II 28 IULIE 1883 ■\<»»»i iilaiinietr tie :nl& IO hani nnm&rn ide 15 bani număra I PUL’ ANUNŢURI Şl INSKKŢn Linia 30 litere petit pag. 17. 40 Reclame pag. III .... 1 M) . , II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Direotor-respundător : MIHA1L PALEOLOGU Ananţorile gj inserţii le se primesc "ocăreşti , la Administraţia ziarului Îs Fiena, la bioronrile de annnţnri Heinril Schalek. Woilzeile 12;—A. Oppelik, gtnbeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. tf tcuresti, 27 Iulie 1883 cînnr fi precum înţelegem noi, !«n o cere interesul naţional ; mai trona şi astăzi in inal-guvernamentală patriotismul t*- din timpii de mai nainte, lomăn ar avea deja o cale urma o politică lămurită şi ! ^ fi minister care să-şi perie abate de la densa. Deose-fi numai de temperament, u multă sau mai puţină vigoa-"ergiă întrebuinţată, de mai iu mai puţin zel desfăşu-lanai multă sau mai puţină ie desvoltată, pe tOrîmul in-naţional, de către diferitele ' iii SP' oţ fir a Al \isi * in rea ăn a I enorocire, dc la venirea miii Roşu, simţimentul de pa-firit cu destfverşire, sau s’a ir it in interesul pretins liberal dungi căt mai mult o mise-listenţă la putere, cu tot fe-Acrificii morale. In spiritul rifiţilor actuali nu mai doin-căt ideea de gheşeft, dc pro-averca publică, din imbogă-. toate mijloacele ; un mate-murdar care alungă nobila ine, care avileşte sufletul şi pe guvernant, care face dino rozătoare a sucului Statu-uc de sentinelă neadormită t ui său. 'a proclamarea şi recunoaş-ndependenţei noastre, pănă tică puturăm obţine de la Eu-i c-laraţiunea că suntem majori, ră» o politică corespunzătoare puntului public; şi, cu toate că ii. recum i-a lăsat zeul din baltă aii ei se inchin, cărtiră şi com-raulinţele guvernului conserva-dejt pune capăt vasalităţii, nu 'uf-ă scuti nici ei de a călca irisle acelei politice îndată ce o>i ruso-turc presentă o bună pfifivă. Dar acum V Am putea oare avem o politică de aspira-iţionale şi miniştri cari să-i scă cu prudenţă realisarea ? ;e-cum. Ca să existe o ase-aolitică urmează ca manifes-să fie serioase, iar atunci jrin imprudenţa miniştrilor, lrădicat oare-cari susceptibili-rdifară, aceştia să ştie a-i sa-«•osiţiunca lor. Ast-fcl se face i guvernul are un ideal linca a instituit un cult poli-mi tri rea dintr'ănsul a spiri-blic i toate acestea, nici-odată'n ;i mare trebuinţă ca astă-zi -statul Romăn o calc trasă in din afară. Căml am remas a ăr ic ea , c I l Pi d* jpte, oşice noi de sine, avem dato-ne trage o liniă de conduită ii^-i cumpătată, cum să inspi-sideraţie şi respect lumii in-ca pe timpul minorităţii ne permite oare-cari nebunii, * se ţine compt de vărstă şi nespund pentru noi, astăzi cugetăm că avem o respun-care urmează să ne temem, •irul de turburare a liniştii v< cinilor trebuo să piară cu desevfir-şire din actele şi intreprindorile noastre politice. Să dăm respect ca să ni se poată întoarce. Să inspirăm încredere ca să fim stimaţi. Avem element romănesc sub dominat iune străină; pentru aceasta nu e numai de căt nevoiă nici să căutăm gălceavă vecinilor dominatori, nici să aţăţăm sau să întreţinem ca guvern ura intre clasa dominantă şi clasa subjugată: dar ca buni romăni, ca adevăraţi patrioţi, fie in numele frăţiei, fim intr ai umanităţii, politica de Stat românească să tindă » inri-uri spre ameliorarea soartii fraţilor noştri subjugaţi. Daca, in raporturile noastre cu vecinii ni se cere şi este vre-odată trebuinţa a le tace unele concesiuni, am putea in schimb şă cerem şi să dobândim, prin bună înţelegere, reciprocitatea in favorul fraţilor noştri. Noi trebue să profităm de posiţi-unea noastră de Stat liber, ca să propagăm şi să intemeiăm d o parte bunul-traiu, buna inţelegere şi ami-cia elementului romăn cu domnitorii săi, pe de alta reiaţi uni de bună vecinătate cu dănşii. Si amisbuti, suntem siguri, prin lealitate şi sinceritate probată călre vecini. Nu e turcul aşa fioros. precum se pare. Nu sunt vecinii noştri Unguri atât de iniei precum se arată. Aţeţarea contribue şi ea in căt-va la asprimea lor de astăzi ; şi poate că mai mult aţeţarea de aici, din România liberă, făcută de către guvernul roşu fără nici-un calcul. ci numai din deprindere, din temperamentul agitat al partidului său In sensul acestora, jurnalul Des Debats chiar, unul din organele de publicitate cele mai serioase din Paris, publică o corespondenţă din Bucureşti, care, blamând purtarea guvernului actual şi incidentul de la Iaşi, caută să descopere de există o Ro-măniă iredemă precum există o lta-liă iredentă. Noi reproducem partea care tratează această cestiune şi o recomandăm atenţiunii tutora, promiţând a mai reveni. Iată cum se esprimă corespondentul bucureştean al numitului jurnal: „Dar, lăsând la o parte nedibâciele cabinetului Hrătiann, cari acum din nenorocire sunt nenumerate, este interesant a şi da cineva seauia, ce lucru este iu fondul acestei ceşti ti n i cure s’a chiămat „iredentismul romăn,“ C9re se rădica atât de fără căpăteiu şi care a rădicat atăt de sgomo toase manii in presa anstro-maghiară. „Daca jurnalele din Viena, iar mai ales cele din Pesta, an luat cu inverşunare la ratuiala pe Remania, cu ocasia incidentului serbătorilor din Iaşi, este tiind-câ intr’ensul există o ce Hune, romană, cestiune arzătoare care exista, nu in România, dar iu Ungaria. „Aproape trei milioane de Romani lo cnesc poalele septentrionale ale Carpaţilor, şi partea cea mai mare a acestor popiilaţiuni de rasă şi de limba romana este supusa direct dominaţiei guvernului maghiar ; in unele provincii ele formează cea mai mar. parte a populatiunii. „Printr’o ciudată fatalitate, problema atât de "complicată, pe care diversitatea şi antagonismul de rase o impune guvernului monarchiei austriaco, se află tot aşa de complicata, tot ast-tel de primejdioasă in toate părţile cari compun acest mare tot, in Boemia, in Ungaria, in Galiţia. Ungurii cari au protestat atăt de mult şi atăt de cu invierşunare contra sistemului central i-sator şi a tentativelor de germanisare, al căruia cel mai ilustru representant era principele de Metternich. nu ’şi fac nici-un scrupul, acum că sau scăpat de dominaţia nemţească, sa aplice, cu asprimea şi cu violenţa ce este in caracterul lor naţional, un sistem de maghiarisme cumplit asupra populaţiunilor române din Banat şi din Transilvania ; şi se poate ziqo că in acest imperiu austro-nngar, care intrunesce sub sceptrul Habsburgilor atâtea naţionalităţi deosebite, paria ai monarchiei sunt Românii cari releva direct de coroana Santului-Sle-fan. Un sistem electoral ingenios răpeştee-lementului român ori ce şansă de a fi re-presentat in Parlament, nu intr’o propor-ţiune ecuitabilâ, dar nici intr’o mfisurâ oa-re-care. „Regimul represeutativ, in Ungaria, nu există de căt pentru elementul unguresc, care siugur este representat, in vreme ce populaţi miile române, persecutate in limba lor, din scoalele lor, excluse de fapt din tune-ţiunile publice, sunt supuse apăsării partidelor parlamentare, una din cele mai aspre, din cele mai tiranice care poate li. „Se pricepe lesne efectele care Ie produce nişte asemenea procedări de guvernământ, şi simţimântele ce Dot nasce in sinul populaţiunilor, apesate in ceea ce au ele mai preţios, atunci mai cu seamă când aceste populaţinni vfid că de cea-laltâparte a Carpaţilor, un popor, frate prin sânge, prin limbă şi prin religie, a reeşit, dupe secoli de suferinţe, sa'şi cucerească independenţa şi libertatea. „Acum, exista oare in România oparnia iredentistă dupe fasonul italian ? Nici in-tr'un chip. Situaţiuuea celor duofi ţeri este cu desevfirşire alta. Ca să nu mai vornim de extrema desproporţiune de forţe care e-xistâ intre România şi Italia, ori-care bărbat de Stat strâvâzător din România, nu se poate sa nu cunoască acea veritate elementară, că existenţa României este legata de existenţa unei Austrii puternice şi propere. In ziua in care Austria ar fi sfărâmată şi atât de nimicită in cât sâ lase a i se smulge din provinciele ce le deţine de secuii, din ziua aceea calea la Constantinopole ar fi deschisa, iar România care are nenorocirea sâ se afle pe aceasta cale, ar fi prima victima a catastrofei ce ar fi distrus pe unica putere mare militară care stă de paza pe acest punct al globului. Ce doresc dar Românii , bărbaţii de Stat serioşi, cari au o justa ideă despre condi-ţiunile in cari poate trai şi a se desvolia junele regat latin de pe marginile Dunării ? O desmembrare a Austriei, o anexare de provincii române ale imperiului ? Nu, tot ceea ce simpatia inâscuta a comunităţii de rasă şi de limbă poate inspira locuitorilor României independente, este dorinţa arze-toare de a se da in fine dreptate popula-ţiuuilor române cari trăiesc sub dominaţia regelui Ungariei, de a nu se mai violenta aceste popiilaţiuni in sentimentele lor cele mai respectabili ; de a nu se mai slorţn. prin procedări vexatoare şi tiranice, a le smulge limba şi naţionalitatea ; intr'un cuvânt la Pesta, iar nu la Bucureşti este soluţia cestiunii Românilor din Austria: şi fantoma IREDENTISMULUI ROMAN, care turbura repausul bărbaţilor de Stat Unguri, nu va peri de cât in ziua justiţiei şi a libertăţii. „Aminteascâ-şi Ingurii cum, numai iu duoi secuii de dominaţie, Traucezii au reeşit să-şi asimileze populaţinni de rusa si de limbă germane, ast fel că iu ziua de separaţiune, desperarea acestor popoare a fost peutru Erancia o consolare şi o speranţa tot d’o-datâ, şi că dinaintea istoriei aceasta va fi eterna sa onoare, justificarea dominaţiei sale şi titlul imprescriptibil al drepturilor sale pe viitor. „Cât pentru România, ea n’ar putea, in oi a aceasta, să aibe altă nobilă ambiţiunej de cat a-şi concentra toate forţele vii ale activităţii sale şi ale inteligenţei sale pe vastul câmp al lucrărilor ce a indepliuit şi al progreselor ce cala a realisa. „Trebue să facă cuceriri de acestea, cari nu vor costa nici o lacrimă, nici o picătură de sânge, atâta numai să fie călăuzită de o administraţiune inţeleaptă şi onesta, şi sforţările ei sa fie secondate de o p'oli-tica intr’adever naţională." ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 0 August.—Se telegrafieazâ din \iena lui Norning post că apropiata întrevedere la Ischl a impfiraţilor Germaniei şi al Austriei, va servi a aduce o inţelegere intre amândoi suveraai asupra afacerilor din Egipt şi asupra canalului de Suez. Madrid, 6 August.—O râsculare republicană a isbucnit ieri la Badajoz in Estra-madura ; numerul insurgenţilor, atât soldaţi cât şi civili, se urcă aproape la 1,100 ; trupe au fost indată trimise spre a reprima această mişcare ; insurgenţi s'au retras pe frontiera Portugaliei. Cnir, 6 August.—Cazurile de holeră urmate de moarte au fost de 111 in ziua de ieri. Paris, 6 August.—D. Jules Grevy, preşedintele republicei a plecat azi la Mont. sous-Waudray. Berlin, 6 August.— Ratificările conven-ţiunei literare intre Francia si Germania au fost schimbate azi. „Gazeta Germaniei de Nord" zice ca in cazul in care Spania n’ar fi dispună d’a aplica provizoriu mărfurilor germane tarifa vamală anexată la tratatul de comerţ semnat de curând, dar neratifieat incâ, e probabil că guvernul german va convoca Reichstagul inainte de 15 August, spre a’i supune zisul tratat. Nyiregyliaza, 6 august. — Tânerul Mo-riţ Şart, principalul martor in afacerea de la Tisza-Eszlar, declarând câ e gata a se intoarce la casa părinteasca, va fi dat uzi părinţilor sei. Londra, 6 august. — D. Gladstone a declarat azi-noapte cameri comunelor lâ holera va intârzia reorganizarea Egyptului şi prin urmare retragerea trupelor englezeşti. Beyrouth, i august. — Ieri, s’au produs intr o parte depărtată a lazaretului un caz de eholeiâ asphyxica (?), urmat de moarte după 12 ore de la constatarea primelor simptome ale boalei. Scrisorile nefrancate nn ie primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. infecţiunii ce pricinueşte descompunerea cadavrelor, s’a ivit prin sate tifosul, care ingrijaşte cu drept cuvânt pe guvernul italian. Adevărată să fiă ştirea primită din Paris de Krenzseitunrj cum că guvernul romăn a încercat acolo să facă un mare împrumut pentru întărirea Bucureştilor şi a graniţelor (Prii, şi că n a isbutit ? Regnlarea hotarelor ţ6rii Gomisiunea româno ungară pentru regu-larea hotarelor, plecând de la Pietrele-Ro-Şii (intre Bucovina şi Moldova), a mers la Hangu. Aci s’a constatat o incâlcare a hotarelor noastre, care s’a indreptat restitu-indu-ni-se un munte intreg. La Buhalniţa şi Tarcău sa constatat asemenea mai multe incâlcâri, hotârîndu-se a ni se inapoia ceea ce eal nostru. In momentul acesta, zice „Românul", co misiunea se pregăteşte a pleca spre Slânie şi d’acolo la Vraucea. Aci se zice că in-câleările sunt mari : Munţi intregi din a-ceastâ parte a hotarelor noastre au trecut treptat in posesiunea streina, prin simpla impiDgere a stă'pilor spre noi, aşa câ pichetele ungare sunt acuma pe valea Putni, pe când, după chiar documentele de la 1839, erau pe zarea muDţilor. înţelegerea definitivă Ziarul parisian le l'emps din 3 august scrie următoarele : După o depeşă din Viena adresară către Morning Post, negociâri foarte active se fac actualmente intre guvernul engl-z şi cabinetul român, in scopul d’a aduce o soluţiona mulţâmitoare a cestiunii duuârene. S.; aşteaptă la o inţelegere definitiva inaiute de 15 ale acestei luni. Citirea acestor linii face pe otvinc a pune următoarele întrebări : Pentru cine va fi mulţămifoare această soluţiune ? Pentru Europa ? Pentru Austria ? Hau pentru Romănia ? Am dori să ştim. Madrid, 7 august. — Instrucţiunea de la Badajoz e cu totul sfârşita; o parte din insurgenţi au fost puşi in închisoare, cei -1-alţi s’au refugiat in Portugalia. Toată peninsula e liniştita. In formaţi uni Guvernator al Basarabiei s’a numit generalul Şumleansky, fost. şef militar ni garnizonii din Basarabia. Eegnjiunea italiană din Bucureşti precum şi toate consulatele şi vic’e-consulatele italiane din Romănia au deschis liste de suptscripţiunepentru ajutorul victimelor din (schia. Se telegratiază din Neapoli către ziarele străine că un alt flagel a căzut peste insula Ischia. Din cauza Cfttre Eforia Spitalelor Ni sa trimis un comunicat privitor li articolul intitulat „Pădurea Cobia a Eforiei spitalelor civile," reprodus de noi dupe ziarul Robotul. Comunicatul ensă, neiscâ-lit fiind dc nimeni, de nici un Efor, şi ca atare ueinfăţişând nici o valoare pentru noi, nu’l putem publica. Aceasta, respundem domnilor dela Eforie, cari atâta lucru ar fi trebuit să ştie O resplntâ meritată Nene Freie fresse anunţă că d Ca-miIle Barrere a fost numit, de împăratul Austriei, mare cruce a ordinului Era nţ losef. Mai departe adaugă foaia vienoză : Această distincţiune se poate considera ca o prezicere de intrarea in vigoare a con venţiuuii Dunării elaborată de d. Barrer . împăratul Austriei şi-a făcut datoria. Din punctul de vedere al intereselor austriaco, d. Barrere merita acea njg| timpul y GENERALUL brialmont Dacii citeşti Hidrele vi.l.B. *> * ll 8“»™' ""t mont [jiimedle J» la fortilicaţinne cu comliţiunea ca sa ■ =e ® emile trei la suia din clioUuol.le acestoi lucrări. Guvernul roman considera pieţul a eesta prea ridicat. Daca lucrul este adevărat, zice_Ao«« «raia liberii, d. Brialmont justifica un cuveni ce generalul Chazal, fost ministru de resboiu m Belgia, a scapat cu pnleiu in-Acesta nu esto uu cidentelor din urma : „ - soldat, a zis d. Cliazal, este un altist m 1'm-tificnţiuni. Călcări de lege la caile ferate Citim in Bmek Public : ^ Am aratat prin numerile 161 şi 1?3 ale acestui ziar ca, la caile ferate de sub administratul d-lui general Falcoiami, se calc legile ; se nesocotesc instituţiunilo fere. şi autoritatea statului ; se desyreţuesc şi se persecuta Romanii. Aceste vioiaţium n’au încetat, ci se continua inca pe o scară întinsa. Tot ce este abuziv şi ignorant, este în-curajiat şi susţinut ; frauda şi reaua credm-Va sunt Ut.un ite recomaiidaţiune ; hoţia este oiganisală intr un mod ingenios, in cat nimenea no poale pricepe şi descoperi. Toate lucrările unui serviciu tind, in mate parte, la realizarea unui profil personal sau yliepft cum se numeşte la cane teiale. Funcţionarii romani nu ocupa du cat postume cele mai intime şi mai îsola'.e, ca să nu poală cunoaşte mecanismul şi ţesa- turele Uoţilor; paite dmtrânşii, aşa numiţii ingineri, sunt in.-trumentele care căuta după diapusonul generalului. Uei mai integri, oneşti şi severi sunt aruncaţi la estremitatea terii Iară nici un motiv şi numai in scopul de ai pune in posiţie sa se retragă. Cel ce calea legea, cei ce lură mai mult, cel ce bea paua i se roşeşte nasul, urechile şi ochii, este considerat ca o virtute şi model de imitat. Bilete gratis nu se mai dă la nimenea, nici chiar tuneţionarilor din ministerul lucrărilor publice, po când slugile trinităţii călătoresc cu tten espres. Cucoanele frumoase au cârţf'permanente şi nimenea nu poate denunţa, pentru că afaceri de aceasta na tui a sunt numai in cunoştinţa funcţionarilor străini. Archivâ, ca la cele alte autorităţi nu se ţine ; ci mptablitatea este basată nu pe scripte şi acte justificative, conform legei com-ptabilitaţii şi legei de esploatare, ci pe fiţuici pe care, când ved zoiul, le pune pe foc, spre a nu iasa nici o urmă. Când un ungur sau neamţ este permutat, intreaba zimbind pe colegul seu : este gheşeft ? Ca o proba că sunt hoţii la căile ferate este destul a deşeului un fapt. Pe ori-ce foae de trăsura se notează o coloană mare de ţifre cu negru ; apoi vine altă coloană corectată cu cerneală^violetă, alta cu cer- neală roşie,'alta cu cerneală stacojie., o zăpăceala de ţifre in cat nu mai ştii care este ţifra cea adevărată şi eşti silit se plă- teşti un cont pe o ţilră neta. tarifele apoi te convingi că numai de tai -' ‘ ţinut socoteală; toate ţilrele sun te nu s a a lucrat in sensul şi nrofUul seu. Daca cei co « i ■ Iste amic, ruda sau din ai pârlitului, pi ' nu-ile sunt reduse : dacă este vre un om L afaceri, care dă şi altora, apoi pieţul transportului este redus la nimic. A venit timpul să credem, ca nu sunt ale ţerei căile forate, ci ale generalniui tn-nitato Mai zile,le trecute densul pleca la bai. In tren expres a fost pus la disposi-ţiunea sa. Toată numeroasa d-sale lami ' toate rudele, toţi amicii familiei, toate slugi ■ trăsuri cu cai, bagage, Imină, etc. abia au incaput in mai multe vagoane .............. Caile ferate in construcţie, de o ane, s’au trecut la direcţia generalului Acesta le a încredinţat la nişte cop... ară ştiinţa, tara experienţa şi tara tragere de 1-nima; cari nu cugeta zioa şi noaptea, nu visează de cât a se iinbogaţi, ca şi patronii lor din fondurile publice. D. fanta (Cantacoziuo) a fost directorul coustrucţiuiiilor liniei Tergoviştea- tSsmigiu; a făcut studiul, sa luat aprobarea corpurilor legiuitoare, s’a tăcut expropierile, ense când era sa înceapă construcţia, miracol ! Cele 8 milioane acordate pentru aceasta linie boereasca, se cheltuiseră numai pe ex-propieri ; iar pentru construcţie uu maire-masese nimic. D-l Canta atunci faee alt studiu, întocmeşte alte proecte pentru suma de 17 milioane. Corpurile Legiuitoare, pentru consideraţii de respect către ştiinţa ingineriei au retuşat aprobarea acestei cifre colosale a nepriceputului Canta. Unde sunt cele 7 milioane ? S au păpat. lată model decapacitate, de onestitate şi durere de punga contribuabilului ! In loc ca acest Canta să se depărteze, din contră, i sa dat un post mult mai mare : î «’a dat construcţia tuturor căilor ferate de peste 100 milioane ! Acest individ nu ştie nici să vorbească româneşte, şi ca o sfidare pentru romani a comandat la Viena un neamţ ca se ’1 aibă de secretar, plătit cu 340 lei din fondui de construcţie. Din 1879 sa fac la studii şi nu se mai sfârşesc, milioane s’au cheltuit deja şi pentru aceste noi linii. Numai cu personalul se c-heltueste 150,000 de lei pe lună. In fine toate studiele erau terminate şi lucrările scoase in licitaţie : densul, ca se pescuiască iu apa tulbure, s’a apucat de noi studii. „Geaba vii, geaba te due', geaba rupi la ăi papuci. X. CRONICA BIRUL CRESTE Naţiunea spune că alaltăieri dimineaţă . . • i .. ! ! J « n r.i iliv po la şease ceasuri, locuitorii de po strada Noui imposite, sub titlul : autorizări de perceperi de noui laxe asupi a comunelor, urmează a fi inşirate zilnic in gazeta oficială. Şi pe lângă aceste zise taxe, se mai adauga câte una şi doufe zecimi asupra contribuţiunilor directe către Stat. Unde vom ajunge, numai ai virtuţii regim poate să o ştie. Fecioara, Ţăranii şi o parte din Romane, erau intr'o frământare dintre cele mai aprinse. Acest colţ al Bucureştilor era ridicat in picioare din cauza hiuglierilor caro trăseseră cu cârligele nişte câini din curte. Populaţiunea a tăbărât pe hingheri, urletele şi chiloinanele se întinseră pe strode depărtate. Gardiştii, când se mai linişti lucru, puseră mâna pe un spectator, pe care îl tăilrâ cu brutalitate, prin praf, d a lungul stradeior facend să sară lumea din somn de protestările locuitorilor. Doue ceasuri in urmă stradele ei au incâ agitate. Zelul hingherilor, incurajaţi de apărarea poliţiei, de nu se va potoli, va stârni in po-pulaţiune o neinulţămire din ce in ce mai nestăpânită. sta redactorii foaiei „Galaţii" epuisănd vo-cabulaiul trivialelor ior epitete, şi intrând in viaţa privată a unui din colaboratorii ziarului ce redijaţi, precum ţi a familiei sale, a aruncat asupra lor insulte şi calomnii demne numai de acei ce le-au scris şi patronat. Persoana vizata prin acel articol este absenta, şi autorul articolului o ştie prea bine, dar in curând se va întoarce şi seva socoti in privinţa aceasta. Până atunci insă, subsemnatul amic al peisoanei insultate, declar aice, şi mă subsemnez cu litere mari, că atât autorul acelui articol cât şi patronul caie inspiră asemenea mârşăvii au minţit şi sunt nişte miserabili pe cari ii scuip in obraz ; şi dacă le-au mai remas puţină inimă, le declar că ii voin aştepta in toate zilele spre a le da toate explicaţiile şi satisfacţiile ce merită asemine canalii ce nu se sfiesc de a se atinge de familia şi viaţa unei persoane ce nu este chiar presinte spre a le rupe urechile. Petru Botzau Strada Mihai Bravul BOALA YIŢEI DE VIIE O maladie a viţei de vie s’a ivit in podgoriile din Cotnari, in urma căreia domnu doctor Conya s'a însărcinat de prefectuia laşi să studieze caşul şi să raporteze. Din raportul domnului doctor Conya se constata că cauza maladiei ivita in Cotnari este un ECOURI STREINE Imperiul Amanului. împăratul Tu-Duc a murit la 8 Iulie. El a venit la domnie la 1874 in urma tatălui seu Thieu-Tri şi mai cutremurului.—Nici soldaţii nu pot suferi mirosul col greu. yt tî ancă. multe cadavre sub ruine j! chiar şi oameni ancă in viaţy ei cu greu vor mai putea păţi. Situaţia e înfiorătoare! Nu ştie cineva, care vedere J mai grozavă : a cadavrelor silf sau a celor vii scoşi de sub zj decimate ! Ajutoare sosesc din toate p„ Presa din Paris vrea să arj o expoziţie a maeştrilor, unde expuse opere do artă dm \’J Florenţa, Milan şi din Vatican! speră a so aduna o jumătate pentru Iscliia. '1 Holera in Egipt. părăsit criptogara, care, după ce apare pe J tot timpul l’a petrecut in lupte con-viţă, fructele se usucă in cât se pot pulbe-1 tra, tulburătorilor tun ţară şi contra risa intre degete, crengile chiar se usucă, j francezilor, care la 1873 au luat foile spânzura şi planta este distrusă in doă Coclliucliina şi la 1874 l’au făcut zile. Raportul domnului Conya adaogă că j vasalul lor prin convenţia de protec-boala se lăţeşte din zi in zi .şi spaima că forat. Interpretarea acestei convenţii s’ar perde viile cu desâvâişire ia clin ce in J cu privire la Tonkin a provocat un Pin Alixau iria se anunţă, toate zilele se ţine consiliu de| tri şi se discută măsurile exultare ce sunt a se mai îua epidemiei. Locuitorii din malij mai murdare ale Alexandriei trimişi afară din oraş sub oortJ Pin Rosettc vin ştiri rele. Suj ja fit) bolnavi, IU persoane au Cei 18,000 locuitori ai oraşu numai doi medici. In Pamicttc a dispărut epj| şi a venit foametea. Se zice c ocuitori ar ti mâncat carne de Si la Ismailia stau lucrurile ■- - - ce demensiuni mai maci. | conflict cu Franţa. ’Iu-Puc nu ajun- După esâinenul făcut de domnu Conya ge capatnl acestui cotlict. — Nca- resultâ că această anormitate a viţei se manifestă prin aceia ca coaja ei, mai cu cleo- vCnd urmaşi bărbăteşti, domnia a trecut asupra anei rude, Phu-Duc. sibire iu apropiere de rădăcină, se crapă jj;ir vom vc(jca poate şi un resboiu mai mult sau mai puţin, provenind aceasta j cjyj| jtl Analii, căci membri dinasti clin apariţiunea părăsitului sub coaja unde i cj gonită de un străbun al lui işi desvolta volumul aşa de mult in c-ăt e- '[’u..jjuc, vor căuta de sigur să pună pidermul nu mai poate resista şi crapă; ea pe tron. Toate acestea vor fi acest părăsit suge tot sucul plantei, de un- jn avantajul Franţei, care va şti să de resulta uscarea ei ; că el — adaogă raportul — este foarte vulgar la noi şi cunoscut sub denumirea de arici, formăudu-se cu deosebire după timpuri umede ; că se găseşte atât pe rădăcina viţei, pe crengi (crăci), căt şi pe rădăcina arborilor de zarzăr şi alţi pomi plantaţi in apropiere de_ viţă; ca buna cultură poate inlăturaaceastă boala, aducând intru aceasta domnu CoDya, ca exemplu, viia domnului Rosnovanu din Cotnari, care fiind bine îngrijită nici o viţa nu a fost atacată ; că, in fine, domnu doctor Conya recomanda proprietarilor de vii mijloacele eficace pentru combaterea boa-lei, pecari le vom publica in numârul viitor. resolve cestiunea Tcnkiuului in favoarea sa. Catastrofa din Iscliia Cum înţeleg roşii ro’uî pressei Poşla din Galaţi din 27 iulie, publică următoarea scrisoare ce-; a fost adresată de d. P. Botzan : in numârul de eii a foci prefectului Cerchez am cetit un şir de grosolane insulte ia adresa ziarului „Poşta." Afară de acea- Iscliia, 22 Iude. — îngrozitoarea nenorocire din insula Iscbia n’a venit cu totul fără veste. La 12 Iulie mai mulţi oameni au auzit un sgo-mot suteran, o bubuire in sinul pă mfentului. Insă numai un bătrân de 70 ani a luat in serios acele si ni to-me, precum şi inprejurarea, că aburii apelor minerale de astă dată nu au fost albi, ci gălbui. Unclieaşu s'a dus chiar la episcopul din Iscliia comunicăndu i temerile sale, dar nu se puse nici un preţ pe vorbele be-trănului. Insula intre a ga. a plătit apoi prea scump acea nepăsare a locuitorilor ei. O comisiune de medici sfătueşte să se ardă tot, să se inceapă repede cu cele mai intinsc măsuri de des-infecţiune, spre a nu se produce o epidemie, ce ar secera poate mai multe victime decăt insăşi catastrofa leu. Aci au murit 52 indigeni, L-openi şi 24 soldaţi englezi.— a inceput să mai slăbească epinj dar situaţia este ancă foarte iif toare. I Yarianta Scrbeşti-Haim-0 na clii in niizerie Te prinde mila, cănd vezi cu câtă sare sâ intrebuinţează la noi banu v cu câtă uşurinţă să esecută lucrări1 blice. Lucrări menite a dura zecimi de noi d’abia au durata unui an, de şi tinde preţ enorm pentru construcţiune Şosele, edificii publice, drumuri ds fa. împlinesc anu de când şunt terminate o vi-i vedea in reparaţie. E ceva făent nu ştim cui să atribuim vina, cănd vei atatea formalităţi indeplinindu-se la asii nea lucrări. Esemple spre a susţine cel firmate de noi avem sute, pentru astă-vom mărgiui a aduce numai unul. ştiut că acum doi ani, in urma unei riorări complecte a liniei ferate Hanii naciii-Şerbeşti, la Preval, linie care se para de doue ori pe an, statul a liotfil face o altă linie pe deal, părăsind ca sevârşire pe cea veche. Noua linie se strui, după uni cu multa soliditate, alţi cu mult gust. Staţii, cantoane, poduri, stâlpi lelej totul era făcut după ultimul model. Pusă in circulaţie acum căte-va I*j feria spectatorilor o privelişte din plăcute. Care ne fu mirarea cănd ol râm mai ziiele trecute că căte-va făcute pe d’asupra liniei, pentru tri mc jfi im sin k s!1 FOILETON 2 UN DON JUAN POCĂIT i. Cererea ’n căsătorie (Urmare) B-na Bre marii lăsa să'i c-ază capul pe perină; fruntea i se acoperi de o nespusă expresie de supărare ; o lacrimă se furişă din pleopele sale. Un observator mai experimentat decăt Celestina ar fi inţelescă amin-prea ca şi temerea aveau aceeaşi parte in durerea ei. Celestina, mişcată, ingenuchiâ la căpătâiul patului, şi apropia dc bu-cele ei o mănă a bolnavei. — Pentru ce să'ţi faci spaimă aşa de geaba? ii zise densa. Nu'ţi mări răul prin temeri ineliipuite. Dc ce pericole m’aşi teme? Nu sunt zi şi noapte lăngă tine ? Ai dorit să avem o femee spre a ţi aduce ori ce ai avea trebuinţa, fia chiar in veci- nătate ; şi, de cănd eşti in pat, am ieşit o singură dată, azi dimineaţă, pentru cinci minute cel mult. Aşa şi trebuia 1 D. Daubray făcuse ieri ordonanţa acestei doctorii ce trebue să liniştească suferinţele tale, dăndu-ţi puţină odihnă, şi femeea noastră de casă plecase foarte târziu aseară uitând d'a se duce la spiţărie. Eu îi’am observat asta de căt peste noapte, şi am aşteptat cu nerăbdare, spre a mă duce la spiţerie, momentul cănd trece pe stradă câteva persoane ; — iată totul. D-na Bremard strănse cu dragoste mana Celestinei. — Crcdc-mfe, copilă dragă, că nu ’mi-e n gănd să te supăr. Ba, ştiu că mă iubeşti şi sunt încredinţată că n’ai voi să 'nşeli pe mumă-ta. Asi-gură-mfe pe deplin, făgăduindu-mi d’a nu 'mi ascunde nimic din ce ţi s’o inteinpla. — Mamă, feţi făgăducsc, respunse fata fără şovăire. — Iţi mulţumesc, copilă ; vei înţelege mai târziu pricina acestor temeri cari azi ţi so par prea exagerate. Celestina se ridică şi dede o linguriţă de doctorie bolnavei, a cărei agitaţie se stinse puţin cate puţin şi care insferşit adormi. îndată ee-i vc-zu pleopele incliise şi răsuflarea regulată, o sărută pe frunte şi se întoarse fără sgomot in cealaltă odăiţă. O lampă aşezată pe o masă de lucru respăndia o lumină slabă. Celestina ei ridică puţin fitilul, o apropia de marginea mesei, şi, nşezăn-duse sub cercul luminos format de abat-jour, incepu a broda o dantelă. — Dumnezeule ! murmură ea fă-efend cu iuţeală punctele broderiei, îTam să sferşesc până dimineaţă 1 Ea lucrase toaţă noaptea şi nu lăsase lucrul de cilt la sgomotul plângerilor mumă-si. Acul alerga cu iuţeală pe dantelă, dar pleopele ci îngreunate nu resistau decăt cu caznă la acţiunea somnului. — Biata mamă ! eşi zicea pentre a so'neuraja; mult a suferit şi mult a lucrat pentru mine ! Şi la versta unde trebuia să guste dulceaţa odihnei, iată că veni boala care sleeşte slabele noastre resurse 1 Daca cel puţin ar fi de ajuns câştigul meu 1 In timp ce broda, ochii i se umplură de lacrimi. — Fi bine ! r.iinccpu ea, iată că plâng acum ! O ! n’ain timp de plâns. Şi ’ndreptăndu-şi capul, ascunse in inimâ-i toată supărarea ; in urmă se aşeză la lucru. Aspectul in de-ajuns plăcut al micului apartament unde am introdus pe cititor arăta că cele doufe persoane ce '1 ocupau cunoscuseră zile mai puţin negre, daca nu mai fericite. Decoraţiunea celor doufe odiăţe denota un fel de lux. Mobila era din lemn de mahon, îmbrăcat in catifea greuată. Mari perdele de damasc, a căror coloare armoniza cu aceea a mobilei, desfăceau cutele lor înaintea ferestrei. Oglinzi pe cămine, tablouri a-tărnate pe pereţi, o pendulă, cătcva bronzuri d o valoare artistică contestabilă, dar cari produceau un oarecare efect, o orănduială plină dc gust, o curăţenie olandeză, compuneau un tot ce nu te făcea să crezi că acolo e mizeria. Boala, petrunzciml in acest iute- A ic Sh rior liniştit şi tainic, aduse incJ incetul lipsa şi mari neliniştiri al viitorului. Cu toate acestea, Celestina iiJ de somn lăsase să i cadă capo broderie. Ochii-i erau incluşi; nile i căzuseră pe genunchi. Ea tlormia, aplecată spre întocmai ca o floare obosită, d zi lungă de furtună sau de soaj Ceasurile treceau. Razele so«i petrunzend in odae , şterseî vina lor strălucire lumina funia să a lămpii. Clopoţelul resunâ de două oii interval de căteya secunde ;dai nul mumii şi al fetii era aşa clone că nu auziră nici una ni laltă. Uşa se deschise : ne reatninl cheia remăsese pe din afară in b| uşii. Persoana care intra era un d'aproape douăzeci şi patru ml talie mijlocia, brun, cu o faţă D tă si cu o distincţiune deosebit1 maniere. El se opri in faţa Celestinei privi mult timp cu admiraţin^ dragoste. si; pi irs na Şi dSo parte in cea-l’altă a liniei, *u reuri şi foarte frumos lucrate âr»i şi pentru a le mai susţine cât), i tost nevoiţi a le sprijini pe de ■ cu proptele de brad, parte cu isiejar! Aceste lucrări abia ter-:are după aparenţa_ar fi trebuit ©coli, sunt nimicite in cate-va prins mirarea şi neavând ce ^em atribui aceasta de cat nuri ni ce domneşte in genere in toa-loastril. adica numai pospăielei. îare a costat ţara milioane, ftt-iparand’o incontinuu de la 1868 »381, părăsită cu tot materialu •cil. cu o alta, menita a scuti sta-itd & eheltueli ce facea cu cea ve-ii rate-va luni a simţi nevoe sâ se cliimou! Procedeuri condamnabile v duce de sigur stătu la ruina, îionvenient ce am observat pe a-lii, mai e insuficienţa acestor po-swvesc locuitorilor de a trece din • iicea-l’alta a liniei. Sunt nevoiţi . :i multe ori a face ocoluri insem-je ru a da peste un asemenea pod ■a ■ au crăpăt vr’o câte-va din ele ti nea Vameşu şi Independenţa, a-e a pe poduri le este imposibila, ei junt nevoiţi a trece linia de a 1 această cauză apoi sunt expuşi ri in partea funcţionarilor de priviţi a justifica nevoia ce face pe ţin de a trece cu caru deadrep-e aie şi a cere prin urmare autor iiperioare de a lua mâsuri spre ni mai multe asemenea drumuri urnirea locuitorilor de pe moşiele fc® aceste in cunoştinţa celor de sus 1 vor lua mâsuii de a repara a-ot i sau a le dărâma şi a face din i r deschide mai multe drumuri înlesni trecerea locuitorilor, căci a uajiurea actuala de lucruri poate da dente foarte regretabile, de oare ie ameninţa a se prăbuşi peste li-ce foarte uşor se poate intăin-jerea vre unui tren. Apoi mal; . a care sunt expuşi locuitori din cţionarilor de privighere a liniei ate odata din răbdări şi vor da scandal ca cel intamplat mai cănd privighetoru liniei secfestra-oi de ai locuitorilor. (Posta). a di uc i t re v/.e şte ICI O VI ele ani di •u ti a L Jo s pentru formarea biblicei şcoalelor rurale rea lipsei absolute de cârţi pentru rimare rurale, ministerul, auzind iu 1 permanent al instrucţiunei pu-marginile creditului budgetar de ine anul acesta, publica concurs rarea următoarelor cărţi, cari vor imele volume din biblioteca noastră pede şi corect, va avea pănă la 200 pagine de tipar in 8 cicero, cu portrete şi alte de-semnuri după monumente. 2. Un manual elementar de agricultură cu aplicaţiune la economia agricola şi domestica a ţârei şi noţiuni de comptabilita-te. Opera scrisa in stil popular, va coprinde pănă la 150 pagine in 8 cicero, având şi desemnuri de instrumente, de construc-ţiuni rurale etc. 3. Un manual elementar de igienă, tractând cu deosebire igiena locuitorului de la ţară. Scrierea va avea pana la 120 pagine in 8 cicero, şi va fi conceputa intr’un stil căt se poate mai popular. 4. O carte de lectură coprinzând noţiuni elementare euciclopedice pentru săteni, cu desemnuri, etc., in 300 pagini, 8 cicero. 5. Un manual elementar de agrimensu-ră cu aplicaţiune la toate lucrările agricole, insoţit şi de noţiuni de aritmetică aplicată la agricultură, cogrinzând şi sistemul metric. Lucrarea va avea 120 pagini, 8 cicero. 6. Traducerea in româneşte a operei lui Cormenin intitulată „Entretiens de village, Pagnerre" editeur, Paris. Traducerea va fi cât se poate in stil popular şi se va căuta ca opera să se localiseze luăndu-se esem-plele şi faptele din viaţa poporului roman. 7. Un manual de grădinârie, coprinzând noţiuni de cultura pomilor, a legumelor şi a viţei. Lucrarea va avea 150 pagini in 8 cicero. 8. Ln manual elementar de morala practica pentru poporul român. Lucrarea va coprinde 200 pagini, in 8 cicero. 9. Un manual de economia vitelor, coprinzând înmulţirea, creşterea şi întrebuinţa rea animalelor domestice, precum şi mijloacele pentru imbunâtaţirea raselor de’vite din ţara. Lucrarea va coprinde 200 pagini in 8, având şi figuri in text şi stampe. Premiile pentru cele mai bune lucrări din cele mai sus arătate se fixează ast-fel: a) Pentru istoria Romanilor 2.000 lei ; b) Pentru traducerea cărţei lui Carme-nin şi tractatu de morală câte 600 lei ; c) Iar pentru toate cele-alte câte 1.000 lei de fie-care. Operile se vor primi la minister pănă la 31 Marte 1884. Cărţile se vor tipări cu spesele ministerului şi vor fi proprietate a sa. Se acordă insă autorilor câte 1,500 esenplare din e-diţiunile următoare. Fie-care manuscript va avea o devisă, după alegere si va fi insoţit de un plic sigilat, care pe d’asupra va avea insemnatâ devisa manuscriptului, iar inăuntru numele autorului. Corectura coaielor tipărite sc va lace de autor, adoptându-se ortografia academiei. Pentru judecarea elaboratelor ministerul tva intocmi din timp eomisiuni speciale. eale, contravine legei bursei trimiţendu-şi oameni d-sale să cumpere producte pe la bariera şi afară de barieră. Un murmur de nemulţumire s'a iscat intre mijlocitori recunoscuţi de camera de comerciu, cu garanţii, cari aşteaptă toata ziua in oboru de cereale. întrebăm pe d. prefect dacă are cunoştinţă despre aceasta. Abonamente cu sila. — Acelaşi ziar spune că in zioa de 22 .ale lnnei curente D. comisar al despărţiri a 4-a din oraşu Galaţi,umbla din prăvălie in prăvălie pentru strângerea banilor pentru costu abonamentului la ziarul _ Galaţi. In mai multe locuri a fost respins cu indignaţiune pentru motivu că n’a primit lumea nici un numfir din acel ziar. Sperăm că D. profect nu va intârzia a respunde dacă şi aceasta este una din atribuţiunile comisarilor poliţieneşti, sau că tace numai un serviciu particular al D-sale pentru care ii plăteşte D-sa deosebit. FELURIMI In dimineaţa zilei de 11 Iulie, Gherghi-ţa, socia lui Ion Hârănacu, din comuna Romaneşti, judeţul Gorj, ducendu-se peste apa Jiului, impreunâ cu o fată mică in braţe şi un băiat de 8 ani, anume Yasile, pre cănd trecea puntea, copilul a căzut in apă şi s’a inecat. In zioa de 17 Iulie eurent, pe teritoriul comunei Fitioneşti, judeţul Putna, căzând o ploae torenţiale cu piatră in mărimea unui ou aproape, a distrus cu desăvârşire recoltele de orz, grâu porumb, fâneaţă, pomii şi chiar acoperământul la căte va case; paguba s'a evaluat aproximativ la suma de lei 14.000. In seara de 21 Iulie, pe la oi ele 9, ia-bucnind un incendiu in casele preotului A' lexe, din oraşul Chilia, judeţul Tulcea, şg • diu neglijenţa chiriaşului, aprinzându-se un vas cu gaz ce era in bucătărie, au ars duoâ case, două magazii şi o şură. manual elementar de istoria Ro-toprinzând in resumat starea po-ială culturală a Romanilor la di-ice, până astă-zi, pe temeiu docu-şj altor isvoare contimporane, care iridica si analisa deosebit intr'uu a-iciScrierea concepută intrunstil lim- c I Varietăţi Un obicei demn de imitat. — In Norvegia e un obiceiu, după care nu se permite fetelor sâ se mărite, până ce nu ştiu perfect găti bucate, a coace păne, toarce şi ţese. Ultima limită a aproprierii acestor cunoştinţe casnice e vărsta de 15 ani. Din causa aceasta, intre viitoarele mame de familie e o adevărată luptă de intrecere, căci toate ştiu bine că numai aceea se va mâ-rita mai curând, care va fi eşit „summa cum laude." Examenul anual in aceste folositoare arte e public. Cea d’ântâiu la examen, se mărită mai intâiu. Cele-1 alte tre-bue să aştepte până vor eşi şi ele „cu prima laudă". Avis domnişoarelor noastre din Romă- Din Districte Un primar precupeţ. — V. Covurluiu-lui află ca D. Gli. Fulger, primarul oraşului Galaţi, care este şi comerciant de ce- rnea! Să sâ mai lase de lux şi mofturi 1 Omul preistoric. — O descoperire de cel mai mare interes ştiinţific şi care este reală, probează până la evidenţă că omul preistoric nu este o simpla presupunere. Descoperirea unei nouâ galerii de mine la BullA-Grenoy in departamentul Pasul de Calais, făcu sâ crape o cavernă de huilă, ce conţinea cinci corpuri umane tosile intacte : un bărbat, douâ femei şi doi' copii, de o lungime de 1,57 până le 1, 13 m. precum şi resturi de arme şi unelte de lemn petrificate şi chiur de peatră, şi numeroase fragmente de mamitere şi peşti. O altă cameră subterană conţinea 11 corpuri umane, mai multe animale şi un mare număr e objecte si de petri preţioase. Pereţii port desemnuri representănd lupte de oameni cu animale gigantice. O a treia camoră şi mai mare părea a fi goală. Nimeni nu putea să străbată acolo din causa gazului acid carbonic. Corpurile au fost scoase la lumină, dintre cari cinci vor fi expuse la primăria de la Leus. Restul a fost dus la Lille pentru a fi_studiat şi expus iu amfiteutrul facultă-ţei de ştiinţe. Representanţii Academiei de ştiinţe din Paris şi British Museum din Londra, înştiinţaţi telegraficeşte, sunt aşteptaţi pentru a examina aceste descoperiri, ce par a fi din cele mai importante. Leluri de tenorişti. — Mărimea lefu-rilor unor tenorişti a făcut pe mulţi oameni să se mire. Insă până acum cu greu va fi intrecut cineva pe tenoristul Tamag-no, care pentru un angajaraen, de şasa luni la opera cea nouă italiană din Paris a pretins sumuşoara de 540,000 fr. E cestiunea acum, dacă i se va acorda. Cu această ocazie o foae italiana mai spune că şi tenoristul Maşini a cerut 700,000 franci pentru şase luni la opera din New-York. Ştiri Teatrale Fosta grădină Stavri.—Astăzi Miercuri la 27 Iuliu. 1883 Beneficiul d-lui I, D. Ionescu cu frumoasa piesă : Lumpacius Va-yabondus ; Das Liederliche Kleeblatt. D-nu I. D. Ionescu va juca rolul Cismarului cu cuplete noi. NB. Biletele pentru această representa-ţie se află chiar acum la beaefieient, I. D. Ionescu. Teatrul Dacia.—Direcţiunea GrigoreA. Manolescu, Joi la 28 Iulie 1883. Se vor juca piesele: Holera! Comedie originală in 2 acte de d-nu Gr. Manolescu. Crimele Ini Pippermann. Comedie intr’un act de D-nii Chivot şi Duru. Tradusă de D-nu *** In curând : Tiranul de Padova, Hoaţa de copii, Cei patru-zeci şi cinci, urmarea Reginei Margot. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE 111 Clirend va apare şi partea a doua din Teoria Yerbulul după fraţii Besckerelle deN- DrOC-BarcIa-nu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. A apărut de sub pressă Chestlnnea Re-vlzuirei legei electorali de D-l C. G. Dissescu. Vom examina cu unul din mimările viitorre. f Suntem rugaţi a publica următoarele rânduri : Citiţi in Cimpoiul de Duminică : Ciuma la Marsilia Romanţ istoric. Un număr : 30 bani.—Ab. un an : 20 lei. CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cn Începere (le la 20 Main 1883. La ploejti, BozSu, R-Sărat, Focjani, Mirişti, Dacia, Roman, laşi, Galaţi 51 Brăila (treu accelerat) iO ore 46 minate seara. La Ploegti (Sinaia, Predeal) Buzău, R-Sârat, Foc-gani, Măragcgti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Plocşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. . La Ploegti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) gi de la Ploegti cn trennl mixt Ia Buzău, R-Sărat, Focgani, Mărăgegti 5 ore 30 m. d. m. La Pitegti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vârcio roea 3 ore 15 minut. d. a. (trennl fulger) 9 ore dim. (trennl accelerat) 4 ore 30 m. (trea de persoane.) La Ginrgin 5 ore 15 min. dim. (trennl fulger) 7 ore dim. (trennl de persoane) 6.ore 10 min. d. a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăgeşti, R-Sărat, Buzău, Ploegti (trennl accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploegti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăgegti, Focgani, R-Sărat, Buzău; Ploegti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploegti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploegti (trennl accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vărciorova, T-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trennl fulger) 7 ore 50 min. seara (trennl accelerat ii ore 2O min. i-nainte de amenzi (tren de persoane) De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trennl fulger) iO ore dimineaţă (treu de persoane) 9 ore 15 niin seara (trennl mixt), * 10 CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eîua de 27 iulie 1883. Gnmp. Vând. Solo Renta Amortisibilă. . . . 5°|a Renta Română Perpetuă , 6°|0 Obligaţiuni de stat. . . 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale . . 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fondare nrbane . . 6o[o > > > 7o[0 > » » Impr. cn prime Bnc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionale Române2501 , , Soc. cred. mob. rom. 250 I. , , , Rom. de construcţii 5001. , , » de Asig. Dacia-Rom. 300 1. > > > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . . , , Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. : Mărci germane............... Bancnote franceee. . . . 93i/t 91‘/z 98102— 83 «/„ 232— 90 lOHi2 871/4 97- IOI/4 31- 1370 206— 490- 380— 230— 2 i 2 >|s î n 1 23 99'b, 933/4 921/4 98 Vi 10384235-901/i 102-87t./s 9"i|< 1013|, 83- 1380 208- 495- 385- 233- 2.i|«— 2.‘/8- -2.IS-1.25— 100'/, Doannic ! striga densul cu o lene mişcată, fia slăvit numele in ai condus in asta casa, căci sigur treime sâ şi găsesc fe- jitul acestei voci avu asupra Celestinei o putere ce n a-ascuţitui ciingănit al clopo- aa copilă, deşteptată repede, ţapul. •omnul Dauoray ! zise densa ■se. ta ’ntinse mâna in spre lampă . e va să zică asta ? Ai petre-îptea lucrând, domnişoară i el cu o voce ce trăda pe a-iteres căt şi surprindere. Dar să'ngrijeasă de mama d-tale d-ta, ca şi densa, vei cădea Asiguraţi-vă, domnule; am.... au este nimic, de tot nimic, destina. Aseară, ma’m uitat cu in mănâ somnul ma apucat, iici nu me îndoiam că sa fă-/ti. da -.tinse lampa şi ridică perdelele 1 eastră. — Daca doctorul Tessere, care nie trimite la dv., ar şti imprudinţa acestor vegliiări nocturne, credeţi ea v ar aproba ? __ Nu mC certaţi, domnule, ve rog, respunse Celestina surizend cu tristeţe. Daca aţi şti, din contra, căt sunt de leneşă şi cum mC dau de uşor după somn, atunci, in loc da me'nvinovăţi că lucrez prea mult, v’aţi supăra de puţinul ce fac. Erau lacrimi in acest respuns, a cărui accent arăta o durere adeneă. TCnerul fu foarte mişcat şi privi pe Celestina căte va minute m taceie. Sub această privire care o făcu sa tresară, ea aplecă oclm şi se 10,1 ca o cireaşă. Scăriat Daubray, elev şi protejat al unui savant practician, doctorul Tessere, căre i înlocuia adesea pe lângă clientela sa, primise de la a cesta misiunea de cateva d ‘ urma boala d-nei Bremard. Modes-a afabilitatea, devotamentul Im ei ’ câştigase, pe lângă indemanarea lui ştiinţifică, numeroase simpatii n exerciţiul grelelor Uu iuncţiuni. El unia positivismul spiritului cu poeticul entusiasm al ini mei. __ Domnişoară, zise ci căutând a şi stăpâni turburarea, cum a petrecut noaptea mama d-tale ? __ Fără a dormi, domnule. Numai azi dimineaţă, mulţămită doctori i ce i-aţi ordonat, a inceput să se odihnească. — Doarme acum ? — Da, doarme, şi in tini ce mama doarme, daţi-mi voe a vB face o întrebare : Credeţi, domnule că astă boală crudă va mai ţine mult ? — Domnişoară, respunse Scarlat, boala doamnei Bremard scapă de îngrijirile ştiinţei vulgare. Ea 6şi are origina intr’o afecţiune morală, vreo supărare mare fără ndoialâ. D-ta treime să cauţi a măngăia pe mama d-tale, a o distra. Poate, prin puterea dragostei, vei isbuti a face o schimbare in ideile sale. Atunci va fi scăpată. Noi, medicii, ţm putem combate dccăt desorganizăiiie iisice ce resultă din această boală mintală ; in ce priveşte ensă cauza tainică, aceasta nu stă in puterea noastră d a o distruge. sgomot — Cred că aveţi dreptate,, zise Celestina. O !. da, biata mea mamă trebue smibă o mire supărare in a-dkncul inimei / Am văzut-o tot-dauna tristă, mereu visătoare şi nemăngă-iată ! Dar şi eu ca şi d-ta, domnule Daubray, nu cunosc pricina necazurilor sale. Se făcu deodată un mare in odaia bolnavei. D-na Bremard se deşteptase. Ea auzise vocea tănerului respunzănd la aceea a fiiă-si, şi era neliniştită. Ea chiâma lovind cu paharul pe marmura mescioarii de noapte. Celestina alergă lângă mumă-sa, — Cine-i acolo ? intrebâ aceasta pe jumătate ridicată ; eu cine vorbiai ? A ! in zadar vei nega; copila mea, tu mă’nşeli! Şi căzu sferşită pe perină. Gestul ei şi aerul feţii sale aveau in acest moment o aşa expresiunc de rătăcire şi desnădejduire, incăt Celestina rămase ca impetrit». — Mamă, zise ea după o tăcere, şi silindu-se a’şi stăpâni emoţiunca, d. Daubray a venit; voeşti să’l vezi? — Cu d. Daubray vorbiai adinea- ! uri ? l D-na, Bremard pironise o pri-! vire .pătrunzătoare asupra privirei f fiiă-si.) — Da, mamă, respunse Celestina! mă ’ntreba, aşteptând să te deştepţi, cum ai petrecut noaptea. —• Ei bine ! copilă, roagă pe d. Daubray să intre. Fisionomia bolnavei, deşi surîgă-toare de vederea lui Scarlat, exprima totuşi un fel de neîncredere. D-na Boemard examina pe tănărul medic ca şi cum s’ar fi temut d’a descoperi intr’ănsul vrouu neprieten. — E foarte tănăr, se găndia dăn-sa. La ce s’a gândit d. Tessere tri-miţăndu-mi-l ? Oh ! să nu ştiu, legată pe un pat de durere, ceea ce se petrece in jurul meu ! (Ya urma). Trad. d« Dcmroc. •1 TIMPUL BANCA NAŢIONALA A ROMANI ICI SITT J. A.TIT JUSTE A. e t i V metalica SUMAR-A 18'it iulie 16 17 iulie 1882. 2383005 225816 565202 608194 20228898 4285690 812100 22293!! 44644 5374870 33578642 117239821 12000000 288933 69780900 813193 50691 5374970 , ^ (Monedă n Usa'( Bilete hvpoteeare Efeeie de i nea sa t „ . (Efecte nunâneşti 1 ortofoliu (gfec(e streine Impr. garant cu Ffee. de Stal. Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil Mobilier A maşini de imprim, Oheltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente ţ Conturi do valori 1* a s» i v 28931134 117239821 Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie. Profit & Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. II semes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori mut 36250717 33957411 25205807 25229360 14552 57370 10349604 10334183 4076864 3937179 25500581 25204396 11978725 11978725 514702 514702 834769 834769 217673 217673 2575 32857 10341640 10550040 43696652 53513187 640143 3224383 179648125 179586235 12000000 12000000 514702 514702 94091950 93481320 1123145 1123145 51321 78078 10341640 10550040 61343552 61693899 181815 145051 179648125 17958235 J0SEPH SANDR0VITZ BUCUREŞTI 16. — CALEA VICTORIEI — 16. aladies secretes trouvent gu^rbon radicale par ma methode, basee sur des recberches scientifiques recentes, ineine dans los cas Ies plus desesperes sans Micim trouble des fonc.tions. Je «gueris egalement Ies consequencps tăcheuses dea peclds de jeunesae, nevroses et impuissances. Discret ou garanţie Pliere fl’eiiToyer oue flescriptlon eiacte ie la maladie I >r BKLA PARIS, 0, PLACE de la NATION Membre de plusieurs soci elen scicntifu/neu Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american cu întreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pro-vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una c olecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un bun acordeur şi facteur de piano. Midi SIN f*nd»l in 1879 ,/L AG JL SmSTTTXj Dfi vli-a-vis de Titrnl Naţional Bncnrejti COLONIALE SI DELICATESE l G. 1I0CIAN1 VI8-A-VI8 DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilimi, şi onor. public că pe lânuă articolele necesari la menayiul casei, au importat de. la cele mai bune case următoarele Beuturi fine Anlset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de 8uls Ananas de la Martlnique Banane de hfBayoua Benedictin Bltter de China antllebrlc. Biter din via Providenzei anti Coleric < ÎSrSi m‘ aSalbî,“’ ^erde de l!l &*-and Chartreuz. Franci* iaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Vlniaud Fockin , . . , .ninge sec, de ......— . npermint, verde, galben, si alb de Iu Get. Freres din Francia e,ux’ toS|la‘‘ n" clianipagne, din Cognac. Liquerurî felul de gusturi de Iu Mărie Brisard, din Bordeaux. Kenu- râtiT din* J*'* **? 1,io’ ‘',Hr,t8t'*lino Ţuică Naturală. Hornuri adevC-i AiumaH Arac de Mandarin. Puncli in Cognac Bhuiu şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. ALEMKNT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept , de s omac sau atinse de găl binare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă măncareeste Raon-lioiit de Arabfls aliment nutritiv si reconstituanf, preparat de Oelangre-ob'I* din Paris, (k se feri de con-faceri. Oeposit in Romania la principalele farm. 'Uabloari in uloiu pervazuri Şi-. OGLINZI se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica. Ini. GUSTAV KERSTAN Alena. II. Kornergasse I Cataloage şi liste de preţuri gratis şi franes. Boulele de gât gură, nas şi noriiI tratează printr’o urla speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN MNLItl STB FINE ŞI INDIGENE. Fs,XlnJlrlâH r'"1? T’ dm Vrn"^ Italia, nişti Drăgăşani şi de Dealn inare. Preţui moderate, servi- ciul conştiincios. .stimă, l>. G. MOCIANU. fost aspirant de medie secondar in Viena in clinicele lui Hrănii (boale de temei si faceri) şi a lui tlebra (Syp)nlis şi boale de piele Consiiliaţinni de la îî — f> ore p. m. j ‘Stra< a Pecebal N. -20 (indosnl Burăţiei.) D.A. KlRRllZ chirurg-dentist. Tă-IMunilx, mădueşle dinţii bolnavi. Plnnibneşte, scoate, curăţa şi aşează dinţi, fără durere, după cele mai bune sis teme ; lubriceaza şi pune dinţi minerali in tocmai ca dinţii naturali. IX Kibrick merge, in ce se atinge de piofesiunea sa, or unde este chiâmal. Bucureşti. — Strada Ş*ii bey - Vodă No. 0 alături cu grădina Union-Suisse. Y M 4 F1V11 ■ i ■ TT 1 m P IU flîlD un uilf AJ JL iii .L [ D III uut ţj)j cX9 PRIMA CASA de CON FOTAinTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colţul Slradei Şelari şi Covaci No. rep* TIU - ă v Pentru şoşonul de Vară am primit din propria noastră fabri tinne din Europa un imens asortiment de Costume de voiage Garn. Travers, eto. Costume de Caşiiiir. Orleaus şi Docs englesese. Veste broşei Does şi Piquet. Mantale de voiage’de Docs. vert. cu (Icost birc moinaiiriăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi llaras gros-vj Costume cu şi fără talie de Diagonal, $eveot, Camgarn şi reflot a PANTALONI NOUVEALTE etc. ctc. Preţuri reeunoMoute «le modei ale CAVAL!RUL DE MODE i—i—i-i—i—i—i—I—i—t—i—i MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI S IN GE R ^Sl'NTCELE MAI BBNE DIN LUME premiale Cu 150 „lednile prin,0 PARIS I 8 T 8 Medaila de aur rate lunare Garanţâ sigură dală înscris - J. r- -J - — 2Z > r. _ — *^7 * ţ::;; li Ori». SINCER C' == Pwrti m.-vrr» .» .Mapădpcusut kiiw york. de sus a {1 • lui Fabricvi. ji 0. NEIDLINGr^ A£nnl genor-'1 j] ÂSTHME NtVRALGIFS .•urrnaKi, aidufuiu, I suforftliun»» li IAU bd- i I lele orgimloru r«.nin- I _ “1 *c VlUUcCvilo prii! l'uljurlle LeviiMir, I fr. | d-rulaT Cronl«r. Preţul 3 fr.t cutii, in Prioca. u Kruicu. — LiviiN.Br rarmieiftlb-clumiitu di cita» l-ai, M n* de le Mouiele, PĂRU. Dwoeii ie BucbtbmI : U 4, Ilrsar, |i in ldt« (nrueciftl* V li Uj iu ckitru cu tiapnl entlnevrnlgtce, i. iii:rti:r ATELIER DE PIIOTOGRAPH1K Str Ştirbei/- Vodă A’o. 9. •SPRE ŞTIINŢA PUBLICA UipografM A'. Miultaou mia Theatrulni JJoml. 1 rii. acoasta am onoaro a rcciMnanda tbmr. public iitolierul meu artistic aranjat, după sysl oml cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarle lină. Onor. public care n'a avut inr;\ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n are de cat a ne onora cu jiresenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de per-lecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ee lucrare atingătoare do acea.-ta arta precum : Reproducţie, lucrări iu starea naturala ele. — Orele de posatsunt m toate zilele, atât in timp frmno' cât şi iu timp innorat de la t) ore a. m. pana la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vfinzare. 7 Sub semnului Ionii Dimitrie coei deelnr prinţ> ncensta eă uU strAmutnt domiciliul ce I «vcal comiimi TiiiigfBuil Plasa f'aJniştiŢ deţul \’laşcii. şi că de n/i imiinlj miidliul meu este iu oraşul Gin! unde nm şi făcut dcidnrnţiuiica | tu dc urt. din codul civil. Pliu uri iui re lae. accuslui ciim1| spro ştiinţă publică, şi pentru i'r lurca tutulor afacerilor ce mc pri'" că noul meu domiciliu este in sul Giurgiu. I D. Mnlcoci