AONAMENTELE ra, pp an . . pe 6 luni. pe 3 Innî. tale pe an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei :e priimeie la Administraţia TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclam» pag. III . . . . I SO . , II .... 2 50 pjl& IO bani nnni&rn -tfite 15 bani nnm&rn Biinresti, 26 Iulie 1883 jiul de la lţcani a, trecut in pl'ilor moarte, sau al cau-lute, şi caută acum a intra T< u< iul uitării. împăcat,—aşa credem, — noştri: pentru că jjuver-Q, cu partea lui de zeu răbdător şi mult milostiv, şii nu cere nimic, şi ase-ei au avut atăta abnegaţie ă pretinză de la noi nimic; apoi, eu partea lui de om, nostru, cu bună creştere, urbanitatea de a lua ina-t^i sărilor, şi a exprima, prin treia comisiune trămisă la gretele sale fiind că s'apus fi agent romăn in contact ia unui puiu de jidov aflat iromănă, şi ast-fel sau am-, afii comisarii austriaci de au regrete, fiind că s a incăl-il vamal romăn, şi autori-rŞbectivă, agenţii vamali toţi, Iuţit in fiare şi s'au aruncat osia temniţa austriacă, jncjomul este dibaciu trebele'i sţină. N ai dar ce-i zice gu-d-lor Rosetti şi Brătianu ; Itt pe Austriaci subţire, i-a iplezon şi acum... poate de dl ne mai temem că se vor mp :: dar că vecinii noştri s'or in arce să 'şi iea inapoi felul ou ce văzurăm, aceasta nici ti ă prin gănd cui-va. ap. o probă mai invederată •retmpăcarea definitivă, ar putea ta. te căt mulţămirea generală 1 tii| con stată in dieta provincială u )C - au liiilc uit ■ A ue vOa (n ir A :ă tu a mei, precum ne-o spuse o it-aă, că acum, după punerea in autorităţii regale rornăne, să zicem dupe regretele e de către Austriaci) rola-lor cu vama română s au şi noi, de altă parte, ur-une biuroul nostru vamal in la ltcani, care este proprie-triacă ! Armonia mai perfectă :oate găsi nici in paradis, orba numai, printre noi o-nemulţămiţi pe nici un bine, putea veni la noi acasă, cum adică spre a strămuta loca-amă romăn de pe terito-itro-maghiar pe cel romăn, de c< i la Burdujeni, unde deja, sub Conservator, se incepuse ufrea unui local propriu ; căci, i toată mulţămirea ce tre-Jie-o asigure vecinii noştri i i, par că noă ne vine a cre-in li mai in larg şi mai in noi acasă de căt in casă străină, io asemenea poftă trebue ci’o-a pusă in cuiu, pentru cu- ă, nu numai s ar ofensa si in-generos al oaspelui nos-lal, ci mai cu osebire s’ar la Convenţiunea ce s’a in-intre Romănia şi Austro-Un-icntru acordarea ospitalităţii a- n tbilul fost ministru de Extcr-tasile Boerescu, preţuind a-aai bine de căt representatiu- REDACŢIA, STRADA STIRBEI-V0DA Nr. 2. Ar.Hnţnrile ţi inserţiile ie primesc Bucureşti, U Administraţia ilarului ia Elena, Ia biuronrile de anunţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelilr, Stubeb-itein 2;—Paria, C. Adam, rne CIdmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Director-respundător : MIHAIL PALEOLOGD Scrisorile nefrancate nn te primei Manuscrisele nolmprimate se ard nea naţională avantagiele unei legături de tot strânse intre noi şi Aus-tro-Ungaria, ni se asigură că a avut prudenţa patriotică, de a mai adao-ga de la sine un articul iu zisa Con-venţiune, prin care, pe termenul de zece ani, ne tine vrând-nevrend legaţi in proprietatea austriacă, cu toate că. dupe cum corpurile legiuitoare votaseră Convenţiunea, nesilita pentru noi dreptul de a ne strămuta ori-cănd nu ne-ar mai fi convenit conlocuirea. Prin impregiurarea aceasta guvernul este scutit dc ori-ce tentaţiune de a asculta viersul oposiţiunii şi a se separa. Aşa el reinătie obligat a continua dulcele relaţiuni de până acum cc asigură fericirea de veci. Căt pentru noi Oposiţiunea... o ! Doamne !... ce mai trebue să umblăm cu prejudecăţi! Daca e jaf, jaf să fie! Daca place batjocura, daca se priveşte cu indiferenţă trădarea şi umilinţa, ce mai am putea zice, intra, ceasta stare de prostraţiune momentană, de căt : — Marc eşti domnule Rosetti-Brătianu, măritu-ne-ai şi ne-ai rădicat in slava cerului, amin ! ŞTIRI TELEGRAFICE Petersburg, o august. — Poporaţiunea din Iekatharinoslaw a atacat pe jidani la 2 din aceasta lună supt pretext deviolinţee-xersate de dfinşi asupra unui ţeran. Trupele a trebuit sa intervie ; 10 răsculaţi fura omorâţi şi 15 răniţi. Liniştea s’a restabilit. Alexandria, 5 august. — Au fost 173 morţi de holera in zioa de ieri la Cair. Ser-bâtorile Ramazanului şi Baiararoului se vor petrece intr’un mod foarte liniştit. Atbena, o august. — Un cutremur de pământ s’a simţit ieri la Pireu. Nu e de deplâns nici un accident. Frobsdorf, 5 august. — Starea sănătăţii contelui de Chambord e satisfacetoare, dar slăbiciunea persista. Viena, 5 august. — Vorbind despre deosebitele interpretări la care s’au dat ziarele cu ocasia audienţei acordate comptelui de Kalnoky de Imperatul Germaniei, „Frem-denblat“ se zice autorizat a declara că in aceasta intrevedere n’a fost chestiune de a inlătura oare-care neliniştiri, nici d’a discuta politica interioară a Austriei: comtele de Kalnoky s’a dus la Gastein spre a prezenta omagiele sale impăratului Wil-lielm. Belgrad, 5 august. — Zgomotele dupe cari miniştrii actuali de finanţe şi de culte ar fi Dumiţi membrii ai consiliului de stat şi inlocuiţi prin d-nii Kujurndzic şi Kaljuvic sunt fara terneiu. Kiel, 5 august. — Nu se cunoaşte incâ in întreg rezultatul scrutinului balotagiului pentru alegerea uuui deputat iu Reichstag, dar succesul alegerei d-lui Haenel, progresist, e considerat ca asigurat cu o mare majoritate. A obţinut pana acum 12,6o9 voturi şi concurentul sfiu d. Heinzei, socialist, uuinai 8744. Cnsainiccioln, 0 august. - Ploi torenţiale se succed la scurte intervale. Municipalitatea a publicat ieri un mani fest in care se zice că oamenii sănătoşi locuind insula vor trebui a lucra la ridicar a ruinelor iucepănd de azi luni şi că vor fi plătiţi de admir.istraţiunea militară. Manifestul adaogă ca incopănd de marţi, ajutoarele da hrana nu vor mai fi imparţite de căt invalizilor, femeilor şi copiilor. Ingrijarca patrioţilor Tm Nouvelle Recite din I august scrie următoarele : Noutăţile din Romănia ne zugrăvesc in-grijarea patrioţi'or şi ne alarmează asupra bunei voinţe a ministerului. In ziua hotărâta pentru schimbarea ratificărilor, adică la 10 septembrie viitor, representanţii Pute-rilor6trebue să delibereze asupra opunerii cabinetului din Bucureşti ; dar d. Brătianu nu mai aie fermetatea ce ţara aştepta dela re-presintanţii ei. Daca Europa nu voeşte să consomeze nedreptatea la care deja a subscris, ea va da delegaţilor RomâDiei dreptul d’a lua parte in discuţia supremă. Dar, spre e obţine aceasta garanţie legitimă, trebue ca d. Sturza sa fia mai puţin docil. Jertfind pe directorul Inăepcndinţei române mânielor Austriei, a permis sâ se recadă că Romănia primeşte tratatul din Londia. Cine scrie rândurile de mai sus ? Un ziar căruia Parlamentul roşu re. cunoscCtulu-i serviciile ce adusese in cestiunea Dunării, ii adresase nu de mult o telegramă de felicitare. Un ziar la care colaborează foarte activ d-na Adam. republicana înaintată, şi care se ocupă mai mult de cele ce se petreci la noi in ţară. GESTIUNEA DUNĂRII In privinţa viitoarei conferinţe ce se va convoca la Londra pentru ratificarea conventiunei de la 13 Martie încheiată la Londra in Gestiunea dunăreană, citim următoarele in Neue Freie Presie: „Dupe cum se anunţă, se tratează cu Romănia in privinţa participârei ei la ratificarea tratatului dunărean de la Londra. Pepresentanţii marilor puteri iu Londra, sunt cu toţii de părere ca trimisul României se fie invitat a se sfătui cu denşii in privinţa modalităţilor ratificarei care, dupe cum se ştie, se va face la 13 septemvrie. Se conchide de aici câ Romănia uu va fi invitata numai pentru a subsemna alături cu marile puteri tratatul de la 13 Martie, ei ea exis'ă intenţia a se eauta o formă prin care, fără ca discuţia să se deschidă din nou, participarea regatului romăn la tratat se fie public constatată şi in acest mod sa se dea saţistacţie cerinţelor României.“ In aceiaşi cestiune ziarul Pester Loyd scrie : Sgomotul ca puterile ar fi convenita iii vita pe ministrul plenipotenţiar al României la Londra, pentru a se inţelege iu privinţa modalităţilor ratificarei tratatului dunărean, se menţin. Daca aceasta ştire se adevereşte, nu mai poate incâpea indoiala ca Romănia şi-a implinit scopul de a face sâ se admita oare-cari modificări in acel tratat, căci alt-fel cu greu ne-am putea închipui ca atenţiunea delegatului romăn să se mărginească numai la o simpla participare, la o formalitate.'’ VIITOARELE MANEVRE Pentru instrucţie şi manevrele ce vor «ivea loc in toamna anului curent, so chinină sub drapel dc la 15 —30 Septembre, căte 250 reservişti de iie-care batalion de vânători şi căte 500 de fie-care regiment, de linie, făcend escepţiune la această dis-posiţiuno generală numai regimentele 2, 4 şi 5 linie, aflate actualmente in Dobrogea. Călcări de lege la caile ferate Sunt doi ani şi jumfitate de când construcţia liniei ferate Mârâşeşti-Buzău s’a terminat, s’a pus in exploatare, şi cu toate acestea lichidările nu s’au făcut, nici conturile de construcţiuni nu s’au intocmit. Termenul după lege a expirat ia 1 iulie şi cu toate acestea, d. ministru de lucrări publice nu ia nici o demarşa. Ni se şopteşte că eompturile sunt aşa de ineurcate de comptabilii acestei linii, in cat nu li se mai poate da de nici un că-pâteiu. Mai multe sume sunt dispărute sau râu intrebuinţate in contra legei şi decisiunilor ministeriale. Se zice ca eausa primordiala a acestei prăpăstii este că, pe când direcţia era la Focşani, comptabilii invărteau foiţele cu o măestrie admirabilă şi ca premiu de incu-rajare, dupe recomandaţia insuşi a d-lui Brâtianu, d-1 general Făicoianu le-a dat funcţiuni mai importante şi mai bine plutite. {Binele Public) X In formaţiuni S'a cumpărat pentru oştirea noastră o mie de cai de la tărgul Pul-tava din Rusia. O parte din aceşti cai a sosit in judeţul Covurluiu pe la punctul Oancea, şi parte la Un-gbeni din Iaşi. Caii se aşteaptă a sosi in Calaţi pentru ea de acolo să lîe transportaţi eu trenul pe la reşedinţele respective. L'Independance roumainc, şi după ea, ziarul Românul, şi Binele Public, dau ştirea că d. ministru de interne a revocat pe d. Theodorian din postul de poliţaiu al oraşului Caracal, in urma unor abuzuri denunţate de noi.—Mulţă-mim d-lui ministru că a făcut aceasta. De sigur, numai după ce s’a fost convins de exactitatea denunţărilor noastre a luat astă măsură, pentru care Caracalenii ii vor fi recunoscători. Numitele ziare mai spun ănsă că, se zice cum că d. Theodorian ne va intenta un proces de difamaţiime. Păuă acum nu ştim nimic de ceva aşa. Aşteptăm numai cu rebdare. Dar am da un sfat acelui domn, fost poliţaiu, d’a intenta adică proces — spre a face oare-care sensaţie — şi d-lui ministru de interne, care, prin comunicatul ce ne-a adresat, recunoaşte de adeverate cele denunţate. Datoria unui Domnitor „Legalitatea", ziar politic din Berlad, are in numfirul seu de joi 20 curent, următorul articol de fond : Cea mai de câpi tenie datorie a unui Domnitor, 6'to a fi drept către toţi supuşii sfii, ce alcătuesc poporul cu voinţa căruia, in in-tregimea sa, a fost chemat sfi domnească. Aparţine istoriei sfi judece domnia unui monareh. Insă, cronicarul contimporan ar lipsi de la datoria sa, dacă n'ar înregistra luptele ia a căror manilestaţiune a-ista şi a se face ecoul impresiuuei publice, cel puţin al acelei părţi din societatea in care trâeşte, al cărei organ de publicitate este ; şi aceasta este in inteiesul chiar al Domnitorului unei Ţfiri, pentru câ i se da mijlocul d’a cunoaşte sentimentele supuşilor sfii şi prin urmare putinţa d’a aduce in-dreptare şi a menţine „pacea" in naţiune, care este aproape unica şi cea mai de căpetenie raţiune a existenţei unei autorităţi supreme. Daca De amintim conduita Domnitorului nostru cu posiţiunea din ’nainte de 1870, faţă de actuala stare de lucruri, suntem is-biţi de o părtinire dureroasă pentru naţiune, către guvernanţii actuali. Iutr’adevfir, afara de agitaţiunea resturnătoare a dua-litâţei Rosetti-Brătianu, care a avut uu început de esecuţiune prin vestita revoluţiune din „Ploeşti," când actualul agiutant al Regelui, d. Caudiano Popescu, a proclamat Republica, decretând resturnarea dinastiei „Hohenzollernilor" in Romănia, oposiţiunea din ’nainte de 1876 a intrebuinţat cu prisos, ba chiar cu violenţă, toate mijloacele legale pentru ca se rfistoarne cabinetul Ca-targiu, care cu toate acestea, cu riscul po-pularitaţei sale, a mântuit dinastia de o neapăraţi cădere. Ast fel o căpetenie a roşilor, pare-ni se insuşi d. I. C. Brâtianu, a fost admis atunci in presenta suveranului, căruia i a cerut concediarea guvernului conservator, „spre a evita naţiunei consumarea unei crime !“ Graţioasa noastră Doamna a fost m-tr’alăt inspâimfintatâ, in cât îndemna cu stăruinţă pe augustul seu soţ s6 părăsească Tronul României. D. Mişu Ferechidis, actual ambasador al Ţârei la Paris, impreună cu alţii, ca Delegaţi ai unui „meeting popular ţinut cu zgomot in capitală, au fost admişi a presenta Suveranului o petiţiune pe cat de energica pe atât de necuviincioasă, şi a pronunţa, prin surprindere, in faţa capului Statului injurii la adresa miniştrilor Sfii ! In fine guvernul conservator a mers ou toleranţa până a suferi ca capul Statului sfi se amestice in alegeri, printr’o scrisoare autografă ce M. S. a făcut sfi se publice prin „Monitorul Oficial" in favorul oposiţiunei, şi care a fost esploatatâ cu atâta îndemânare de coaliţia de la „MazarPaşa, contra conservatorilor. Oposiţiunea actuală n’a lipsit un moment de la respectul sfin pentru Suveran, şi cu toate acestea Domnitorul n’a admis’o nici o dată in prezenţa sa spre a ’şi espune păsurile. Marea proprietate, aceasta temelie a Statului roman, a fost cu drept cuvfint adfinc ingrijata de masurile revoluţionare, „edic-„tate prin circularile ministrului de Inter-„ne C. A. Rosetti." Cei mai mari proprietari ai Moldovei, fără distinctiune de nuanţe politice, repre-sentând cele mai ilustre familii ale ţârei, se iutrunesc, şi, vfizfind, câ ar fi fost zadarnică ori-ce demarşa pe lângă guvern de vreme ce lipsa de respect pentru proprietatea mare a acestuia este manifesta, chib-zuesc, couformandu-se tradiţiunilor strămoşeşti, a trimite o delegaţiune la Domnie, care să espue păsurile lor şi cerea sprijinul suveran contra primejdiei ce ’i ameninţa. Cu toate ca aceasta deiegaţiune'era compusă din bărbaţii cei mui oneşti, de cari cu greu poţi găsi câţi-va in tot partidul de la putere, Uomnitorul s’a supus voinţei guvernului roşu, şi a inebis cu brutalitate şi nesocotinţa uşa palatului, marilor proprietari ai Moloovei ! Nu mai vorbim de demarşele făcute de şefii „Opoziţiunei-IJnite" spre a se apropia do Domnitor; ele au lost zadarnice, ba chiar respinse cu batjocura de guvernul Majest-ţii Sale. Iu partidul de la putere vedem nstă-zi figurând toate elementele catiiinare ce s'au vfizut in aceasta ţari, de la „Rosefti-Bră-„tianu, Candinno-Pope'cu, colonel Bibeseul (supranumit pistol) j ânâ Ia „prinţii Stup- ■ >:r, mf i TIMPUL căruia i se imputa de roşii atentatul, contra primului ministru Bratianu. Kste prin urmare o infamie din partea guvernanţilor, sâ faca sa creaza pe Domnitor, ca oposiţiunea actuala ar vea tendinţe restur-natoare ! De este adevorat dar, ca in depriudei 1 le oposiţiunei actuale in genere, şi ale conservatorilor in parte, ideile revoluţionaie .şi anti-dinastice, sunt cu desevărşire condamnate: opresiunea, peisecuţiunea şi mai cu seama calomniele cu care prigoneşte partidul de la putere oposiţiunea, simt cu atat mai dureroase pentru densa, cu cat conduita părtinitoare a Domnitorului, umple ele amărăciune sulietul ori-cârui cetăţean iubitor de ordine. Şi credem, că am ajuns iu stadiul, când se impune cetăţeanului ouest, datoria a cugeta: „Daca rezistenţa „nu devine o datorie şi se poate nu-„mi revolta, când autoritatea devine arbitrară şi sugrumătoare; când «tentează a-„supra proprietaţei pentru ocrotirea careia „a fost instituită: când in tine, ea rupe „contractul ce ’i-a asigurat drepturile şi i „lo-a mărginit.u 'si facă Hoţiile de la Bacău Jnspecţiunea la Casieria judeţului Bacău de o cam dată s’a terminat, anunţă Vocea democratică. D-l Inspector Yera a remas foarte nemulţămit in urma mai multor ne-regularităţi ce se zice că a putut descoperi acolo pănă acum. Cu raport detaliat va arăta starea acestei Casierii. A urnita foae roagă cu stăruinţă pe D-l .Ministru de Finanţe, să bine vo-iască a publica raportul ce va primi din partea inspectorului, spre a se lua cunoştinţe de conţinutul lui. Credem că chestiunile, financiare cari sunt de interes public, nu vor fi acte secrete. Inspectorul, după ce a comunicat Primăriei şi Comitetului de acolo căte o copie de pe procesele verbale asupra resultatului constatărilor cu anume tablouri in care se vede des-ud de clar situaţia acestor case, s’a intors la Bucureşti. =■1 îngrijească ca învăţătorii să tona însărcinând pe revisorul local să constate ca.u să jn{rrijeasca de fie instrneţin- Iaca cum ştiu primarii instrucţiune. Apoi sa mai ne 1 Poşta întreabă pe ofiţerul stftrei civile din Galaţi să-i respunda, dacă e melienc nu, ce numernl morţilor din regisim a cu acela din registrul pentru sân nu c deopotriv directorului Ciinitiriilui ? art. Klevii clasei a IV-a cari, conform 2li din regulamentul şcoalclor fuior de mi litari au obţinut nota medie satistacfetoaro se trec in clasa I a şcoalei militare de infanterie şi cavalerie pe zioa de 1 Iulie. Femele acestor elevi se poate citi in toaia oficiala de azi. In septămâna trecută, o bucată de pământ in Întindere ca de un pogon din comuna Dranicu, judeţul Dolj, s’a scufundat la o a-dancime de 20 stânjeni. Aceasta scufundaturi s’a făcut aşa de incet in cat plantele ce se afla pe densa nu au suferit nimic şi sunt incă verzi. CRONICA l'oinţti Muncitorului anunţa că primai ul comunoi Monastirea, din plasa Olteniţa, nu a găsit mai bine de tăcut de căt să ceara suprimarea postului do inveţător şi invâ-ţâtoaro din acea comuna sub cuvânt ca do 5 ani nu s’afcfacut nici un progres in instrucţiune. Comitetul permanent către care s'a adresat ’i-a respins cererea cu indignare şi ’i-a făcut observaţiuno primarului şi consiliului comunal, că dânşii sunt vinovaţi, ea nu ’şi-au făcut datoria către persoanele insareinate cu darea instrucţiunei, şi, in loc să ceară desfiinţarea postului, mai bine Iu zioa de 19 curent, Constantin Babea-nu din Craiova, ducendu-se spre a vena in-tr’o Uvede a domnului Gărleşteanu, unde se afla prin trestie şi Ioniţă Barbulescu cu puşca, Băbeanu, vâzându’i capu şi crezând ca este veri-o pasere, a tras cu puşca in el şi -i a făcut o rană foarte gravă la cap. Pacientul a fost imediat trimis in căutarea spitalului, iar caşul s'a constatat de comisarul poliţienesc respectiv. * Oficiantul clasa III Băduleşteanu George, suspendat şi dat judoeaţoi. s'a destituit din corpul telegrafe-poştal, pe zioa de 18 (80) Iunie 1883, data suspendărei, pentru sustragerea mai multor gropuri cu bani.. In locul râmas vacant prin această destituire se avansează, după concurs, la gradul de oficiant interior clasa III, actualul elev ela=a I Iliescu Gerafim, pe zioa de 16(28) Iulie 1883. S'a publicat in Monitorul oficial de azi regulamentul medicilor militari stipendişti in una din facultăţile de medicina din străinătate. Cooperatorul spune că P. S. S. Episcopul Ghenadie a comandat de vr’o câte-va luni argintarului Filipof Rus, un sicriu pentru moaştele Sf. Filoftea. Plăcile acestui sicriu sunt de argint cu bas-reliefuri repre-zintand diferite intâmplari din viaţa acestei sfinte. Sicriul va fi expus la expoziţia Cooperatorilor. Economi tul roman afla eâ o societate anonimă c un capital de 10 milioane lei. împărţit in 40 mii acţiuni a 250 lei fiecare, este in ajun d’a se forma, supt firma : „Ferăstraele cu vapor din Galaţi şi Cernăuţi1' —substituindu-se casei Goetz şi comp. din Galaţi. Acelaşi ziar spune ca un grup important de financiari din capitala ar fi in ajun d’a funda o bancă de scont şi de report. Citim in „Cooperatorul . D-nul Toma Bobescu, in urma studiului ce a făcut la Braşov, in atelierul de frin-gheria a d-lui Glieorge Sclnin, după ce a dat examen in faţa măiestrilor şi a obţinut diploma do măiestru frânghiei', s'a reintors de vr’o opt zile in Giurgiu, nude se alia cu domiciliul. D. Bobescu a fost trimis in Braşov do către d. Droc-Bartianu şi întreţinut acolo in studiu cu spesele d-sale. Toţi cunoaştem meritele acestui barbat care. atat ca director al gimnaziului din Giurgiu cat şi ca cetăţean dovotat binelui ţârii, sacrifică până chiar strictul seu necesar numai ca să introducă in sinul societăţii inovaţiuni, caii au drept ţintă cultura in toate direcţiunile şi propăşirea industriei. ’ d. Bobescu va deschide peste curând un atelier de trănghieria la Giurgiu; acum d-lui se află in Bucureşti şi voeşte sâ trateze cu d. M. Polizn pentru cumpărarea maşinilor şi uneltelor de la fosta sa fabrică de frânghii de la Antofiloaia (Prahova). D. Bobescu a adus la redacţia acestui ziar mai multe mostre despre ştiinţa d-sale; intre altele şi o ţesătură de sfoară înlocuind cu mare avantaj curelele de tracţiune de la maşinele cu abur. D-sa pe lăogă că va expune produeţiu-nile sale apoi va lucra căpestro şi afieie la exposiţiune. primăriei de Fălticeni pentru libera petrecere in oraş pe timpul iarmarocului, şi ţen-tru care s’a perceput (le (louâ ori nna şl aceasi laxă (le la acelaş neguţător, anume lolian Hass. Cea ante iu poarta nu murul 181. şi este iscălită de perceptorul comunii, Geliulescu, a doua cu Xo. 24, scrisă cu creion, esto oliberată do secretând poliţiei Voinescu. Una e eliberata Iulie in 5 şi a 2 la Iulie in 15 ; ambele permit ace- lui neguţător libera petrecere la iarmaroc : fireşte că după ce au plătit perceptorului 5 fr ; earâ secretarului poliţiei 4 fr. Din doue unii ; ori perceptorul a huit cu nedrept taxa sus zisă ; ori secretarul poliţiei a jefuit [ie neguţător, căci altfel nu pricepem Clllll să se iee doue piei (le pe aceeaşi oaie. Avis autorităţilor competinte, caro ra Suceava le va pune la dispoziţie chitanţele in chestiune.— plecară la mormântul iunniţil0r g pară, ii preumblarâ pe uliţele' stropiră cu apă şi apoi ii jJ Perutul insâ, din zisa comună dor Tapordeiu, indignat de acei nare a mormintelor, făcu faptX d-lui sub-prefect, care venind j lui şi constatând fapteie dc ai du pe făptuitori in judecata. i_ erreota in luna soptembre do tribunalului de (Jovurluiu. CRONICA AGRlţl Decadenţa portului Galaţi Un scandal in Galaţi O scenă din cele mai regretabile s’a petrecut in seara de Sâmbătă 23 a curentei pe la orele 8 in grădina Universală intre doi comersanţi notabili din piaţa Galaţi. Iată dupâ Posta faptul iu resumat : D-nu P. F. şedea la o masă conversând eu alţi amici ai sâi, când odată veni pe la spatele sale d-nu G. R. şi ridicând un baston ee-1 ţinea in mană a inceput a aplica mai multe lovituri peste capul şi corpul d-lui P. F. califieăndul in acelaşi timp cu mai multe expresiuni triviale şi injurioase. D-nu P. F. ameţit şi suprins de această agresiune şi căzuse jos un moment, dar, ridicandu-se şi voind a se apăra şi de alte lovituri, a fost impiadecat de un Domn Georgescu care i a pus mana in obraz respingându-1. In acelaşi timp intervenind mai multe persoane au putut pune capăt furiei agresorului. O comisiune numită de camera de comerţ din Galaţi a studiat cauzele care au provocat decadenţa porturilor Galaţi şi Braila precum şi mijloacele de îndreptare. Raportul acestei comisiuni s’a inaintat d-lui ministru al comerţului de către prezidentul Camerei de comerţ. Strămutarea comerţului Moldovii la alte direcţiuni, a făcut ca să se abandoneze calea portului Galaţi. De doi ani de zile, numeroase case de comerţ işi mută neîntrerupt scaunu lor din Galaţi, incetând ori-ce operaţiune in acest oraş. Aceasta se poate vedea din rolurile de contribuţiuni care dovedesc enorma scădere a numărului de patente a comercianţilor din Galaţi. Asemenea, veniturile financiare au scăzut mai mult de jumătate. Oraşu se perde şi stătu are o pagubă sigură. Vom vedea ce mesuri va lua guvernul pentru scăparea de ruină a unor porturi aşa de im doritoare ca Brăila şi Galaţi. (Resboiul) In ţară situaţiiinca recoltelor, escelentă, este relativ vorbind sat Troeratul urmează cu mare actij face in condiţiuni favorabile. Poi lasă in genere mult de dorit, si trus in mare parte. In judeţul Botoşani, grâul e dj, cantitate mijlocie ; secara, orzulI sunt bune. Porumbul promite bună recoltă, daca insâ toamna lungă, căci semănăturile s’au Viile promit şi ele o recoltă sa In judeţul 01 tu, recolta esle f{ Din causa prea multor ploi primăvară, grăui a perit in cea parte ; puţine localităţi au scăpi Ungaria, recolta grâului şi a cea mai mare parte termiţ poate considera ca sigur că in Ungaria nu va avea de cât o die de grâu. Iu ceea ce priveşti cereale, nu vom avea informaţii^ dupâ căte-va săptămâni asupra j cantităţii. Informaţiuni positive ne spun grâului iu Stat ele Unite este dei Doue piei de pe o oaie Am spus in unul din nu meri le trecute, după ziarul Suceava, la ce taxe şi dări frustatorie au supus autorităţile din Fălticeni pe neguţătorii cari au venit la iarmaroc de prin alte oraşe ale ţârei. Astă-zi vom da o dovadă şi mai evidentă că cclo ce am reprodus au fost adevărate, ha mai mult ăncă, că unii neguţători au fost chiar jefuiţi de către oamenii ordinei. Iată ce spune ziarul din Fălticeni : Ne-au căzut in mână doue chilănţi ale Un proces datorit superstitiunilor religioase a poporului nostru In ziua de 29 iunie espirat, in cotuna Tâmâoanii, plasa Prutu-Horincea, din judeţul Covurluiu, s’a întâmplat următorul fapt, datorit stărei inapoiate in care se găseşte ţăranul nostru : Observând un consilier comunal din zisa cotunâ. anume Ion Banaga, că ploaia nu căzuse de mult timp asupra câmpului, işi explică că causa trebue să fie omorul, ce se întâmplase in acea comună şi a căror victime fusese Christodor Agnosti şi soţia sa Paraschiva ; chemă şi pe alţi locuitori şi anume : Xiculae Radu Holbau, Vasile Spănu, Ioan Tănase, Vasile T. Mustaţă şi Teodor Draga Ioan, şi le spuse că nu va ploua până ce nu vor despropa pe Agnosti şi soţia sa sa le facă incâ odată ceremonialul de înmormântare. Ou toţii crezură, şi, nici una nici doue, mult inferioară celei din inul ta toate aceastea, fiind că au răinss colta veche un escedent cousidert titâţile disponibile vor fi in ri proape aceleaşi ca in 1882 ; o prâ, prea puţină neaua, o primit diva, in fine mari inundaţiuni şi de insecte au causat deficitele de In Austria, după o relaţie a ia agricultura, recolta secarei presi centrala o bună m die : pentru Moiavia asemenea se speră o m mitoare şi pentru Galiţia o mediei Calitatea secarei a fost puţin cami de căldurile mari. In ceea-ce prinţ sunt nemulţumiri mari, mai cu Boemia. In Franţa, secerişul s'a tăcut 1 ţiuni rele din causa ploi’or conţină Căzut. — Curierul finanţiar. ECOURI STREIM Catastrofa din Isihii Foile streine tot maiaducs te de pe teatrul catastrofeiJ chin. Se mai desgroapă o»*-cari au stat sute dc cea» ne. Cadavrele ce se scot p mai multe turtite, sdrobitel n SOL- sc pot recunoaşte, ş’apoi ij atat de greu, ca sunt senoîj FOILETON UN DON JUAN POCĂIT i. Cererea ’n căsătorie Finei ore de dimineaţă sunară tocmai la Saint-Sulpice. Era pe la in-ceputul lui Decemvrie; nuori deşi acopereau strălucirea stelelor ; stradele nu mai erau luminate de căt de lumina pe jumătate stinsă a becuri- lor de gaz. un sgomot Pe trotoare jse auzia surd de paşi : erau lucrătorii cari se duceau pe la treburile lor, negus-toraşii cari duceau la hală măgarul sau cărucioara lor iucăreată de legume. Toate prăvălicle erau incluse, afară de câteva tutungerii şi de careva pivniţe—rachierii, visitate zilnic de această clientelă matinală. La ceasul acesta, cănd nu se obi-cinueste ca o femee să umble sin - mir; f, |,e strade, lără a 11 expusă la fel de fel dc nemulţumiri, o fată te-neră, înfăşurată ’ntr’o manteluţă de mătase neagră, eşi dintr’o casă de aparenţă modestă, situată in strada Senei, la unul din colturile stradei Buci. La catul al treilea a căsuţii aces-teea, perdelele lăsau să sc ’ntrevadă o lumină de ren augur. Acolo veghia dc sigur lucrul sau boala, — poate chiar şi linul şi alta. TCmCra fată o hui repede de partea stradei Tournon printre grupele de trccctori cari se opriau şi o urmau din ochi, miraţi dc o intălnirc aşa de puţin obicinuită. Densa sc opri înaintea uşii unui spiţer, bătu de doue, trei ori, fără folos, cu micuţa-i mănă peste obloanele prăvăliei, şi, in sfârşit, zărind un clopoţel, trase de densul cu putere. Uşa se deschise; ca intră, Puţin in urmă, se ivi ţinând pe jumătate ascunsă sub manteluţa sa o sticlă îmbrăcată in hărtie roşiă. Ajunse in grabă la locuinţa ei, intră in casă şi sui scările, uşoară ca paserea. Ajungend la catul al treilea, deschise şi închise după densa cu multă îngrijire o uşă a cărei cheie o lăsă in broască, spre a nu face sgomot scoţând-o afară. Intră in verful picioarelor in cea d’ăntciu o dac. — apartamentul sc compunea nunta din doue — ; dar omit de uşoare au fost mişcările sale, a fost auzită. ■ Iu oşti, Cclestino V zise e voce slabă cc eşia din cealaltă odae. Da. mamă, eu sunt, respunse fata. ?i udata se duse in a doua odae. — Dc unde vii, copilă ? Pentru cc ni eşit din casă ? Mama, ţi-a ui adus doctoria'. Tu nu mai dormi, şi ştii căt este de important da te putea odihni! D. Daubray zicea şi ieri scriind reţeta : «Asta este pentru a ve face să dormiţi ; căci somnul, pentru Jf-ta ar fi poate insăuâtoşirea. Celestina eşi scoase manteluţa, se apropia de pat şi-i arată sticluţa ce adusese. Daca aţi vâzut capetele dc fecioare sau de ăngen desimile de Ingres in tablourile sale biblice, v’aţi putea face o idee de frumuseţea Celestinei. Avea optsprezece ani, o faţă dulce şi nevinovată, o truute ctirate, per blond şi mare, Privirea ei limpede exprima dragostea şi devotamentul. Un camisol lung cu o centură bine strânsă lăsa să se ghicească bogă- ţia formelor şi mlădierea taliei sale. La lumina unei candele aşezată pe o masă de noapte, bolnava o privia cu băgare dc scamă, ca şi cum arii voit să-i citească cugetările in adâncul ininici sale. Celestina, chiar dc nu ar li numit-o mamă, se putea uşor recunoaşte dintr’o clipă legătura apropiată de rudenie cc unea pe d-na Bremardde lenera copila. Doamna Bremard era numele bolnavei. Aveau acelaş contur al feţei, aceeaşi fermetate sculpturală a trăsurilor, aceeaşi nuanţă a sprinecnilor, a-celaş desen al buzelor. Atâta numai oft, la una, loate farmccilc frumuseţii nu mai erau de căt in stare dc ruină, slăbită, gălbejită, ofilită, uscată de suferinţă şi de verstă. Era intre mumă şi fată deosebirea cc este intre un pom iu primăvara dc flori şi fructe, şi intre p dc toamnă, pe jumătate clo; frunzişul sân ars şi prăpăd temperiile anotimpurilor. Doamna Bremard n'avea căt patruzeci şi cinci ani, uită de supărări şi de boai — Copila mea* rcincepu un moment de tăcere şi ciţ] aţintită asupra.Celestinei,—tţ să nu mai ieşi singură O uşoară roşiaţâ acoperi tinerei fete, descoloraţi de o# dc veghiări — Mamă dragă, dar cc nucii ai ? — Nici una Cclestino, bolnava. Am desâverşită inej tine ; ştiu că nu faci decăt ne. Dar singurătatea in car® boala mea ine Tispăimăntâ ştii la căte pericole se află * fată tâiiera, lipsită de stipraf mumâ-si, şi aceste pericol ® emi pricimiesc nelinişte şi (Va Tnul. de îlom i oc. I * V ■V nf.se producă o epidemic tocilă. docesul clin Tiszti Eszlar i il telegrafie a adus deja ştirea du naiul din Nyiregyhaza a ape toţi ovreii acusaţi că ar li pe lata Esther. Îstă împrejurare a produs dc-iirări in oraşul Prcssburg, unde tiecut au avut sa sufere o-in partea mulţimei înfuriate. Iulie sau făcet mai multe a-după ce mulţimea a spart Nai iile la casele unor evrei. Oş-ef îutrieră oraşul in timpul nopţi. A .ralorul Eetvos a cerut delaţiuni de Interne ca să ordone li-1 .lia băiatului Moriz in primirea tal seu. losef Şarf. Vice-comite-i «proiectul) a refuzat, deoarece oii nu vrea să se intoarcă in casa ; .r’ ii cască şi forţa nu se poate intre-(Vos s a adresat din nou la mi- Im i f 11 r nit /a» Franţa. fabriccle de pulbere din Anin au fost trei explosinni . au şase persoane Paguba e de un i. cloferenta ziariştilor din Paris a • • să aranjeze o subscripţie si o i re pentru Tscbia. i Paris se anunţă că guvernul n i ar fi încercat să facă un mure ~»î mmd pentru fortificarea terii, dar dinţii. acte oficiale Domnii P. Mecolescu este mtiuit in postul do sub-comisar clasa t pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, in locul domnului beonida Petreseu. Domnu Petre Serienescu este numit in postul de copist la căpitănia portului Sulina. Domnu Seat lat Iarca, licenţiat in drept de la facultatea din Paris, actual referendar clasa II la inalta curte do compturi, s’a numit in funcţiunea de referendar clasa I al acelei curţi, in locul domnului I. Zira, incetat din viată. Medicii de regiment clasa II Demetres-cu Marin şi Manolescu Nicolae sunt chiă-maţi pe ziua de 1 august 1883, a ’şi faoe staiiu 1 cerut de lege in serviciul spitalului militar din Bucureşti. Domnu Mateiu loneseu, actual verificator clasa I, s’a numit, la casieria judeţului Ylaşea, in funcţiunea de sub-casier. in locul domnului T. D. Georgescu, trecut in altă funcţiune. Domnu Raimond, fost verificator de casieiie, s’a numit, la casieria judeţului Teleorman. in funcţiunea de verificator clasa II, in locul domnului Bâdescu, trecut, iu altă funcţiune. Din Districte einl cârrintnarl in sale. — „Doca-arată că mulţi străini, contra legii it ocrotirea chiar a românilor, vOnd beu-ipirtoase in comunele rurale clin Ialo-Dăm mai jos căto- va pilde de asemenea le ■er nci ii â tor r de ixe Alexia, de naţionalitate grec, vin-uturi spirtoase, in comuna Ţăndărei a-licenţa pe numele unui Ioan Manea, >r din acea comună, care n’are nici ■ ce menea, necum a face pe negus-ide băuturi spirtoase. . in aeeaşi comună Dumitru Caurie temenea grec, vinde băuturi spirtoa-end licenţa pe numele lui Radu Dragu. iul rna sd ţiu me-voiţi a ordona cui să cuvine, să încredinţeze, cum Primarul şi Percepto-acelei comune au executat cu forţa şi pe calea legală pe căţi-va din locuito-otunei Teioasa şi le-au luat darea pe estrul de Iulie, „incă de la inceputul ii Iunie,“ şi care locuitori sunt forţaţi de .alia bani pe muncă, numai ca s& scape asemenea nelegală, — pot zice — tor-ca in timpi barbarismului. Tot aceşti iitori, sunt târâţi prin Darabani cu felu-riflîimeninţâri." .r .. n .r ti .li uzuri (Tale perceptorilor. —„Curie-e Dorohoiu“ spune că D, Ioan Tăutu, proprietar, fost prefect şi senator, aflat prefect de judeţ următoarea peti- ?enici fugari. — Septârouna aceasta s au s in oraşul Bârlad 10 inv&ţăeei din 50 are Societatea pontru ieveţătura popo-romăn, secţia Tutova, i-a trimis la şi Brazov spre a invâţa meserii. Se că aceşti tineri au fugit din cauză că foarte râu trataţi dic partea maiştrilor, -re erau aşezaţi. apă sosirea lor aici, „Progresul"* atlacâ at plângeri la prefectura. D, pretectar urnit o comisiune spre a cerceta aceste geri. Până acuin nu se ştie rezultatul letei. > icarea populaţiiuid in BaTrîad » la 16—23 Iulie. âscuţi 14 din caro : 7 bâeţi legitimi, 1 gitim şi 6 lete legitime ; 11 de religia doxâ şi 3 israelită. lorţi 16 din oare : 9 bărbaţi şi o fe-toţi de religia ortodoxă şi 2 presentaţi viaţă, isfttonţi 2 din care : l ortodox şi 1 ist. I) I V E 11 S E In zioa de 3 Iulie, individul Maiin Sandu Serbau din comuna liucovu-Adunaţi, judeţul Teleorman, aflat servitor la arendaşul moşiei Frumoasa, voind să se scalde in râul \ edea, s’a inecat ; cadavrul s'a găsit şi s'a inmormântat. In zilele de 17 şi 18 Iunie trecut, in comuna Corodeşti. judeţul Tutova. a căzut 0 ploae torenţială, care a distrus 8 fălci păpuşoii), 7 fălci grâu, 6 (Vilei orz şi o pogoane vie; totalul acestei stricăciuni se urcă aproximativ la suma de 1.500 lei. In zioa de 6 Iulie curent, pe la orele 6 seara, locuitorul Ioan Gavril Ifrim, in etate de 25 ani, din comuna Hangii, judeţul Neamţu, pornind cu o plută pe rîul Bistriţa şi aproape de comuna Păngăraţi fiind ajuns de un puhoiu, s’a iuecnt; găsindu- 1 se apoi cadavrul naălit lângă mal. Iu cătunul Bălâceanca din comun Boal beşti, judeţul Ilfov, in noaptea de 12 spre 13 Iulie, a ars o cameră in care era 2 bu-toae cu spirt şi alte obiecte, alături un obor de gard şi o parte diu curte do scânduri, causănd o pagubă de lei 1.300 ; focul s’a aprins din neglijenţa servitorilor, cari au lăsat lumânarea aprinsa lăuga un vas cu spirt, caro aprinzându-se, focul a ajuns şi la butoaele se au făcut esplosie Iu zioa de 12 Iulie curent, pe moşia Fâlcoiu. din judeţul Romauaţi, căzând ploae torenţială cu griudină, a distrus cu desăvârşire porumbul, grâul, viile şi zarzavaturile atât ale locuitorilor comunei cât şi ale arendaşului, ne mai fiind nici o speranţă de inclreplare. Pe moşia Drâghiceni din judeţul Românaţi, in ziua de 12 iulie curent, căzând ploae torenţială cu peatră, a causat strică ciune la 120 pogoane grâu şi cam la 60 pogoane porumb, trăsnind şi o clae cu grâu a preotului Ioan Ghizdâvescu Teuârul Angliei, in etate de 16 ani, fiul lui loniţă Zamfir Obeală din comuna Slâ-nic, judeţul Buzâu, fiind impreuna cu tatâl seu venit la muncă la comuua Lacn-Rezi. judeţul Brăila, din întâmplare, in ziua de 12 iulie curent, pe când lucia la maşina de treerat a căzut in tromba unei batoze, şi la moment a şi murit, In ziua de 12 iulie curent, pe rîul Prut, drept comuna Berezenii clin judeţul Fâlciu, s’a prins nu cadavru do om mort. neim- brâcat, in etate ca de 40 ani, barba îoşie, pârul capului gălbui, tuns. tn ziua de 12 curent, pe la orele 4 p. m a căzut o ploae cu peatră in comun [patile, judeţul Vasluiu, stricând ţarinele şi viile de pe teritoriul acelei comune. In noaptea de 16 spre 17 curent, femeia liespa lui lancu Ioan clin cătunul Yalea- găsit moartă pe fiica sa lângă densa, pe care o alăpta, şi care era in etate de douâ luni şi jumătate. Poliţia judecătorească s’a sesisat de afacere. Copilul Marin, in etate de 4 ani, fiul lui Marin (I. Regep din comuna Creţe.şti-Sinteşti, judeţul Ilfov, in ziua de 19 iulie, ducându-se sa se scalde in apa Sabarului, s’a inecat, scoţendu-se mort din apă. In dimineaţa zilei de 13 Iulie curent, a fost prins de crângul morei din Conteşti băiatul Costica al lui Dumitru Ursaciii clin cătuna Fantănelile, comuna Paşcani, judeţul Suceava, râraînând pe dată mort. In zioa de 18 curent, Anica fiica Măriei diu comuna Ţăndărei, judeţul Ialomiţa a mers la riul Ialomiţa ca să aducă apă şi, voind să se scalde, s’a inecat. Cadavrul s’a găsit. In noaptea de ÎS—19 curent, pe când preotul Costache Nicolae din comuna Bor-Ieşti, judeţul Neamţu, eşise afară din casă in ograda locuinţei sale, a fost surprins do către 5 indivizi necunoscuţi, bătut grav şi apoi 3 din ei, ce erau înarmaţi cu un pistol si o secure, trăgemlu l in casă, după ce au aprins lumânarea, ’l au prădat de mai mulţi Dani şi obiecte şi in urmă au dispărut. Ştiri Teatrale Teatrul Dada. —Direcţiunea GrigoreA. Manolescu. Marţi la 26 Iulie JS83. seva juca pentru If oară piesa nouă: Specula, amorul şi crima. Dramă in 5 acte şi un prolog, tradusă de d-şoara * In studiu : Cei patrn-zeci şi cinci, urmarea Peginei Margot. Fosta grădină S/avri (Grădina Societăţei Liciiertnl'el). Trupa romană de comedii şi Yodevile sub direcţiunea de scena a d-lui I. D. loneseu Marţi la 26 Iulie 1883 se ra representa pentru prima oară piesa : Subprefect iu plasă, Comedie cu cănlece de d. V. Alexandri jucată de toată Trupa. Miercuri la 27 Iulie. 1883 Beneficiul d-]ui I. D. Ionescu cu frumoasa piesă : Luni-pacius Vagabondus Das Liederliche Klee-blatt D-nu I. D. lor.eseu va juca rolu Cis-marului cu cuplete noi. NB. Biletele pentru această representa-ţie se află chiar acum !a beneficient, I. D. Ionescu. Viei, comuna Pălărlagele, .judeţul Buzâu, SOCIETATEA DE INCURAGEARE pentru îmbunătăţirea rasei caior din ţeară ALERGĂRI LA BUCUREŞTI (HIPODROMUL SOC’ETAŢEI) ÎNTRUNIREA de primat ara ZIUA ANTĂ1A Duminecă .2 (\4) Octobre 1883 Premiul de toamnă pentru armăsari şi iepe din toate ţerilo, de ori-ce verstă, de la 3 ani in sus, şi de ori-ce provenienţă. —învingătorul de vânzare pentru 3,000 lei. daca aparţine unui proprietar strein, nestabilit in România. — Calul aparţinând unui proprietăr român sau unui strein stabilit in .România care. in cas de a câştiga, ar Ji pus de vânzare pentru acelaşi preţ, se va bucura de o descărcare de 101. — învingă- torul, dacă este de vânzare, va fi pus in licitaţiunc publică in quartul de oră ce urmează alergarea. Prisosul peste preţul fixat fondului curselor. — Greutatea 3 a 57 kilg.. 4 a. 63 şi juni kilg., 5 a 65 kilg., 6 a. si mai sus 65 şi juni kilg. Intrare 125 lei. — înscriere până la 15 Sept. ; cu îndoita intrare până la 30 Sept — Distanţa 2500 metri. Premiul f. —.2500 lei. Premiul M.—1 300 lei. premiul Octave pentru armăsari, iepe şi jugani do ori-ce vârsta, de la 2 ani in sus, şi de ori-ce provenin-ţiţ> _ Toţi caii sunt de vânzare pen- tru 4O00 lei. — învingătorul va fi pus in licitaţii!ne publică i:i quartul de oră care urmează alergarea. — Prisosul peste preţul fixat aparţine, pro jumetate calului sosit al doilea, pe jumetate fondului curselor.—Greutate 3 a. 50 kilg., 4 a 65 şi juni. kilg., 5 a. 67 kilg., 6 a. şi mai sus 67 şi jum. kilg. Calul pus do vânzare pentru 3000 lei, primeşte o descărcare de 2 kilg., pentru 2000 lei, 4 kilg., pentru 1000 lei. 6 kilg Cai născuţi şi crescuţi in România, înscrişi in Stud-Book al Jockey-Clu-bului Român, primeşte o descărcare specială de 1 şi jum. kilg. filtrare 75 lei. — înscriere pană la 22 Sep. ; cu îndoită intrare până la 30 Sept. — Distanţa 2000 metri Premiul I. — 2000 lei. Marele Premiu pentru armăsari şi iepe de pur sânge din toate ţârile, de la 3 ani in sus. — Invingâtorul de vânzare pentru 4000 lei dacă aparţine mini proprietar strein nestabilit in România. Poate fi de vânzare pentru un preţ mai mare, dar atunci, pentru fie-care 1000 lei mai mult, ia 1 şi jum. kilg. supragreutate. — Dreptul de a reclama pe învingătorul strein este un drept de preem-ţiunc reservat proprietarilor români ai căror cai au sosit intre cei trei d’ăntei, după ordinea sosirei lor. Numai dacă nici unul nu-1 exercită, calul este pus in licitaţiunc publică.— Prisosul peste preţul de vânzare, fondului curselor. — Greutate 3 a. 57 kilg., 4a 64 kilg.. 5 a. 66 kilg., 6 a. şi mai sus 67 kilg. — Calul care in 1883 a câştigat uă sumă de 4000 lei, ia uă supragreutate de 1 şi jum. kilg., 8000 lei, 3 kilg., 12000 lei şi mai sus 4 şi jum. kilg. I Intrare 250 lei — Retragere jumătate dacă este declarat înainte dc 22 Sept. — înscriere până In 2 Sep., cu îndoita intrare până la 30 Sept. — Distantă 3000 metri. Premiul I — 7000 lei Prunul II — 1000 lei Prniiu Miraheau pentru armăsari şi iepe din toate ţările şi de ori-ce proveninţă de la 2 ani in sus. — Greutate 2 a. 49 kilg, 3 a. 60 şi juni. kilg. 4 a. şi mai sus, 65 şi jum. kilg. Calul care in anii 1882 şi 1883 a câştigat uă sumă de 2000 lei, va lua 2 kilg. supragreutate ; de 4000 lei, 4 kilg. de 6000 lei, 6 klg. de 8000 lei mai sus 8 kilg. Intrare 75 lei.—înscriere pănă la 15 Sept.: cu Îndoita intrare pănA la 22 Sept. — Distanţă 1600 metri. Premiul 1 — 1500 Ici. daţi 1000 lei de I). Ioan Marghiloman şi 500 lei de D. St. Potrovitz-Arinis. Premiul II — îndoita intrare. I I U A A DO U A Duminecă 9 (211 Octombre Premial Pogal-Navarre pentru armăsari, iepe şi jugani din toate te-rilc şi de ori-ce proveninţă, de la 2 ani in sus.—Toţi caii sunt de vânzare pentru 3000 lei. — Câştigătorul va fi pus in licitaţiune publică iu quartul de oră ee urinează Alergarea. Prisosul peste preţul fixat aparţine, pe jumătatea calului sosit al doilea, pe jumătatea fondului curse- lot". --- Greutatea 2 a . 50 şi jum. kilg. 3 a. 63 kilg, , 4 a. 69 şi jum. kilg-, 5 a. 71 kilg , 6 a. şi mai m sus, 71 şi jum. ki -Calul declarat dc vânzare pentru 2000 lei, primeşte 2 şi juni. kilg., pentru 1000 lei, 5 kilg. pentru 500 lei, 7 şi jum. kilg. — Calul care a alergat in 1883, fără a fi câştigat- primeşte o descărcare specială de 3 kilg. Intrarea 50 lei.—înscrierea pănă la 30 Sept.; cu indoită intrare pănă la 7 Oct.—Distanţă 2000 metri. Premiul I.—2000 lei Premiul Societăţei de Încurajare r Derhg-Iiomăn), pentru armăsari şi iepe numai de 3 şi 4 ani, născuţi şi crescuţi in România şi înscrişi in Stud-Book al Jockoy-Clubului-Romun. — Greutate 3 a. 57 kilg., 4 a. 63 kilg. Intrare 200 lei. — Înscriere pănă la 2 Sept., cu indoită intrare pănă la 7 Oet. Distanţă 2DOO metri. Premiul /.—4000 lei Premiul If.— 400 tei Premiul de Comolaţiune, pentru armăsari şi iepe de pur sânge, diu toate ţările, de la 3 ani in.sus. Greutate 3 a. 57 kilg., 4 a. 63 şi jum. kilg., 5 a. 65 kilg., 6 a. şi mai in sus 65 şi jum. kilg. — Calul care in 1883 va fi căştigat un premiu in valoare de 2500 lei, ia o supragreutate de 2 kilg., două asemenea premii sau unul de 5000 lei 4 kilg ; mai multe asemenea premii sau unul de 7500 lei, 6 kilg. — Calul care a alergat in 1883 fără a câştiga primeşte o descărcare de 2 şi juni. kilg. Intrarea 75 lei.—înscrierea pănă la 22 Sept., cu indoită intrare pănă la 7 Oct.—Distanţă 2500 rnetri. Premiul I—1500 Premiul II.— îndoită intrarea Premiul Subscriptorilor pentru armăsari, iepe şi jugani, din toate ţările şi ori-ce proveninţă de la 3 ani in sus. învingătorul devine proprietatea subscriptorilor, de drept, in schimbul celor 4000 lei daţi ca premiu. Sorţii decid pe proprietar. Greutate 3 a. 75 kilg, 4 a. c; 64 kilg, 6 a. şi mai sus 67 kilg. Intrare 75 lei. înscriere pănă la 30 Sept.; cu indoită intrare pănă la 7 Oct.—Distanţa 3000 metri. Premiul 1.—4000 Premiul 11 —Intrările pănă la concurenţa de 300 lei. Steeple-Chase, pentru caii din toate ţările, de ori-ce proveninţă, de la 3 ani in sus. Greutate 3 a, 65 kilg.. 4 a. 70 kilp., 5 a. şi mai sus 71 kilg. Calul care va fi pus de vânzare pentru 4000 lei, primesc 2 kilg.. pentru 2000 lei, 4 kilg.—Calul caro, in 1883, va fi căştigat o sumă de 4000 lei ia 1 şi jum. kilog. supragreutate, de 8000 lei, 3 kilg., de 12000 sau mai mult 4 şi jum. kilg. Intrare 125 lei.—înscriere pănă la 22 Sept. cu indoită intrare pănă la 7 Oet.—Distanţă 3500 metri. Premiul 1.—2500 lei Premiul II.— 300 lei NOTA. 1. Ia toate alergările Societăţii, iepele primesc o descărcare da 1 */2 kilog.. 2. Ia toate alergările, afară de Premuij vile de Toamna, Mare Premiu, al Societăţii du încurajare şi Steeple-Cbase, caii incâ-licaţi de băieţi de grajd in serviciul grae durilor române cel puţin de la 1 Ianuari 1883, vor primi o descărcare de 3 kilg. 3. Ori-ce inscriere neinsoţitâ de preţul intrărei este nulă. Intrările şi retragerile sunt ale fondului curselor. 4. Termenul de inscriere in zilele fixate se incheiâ la 12 ore din zi. 5. Toate înscrierile se primesc la Secretariatul Jocky-Clubului-Romăn, 100 calea Victoriei. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani No. 60. Pe ziua de 27 iulie 1883. Gump. Vend 5olo Renta Amortisibilu. . . . 93i;4 933/, 5"|0 Renta Români Perpetuă . 91‘/r 92i|. 6°j,» Obligaţiuni vie stat. . . . 98- 981/. 6oio Oblig. Căilor 1- Rom. regale 102- 103- 5n/o , Monicipale .... 83 «Li 84- 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 232- 235- Solo Scrisuri funciara rurale. . . 90- moi; 7ojo .» Scrisuri Rurale . . . io;i,2 102- 5ojo Scrisuri fondare urbane . . 87i/* 875/, t>U[0 » k > 97- 97:|, ?0[0 » > > 1011/, 1013|. Impr. cu prime Ruc. (20 1 b.) 31- 33- Acjii Băneai Naţionale Române *2501 1370 1375 , > Sec. creJ. mob. rom. 2i0 1. 205--- 210- , , , Rom. ile con.trucţii 6001. 492- 495- , , , de Asig. Dacia-Kom 300 1. 375- 380- > > > > > Naţionale 200 1. 231--- 233 I)lvnr!ie Aur contra oralnt...... 2 'W 2.'|«- » > Btlrte de Panqiie . 2 'h 2.n«- Fiorini valoare Austriacă. . . . 2 11 2 13- Mir ci germano....... 1 23: 1.25 Bancnote fmiicesa...... 99'i | 100'/.,. I =-oî J. — S s ; 27. r. Z T ~ S"2 =■ <» c & z=s5r* -. <î — c e a f ffts t ? _=■ — — . -v- / s - '7 P — (Jy — £ £ * P ” ^ 3T w-« ? ST ai. 5: C *" (• j> ^ ^ 5 j. c ^ f t ^ rf P - p p <î* a •** | p * “• - u rr iâ r ÎT 9 | f » | ? *5 K • £ |, s. g * <2 c P c* p S£ T o w Mg :49 ! 3 df cusu r ohigi> ale s^i x;ku tfJl... im < tu nk SJHFLS 511" KSEIEX StJUT t BOŞ HTl> iPKUl K(TK M AŞINI. DEPLIN A UARAN Tir] . KsISTAND FAURI* A> CADOU FOLOSITOR J)K V.1 ANI. ANUL TRECUI SAU VEXDUT PEŞTI. , MILION' vMA-'.NK '■ !•■ \ KM' IN • LgTURIOATRj PI .1 I \ M V \ ,\A dovada ca maşinele Originale Si uger sunt foarte lume este ea consutnatiunca faeuta pena acum ce este din zi iu zi. 0. NeidUnger Bucureşti Hotel Boulevard. (sucursala Galatz st Domnească 35) P* ZZ = crq s 2' (D C ?' O:' O CS O OQ ^ c c CC -• — tir ® C" oq hd - 1 ^ O 13 j: C. C C O p o CC £ p ?=■ ft £ 2 O P P P 9-B £ P = o o p ao O P13 I h . r- ct 1 | 5‘ fc ‘S ’S , ? o r e ; - — 7 & S‘ | ® sr 5' p ? g C-.0 -o ® c —; fO ® O O -a» o o o ‘D a s= K = O a> C^> 130 — ■ C/3 55 B V>* 5 o o c/j ^ o ^ CC? tr»- ţoalele de -J tl. 1 80 w 5 S “5 N td “■*73 {= := « 50 o >-1 CO ££ o CD B *P --- O P Pf tr ® a P P- n: Q- GB P “ ® s on ~0D -CO -*H irtă special =r 2 m >-1 z o Aliena rs iei şi Oi tale de 2< £■ as — Q S to ® _ i—i • i s ^ ii s ă ţ| <35 ~ -1 T O . - - ~ ^ s 2 c. - 2 cr =*® r ss* ZLL CD » x £ tr^d o te &» H B5 M \3f (X- 55 H-1 O. O cr. \> Cb C5 o 1---t T5 o; tr* tc o ~ • > t-H ci ce cu f CC te w B 1 U« >- 5g, I 73 u: | | fe=3 )---1 T> C“ 55 > “" "1 H {> Crr e cu ^ W te Ci te te O te ci fc Da» H tj£ 0 5 1 00 o ® M CC t- “ MM 7. ., » . <* * - i. l'® Ml ?• jr; o 2 P Jr --- • -} 35 ?. 5 3 C-* * • o. 2. o r- ST 2. ** * î*^ £. p. m •Ţ3 E - =;-*^ 5 3