanului“. Ne-am făcut datoria a denunţa fapte palpabile. Vom vedea acuma ce va face „Românul “ pentu Dobrogenii spoliaţi, pentrru opinca nenorocită al căreia apărător el şi cu inspiratorii lui se. tot laudă că sunt. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nolmprlmate se ard. gat al României la congresul internaţional veierinar, ce urmezi a se ţine la Bruxelles in luna vitoare August anul curent. * D. profesor Era. Bacaloglu, căruia i s’a dat insârcinarea de a visita esposiţiunea de electricitate care se ţine la Viena, se afla deja acolo. * Poşta anunţa câ, imediat ce votul de blam fu dat d-lui primar Fulger, d. N. Hagi Nicola a şi depus jurământul de consilier spre a-şi pune candidatura la postul de primar. De alta parte, d. Fulger, atât de tare se simte susţinut, in cât nici nu vrea sâ ţie samă de votul consiliului, continuând a gera afacerile comunale. Caraghioslâc prin urmare mai mare nici nu credem câ s’o fi întâmplat in vre un oraş. Doar nu de geaba suntem liberali, şi roşi incă ! Mişcări In administraţie Domnu Gheorghe Gheuca este numit in postul de sub-prefect la plasa Tutova din judeţul Tutova, in locul domnului Eduard Ghica demisionat. Domnu Cristaclie Marinescu, aatual subcomisar poliţienesc de la despărţirea I din oraşul Giurgiu, judeţul Ylaşna, este numit in postul de comisar la despărţirea H din acelaşi oraş, in locul domnului Gheorghe Ciucurescu demisionat. CRONICA AGRICOLA Recolta in Mehedinţi Ziarul Topolniţa publică următoarele : CRONICA BIRUL CREŞTE Comunele rurale Musurat, Osman-cea, Mărleanu, Carvan, Osmanfacă, Paraeliioi, Esecliioi şi Ghiuregea, din judeţul Constanţa, sunt automate a percepe o zecime asupra sumelor anuale cuvenite Statului din rescum-pârarea pământurilor. OPINCA DISPERATA Steaoa Dobroqei ne spune că lo- Iudividul C. Constantin având, de unde nu se ştie, un napoleon falş, se încerca a laltaieri cu mare stăruinţă a’l schimba. Dar graţie unor intâmplări fericite n’a isbutit, căci zaraful la care individul s’a adresat a prevăzut cursa şi a denunţat faptul poliţiei. * „Mehedinţul" afiş câ consiliul comunal din Severin. intr una din şedinţele ţinute in cursul sâptâmânei, ar fi dispus construirea iiDiii museu de archeologie, in care se fii conservate toate anticitâţile găsite până acum, cum sunt petrile din grădina publica a oraşului, şi altele care se vor mai găsi. * Colegiul III electoral pentru consilieri generali de la judeţul Romanaţi este convocat, in ziua de 26 august 1883, a se intruni, la orele 10 dimineaţa, in localul comunei de reşedinţa, ca sa aleagâ doi consilieri la vacanţele declarate in consiliu. * Domnu Pândele Gheorghiu, fost controlor, a fost numit controlor-fiseal, in locul domnului N. St. Tabacovici * Domnu N. Apostolescu, fost controlor şi actual verificator in casieria judeţului Prahova, s a numit controlor fiscal, in locul domnului P. Bolintineanu destituit. * D. A. I. Locusteanu, preş-dintele e.omi-siunei veterinare, a fost insârcinat ca dele- „Anul acesta a fost un an escepţional de râu. In priaiâ-varâ, când era trebuinţa de un timp senin spre a se putea face semănăturile, am avut nişte ploi torenţiale, cari au intarziat munca câmpului. De la Mai d o data s a pus o căldură tropicala, care a urmat mai fără intrerupere până acum. Seceta a ars tot, griul abia a dat 200-300 oca de pogon şi pe alocurea şi mai puţin. Porumbul este cu desăvârşire nul. Veri ce ploaie ar mai veni, este cu totul de prisos,' căci rădăcină este arsa de soare far’a face tuleni. Putem dar cu siguranţa spune câ recolta de estimp e-te aproape nula in judeţul nostru. „Sunt âncâ câţi-va optimişti cari pretind câ tot se va face porumb, dar oamenii cunoscători, agricultorii bătrâni au disperat cu desevârşire şi nu trebue cine-va se fie mult espert in agronomie spre a recunoaşte la vedere ea cei cari pretind in lipsa de poruml. au dreptate. „Anca o nenorocire căzută pe spinarea acestui nenorocit judeţ. „De vr o zece ani incoace putem zice ca jndeţul Mehedinţi e foarte rău favorisat de soaita ; mai in toţi anii recolta nu este completă; de esemplu, o dată lipseşte cu deservârşire grâul; altâ-data porumbul ; al-ta-dată viile şi când recolta este bună ea cantitate e rea ca calitate. Nici-o-datâ completă 1 „Adesea se intreaba cine-va care se fie causa care produce asemene efecte ; noi credem ca nare alta causa de cat po-siţiunea judeţului, care atrage nuorii spre primă-vara şi urîciosul de vânt care de cale ori se strâng nuorii ii goneşte lăsând astfel puterea soarelui a arde câmpiile." T*opă imornl In suburbia I’opa Nanii se afla uu preot, anume Gliiţă Şopâltescu, care face mulţime de scandaluri. El, pe langa ca iu viata priv-tâ e d« o rara imoralitate, ca se TIMPUL'j duce spre pilda de se imbatft in eftrcuim. ş’apoi s'apuea la bâtae cu oamenii, apoi şi din preoţie şi-a fecut in mijloc de trafic. Se tergueşte cu poporanii, cere preţuri e-iagerate, in totdeauna, pentru serviciile ce face, ţi injură chiar pe oamenii cari, venind sa se impârtaşasca. nu s’au spovedit tot la densul. El e acuzat, pe lângă acestea, c’a furat mulţime de lucruri de preţ din biserică. Dând aceste informaţiuni dupâ „Telegraful,“ rugăm cu stăruinţă autoritatea corope-tinte să ancheteze faptul. PROPAGANDA CATOLICĂ „Enciclica Sf. Sinod al bisericei noastre," adresată credincioşilor şi clerului in parte, denunţa lumei starea de anarehie in care a ajuns societatea română. Episcopul ţârei este, cu drept cuvânt, adano ingrijat de soarta sântei noastre religiuni ortodoxe. Nici o dată, poate, cuvântul „de biserică" na fost sinonim cu „naţiune", ca in timpul de faţă şi, pentru nenorocirea noastră, intr’o identitate de situaţiune de o potrivă dureroasă pentru viitorul naţiunei Române. „Papismul", vâzând decadenţa in care se prâvăleşte zilnic Biserica ortodoxă in orientul Europei, lucrează din resputeri spre a’i lua locul şi prin pionii ce a înaintat deja, cum de exemplu recentele creări de diocese in Turcia, Bulgaria şi România, pare că ’şi-a asigurat succesiunea. Activitatea curiei papale este cu putere secondată de diplomaţia austro-ungară, care la rândul sân lucrează din răsputeri, spre a asigura Imperiului „Habsburgilor" succesiunea puterei Sultanilor, zilele domina-ţiunei cărora sunt numărate, cel puţin in Europa. După pacea de la „Francfurt", Principele de Bismark a strigat Austriei : „Drang nach Osten!" năvală spre orient! şi Aus-tro-Ungaria a inţeles pe cancelarul de fer: Ocupaţiunea Bosniei şi a Herţegovinei, aservirea Serbiei şi acum absoluta domina-ţiune asupra .Dunărei, care va fi fatalmente urmată de aservirea României, sunt bastioanele principale ale politicei absorbitoare a Austro-Germaniei, ce se realisează cu o repeziciune de necrezut! In această operă de cucerire, puterile gormane nu puteau afla un mai bun auxiliar de cât catolicismul papal, de unde a rezultat necesitatea pentru cancelarul de fer, d’a se reconcilia cu Papa, ale cărui misiuni de propagandă in Orieut sunt, mai toate, sub protecţiunea diplomatică a Austriei. Planul acestei acţiuni a fost cunoscut de mult de toată lumea politică, el insă, s’a demascat cu dăsevârşire la congresul din Berlin, de unde Rusia, deşi victorioasă in resboiu, a eşit cu desăvârşire bătută de Aus-tro-Germania, care a sciut să esploateze in-tr’un chip minunat egoizmul britanic şi resignarea Franciei. streina printr’o purtare arogantă simpatiele naturale şi seculare ale micelor state balcanice, până ce duplicitatea sa fiind descoperită intregei Europe, statul nostru a re-mas izolat şi părăsit până şi de Francia in cât intreaga politică externă a d-lui Brâtia-nu este aproape să dea faliment, dar din nenorocire in paguba neatărnârei ţârei, pun abandonarea Dunărei Austriei devenită deja inevitabila. Spre a masca acest desastru naţional, sinistra dualitate Rosetti-Brătianu, a pus in agitaţiune intreaga ţară, prin reformele constituţionale resvrătitoare ordinei sociale. . Ast fel, au produs o învrăjbire generală in spirite, pentru ca cetăţenii să nu fie iu stare aşi da socoteală de pericolul ce ameninţă naţiuuea Română. Se înţelege dar, că intr’o asemenea stare 1 de turburare, se produc cele mai deşuchia ‘ te aspiraţiuni. Cum de esemplu reformarea Sinodului şi a bisericei naţionale intr un sens revoluţionar. Furia de revizuire a coprins toate fiinţele perverse, pentru-că in revizuire este mântuirea tutulor nemernicilor; guvernul voeşte revizuirea, pentru-ca să facă imposibilă venirea la putere a elementelor sănătoase ale naţiunei, cari l’ar trage lares-puDdere pentru fârâ-de-legile sale ; aderenţii acestuia, gheşeftarii de tot soiul, pentru ca să continue a jefui ţaia ; şi in fine, toată ceata de laici şi clerici setoşi d’a parveni cu ori-ce preţ la demnităţile publice, voesc revizuirea pentru ca să se procopsească... De uude confuziunea generala sau anarhia!.... tru religiune, sau ignoranţi in această ma- terie. * * * * * * Iu faţa acestei primejdii pentru existenta statului român, guvernul d-lui I. C. Brâ-tianu, după cum am arătat altă dată, a căzut, printr’o politică meschină in afară, a curteni spre a se menţine la putere, pe rând toate cabinetele marilor puteri, a in- Aceastâ tristă stare de lucruri era de prevăzut, şi incă de la începutul dictaturei d-lui I. C. Brâtianu, a fost semnalată ţârei prin propaganda subversivă, incuragia-tă şi inspirată de oamenii de la putere. „Preg«a“, organul d-lui B. Boerescu din 1878, a denunciat ţârei uneltirile usurpă-toare in constituţia bisericei naţionale, urmărite p’atunci de guvern in unire cu Mitropolitul Primat şi care au fost dejucate de Epişcopul Melhisedek şi fericitul Atba-nasie al Râmnicului. Apoi scandalul de la Curtea d’Argeşiu cu înmormântarea civilă săvârşită dd socialistul Dr. Russel, care a emoţionat ţara intreaga şi a fost adusă in Senat de d-nu B. Boerescu, susţinut de I. P. S. S Mitropolit al Moldovei, care in-tr’un discurs rechizitor memorabil, a blamat tendinţele anti-creştine ale guvernului, dar care a remas in minoritate, părăsit chiar de majoritatea Episcopatului, ce n’a avut curagiul a sacrifica interesele personale, pentru gloria sântului apostolat ; iu cât conspiraţiunea contra bisericei na-ţionaie, ’şi-au urmat neiufrănatâ opera ei invrâjbitoare şi ne a fost dat să vedem, chiar un preot (la Craiova) să pre-sideze e loje frane-masonicâ jidovească fără ca Episcopul respectiv să cuteze a’l atinge, pentru că era protegiat de puternicii zilei !.. * * * Indiferenţa poporului pentru biserică a devenit înspăimântătoare. Iar inalţii noştrii prelaţi u’au tăcut nimica, pentru ca instrucţiunea religioasa in şcoalele publice să fiela’nălţimea|ei. Morala evangelică continuă a se preda prin şcoalele publice de institutori şi institutoare,, sau nepăsători • pen- FOILETON UN DON JUAN POCĂIT Cererea ’n căsătorie (Urmare) Scurtat se aşeză lângă pat şi întrebă pe bolnavă asupra, suferinţelor ei. El găsi in starea oi o îmbunătăţire simţitoare, datorită fără îndoială somnului reparator ce ro’nsufleţise puţin forţele sale. Se scula spre a serie o nouă ordonanţă ; apoi, in loc dea sfCrşi acolo visita lui, cum obişnuia să facă in toate zilele, se aşeză din nou şi rămase cătăva vreme adănc cugetător. D-na Bremard şi Celestina ăl pri-viau mirate. Insfărşit incepu să vorbiască. Fi-sionornia lui gravă, vocea lui, in car« se observa tot-deodată hotărâre şi emoţiune, arătau importanţa ce punea el pe o intrevorbire de mult timp resgăndită. — Doamnă, zise el adresăndu-se bolnavei, voiţi să’mi daţi voe d’a vă deschide inima asupra unui punct ce treime să hotărască de intreg viitorul meu ? Observând atunci că D-na Bremard făcea semn Celestinei să se depărteze. — Mă iertaţi, urmă el ; aş dori să mă explic in faţa domnişoarei. ’Nli-aş fi făcut o vină, doamnă,, de a abuza, de posiţiunea d-tale spre a, solicita dela copila d-tale o intrevorbire la care nu aţi ti fost faţă; ş'poi nu aţi putea, singură, să resolvaţi cestiunile cari interesează cu deosebire fericirea mea ; daţi-ini deci voe să vă adresez la amăndouă in acelaş timp aceste cestiuni. Tănărul nostru medic, exprimăndu-se in atare chip, avea un aer aşa de lotal, şi cererea lui chiar era o probă atăt de evidentă a onestităţii intenţiunilor sale, că ar fi fost tare grâu să fiă refuzat. — Rămăi, fata mea, zise d-na Bremard către Celestina. Sbarlat reîncepu : Nimeni n’a stăruit să se înfiinţeze pentru fie-care şcoală publică un catihet permanent. Cu toate că avem preoţi, cel puţin in oraşe, destul de instruiţi, cari pentru un onorariu modest, ar fi îndeplinit cu plăcere această sarcină. In căt Duminicile şi sărbătorile nu vezi la biserici aproape nici un copil, pe câtă vreme in toate statele civilisate, frecuentarea sântelor liturghii la zile mari, este obligatorie pentru scoale. Preoţii in unele eparhii, sunt bisaţi la discreţiunea unor agenţi eclesiastici rapaci şi imorali, cum de pildă in Eparhia {Jugro-Vlahiei, cari le împovărează mizeria cu felurimi de angarale ; in căt se înţelege, că Îndeplinirea sântei lor misiuni, lasă multe de dorit. * * * Ast-feliu enciclica S-iui Sinod, intru cât zugrăveşte jalnica stare a spiriteloi, decadenţa simţului roligios, agitaţiunea francmasonică şi punerea in stare de anarhie a unei părţi a clerului secular, ne arată un adevăr dureros. Insă, mijloacele propuse de Episcopatul nostru pentru vindecarea acestei stări morbide, in situaţiunea de faţă, ni se par iluzorii, pe câtă vreme Antichrist este ia cârma statului român ! Sus inimile ! Prea sfinţiţi păstori ai neamului românesc, aveţi curagiul Vemamini-lor Moldovei şi al (\rigorilor Ungro \lahici şi spuneţi cârmuitorilor, că nu mai merge, dacă nu voiţi să ajungeţi ca mâine să vedeţi biserica naţională prâvâlindu-sâ in ruine, când nu ne va remăne decât a domnii Conya a supune la studiu din nou criptogamul care produce această boălâ a viţei in Cotnari, „detorminăndu’i cu pre-cisiune specia sa,“ căci din raport nu re-ese aceasta, spra a şti ministerul ce măsuri să ia. In adevăr, afară de teribilul şi redutabilul insect „Phyloxera-Vastatrix," viţa de vio, arbustul cel mai precios intru căt se ştie azi, mai este atacat do trei criptogame părăsite, adică : 1. Oidium tuckorii care atacă toile şi epiderma tânără, manifestându-se prin pete brune ca un strat de praf pe foi, insă nu le arde şi nu le uşucă ; se tainădueşte prin sulf. 2. Perinospora viiicola care s’a ivit şi in Ungaria la Werschetz dupe raportul domnului Thiimen, părăsit ce se arată pe foi, le usucă, le arde, le sbârceşte impedicâ viţa de a se forma şi strugurii de a se coace, inanifestăndu-se ăntâi pe foi ca o pulbere de cristal de ghiaţâ in luna lui Iunie. Cel mai bun mijloc de apărare contra acestor săgeţi a viţei este distrugerea sporilor de iarnă, ori a „oosporilor ce se află grămădiţi intre celulele foilor la esfremitatearamifica-ţiunei miceliulm. In fine, al treilea criptogam cunoscut este şi „Rcesleria hypogea", para-it ce atacă rădăcinile, le putrezeşte şi distruge intreaga viţă. Toate viţele atacate de „Rses-leria" au rădâcinele putrede şi se descompun. Această maladie se manifestează atât in anii ploioşi căt şi in cei secetoşi şi s’a „Doamne mântuitorule al Lumei, mân-tueşte biserica ta, mântueşte-ne pre noi, căci perim"... Legalitatea. Mijloace pentru combaterea boalei viţei de viie. Iată mijloacele propuse de dr. Ko-nya pentru combaterea boalei viţei de viie: „1. Toate viţele uscate sau acele cari „vor incepe a se usca trebuese scoase din „pământ şi tot de-o-dată esaminatâ şi „rădăcina, dacă şi ea conţine părăsit ; a-„tunci trebuese scoase cu rădăcini cu tot „şi arse ; „2. A căuta esact şi viţele cari au aparenţă sănătoasă şi la cari se vor găsi părăsiţi să se cureţe cu băgare de seamă ca „să nu se atingă cu cuţitul părţile lemnoase ale viţei ; iar locul curăţit săseun-„gâ cu pământ ; „2. Revisuirea ast-fel a tutulor viţelor să „se tacă de douâ ori pe săptămână “ Comunicăndu-se aceste măsuri propuse de domnu doctor Conya, sunt invitaţi prefecţii a le răspândi in judeţele ce administrează, spre a fi aplicate de proprietarii cultivatori de vii. Dacă un asemenea cas de maladie s’ar ivi, să aibe grijă să raportanţi ministerului dacă viile din judeţ suferă ori nu de vre o boală, aceasta pe de o parte; şi, pe de alta, d. ministru a scris domnului prefect de Iaşi să roage pe ivit până acum in podgoriile din Francia, din ducatul de Baden, precum şi in Aus-tro-Ungaria, după cum încredinţează Thu-men. Cum se vede, criptogamul părăsit invit in Cotnari, dupe relaţiunea dată de dom-nu Conya, are caractere ce par a participa mai cu seamă la aceste duoâ criptogame din urmă, (Perinospora şi Raesleria), dar nu se scie dacă este unul or altul, sau cu totul altă specie diferită. De aceea s’a făcut apel la domnu Conya să studieze cu preeisiune mai cu seamă modul de reproducere al criptogamului părăsit, apărut in Cotnari, fasele vieţei lui şi „să determine cu deosebire specia sa," de se va putea, spre a gă=i ast-fel mijloace mai eficace de distrugere. Până atunci, in cas de a se mai ivi maladia şi in alte podgorii, va trebui să se urmeze consiliele domnului doctor Conya. ţa lor ca se demonstreze că vaţi. Aferim Inspector-Comisar !!... Sub titlul : Ingeniositate poliţienească, ziarul .Naţiunea publică sub rubrica Diverse, pe a treea pagină, următoarele : Cetăţeanul Ignat Sfetcu din calea Şerban-Vodâ 157, se plânse mai zilele tiecute comisarului local pentru un furt ce suferise. Comisarul, dupe toate stăruinţele, nu descoperi nimic. D-l Inspector poliţienesc T. D., mai ingenios, voind sâ facă inovaţiune in modul d'a descoperi pe pungaşi, se duse la o cărturăreasă din strada Labirint. Aceasta, socotind că e păgubaşul, ii spune că autorii furtului sunt : o damă de verde, alta de tobă şi un craiu de ghindă.Inspectorul, văzând nişte indivizi cari se po-triviau cu cărţile, ii duse la secţia locală, unde bieţii oameni işi puseră toată elocin- Autoritatea s’a convins, dar dt-vâraţii hoţi vor fi prinşi, nuţt damele de verde şi pe d-nii de iasă din casă. Cititorii din Bucureşti vor fi este dibaciul inspector-comisar nume şi nume incep cu T. şi tru că cei de prin districte nu cest ilustru personaj, fia-ne perq blica in pline litere, spre a putJ nemurire. D. Tonică Dumitrescu e-te persoana in cestiune. trenue recunoscători pentru serviciul ce-i Şi âncâ, fiindcă nu va fi fost U» triotul guvern de astăzi d’a fi de punem d’a i se da şi un Bene-M, tru ingenioasa d-sale inovaţiune. c liP .jji1' IoN l ’ Observăm ânsâ că o luăm şi i glumă, lucru pentru care tocmai' învinovăţim pe confraţii noştri d unea. Sâ lăsăm deci rîsul d’o pai vorbim serios. In ce parte de lume s’a putut cupând o funcţiune inaltâ, cum de inspector-comisar, al doilea dj fect, funcţiune pentru care se a pătrundere, o deosebită fineţă, multă cunoştinţă de oameni şi — unde s’a putut şi se poate v pănd o asemenea funcţiune, un siugur merit, de cănd e in pol şi nu este de cât d’a fi desco porci (fapt autentic şi de care 3 şi aceasta mulţâmitâ numai pro care ’şi-a recunoscut dobitoacele îi In darea cu cărţile residă toată numitului agent poliţienesc ? Hal! de cetăţeni ! Pot dormi in pace şi deschise, căci d. Tonică Dumitien zeşte onoarea şi avutul cu ajutorai nei Marghioala, cărturârea-a dii Radu. Dar„ pentru numele lui Dumnezei această inovaţiune este recunoscută ticâ, de ce guvernul nu se grăbi; desfiinţa poliţia, şi d’a institui in culoare câte o cărturăreasă. supraw lor incredinţăudii-se d-lui Dumitresd acest mijloc am scăpa de enormei tueli ce trebuese intru susţinerea instituţiuni. De sigur, că şi străinii1 plaud'a şi ne vor felicita aflâmftl aşa ingenios inspector-comisar Noi Românii ânsă, ne prea plM aşa mult inovaţiunile — mai ales de care vorbirăm — ’l-am dărui i vator străinilor. Pentru onoarea poliţiei in general parte a d-lui Prefect Radu Mi hain. i inteligenţă şi iscusinţă nu o dată an statat-o — deşi inamici politici ai — ar trebui să se ceară demisiunei domn inspector-comisar, care i-a rîs şi de ocară. — In altă ţară, d ar fi păţit-o mai râu. Demnitatea de om âncă pretinu semenea sacrificiu din partea d-hi mitrescu. Retragâ-se din Poliţie unde nuli • cui său, şi ocupâ-se mai bine i la care să se priceapă. Este unit dăm fără vre-o răutate. f. f» «in ■ _ Icssere vc v a fi spus, doamnă, că sunt dintr’o familie cum cade ; profesiunea ce se exercitez. si m care avnt-am fericirea d’a căpăta căte-va isbănzi, ’mi-asigură o posiţiune onorabilă in lnme ; fără a n bogat, am căte-va bunuri rămase (ie la inumă-mea, şi in caşul când ar 11 neîndestulătoare, tatăl meu. sunt 1111 încredinţat, ar li dispus săfacă oarecari jertfe pentru mine. N’am decât (louezeci şî patru ani ; clar un medic care nu este ăncă însurat, nu !ir Pu.tfia Sa insufle familielor acea încredere de caro a,târnă viitorul seu Şi a trebuit să me gândesc mai de timpuriu d a-mi găsi o tovarăşă, o ioinee bună şi cu minte, destoinică a ţine o casă şi a îngriji de ea. Era greu d’a veni mai mult timp aci atâ a recunoaşte că toate aceste calităţi domnişoara fiica d-tale le avea f t;lnl a in acelaşi timp isbit de frumuseţea, spiritul şi devotamentul ei- Aş putea şi eu la rendul meu se sper ca n ani fost judecat defavora-011 • 91 m această privinţă cer ardoare , . eu respunsu d-rei Celestina, ţ1® a ve, ruSa> docu m. iu casni când nu mi-ar ţj prot.vnieă, sâ pu- neţi culme la fericirea mea acordăn-du-mi mâna copilei d tale. Celestina, care şedea la celalt căpătăm al patului, privia cănd pe d. Daubray cănd pe mumă-sa cu un aer de adăncă mirare. Era evident că, daca ar fi ghicit iubirea tănărului, nu era să fiă pusă in taina cererii in căsătorie, Auzindu-se interpolată d’a dreptul, apleca ochii şi lăsă să'i scape un murmur dc pe buze. Agitarea pieptului seu. precum şi expresiunea lisionomiei sale. spuneau că acest murmur nu era tocmai nefavorabil pretenţiunilor tenorului. Astfel a inţeles şi d-na Bremard ; dar departe d’a se înveseli, fruntea ei, deja ingrijată in timp ce asculta pe Daubray. se intunecA şi mai mult la această revelaţiune manifestă a sentimentelor Celestinei, — Mărturisesc, domnule, zise ea lui Scarlat, că cererea d-tale me miră. Nu pot inţelege cum, in posiţiunea in care sunteţi, aţi aruncat ochii asupra fetei mele. Mi se pare că nu ati cugetat tocmai îndeajuns. Căsătoria este ceva foarte serios, şi potriveala sentimentelor nu esie singurul punct care să aibă importanţă. — Am prevăzut tot, m'am r I dit, doamnă, respunse repede bray. Daca aveam onoarea i cunoscut mai bine de d-ta, aţi n’am obiceiul să fac orce ’ini-aj prin cap. Iubesc toarte mult [■ Celestina, şi nu o iubesc nun' tru frumuseţea ei, ei pentru i a cele calităţi aşa de preţioase I săm la o femee care trebue tovarăşa vieţii noastre. Nu neţi că n'am avut vreme să caracterul său : de cănd viu afl a ve da îngrijirile mele, n'aml mii de prilejuri d’a admira bl^ resemnarea şi curajul ei ? voe dar, de oare-ce domni binevoit a nu mă respinge, din nou consimţimăntul d-talf numai, urma cl cu nohotămii n’aţi avea a’mi opune obiecl m-ar privi pe mine personal. — Nu, domnule Daubray, se bolnava ; purtarea d^ale, i* împrejurare, a fost aceea a onest şi fără viclenie, şi nu u1® d’a vă mărturisi, din parte-mi privi ca o fericire d’a incrediuP torul fetei mele unui bărbat ci Dej-, o tepet, pe lângă conveni1 _ 1 C T E OFICIALE >1» t Niţă Dumitrescu şi Teodor Ata-.lroprietari şi agricultori, sunt numiţi ai guvernului pe lângă casa de cre-|:ol din judeţul Olt. i N. Protopopescu, proprietar, ac-|obru in comitetul permanent al ju-|*lt, se numeşte administrator al [credit agricol din acel judeţ. I *ul judeţului Damboviţa este auto-in actuala sesiune estraordinară, si :nţe şi asupra cestiunei privitoare a-tarea unui împrumut de 30.000 ‘®rar pentru plata mandatelor rO-■îaj suferinţa. ;c iun )i ;0 n Ioan Crăciun, actual verificator-binroul vamal Galaţi in serviciul 'li 0 o, este numit in funcţiunea de Lf1 tor clasa II in serviciul exterior or, in locul domnului Mibail Ylan» ■i irtat pentru rea credinţa şi nere-c constatate in serviciu. 16,0 u Ion Burbescn, actual comptabil ciul esterior al vămilor, in func-e sef-perceptor clasa II in acelaşi o in locul domnului Zaharia Teodo-:ire in interesul serviciului se pune nibilitate. n O. C. Scarlâtescu, actual verifica-io r in serviciul exterior al vămilor, unea de comptabil in acelaşi ser-locul domnului Ion Burbescn. n ai 1 JD iC Din Districte îhelet, — In ziou de de 15 Iulie, i de grâu a locuitorilor comunei judeţul Braila, s’a găsit un schelet câncat de câini şi de insecte, ţfâră putut descoperi cine a fost acel putut proba numai ca a. fost in-iat|ii trei cămăşi, una de america şi e H madipolon, vesta neagra de pos-«talom negri de postav creţi, duoâ eclismene de america, o legătură (sal) ^ăttn busunarul pantalonilor s’a gă-dt sse a cate 10 bani, o basma mică rtie nescrisa alba. In apropiere de ielet s’a mai găsit o curea deincins şi doue scări de şea nemţeşti legate ■sdică de cal ; acel individ a avut m cârunt, tuns. Iu urma cercetărilor i localitate de dumnu sub-prefect au substitut local şi cu medicul res-a autorisat înmormântarea acelui ) ( s cu o ul ite do tiv eh )e ir-s’a Ui 5 di ăll Mjrea populaţiunei comunei Ia^i 17 iuliu pene la 24 iuliu. născut 45 copii, din cari 28 au fost şi 17 nelegitimi, 20 au fost bâeţi e, 23 au fo-t din părinţi creştini şi părinţi israeliţi. urit 70 dintre cari 28 au fost creş-12 israeliţi. îk Ştiri Teatrale Teatrul Dacia. —Direcţiunea GrigoreA. Manolescu, ,l0i la 28 Iulie 1883. Se vor jnca piesele: Holera! Comedie originala in - acte de d-nu Gr. Manolescu. Crimele lui Pippermann. Comedie inlr un act de l>-nii Chivot şi Duru. Tradusă de D-nu *„.* In curend : Tiranul de, Padora, Hoaţa de copii, Cei patru-zeci şi cinci, urmarea Peginei Mar got. fu postit do azi primim următorul probam pe ear<^ ’l publicăm cu multă plăcere şi'i urăm succes bun. PROGRAMUL .Partidului Economic Naţional1 Art. 1 A om lucra din toate puterile noastre, vom da ,respect la proprietate — respect la persoane» — foloase generale fără pagubanimfirui»—apărând şi scăpând pro-pietatea rurală şi urbană din posesiunea streinilor. Art. 2. Vum lucra din toate puterile noastre şi vom apăra, cu ori-ce sacrificiu, autonomia ţârei, drepturile tuturor românilor şi integritatea teritoriului Statului român cu toate puntele limitrofe de pe uscat şi de pe apa. Art. 3. Vom lucra din toate puterile noastre şi vom apara, ca ori-ce sacrificiu, religia, limba şi naţionalitatea românilor. Art. 4- Vom lura cu cel mai puternic fauatism şi vom apăra cu pasiune starea economică a României spre a se desvolta şi patrona industriile naţionalei, artele şi meseriile, comerciul şi agricultura romană, prin români şi numai de români. Art. 5. Vom lupta cu energie din toate puterile noastre spre a se da instrucţiunea gratuită, impusă, in toate comunele şi cătunele din ţară, aplicata ia industrie,—arte şi meserii,—la agricultura şi coraerciu. Art. 6. Vom lupta, cu stăruinţa, ca să imulţim căile de comunicaţie pe apă şi pe uscat in toate direcţiunile ţârei, prin oraşe comune şi cătune;—canalisâri de rîuri, dre-nage şi irigaţiuni. Art. 7. Vom lucra din toate puterile noastre pentru exploatarea prin Români şi numai de către Romani a minelor şi mineralelor din România, cu ori ce sacrificiu. j Art. 8. Vom cere cu stăruinţa şi vom lupta neîncetat până vom reuşi ca toate corpurile civile,—eclesiastice şi militare să consume, cu ori ce sacrificiu, producţiunea industriilor ţârei româneşti. Art. 9. Devisa acestui partid este „UrOsc tirania,—’mi-e frică de anarchie". —„Conserv naţionalitatea.—Ursăc cosmopolitismul". Art. 10. Patronul partidului Economic Naţional este s-ta Trinitate. Art. 11. Cotisaţia lunară a ori căruia membru din acest partid este de 50 bani; —şi in mai mult cat va voi să ofere donatorul. Art. 12. Numai cetăţean» şi cetăţeanul romăn Ortodox, ear nu strein, nici împământenit, va participa ca membru in. partidul economic naţional, daca va depunefşi păzi umătorul jurământ: „Jur pe onoare şi conştiinţa mea şi me leg înaintea lui Dumnezeu şi Naţiei că voi apăra, păzi şi aplica cu stoicism caracter ferm şi cu bărbăţie toate drepturile şi interesele naţionale ale statului român, cum şi conţinutul acestei program in totalitatea ei cu Devisa „toţi pentru unu şi unul pentru toţi* cu ori-ce sacrificiu, cu dreptate, — leli-tato şi nepartinire; ear la caz de calcare ori abatere de la acest program să fiu esclus dintre membri acestui partid ecouomic-na-ţional, condamnarea 9â ’mi fie : 1. Arderea efigiei mele pe pieţele publice, anunţăndn-me prin jurnale ca trădător ; 2. jur şi conjur pe toţi membri acestui partid ca să me stigmatiseze pentru eternitate si să me înscrie iu analele partidului şi in istoria ţârei cu calitatea de trădător de ţară, pigonindu-mă in toată viaţa mea ca pe Ca-in omorutorul lui Abel, neertându-mâ. nici chiar dupe moarte; 3. Jur şi conjur pe toţi membri acestui partid ca imormăntarea mea se o facă iu cimitirul care va purta numele „cimitirul trădătorilor de ţară~ unde pe tabelă espusâ la vederea tuturor va sta gravat in relief numele cu pronumele meu sub titlu de trădător 'de ţară. Cortegiul meu va fi purtat prin nraş cu pompa unui trădător de ţară condamnat ; stâlpul de la capul mormântului meu va purta in-scripţiunea in relief a numelui şi pronumelui meu cu epitetul gravat de „Trădător de ţară;"—Cu un cuvânt jur şi conjur pe toţi membri acestui partid ca la ăntâiu a fie câria luni să afişeze, in perpetuitate, pe toate stradele din ţară, tabloul „Trădătorilor de ţară" in care va figura şi numele meu ear pe la toate proprietăţile mele, de voi avea, vor sta impironate placarde cu inscripţia identică cu a stâlpului de la capul mormântului meu. — In fine jur şi conjur pe guvern şi toate autorităţile ţârei, şi pe toţi membri familiei mele ascendenţi şi descedenţi âs nu se opună sub nici un pretext la indeplinirea pedepselor stipulate in acest jurământ pe care singur de bună voia mea ’mi-le-am inpus şi subscris pentru apărarea naţiei mele. Bucureşti 1883 Maiu I. (Urmează mai multe semnaturi.) SOCIETATEA FILARMONICA „LIRA" Se aduce la cunoştinţă că Duminică la 31 Iulie (12 August) 1883, se va face cu tren de plăcere: l-a Escnraone a societatei Filarmonice „Lira ‘ PROGRAMA : La orele 6 şi jumâtate dimineaţa precis, plecarea trenului din Gira Filaret in pădurea Comana. — Producţiune mubcalâ-de-clamatoare, esecutatâ de către diletanţii Societăţei. Un afiş special, care se va împărţi in pădure, va conţine amănuntele acestei pro-ducţiuni. La 4 ore după amiazi, înălţarea balonului uriaş „LYKA“. întoarcerea din pădure la 9 ore 15 min. seara. Muzica regim. 21 de Dorobanţi, sub direcţiunea d-lui maestru de capelă Kratoehwil, va esecuta cele mai plăcute arii. Preţul unui bilet pentru dus şi intors la Comana 4 lei de persoană. Biletele se vor vinde până Sâmbătă la 9 ore seara la d-nii Ion Weiss, Palatul „Dacia-Romănia," Philip Haas şi fii, Bulevardul Elisabeta, şi la toţi membrii comitetului. — In ziua escursiunei nu se vor vinde bilete. Comitetul Societăţii aranjator, impreunâ cu comisarii ordinei, se vor distruge prin o panglică albastră atârnată de insigne şi onor. participatori sunt rugaţi a se supune disposiţiunilor lor. Bere proaspătă aprovisiouată de comitet, se va vinde numai contra mărcilor, eliberate de acesta. — Pentru mâncări bune şi bâuturi răcoritoare s’a angajat un Restaurator. Vă'âmarea arburilor din pădure este riguros interzisă. Semnalul plecării din pădure se va da prin trâmbiţe, şi rugăm pe onor. participatori, pentru a evita regretabile incidente, a ocupa la plecare acelaş vagon cu care au venit. Vagoanele vor fi numerotate. Locul escursiunei fiind situat in cea mai frumoasă şi umbroasă parte a pădnrei, a proape de şinele drumului de fer, şi comitetul îngrijind ca această escursiune unită cu danţ, jocuri şi diferite surprinse, 9â devie una din cele mai frumoase petreceri de felul acesta, — roagă pe onor. membri şi protectori ai societăţei se bine-voiascâ a asista cât de numeroşi. Membri societăţei sunt rugaţi a purta insignele pentru a se distinge. (Comitetul) NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A apărut de sub pressâ Chestiunea Re-vlzuirei legei electorali de D-l C. G. Dissescu. Vom examina in unul din nume-rile viitorre. A eşit de sub presă: Cobicele comunale complecte, cuprinzând toate legile decretate de' la anul 1878 până la inehiderea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi râmase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Nona lege comunala, cea electorală, a Consilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribuţiunilor, a impositului de băuturi spirtoase, a burselor de comer-ciu, a recrutărei armatei (complectă), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a flxărei şi gradaţinnei re-munerarielor corpului didactic, a infl-inţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineanu. De venzare la librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. A "VIS proprietarilor şi arendaşilor de moşii: Un vechiu şi special administrator de moşie doreşte a se angaja la o moşie mai mare; , garanţie morală şi matefţală. “ A se adresa Ia. hotel „Bulgaria1-, 11. CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu începere (le la 20 Maiu 1883. La ploegti, BnzSii, R-Sărit, Focşani, Mârăşeşti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (treD accelerat) (0 ore 45 minute seara. La Ploeşti (Sinaia, Predeal) Buziiu, R-Sărat, Focşani, M&răşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. I.a Ploeşti, Sinaia Predeal ("tren accelerat) şi d# la Ploeşti cn trenul miit la Buzău, R-SSrat, Focşani, Marăşeşti B ore 80 m. d. m. I.a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Se?erin, VJrcio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenai fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 80 m. (tren de persoane.) L» Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fuiger) 7 ore dim (trenul de persoane) 0_orc 10 min. d. a. (tren miit.) SOSIREA TRENURILOR De la laşi, Roman, Braila, QaLţi, Bacău, Uărăşeşt., R-Sărat, Buzău, Ploeşti ftrenul accelerat) 5 ore mm- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de par-Boane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la VSrciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, P\-teşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. Beara (trenul accelerat ii ore 2O min. i-nainte de ameazi (tren de perBoane) De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscaul. No. 60. Pe eiua de 28 iulie 1883. Uump. Veii». 5o!o Renta Amortisibilă. . . 931/, 938/, 501a Renta Rom&ni Perpetuă , 91 ’/e 92 >/, 6"|„ Obligaţiuni de stat. . . . 98- 98 «/a 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 102- 103 5o/o > Monicipale .... 83 i/s 84- 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 232--- 235- 5olo Scrisori fnociare rurale. . . 90- 90H 7oio Scrisuri Rurale. 1011 102- 5o[o Scrisuri foueiaro urbane . 0 87i/, 6o[o , , , M Mi 978,, 7o|o , , , 10H/, 1013,, Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.) 31 --- 33- Acţii Băncei Naţionsle Române2501 1370 1380 > , Soc. cred. mob. rom. 250 1. 207--- 210- > * > Kom. de construcţii 5001. 493- 496- » > » de isig. Dacia-Rom 300 1. 385--- 390- y. , > , > Naţionale 200 1. 230--- 235- Diverse lur contra argint. .... 2 Me 2.30- » . Bilete de Banque 2 ’ls 2.30- Fiorini valoare luBtriacâ. . 2 li 2.13- M&rci germane. . . . 1 2f 1.25--- Bancnote franceBe. ... . »9>|- 100'/, ii fJ ■■r-S ni o, , :•(! J Ml -m i'im sunt şi altele cari trelmesc a menea ţinute ’n seamă. Jred a ghici, doamnă, pe an care faceţi aluzfct, zise Scar-■edeţi... Bremard el întrerupse. Mă simţ obosită, domnule Dau-zise dfnsa ridieănd asupra u privire plină de ntristare. Să n, te rog, intrevorbirea aeea-itru altă dată. ‘i fost necuviincios da stărui. se scoală, se apropiă de 0e-U ii luă o mănă ’şi-o sărută ; alutănd pe d-na Bremard, se cu ochii strălucitori de spe- ia plecase şi îătiăra fată, apleci pat, acoperea eu sărutări mumă-si. zicăudui cu dra- Asigură-tp, mamă ; ăntăia coliva li ea să nu fiu silită a te Scumpă copilă ! zis* d-na Bre-a! de ce nu te pot ve-ricită, chiar cu preţul unei ipjfiri1 e spui tu ? N aş consimţi ni- 1 ci o dată, de ar trebui chiar să renunţ la domnii Scarlat. Aşa dar 81 iubeşti V — Acum că suntem singure ’ti-o pot spune : da, mamă, 81 iubesc ! Dna Bremard trecu braţul dupe gatul Celestinei şi privi cu iubire acea faţă de tânără fată, aşa de graţioasă şi de cinată. ___ CfU aş fi de fericită, niurmu- râ, densa, de te-aş vedea, la casa ta ! Inii pare c aş muri liniştită....... Dar, vai !... Pentru ce aceste gănduri triste . Întrerupse Celestina netezind cu o mănă părul bolnavei. Tu nu vei muri. fiindcă măritişul meu 8ti va reda sănătatea.; ş’apoi măritişul meu se va face. de oarece, cănd cineva iubeşte, trece uşor peste piedice, daca piedice sunt. Dar ce ai ? Tu plângi V 1,1 adever, mari lacrime curgeau ,,e obrajii ofiliţi ni d-nei Bremard ' __ Sermană copilă! zise ea, nu căuta a spera prea mult : ar li să'ţi pregăteşti o crudă amăgire. Trecură căteva ceasuri, in care timp Celestina litera la o broderie, mai mult sau mai puţin distrată, iar d-na Bremard dăndu-se la fel de fel de cugetări a căror subiect trebuia să întristeze foarte mult sufletul s6u, judecând după aerul abătut răspândit pe faţa ei. De odată se auzi clopoţelul. Este el ! zise Celestina. ţşi dintr o săritură fu la uşă. Nu se ’nşelase. Scarlat intră, In privirea scânteietoare. de bucurie. El luâ pe Celestina de mână şi o tărâ lăngă patul bolnavei. — Doamnă, zise el, cănd ’mi-aţi vorbit azi dimineaţă de conveninţe, am inţeles cugetarea ce vă preocupa, şi spre a mă pune in stare d’a răspunde la toate obiecţiunile d-tale, mani grăbit să mă duc să găsesc pe tată-meu. Cu învoirea sa viu să reî-noesc cererea mea. — f’u învoirea sa? — Nu i-am ascuns nimic despre posiţiunea d-tale-.... D-na Bremard făcu o mişcare. — lartă-mă, doamnă, urma Scarlat ; ceea ce. ştiu nu o datoresc căi tuşi de puţin cercetărilor vre-une- curiosităţi indiscrete. ’Mi-a fost dea-juns de a vedea, or de căte ori am venit aci, pe domnişoara Celestina, lucrând la uroderii, cari nu puteau fi de dănsa ; şi d’a observa in privirile sale, in trăsurile sale, o oboseală din cauza nopţilor petrecute lucrând. De aci am putut conchide că avuţia nu prea v a surîs. Respunsul tatălui meu a fost cum şi trebuia să fiă. .,—Fiul meu, mi-a zis el, sunt destui de bogat pentru a nu te jertfi unor calcule lacome. Or căt de săracă ar fi fata căreia doreşti a 'ţi încredinţa fericirea, o primesc cu bucurie drept copila mea, şi nu î cer altceva de căt să fiă de familie onorabilă şi fără pată." Scarlat tăcu. Celestina adresa mumă-si o privire rugătoare. Dar doamna Bremard nu res-punse. Era fără cunoştinţă. Mulţămită ingrijirilor grabnice ale tănărului medic, leşinul nu ţinu mult. D’abia ăşi reveni in simţiri, şi a-trăgănd pe Celestina spre ea, străn- gănd-o la piept, strigă cu o voce in-tretăiată de suspine : — Copila mea ! sărmana mea copilă i Apoi, după un moment de tăcere, pe întoarse spre Scarlat: — Domnule Daubray, ăi zise ea, n’aţi făcut bine eâ aţi prea grăbit demersurile d-tale; nu ’mi-aţi lăsat şi mie timpul d’a pregăti pe Ceiestima spre a auzi respunsul ce trebue să vă fac. Acest respuns, iatâ’l: „Căsătoria d-tale cu fiicâ-mea e cu neputniţă." (Va urma). Trad. de Dernroc. timpul INJECTION BRQU .higienică, infailibilă Pel' servativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga [nimic. Se găsesce in t6te -------n—j- i ■ farmacist, No. -<>!, larmaonle din Un.vera ,I U P»> J- , la j.ZURNER ftnMthU. str. Richelieu, succesor al lui Bron; r~ EAU ET POUVRES DENTIFRICES de PIEKBE de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L'OPERA PARIS. Sa găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi , Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompe.. - mare obţinută de dentifrices. — X X X X X X X X X X X lcicicjckiclciciclclcyc.icicJcick.*iciclckJclckiLicK1t* CONSTANŢA ' Staţiunea Balneara MARELE HOTEL CAROL I MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDA PE MARE X Mare sală de măncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dans. X Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şedea ea îndelungată. X Stagiune» băilor va începe la ie/i iunie 1883 ^ Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede-* rea la Constanţa căt se poale mai plăcută străinilor cari o vor " ff 8 X & X 0- ^ nora cu presenţa lor. ? Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţa ^ cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu fo- X X X ^ curi de artificii. ** Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi după 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d*nu F. Pleus di-^ rectorele Hotelului Ia Constanţa. * Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. X X ff .illU.J --ic PRIMA CASA de CONFOTAjnTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Coltul Slradei Şelari şi Covaci No. 2. ,mt ‘'“[ir™'" J" Varil am Primit din propria noastră fabriea-22 I" u" u-s"rtniii..it (le Costam, (le voiage de Carn, Travers, etc. I'oesC,Tp,ml;'%ffMr’,0,lra"S ?i Do<,s Veste broşe de •• şi ricpiet, Mantale de voiage de Docs. vert. cu deosebire recomandăm * ,Co/m'm *Haras *»««*. rt " Ş tdhe de Ihagonal. Şeveot, Camgarn şi reflot sro- gr< Şeveot, Camgarn şi reflot gro- PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. TF*reţuri recunoscuU; de moderate CAVALERUL DE MODE Persflnele csni OUNOBO PILULELE DOCTORULUI DEHAUT Jnu esită a ae purga, atunci când ele simtacestăl /trebuinţă. Nu se ten* neci de deagust neci del loboselă, pentru că, contrariu celor alte purga-l jtive, acesta nu opereze bine decât când eatein-l Isolit de na buna mâncare şi de beutun intan-f \\6re, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care/ i alege, pentru a sepurga, cea sul şi mancarea f a can îi convin mai bine, dupeoccupatiunile^ , sele. Obosâla purgatiunei lund annulatăj-.prin eirectu! bunei alimentatiuni, les-^ lkne se hotăraşce cineva a repeta^ purgativul ori de câte ori este . ^ trebuinţă. 5F.şi 2P. 50 ROB BOYVEAP LAFFECTEUR totul decret i! *qtMla, a foit approbat in 1778 de T’ISctjt. ,1. uă compositiune ret d.a eonul XIII. Vindeca IdtV bdf.U »,* fii ’ re?»la,d<> medicină şi prin UQ Pecingine. Ecţ.ma, horilUl, ■„Sk. t«h« L^r"' : Scroful." Prin proprietăţile eele aperitiTe di/e.tiv. ,1 ^etl?0’ Poda9f». Rhumatism L*?.vf^,nC,,„U[1'lor d* .mttritiuna. inlirf.ee econom;, ? f»yoria4râ deevolta- , . . ue nuintiuno. înlarAfiiA */>onom;., ; u ,0t lavoriaeza aeivolla- m°rbide^a cla virulente a«n paraeilare. 4 provoca ««puleiunea elementelor ROB BOYVEAU LAFFECTEUR Aceşti eele aiedicanientul eel ma?b"n -“-ÎH— APA TONICĂ fOlCQUEMARE 0HIM1ST RODIN (Franca) Grlbeate creecerea părului, tmpedecl de-coloratlunea ai I radi Tlali. Pommadu Epid rmală ANTIPEUICULARK Opraeoa căderea părului. — Dle-truge altreta. — AetJmpiră măneă-rimala. , Se gitetc In I6lt Cattlr celt kun. - de Parfumtri*. f \ Aceste HAPURILE convine contra.- Afecţiunile eerefulâee, Qum Raehilinniu, Anaemie, Cenalituţinnile lynephetiee, etc., «te. ,V. B. — Trebue observai Semnătura nilstra alaturaţti an pusă in .josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. V «»___________________________/ N rBr Ne dnrtri tti* raniiăaes a ______ ___________________________eDr*D«m I . , flparl'Aiilwque Ies nafconsde PUalesQuipresfBUaunl /_ D un CACHn D AfifiOTREAOÎî'.fM a LapartR: tafeneure P U dnboocjtoa.etLasixnMgred feasooi.______ =PRARIUC1EN. ftue Bn HnnaDgrte.it). APARÎÎ^ Medalia Soctftatei SoiitUelor Indu*t< Ia din Paria. DESTUI PERU ALBII Melanogen Tind ura cea mal buna l lui DICQDKHABS ilnt, Chimist ROUEN (PrADClai Pentru a voţiei pi data in t#t» ntsniU, pirul ai barba . fari primejdie pantru pal* ai far& neci un mirai. — AcAati tinctura eeta inpiriirl tut«r ailor Intribu stata pani tdi. St lima (• ittt cai «ie eelt in», de Parfuntrit. LjI M! AdministiHţiunea : PARIS, 18, bulev. Montmartre. GRANDK-GRILLE.— Afecţiuni limfatice, b61a căi lor0 inistuitore umflarea Dealului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL.—Afecţiuni ala căilorQ mistuitâre, greutate la stomaefla mia-tuire grea, nepofti dc mâncare gas-tralgie, uispenBie. • CELESTtNS.—Afecţiunile renichi-lord ale beşicel, nisipfl, oătrâ, rutA, diabetft, alfcuminâciă. HAUTERIVE — Afecţiunile rini-cbilora. ale besicel nisipfl, pitră, iută, diabetâ; albumin&riă. A ad cere nomele isvorulni pe capsulă. Deposilfl In BucurescI la DD. War-tonovih ;j Hertog. D. A KIBRIK, ehirurg- den tist. Ta-înădueşte dinţii |J0|-naT‘; Pluinbueşte, scoate, curăţa şi aşează dmtl, firil Jp|rere, flupe cele mai Imne sis teme; fabricează şi pune dinţi minerali In tocmai ca dinţii naturali. R Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, nr unde esle eh ia mat. Bucureşti. - Strada Ştii bey-Voila Nn 9 lături cu grădina Uni iion-Suis.se. Boalele de găt, gură nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D‘ru I- BRAUNSTEIN fost Strada. Decebal N. 20 (indosul Bărăţiei®’ A se feri dc in itaţiuni, on ce prodnsu slmilarfi este nu imilaţiune a exlcriore fără caii lai ea a levcralului * TAIUIAR IN DI EN GRILLQk A'/ V’7’// r A vjti i'/1 Cf nico /non/i ’ FRUCT ti LAX ATI VU SI R\CRlTORU Contra CONSTIPAŢIUNKÎ, IIEMOKROIDIU.Ulif. CONGF.STtUNKÎ, VENINUt.DÎ DF. APETIT, 1NDF-GF.STIU.MI, l.\ IMSPOSIŢIUNEI GASTRICE L||l F6rte plăcut la beut, no pioducendu nici odata iritaţimn. — Indespensabil» copii, dame insarcinate, bătrânii şi pcr.sdnele şedăude. 1 A CEPE SKMNATUHA PE FI K-CARE CUTIE I K. nilll.MIY E. r.nn.LON, larmacislu, 27, rue Rambuteau, PAHIS, şi in I6te farmanj r f k DE COLONIALE SI DELICATES] D. 6. ICI! VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nolilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menaghil casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de laTlayona. Benedictin-Bitter de China autifebrlc. Biter din via Providenzel anti Coleric. Cbartreuz, alb, galbin, şi Yerde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de ia ViraandFockin Pipermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia,k Cognae vicnx, Cognac fin cbampagne, din Cognac. Liqnemril tot felul de gnstnri de la Mărie Brlsard, din Bordeaux. Renn-I mita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Ârae de Mandarin. Fnnch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. Li VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-besti, Drăgăşani şi de Dealn mare. l’reţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. !! !! :i ii i—i—i—i—i—i—i—i—i—i—i—i—i—i—i MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER B SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME.>: f