MjjRŢI 26 IULIE 1883 AdiiiiniNtraţia, Calea Victoriei IVi». B3. ANUL AL VIII— No. IG3 ABONAMENTELE trăită (ara, pe »n . . pe 6 Ioni. pe 3 Inul. frlreioitate pe ao 10 M 22 lei 12 le! 60 lei altele u priimcic la idminiitriţli. 1 Kpltală 10 bani nnm&rn 1 «stricte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA ST1RBE1-V0DA Nr. 2. TAireotor-vespmKjlător : MIHAILPALEOLOGC A a I ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . . • 1 M) * . II .... 2 50 Innnţnrile ji inserţiile ee primeec Bucureşti, U Administraţii ziarului ii flena, la biuronrile de anunţuri Heinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, 8tnbeb-itein 2;- Paris, C. Adam, rne CMmene 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. a ii j u t 3 O r ti es n □I u: n in •e; Bucureşti, 25 Iulie 1883 i ispiritul de parodiă este semănţa ■ei lei. Deci, cel ce parodiază, e in ii timp speculator. Ideea subli-â, »r inel piui binefăcător, ii sunt nu-oretexte de a organisa un profit (dual. ©m in vedere pe guvernul ac-cănd punem această teoremă, ţăduit, ţara nare intr'ănsul un acător sincer, un apărător de-intereselor ei, ci un specula-nn traficant, pe căt timp resul-acţiunilor sale este mai in toate —ai|Aia. dede acest guvern aerul de a ta la decisiunile Europei, luate onferinţa din Londra in luna ie trecut, in nesocotinţă de drep-î de suveranitate ale României eea ce priveşte Dunărea, pe căt litoralul romăn. Obligaţiunea ce ltă din aceasta era neapărat a-ţ de a nu da România aderarea •Ţi a tractatul incheiat la Londra, ddbăt numai daca puterile, inspiratele un simţimănt mai just, ar fi recii Dscut României dreptul de a se pi îunţa intr'o afacere a ei propriă şi x fi admis’o prin urmare a de-li -a cu dăusele in cestiunile privite e la Dunăre. i intr'adevăr că, de la inceputul O ferinţei chiar, retragerea repre-4 si tantului Romăn, ce nu era admis ii imul ei de căt cu vot consulta-■ ti se făcu printr’o declaraţiune in s sul acesta. Ba incă, exagerând por-a in resistenţă, ca un fel deres n 0 / as temerar la tractatul inchiăiat, dispuse fortificarea ţărei in unele acte pentru care îşi şi acordă gu-nul, prin majorităţile sale, o sumă < 25 milioane. Bidiculă şi fără căpătâi, in cât îtru scopul la care pretindea a »punde, măsura aceasta a şi fost ticată, chiar de către acei ce do-U3C sinceramente fortificarea ţărei, mtru cuvăntul că, nici Europa nu ate fi influenţată in decisiunile ei [in asemenea demonstraţiuni, nici stiunea fortificării nu era prealabil udiată, spre a permite o intreprin-re de felul acesta sistematică. Dar fine, fie şi aşa ; incă un semn, ai accentuat, al hotărârii ce şi a at guvernul Roşu de a merge pă-.n pânzele albe. Ac «asta renăştea ©dinţa in naţiune că interesul pri-ordial al ei nu va fi sacrificat, pre-"im se spunea, intenţiunii de a se lănţine cu ori-ce preţ la pnteie, a -lor Rosetti şi Brătianu; dedea spe-anţa că dreptul de suveranitate a tatului Romăn nu va suferi nici o i-ădere, sub braţul viguros al aces-ai minister. Când insă se ivi la noi nota en-leză. o reacţiune urmă şi ea se pu-bine vedea in respunsul acestui ruvern la zisa notă, respuns bizan-in, adoptând o formă sub care re-inea el la supunere, părăsea in :»nd calea resistenţei. Acum nu mai vorba de căt ca, in acelaşi mod, i Puterile să adreseze o invitaţiu- ne României, la întrunirea pentru ratificare, redactată ast-fel cum să aibo aerul că se dă satisfacţie dreptului ei de suveranitate, iar in realitate să i se invoiască numai semnătura in josul tractatului de la Londra. Termenii ratificării, asupra acestor termeni numai se asigură că i se dă voiă României a discuta cu Puterile. Ast-fel fiasco este invede-rat, România işi inchină suveranitatea, resistenţă se lămureşte a nu fi fost decăt o parodiă. Rămânem insă de cea-l-altă parte cu fortificaţiunile. Daca se poate imita zicătoarea apa trece, petrile ri-măn, cată să o zicem şi noi: palavra trece, dar scopul ei rfmitne. E cestiunea de căte-va zecimi de milioane, cari pot să fie urcate şi pănă la sute. şi mai şi. Aoi dar se arată figura traficantului ; resistenţă este o ocasiune şi se profită de dănsa. Cum insă se dispune fortificarea ? Generalul Brialmont, o celebritate europeană, este adus din Belgia. El vine, vede, pleacă. Pentru ce ? Pen-că nu găseşte o chartă topografică a ţării dupe care să se orienteze, şi penă la facerea unei asemenea chărţi n’ar putea precisa punctele cele mai avan-tagioase de apărare. In faţa acestei cerinţe nu puteau de căt să se incline, dar asta cere timp şi traficanţii riscă, in ascepta-re, a-1 perde pe al lor. Din acest motiv se cere generalului să facă barem un plan pentru apărarea Bucureştilor, sau măcar să dea o ideă vagă in ce proporţiuni mai convenabile s ar putea face, pentru ca, fără plan chiar, să se | roceadă la confecţionarea materialului. Tot ese ceva, pănă una-alta ; daca nu curge, pică. Şi acum Monitorul publică o licita-ţiune monstră, de o junifitate de miliard de cărămidă mare, sau mai multe milioane de cea mică, li-citaţiune ce este din cele cu broască nepătrunsă, aşa cum numai copii din casă ai regimului să o poată dobândi, prin talismanul favorii. Vr’o 25 milioane taie toată această afacere a cărămidei. Nu costă mai mult Fortificarea Bucureştilor este o cestiune prea importantă şi incă o cestiune şi de parlament. Nu o vom discuta chiar acum; ne reservăm a o face in alt număr. Negreşit apoi că, ea cestiune de parlament, puţină importanţă ar putea avea, eîînd se ştie că nimic nn se refnsă acestui guvern de către majorităţi create de densul ; dai tot impoi tă exprimarea cel puţin a votului aces tor majorităţi. Nici formalitatea aceasta nu s a tăcut. Cu toate astea se merge ŞTIRI TELEGRAFICE inainte se dă zor cu aprovisionarea materialului de fortificare; in fineai em ceva din ideea de resistenţă care se vede părăsită : avem intreprinderea fortificărilor, adică profitul ce poate lăsa ea traficanţilor de la guvern Poftă bună onorabililor Carada, Cos-tinescu, Dimancea, şi a căţeluşilor ce abia au tăcut ocl". Cairo 3 August.—NumOrul morţilor de holera pe zioa de ieri la Cairo a scizut la 194. Paris, 3 August.—O depeşe din Tonkin aduce vestea morţi lui Tu-Duc, ImpOratul Annamului. împăratul Tu-Due domnea An-namul de la 1847. Nylregyhaza, 3 August. — Preşedintele tribunalului a citit azi dimineaţa hotarirea data in procesul Tisza-Eszlar, care pronunţa achitarea tutulor acuzaţilor. Casamicoiola, 3 August.—Azi la 2 ore şi un sfert insula Ischia a suferit inca o tare zguduitură. O aguduiturâ s’a produs la vfir-ful muntelui Epomeo, vulcan atins, care se ridică in mijlocul insulei. Mai multe alte case s’au darimat in satul Forio ; trei persoane au fost raniţe. S’au înlocuit soldaţi osteniţi care lucrauyia jcautsrea viotimelor, prin trupe noi. Neapole 3 August.—Profesorul Palmieri directorul observatorului Vezuviului, face a desminţi câ a prezis un apropiat cutremur de pâmfint la Neapole. Berlin, 3 AuguBt.— Zgomotul convocă rei Reichstagului pentru rectificarea tratatului de comerciu cu Ispania, e fârâ tern eiu. Constantinopol, 4 august. —Carantinele din imperiu Turciei au fost reduse respec tiv la 20 şi 25 zile pentru vasele ne suspecte şi suspecte. Cetinie, 4 august.—Principele Muntene-grului va pleca la 15 august la Constanţi nopol. Sultanul trebue sâ trimeaţă iachtu imperial „I«edin“ la Cataro spre a lua pe Alteţa Sa. Paris, 4 august.—D. Foueher du Careil senator, s’a numit ambasador al republic franceze la Viena. Calr. 4 august.—Ieri au fost la Cair 170 morţi de holeră. NumSrul cazurilor de ho lera scade puţin, dar proporţia tămăduiri lor se măreşte. Beyruth, 4 august. — Unul din soldaţi care păzea lazaretul a fost lovit ieri de holeră. Roma, 4 august.— Un decret regal in fiinţează la Neapole un comitet pentru a dunarea şi împărţirea ajutoarelor din Iachia Aeest comitet va discuta azi daca este portun d’a curăţă stradele oraşelor distruse, Regina Engliterei a telegrafiat Regelui Humbert aratăndu-i viile sale condoleanţe pentru catastrofa de la Ischia. Regele mulţumind M. Sale Britanice, a adaogat câ poporul italian răspunde prin sentimentele lui intime la iubirea statornica ce ’i-a dovedit poporul englez. Pesta, 4 august. —Asociaţiunea jurnaliştilor unguri a hotarat să dea o mare serbare in favoarea victemelor din Ischia Sofia. 4 august.—Un decretprinţiarconvoacă pentru zioa de 2 Septemvrie pe a-legfitori a şase districte, spre a complecta reprezentaţiunea in senul Adunări naţionale care se va întruni la Sofia la 14 Septemvrie. Ministru de justiţie, d. Theohareff, e scos din funcţiune şi înlocuit cu d. Hristu Stai-noff, fost ministru de justiţie. In cercurile guvernamentale d’aici se asigură că s'a oferit generalului Irialmont postul de inspector al lucrărilor de fortificare cu rangul de general de divizie. In această ca-itate el va atârna numai de răs-boiu şi nu va fi ministrul de in nici o legătură directă cu armata, dar va fi trecut in cadre. Coroana României s’a conferit următoarelor persoane : In gradul de comandor, d-lui Dr. Gr. Rămniceanu imedic electoral al partidului roşu N. Rj: in gradul de cavaler, cucernicului Iconom Mihail Moisiu, procesor de religie la liceul din Botoşani. A. S. R. Principesa Augusta Victoria, născută Principesa de Scbles-wig-Holstein, soţia A. S. R. Principelui Wilhem al Prusiei, a dat naştere unui Principe. Exc. sa domnul Dragumis, ministru plenipotenţiar al Greciei, a părăsit la 22 curent Bucureştii, in virtutea unui concediu obţinut de la guver nul său. Domnu Antonopulos va gera legaţiunea, in timpul absenţei domnului ministru, in calitate de însărcinat de afaceri. Exc. sa domnul baron Saurma, ministru plenipotenţiar al Germaniei, a părăsit ieri Bucureştii, in virtutea unui concediu. Domnu comite de Monts va gera legaţiunea in calitate de însărcinat de afaceri. sever, dar just, contra unor asemenea favoriţi neinfrfinaţi. Nu sufere oare prin aceasta corpul ofi-cerilor, armata intreagă ? Nu se sdruncină ori ce legătură solida de colegialitate in genere, ori-ce autoritate şi prestigiu ? Nu e vorba de a acuza pe cutare soldat sau oficer, cutare companie sau regiment şi nici armata întreaga nu poate fi de loc nici macar bănuită de vre un viciu general, ci numai cei de sus sunt de blamat, că nu stâng in germene ori ce abus, spre a nu se lăţi cangrena. Cu at&t mai mult sunt ţinuţi a da soldatului ce i se cuvine şi ofice-rilor a le uşura traiul ai şerviciul ! Mai ales in armată doreşte ori ce Roman sa nu se ivească plângeri ! B Si BIRUL CREŞTE Comunele rurale Giurgeni, Pâuceşti, Ha-lâuceşti, âgiudeni, Ruşi, Brâtuleşti şi Broş-teni din judeţul Roman ; Comuna urbană Ramnicu-Sarat; Comunele Carjilari, din judeţul Tulcea, Lipniţa, Toprai-Sari şi Satu-Nou din judeţul Constanţa; Comunele rurale Caramanchioi, Picineaga şi Pisica din judeţul Tulcea; Comuna rurală Ruginoasa din judeţul Suceava; Comuna rurală Liţa din judeţul Teleorman; Sunt autorizate a percepe mai multe taxe, ce se pot citi in Monitorul oficial de sămbătă, plus cate nna şi două zecimi asupra contribuţiunilor directe către Stat Aşâ-i câ stăm bine şi 'notam in fericiri ? Ş'apoi organele oposiţiunii mai se plâng că roşii n’au scăzut, ci au urcat birurile!!.. Informaţiuni „Pester Lloyd” primeşte din Bucureşti următoarea telegramă: DUŞMANII ARMATEI Acei cari contribuesc — poate chiar sistematic, — la slăbirea disciplinii, la minarea autorităţii şi prestigiului in armata sunt cei mai mari duşmani ai acestei institu-ţiuni. Presa a protestat de atâtea ori contra bătăii Dsrbare din armata ; a denunţat şi blamat nepotismul, nedreptăţile şi iregularităţile ce se comit şi cei de sus nu fac nimic spre inlaturarea reului, lăsând ast-fel să sufere şi sa se sdruncine prestigiul şi disciplina in armată. Aci soldaţii sunt tra taţi in mod neoraenos de catra vre nn pro tejat ; dincolo ofieerii şi drepturile lor sunt scurtate, nesocotite ! Din toate astea nu poate naşte de cât descurajarea, indignarea şi cu timpul ceva şi mai r6u. Daca cei culpabili nu sunt pedepsiţi după cum merita şi imediat, ei devin tot mai indrâsneţi şi bazându-se pe protecţia vre unui puternic al zilei, infrunta şi nesocotesc pe imediaţii lor şefi, cari işi vfid poate ameninţata posiţiunea, daca ar procede Concentrări in Transilvania Peste căte-va zile corpul intreg de armata din Transilvania va fi concentrat intre Scherburg şi Maros-Vasarhely. Arhiducele Albrecht, sau in lipsa sa arhiducele losef va veni sâ'l inspecteze Arhiducele Io-sef trebue să facă şi inspecţia, honvezilor din Ungaria, cărora le este comandant. ADEVERAT O FIH Se zice că Principele Dimitrie Glii-ca voeşte să facă muşama jafurile comise in pădurea Cobia a Eforiei spitalelor civile, ca unul care spriji-neşte şi pe silvicultor şi pe arendaş, Adevărat o fi ? ? Regularea hotarelor ungaro-române Din Cluj se anunţă că in sănul comisiunei romăno-ungare pentru regularea hotarelor s’au ivit mai multe divergenţe, care insă s’au aplanat in cea mai mare parte. O neînţelegere mai serioasă există incă in ceea ce priveşte punctul Petrele-Roşii ; aci membri români din comisiune cer a impinge hotarul ţării lor cu vr’o 500 stânjeni inainte. Comisiunea a stat două zile in Borsek spre a discuta asupra mai multor punte importante, şi apoi a plecat spre Oituz. Pressa politică şi cea medicală Tntr’un stat civilisat şi bine organisat, in care cetăţenii îşi cunosc drepturile şi datoriile lor, misiunea presei politice este : a se ocupa cu cercetarea cestiunilor sociale, economice şi politice, precum şi a studia cestiunele exterioare, cari se restrâng, in bine sau in rfiu, asupra statului. Aceasta fiind misiunea presei politice, este inve'de-rat, că, un organ serios de publicitate, are şi dreptul şi datoria sa cugete cu cea mai mare parte din cetăţeni la binele şi prosperitatea lor; să se identifice cu trebuinţele şi cu aspiraţiile lor, şi sâ ceară, neîncetat, in numele lor, ca toate autorităţile statului sa se ocupe cu resolvirea cestiu-niior sociale şi economice ; resolvaro de la care atârna propăşirea morală şi materiala a poporului, reclamata de cetăţeni, prin presa. In virtutea acestor principii, presa politică este considerata pretutindeni ca un mandatar tacit al majorităţii cetăţenilor, care mandatar lucrează neineetat iu numele TIMPUL şi pentru indeplinirea trebuinţilor şi aspiraţiilor lor. Prin urmare, cănd opera, sau lucrarea presei politice este buna şi bine făcătoare cetăţenilor, aceştia se folosesc de dănsa ca de un bun al lor. Când aceiaşi opera se giseşte in neunire cu majoritatea cetăţenilor oneşti, luminaţi şi sinceri, ei d**sapro-ba lucrarea presei in mod tacit, deosibin-du-se de dânsa sau in mod expres, com-batand’o cu moderaţie şi cu buna credinţa. Din aceasta expunere sumara resultâ câ Majoritatea corpului nostru medical şi ve teriuar, a conlucrat impreuna cu noi la indeplinirea acestei modeste, dar bine-făcâtoa-re misiuni. Aceasta majoritate s’a identificat cu noi, precum ne-am contopit noi in aceiaşi majoritate, cu care formam un singur corp şi un singur glas, prin care am cerut şi vom solicita neîncetat : „dreptate, egalitate şi consideraţiune“ pentru toţi membrii iamiliei medicale, şi mai cu osebire pentru cei din provincie, cari aduc cel mai insemnat şi mai real serviciu societaţei noas- tre, şi cari sunt cei mai râu răsplătiţi de misiunea presei politice este varie şi nes- j aceasta societate, şi cei mai puţin ştimaţi fârşita, ca şi trebuinţele de propăşire ale I de către toate autorităţile publice. I Intr'un studiu viitor vom cerceta cum au- unui popor. Sa disolvat consiliul comunei rurale Ma-noleasa din judeţul Porohoiu. * Dornnu V. Paraschivescu, directorul pre-fecturei judeţului Olt, este autorisat a gera afacerile acei prefecturi pe timpul absenţei domnului prefect Al. Chirculescu, in con eediul ce i s’a acordat. * Dornnu Vasile loneseu este numit in postul de director al penitenciarului jude (ului Teleorman, in locul domnului D. I loneseu demisionat. S’a acordat medalia Serviciul credincios clasa II domnului N. M. Dumbrăviceanu u 14 I M V l/U a • I , Acum când cunoaştem misiunea presei I toritaţile publice, împreună cu direcţia go- [ Veehiu funcţionar, politice in esenţa sa, naşte întrebarea, care I geralâ a serviciului sanitar şi au indepli este şi care poate să fie misiunea unei pre-1 nit misiunea lor către corpul nostru medi-ee, sau a unui organ medical de publici-1 cal şi din ce cause nu s a acordat acestui tate ? După opinia noastrâ presa medicală I corp drepturile ce 1 se cuvine şi preroga-independentă, are o misiune mai restrânsă I tiivele ce legii i sunt datorite, atât in înde căt presa politică I teresul său, cât şi in interesul binelui ob- Ecou al ştiinţei medicale şi al ramurilor |ştesc ei accesorii, şi apărător al intereselor unei clase din Societatea Bomănâ, presa noastră medicală are o acţiune mai mărginită, dar mai bine definită de cât presa politică. Presa medicală este ţinută să se ocupe, de toate cestiunele privitoare la progresul ce face nemărginita ştiinţă a medicinei afară din ţară, şi de acela ce poate să se a- Prog. Medical Roman. CRONICA Comuna Bucureşti a fost autonsatâ a rate si la noi in ţară: să studieze cestiu- cumP6ra locul domnului Ionit& Stoeuescu’ nele privitoare la igiena publica, şi se pro- necesar Pentru . lărgirea obornIui de Tlte' pue măsurile cele mai nemerite, spre a feri I Pe Pr0lu^ de *9* 6.500. sănătatea publică de relele ce o băntue, rele I provenite din necurăţenia şi din răul traiu I Epitropia bisericilor Amza şi Sf. Ioan al cetăţenilor noştri indeobşte ; să in-1 Moldoveni din capitală este autorisată a curajeze pe toţi medici, cari prin studiu şi j contracta un împrumut de 15.000 lei printr’o conduită corectă şi colegială caut Pe linia Titu-Tărgovişte, care se lucrează de corpul nostru de geniu, locomotiva circulă deja pănâ dincolo de Nucet. In internatele şcoalelor normale primare din toată ţara sunt 90 locuri vacante de bursieri — candidaţi de învăţători comunali, şi anume : 20 bursieri pentru internatul şcoalei normale Carol I din Bucureşti; 33 bursieri pentru şcoala normală Vasile-Lupu din Iaşi ; 20 bursieri pentru şcoala normală din Bârlad ; 17 bursieri pentru şcoala normala din Galaţi. Examinarea şi alegerea bursierilor se vor face la 20 August după dispoziţiunile co-prinse in regulamentul acestor şcoale şi publicate in Monitorul oficial de sâmbătă. * să se ridice d asupra sferei comune; săi Sa disolvat cousiliele comunelor rurale Un furt de 1000 lei sa comis la d. Theodor Dima, brutar din calea Şerban-Vodă No. 156. Hoţul a fost repede prins dea seamă despre lucrările originale ce se | Igiroasa şiSmadoviţa din judeţul Mehedinţi. fac, din timp in timp, de către unii din I * confraţii noştri ; să cultiveze şi să propage Doujuu Ioau Augheliehii direc;toru| spiritul de confraternitate intre toţi membrii tecturei judeţului Covurluiu, este autorisa familiei medicale; să sprijine drepturile tu- tulor confraţilor asupriţi şi să le atragă luarea lor aminte asupra datoriilor ce li sunt impuse de legi ; să analiseze şi să critice diferitele legi organice, dupe care se câr-mueşte corpui medical şi veterinar; să combată favoritismul şi să ceară dreptate pentru toată suflarea medicală ; să intreţie intre public şi corpul medical relaţiuni de stimă şi de consideraţie ce cel d’ăntăiu se cuvine să dea celui din urmă; să cultive spiritul de caritate şi de filantropie, cari sunt sădite in inima medicilor, ca ei la rândul lor. ia reverse cu mai multă iubire bine-fa-eerile «dinţai medicale asupra celor pătimaşi şi sârmani. Aceasta este după părerea noastrâ misia presei medicale, misie pe care noi am căutat să ne-o indeplinim, după puterile noastre, prin acest ziar, faţă cu toţi confraţii noştri, cu toate autorităţile şi cu publicul in timp de aproape cinci ani. Or cine işi va arunca privirele sale asupra Progresului medical, din trecut, şi mai eu osebire de la un timp incoa, va constata in discuţia sa, că am înlăturat cu îngrijire, din discuţie, multe cestiuni pe care aveam şi dreptul şi datoria a le analisa cu mai multă energie de cât am făcut, şi am examinat aceleaşi cestiuni şi altele cu moderaţie şi cu cuviinţă, ast-fel după cum se urmează in lumea de ştiinţă. a gera afacerile prefecturei acelui judeţ pe timpul absenţei domnului prefect Constantin Cristodulo Cerchez, in concediul ce i s’a acordat. Dornnu Gavril Bazacliu s’a confirmat ajutor primarului comunei urbane Gurtea-de-Argeş din judeţul Argeş, in locul domnului Ilie Uţescu revocat Nici o cerere de concediu fâouta de către agenţii silvici sau inginerii-hotarnici ai Statului nu se va mai admite de ministerul dementelor, râmâind cs,J dRcâ unii din domnia-lor vor avea necesitate a şi cere concediu, sa facă asemenea cereri pe timpul iernei, când campania lucrărilor pe teren inceteazâ, şi ast-fel numai atunci li se va putea acorda. * La muzeul naţional din Bucureşti s’a hotărât a se infiinţa o secţiune de botanică, pentru a cărei instalare s a deschis un credit de lei 9724 ministerului cultelor. * S’a acordat sergentului-major Teodoreseu Nicolae din regimentul călăraşi permanent, dreptul de a purta medalia Virtutea mili-litară de argint, cu o pensiune viageră de lei 300 pe fie-care an. . * de către comisarul secţiei 35, care fusese anunţat, însoţit fiind şi de agenţii sfii subalterni. * O scriere pentru familii, ce apare numai Duminica, sub titlul Septămăna familiei, am primit la Eedacţiunea noastră. Ea va coprinde : romane, novele, naraţiuni istorice anecdote, descrieri de călătorie, etc. etc., toate numai traducţiuni. Am dori să citim şi scrieri originale ; căci lumea s’a plicti sit cu traducţiuni sehiloade şi ţâra sens, in-tr’o limbă ce numai românească nu este. cum vedem intr’o altă foae, zisă literară, din capitală. Suma mandatelor falşe liberate si speculate, se urcă la 80,000 fr. Cine a profitat de aceşti bani ? Primarul nu are nimic, trăia greu chiar. Justiţia inehide numai pe doi: pe un jidan şi pe un Diaconii Andreescu. Aceştia au mâncat acea sumă ? Dieaconului se imputa, câ au luetSOOfr mită pentru un mandat şi apoi falşificafori retractează chiar această arătare. Atunci dai unde sunt bani ? Judecătorul de instrucţie nu seo teneşte a căta pe adevăraţi complici. El călăreşte, şi in orele de lucru la parchet se mulţumeşte câ au putut se califice pe unul singur do complice. Să zicem ca Diaconii a profitat de 600 fr. după cum il arată primarul, dar n-tunci pentru ce nu sa inehiue şi d. N. Gentili, casierul comunal, ale cărui chitanţe de luars de bani din casa comunală, taie suma de 3000 fr. ? Nu numai că ac-est casier nu’i suspendat din funcţiune pentru ca cercetările să se facă in regulă şi neinfluenţate, dar incâ este poftit a da informaţii, după ce in seara precedentă a petrecut iu casa sa acei ce’l chemau la informaţii. Mai mult incâ, cei insârcinaţi cu constatările, se si-ese a căuta probe in desculparea casierului. Pentru ca toate acestea ? Pentru câ, casierul e omul de afaceri al ministrului de finance. Pentru câ justiţia locală se teme de casier. Pentru câ inspectorul financiar se duce la inspecţia casei numai cu învoirea acestui casier. Şi in fine, pentru câ situaţiunea oficială judeţului Bacău, poartă iu fruntea ei cuvintele : Hoţi şi Asasini !... Fraţii Lecca a tot puternici. Iată guvernul liberal -naţional. X. (Res boiul) a hotelului HccoJă Scntinelk, daţii se auzi un sgomot surd daţii, se surpă zidăria şi se , Iluminările. Ei eăutară seiipJ buind prin intuneree. ForturiJ dus in spate pe paraliticul sj,, chiu Marbean. Se auzeau | multor nenorociţi. Deputatul Hi a putut să scape pe barorj Piscis. Printre morţi este . Laureaţi, corniţele Demonts. f] celui Calabrillo şi corcitele Fii In marea sala Sentinella au1 peste o sută de persoane la cert. Mai toţi au perit. Din Mangi n a scapat decât director Din Casamicciola se depcşeai se urinează cu desgropările, c mai găsesc sub r uine atfit ’ ca, căt zi oameni vii. In marele mur dela Lissabona, la 1755, a trăit none zile sub ruine, pănj scos. HOŢI ŞI ASASINI Bacău 20 Iulie. Iată cuvintele care ne arată situaţiunea guvernamentala a judeţului Bacău. Autorii hoţiilor de la primărie şi de la comitetul permanent, sunt partizani şi vo-tatori fraţilor Lecca. Asasini sunt fii şi nepoţi fraţilor Lecca. Fraţi Lecca sunt despoiatori şi torturatori sătenilor de pe moşiile lor, ci au judeţul in exploatare, căci sunt puternici. Lăsând a se pronunţa justiţia—dacă justiţie se mai poate găsi in supuşi judecători—cei loviţi işi vor face apoi singuri dreptate, căci la unul fără de lege trebue altul fără suflet. Voi vorbi dar aci, de hoţiile de la pri- De peste Carpaţi Căi ferate uoui in Transilvania. — „ Peşti Naplo" anunţă, că escursiunea ministrului de comunicaţiune baronul Kemeny, stă in legătură cu un project nou da căi ferate. Dela M. Oşorhei, se zice, câ se va clădi o linie pe valea Mureşului in sus, atingând Reghinul, până la Gurghiu şi Borszek şi de acolo prin pasul Tuldeşului in Moldovă pana la Pâşcani, aşa ea se se inbine cu linia Iasi-Odesa. Linia aceasta ar fi cea mai scurtă dela Viena-Buda-pesta prin Moldo va la Marea neagră. Necesitatea liniei acesteia este motivată şi cu împrejurarea, câ intre Braşov şi Muncaciu nu este legătură, şi comunicaţiunea dela apus la răsărit Ire bue să facă un înconjor mare, fie spre Ha-liciu sau spre România. Prin linia aceasta noua linia M. Oşorheului ar eşi din infun-dâtura in care se află. Telegr. Rom. La, Ischia ş au lâcut încercai a se căuta cu ajutorul cănilor, aceştia fac semn şi unde sunt n cadavre, ş'apoi nici aceste dobi nu mai înaintează printre ruine groaza mirosului celui greu mai zac poate mulţi oameni v cunşi, dar leşinaţi şi neputănd1 semne de viaţă ! Pretutindeni se mai petrec înfiorătoare. Unu! caută printre ne pe membrii familiei sale, di ruţi toţi. Altul, ne mai putCnd plânge, nici striga, se tirăşte s nând pe lăngă ziduri. — DinJ loc se scoate cadavrul unei fete nere ; din altul un bărbat sdrobil totul ; ici un copil, dincolo o fern, Regele Umberto vizitează spital pc rend şi încurajează pe răniţi. Ajutoare sosesc din toate părţile * mărie. FOILETON Catastrofa din ischia Deputatul italian Fortunuto povesteşte, că pe timpul cutremurului se găsea cu mai mulţi colegi introsapi PATOLOGIE DINAMICA herul magnetisat—lăsând la o parte calitatea sa dinamică-nu diferă iu nimic de cel nemagnetisat. Din Districte c Grindină. — In zioa de 12 Iulie muna Roşia, plasa Jiu, judeţul Gorj. dtl o ploae cu furtună şi grindină a caua mari stricăciuni la toate productele, ii bori, pometuri şi chiar la acop -nşurile c? seior. iar In zioa de 13 Iulie, in comuna Blâg«j judeţul Tutova a căzut o ploae cu peitt de mărimea oului de vrabie, cauzend sui câciuni la 100 pogoane vii şi 20 fila grău şi fâcănd o pagubă aproximativi «1.600 lei. Tr&znit — In zioa de 13 Iulie, J ■ ând locuitorul Ştefan Popescu din eoni Fâurei, judeţul Putna, se afia pe cămp» uu băiat al seu in etate de 14 ani şi un bou, dupe o ploae torenţiala, a /ost t viţi de un trăsnet. 1. Sub acest titlu, sa adiieem-fară preten-ţiune-pe arena medicala aerul miasma-tic şi inigraţiunile sale. Suntem şi ţa modâ, când băntue pe globul nostru afătea epidemii, cari mai de cari furioase şi ucigătoare. Ş'apoi, nu respiram de cu zioa până noap-t;a mai acelaşi soiu de aer, eu care întreţinem, ţâra voia noaslra, atâtea feluri de endemn ? Influenţele catalitice, metamorfosole oare-căror corpuri organice, diferinţa proprietăţilor corpilor isomerici şi isomero-morfismul, sunt atâtea fenomene pe cari ştiinţa se găseşte obligata Să le lase fără explicaţiunea suficientă. pagaţiunea epidemiilor atribuite inheţiunei esie teoria miasmatieâ, care a avut trecere m toţi timpii; cu toate acestea că a incer-cat obiecţiuni grave ce au discreditat-o. Obiecţiunile principale sunt: rimo. Că, nici fisica, nici chimia nu Ul aerid Z1S hdectat vre-o modifica-ţiune apreciabilă. Să intrăm. Cunoaştem epidemiile atribuite nei atmosferice. Nu cunoaştem nici ' infeeţiu- , , principiul infectat mei modul migraţiunilor sale. FYoeedeurile de preeisune au limite, peste cari nu se poate trece; - fisica şi chimia con-tată oare-cari fenomene, fără sa le poxlâ esplica in adevăratul stns ul cuvăn-tului. Afecţiunea aerului atmosferic intră şi ea silita in categoria (aptelor ce se constată numai in consecinţele lor, dar al căror fenomene primitive roman nedeterminate Scopul practic al ştiinţei este, să cunoască influenţele cari produc epidemiile si sa determineze modul după care ele s’e propag. In scurt. Sâpâtunţa de pământ, devastaţiunile pă- un or - aceşti modificatori bine-fâcetori a* c imatelor, — aglomeraţiunea materiilor organice in stare de descomposiţiune sunt stătea influenţe vătămătoare, care se traduc, prin turbu.ările aerului, prin in.iu-daţiuni, pnn asprimea extremă a ano-tira-P ,prm descomposiţiunea prea întinşi so u.ui, prin vaporisaţiunea excesivă, si in ime, prin Afecţiunea aerului i uce epidemiile miasmatiec. .............. bui să se lac-v m,, ^ ■ • • - ‘ f in apropiere in apropiere l tir! r di,n ,,e,">r,Rrft '•-"ând no atinse ten intermediare, rrU P1"iBU ob|,ÎClu,,e nepare mai mult ia r.n ti i ndica ori ce importun- ' petand ce«a ce ziserăm mai sus câ oaie care corpuri cu ţoală modilicaţiunea proprietăţilor lor dinamice, sau fisie ni seamănă * fi whimhat in erVa ^ ’ lor elementare. care pro- Ueia ce priveşte direct geneea şi prero- Destul atât. Ne vom d* o An °C.U.pa dar intr’un mod exclusiv de a doua obiecţiune, ie, care in adevăr are cea mai malta importanţii. Să încercăm a stabili o teorie d —— * v ifi de înjura- ţiune a aerului miasmatic, care va avea ca basă vaporisaţiunea excesivă şi dikrintele greutăţei specifice a aerului atât cald şi in-cârcat de vapori de apă, căt şi cel răcit şi privat de aceşti din urmă. Se ştie ca epidemiile miasinatice sunt tot-d’a-una precedate şi inuoţilede iuunda-ţiuni, când sub-terane, cănd la supra-l'aţa pământului. Investigaţiunile şi lucrările eminentului doctor Pettenhoffer din MfiDchen asvărlâ asupra acestui subiect o lumină particulară. Cât timp masa apei de inundaţiune este profundă, solul este garantat până la un oare care punt de acţiune excesivă a aerului şi a soarelui—Când apele se retrag şi vaporisaţiunea,— din aceasta cansă, — gâsin-dn-se augmentată considerabil, refracţinnea razelor solare traversând atmosfera incâr-caia de vapori devine mult mai intin-â. Căldura viă care survine, descompune energic detritul solului uinid. — Şi influenţa „combinată a acestei călduri, cu a umiditate' şi cu a deseomposiţiiinei organice" este care ocasionează „o stare particulară a aeru-ui, numită „iiifecţiune,“ sau „niiasm." .Vaporisaţiunea solului intrupăndu-şiVrul miasmatic, produce un curent „asceimio-cu cat vaporisaţiunea esle mai in-tiusâ, cu atât curentul .sie mai repede şi mai perpendicular; — şi din contra, dacă tensiunea vaporilor este mică, mişcarea as-ceusionalft devine slabă, ast-lel câ se poate Batiu' ţi:e l a apropia un.-ori de linia orisontalâ de ci da eon perpendiculară. In general ascensiunea repede şi pj pendiculară aduce o refrigeraţiune brusca o precipitaţiune imediata a vaporilor de pă; pe cănd mişcarea care se apropia linia orisontalâ ne depărtând suficient vi pori de apă de la suprafaţa pămeutulii nu produce acest efect de căt intr un aia ne-coDiplect. Din momentul când vaporii de apă ai e] reutului ascensional se găsesc, precipita aerul miasmatic ne mai avend vaporii a sprijin, in loc să se sue, incep a cobori! urmănd insă legile gravitâţei şi a resistem ţei ce intaln sc. Diferinţa greutăţei specifice a aerulnl privat de vapori de apă, şi a celui iucaf cat ne fiind destul de considerabilă, ca di scinderea să fiă „verticală," ea se face il linie „diagonală," sau mai bine zis parcul rând o „curbă". Se formează astfel, un curent descendent care va ti mai lung ca curentul ascensional şi aerul miasmatic plecat dintr’un loc oare care nu va recădea pe pământ, de cât in-tro localitate mai mult sau mai puţin de-, pârtată, fără să fi atins ţările intermediare- Vom continua. Hebui i. «i * s TIMPUL ■ ■al ic şi boul te greu au murit rănit. pe dată ; Stofan i — In zioa de 15 Iulie, locui-olache Tănase din comuna Carol Romau, atlăndu-se cu vilele la malul riului Şiret şi văzând o lire prins peşte pe apă, s’a dus fţft afară, unde s'a inecat : după ciulite, cadavrul s'a găsit in zioa de Brentei. | !de 1G Iulie, băiatul Alecu, in e-ani, fiul locuitorului Gheorghe n comuna Betrăneşti, judeţul Ro-ilându se in riul Şiret, s’a inecat; tăiile tăcute nu i s'a putut găsi astăzi cadavrul. i GENERAL VITEAZ aă nostimă s'a intc-mplat la Slănic, ifublic. lumea numeroasă adunată acolo, i d. general Lecca. Acesta şi dacă cut isprăvi mari in timpul campa-făcu o bravură de care toţi vor- Rusescu, tânâr de 18 ani. ocupase la baie unde ’şi lăsase bastonu şi Dar, duc6ndu-se niţel pena afară, dă năvala şi ’i ocupă cabina. Ru-atorcendu-se găseşte pe uzurpator, pt răspuns la raţionamentele ce’i dă carta d-sale de general. Ruses-Hă şi densu pe a sa de simplu mu-doua zi doi coloneii se prezeutea-Rusescu şpre a regula afacerea. D. e mirat şi spune că nare nici o ide regulat, că d. Lecca 'ia ocupat d-sale, ceea ce nu trebuia să facă, 'avea nici un găud să ceară soco-jutru başbuzucenia d sale. Coloneii Btind că d. Lecca e ofensat, ne tinăru Rusescu, 'după ce fusese in cabină, trebue sa se ducă să cea-si juze generalului Lecca. Ce nu face u minte ca să scape de tirie-brăii so- ni ÎL 111 nţ xt aate acestea mintea şi seriozitatea e tturaiâ să fie la virsta de 60 de ani a aceia de 18. Dar multe lucruri andoasele pe lumea aceasta. >\ II.1 j , ijt iCTOLl 4 BISERTCE1 ORTODOXE IN REGATUL ROMĂNaEI pi - t:--r (Urmare 2) egulaiea posiţiunii bisencei noastre of luarea averilor bisericeşti, pe lăngă cea mare de astă-zi ce sufere biseri-făcut incă şi alt i eu mare bisericei rentele creştine de a dota biserica, ă fură paralizate. ne nu mai cutează a tace donaţiuni tdor, temându-se că ele vor fi ins ,te şl luate de guvern pentru alte des „ui. De ‘aceia acum se cere impe se declara prin o lege specială iiserica romănă este persoana juri e şi poate poseda avere in România "'întrebuinţa pentru scopuri morale, a cultura şi desvoltarea sa şi a popea dar luptă contra necredinţei, a aiţrialismului, a indiferentismului leh-imoralitătii, a papismului cotio stăruinţă şi cooperare ne’ntreruptă efru desvoltarea şi cultura clerului pun marea seminarielor, prin Înfiinţare de Itaţi de Theologie, prin îmbunătăţirea unii materiale a preoţilor, prin mfiin-uuei casc aparte pentiu mlui necesar pentru buna şi cuviincioa lucaţie şi intreţiuere aclerului, şi aieatărnarea lui in privinţa al poporului, şi de autoritate superioară a bisericei naţionale. Spre acest sfârşit noi necontenit trebue să deşteptăm pre guvernul ortodox al te rei noastre, şi să-i arătăm trebuinţele bi sericei noastre naţionale, cerendu-i concursul. fiind ca toate mijloacele materiale, de care biserica are nevoie, sunt in inânele guvernului. Să grupăm pe lângă noi pe toţi oamenii de bine, care işi iubesc ţara şi biserica naţională şi sunt duşmani corupţiunii ; să grupăm mai a;es toată inteleginţa clerului nodru, «ă o punem la lucru prin prediea-rea cuvântului lui Dumnezeu prin bisoricâ, prin conferinţe publice, pentru cler şi popor spre a face cunoscute pericolele, ce a-meninţâ societatea noastră prin uitarea şi părăsirea invâţăturei şi moralei celei sână toase a creştinismului ; prin presă, — spre a deştepta opiniunea publică in favoarea bisericei noastre naţionale, care este din multe părţi ameninţată, şi spre a deştepta in păstorii noştrii cei sufleteşti conştiinţa datoriei lor de dascăli şi pedagogi ai moralităţii poporului cu fapta şi cu cuvântul ! păstori cari, dupe cuvântul Domnului Ciis-tos, păzesc şi ingrijese de turma lor, iar nu nâiniti, cari n’an grijă de turma lor nici cănd v6d, calvine lupul şi râsipeşte turma şi ucide oile. Ou căt, vom da mai multe semne de viaţă duhovnicească, şi cu cât mai mult ne vom face datoria noastră de conductori spirituali pe calea virtuţilor creştineşti, cu a-tăta mai mult se va aprinde dragostea şi stima creştinească asupra ^clerului şi a bisericei naţionale ; ea va deveni o adevărată giorio, pentru naţie, şi duşmanii ei nu o vor putea cuceri, ca pe o «etate tare şi neiuvinsă. Această espunere a situaţiunii bisericei noastre naţionale şi propunerele pentru paza şi îmbunătăţirile n-clamate do dânsa ştiu dinainte că esprimă sentimentele religioase şi naţionale ale tuturor confraţilor mei intru Cristos. De aceia eu leam espus dupe modesta mea pricepere, şi le depun la aprefiarea sfântului Sinod. Rog a se discuta. a se amenda, aşa ca ele s6 devină o profesiune de credinţă, o programă a bisericei noastre naţionale, dupe care se se conducă activitatea şi zelul pâstoral al arhipăstorilor şi păstorilor spirituali ai României ortodoxe, şi dupfi care şi naţia se poată aprecia şi secunda activitatea morală bisericei noastre. Rog, asemenea ea această programă a sinodului roinăn se se comunice şi guvernului ţârei, spre a cunoaşte şi el nevoile bisericei naţionale, şi prin presă se se comunice intregoi naţiuni, pentru ca toti bine-voitorii creştini or-todoxi, se dea puternicul lor concurs intru apărarea, intemeirea şi prosperarea bisericei noastre naţiouale, care a rămas mult in urmă cu desvoltarea sa culturală şi morală, cerute de starea actuală a soeietăţei noastre. Episcop Melchisedek. Fine din serviciul intendenţei divisiei III. Rusu Nicolae din serviciul intendenţei divisiei VII. Narii Ion din sei viciul intendenţei divisiei VIII. Lisieviei Ioan din administraţia centrală a reshelului. Ştel’anescu fiheor-ghe din serviciul intendenţei divisiei II. Râduleanu Petre de la spitalul militar Craio-va. Rosin Scarlat de la spitalul militar Iaşi. Georgeseu Nicolae din divisia VIII. Ciulei Leon din administraţia centrală a rosbelnlui. Conetantinopol Alexandru din corpul 4 de armată. Nicolescu Iacob din divisia IV. Arhip Vasile din administraţia centrală a resbelului. Drujeseu Gheorghe din serviciul intendenţei depositeior. Ilioseu Ioan din corpul 4 de armată. Titus Teodor din regimentul 27 dorobanţi. Grinţescu Grigore de la şcoala fiilor de militari Craio-va. Spulber Teodor din regimentul călăraşi permanent Răduleseu Gheorghe din divisia III. Călugăreanu Nicliita din divisia V. Demetrian Petre de la compania depositeior. Dngoi Dumitru din regimentul 4 linie. Filoteanu Constantin de la şcoala fiilor de militari Iaşi. gfă- trei e 1 e ■ V ’ik: ‘oi, **:tr I) CRONICA TEATRALĂ Ieri seară s'a jucat in fosta dină Stavri comodia-vodevil in acte : Ţiganul, tradusă de d. G. Mo-ceanu. E cunoscut, că d. lonescu ştie să mulţumească totdauna pe public. Trupa sa işi face datoria de minune. Daca această plăcută comedie nu se va da la noi de 60 de ori pe rând. ca in Viena, totuşi sperăm că ea va delecta publicul mai de multe ori de aci înainte. Numai dacă aplausele nu’i va ca-usa prea multe bătături, pe palmele puse in mişcare mai ales de rolul Ţiganului. Intr'adevSr ieri seară nu mai in-căpoa lumea in acea grădină, care e destul de spaţioasă, prea Dine* aranjată şi desigur cea mai frumoasă din capitală. ANECDOTE POPULARE DIVERSE In zioa de 22 Iunie trecut, in comuna Bogaţi, judeţul Tutova, a căzut o ploae torenţială, care a inecat un juncan, a distrus 60 fălci popuşoi. 20 fălci secară, 15 fălci grâu. 25 falei orz, 23 fălci pâring, 4 fălci ovez, 12 fălci fân şi a luat şi fânul cosit de pe 30 fălci. Total aproximativ al acestei stricăciuni se urcă la suma de 10.080 lei. In ziua de 11 Iulie, copilul Constantin, fiul locuitorului Toader Manolache din comuna Cerţeşti, judeţul Tutova, jucăndu-se cu un alt copil imprejurui unei fontâni, a căzut in ea şi s'a inecat. In zioa de 5 Iulie, in comuna Gratia, judeţul Ylaşca, a căzut ploae torenţiale cu grindină mare şi furtună distrugând 102 pogoane ovez precum şi pomii roditori din comună ; porumbul şi grâul nu s’au vătămat ; fiind-c-ă potopul n a ajuns pe unde au fost semănate. In zioa de 12 curent, comuna Dobroslo-veni, judeţul Romanaţi, a fost bântuită de o mare ploae cu grindină, care a causat recoltei insemnate stricăciuni, iar dincausa fulgerilor au fost trăsniţi preotul comunei, Miliai Popescu, cu servitorul seu, cari se aflau la seceriş. Nici unul n’a murit ; dar preotul, pe care fulgerul a căzut chiar, sufere de dureri acute şi tetanos ; servitorul a remas eu vederea intunecata. In zioa de 14 Iulie curent, băiatul Pa-nait Ioan Alexandru, de ani 16, din comuna Albeşti, judeţul Buzeu, pe când se scalda, s’a inecat in apa Buzăului. de unde a fost scos cadavrul. In zioa de 7 Iulie, s’a găsit învăţătorul Ştefan Vasluianu din comuna Schea, 'judeţul Vaslui, inecat intr'un pirîu din acea comună, fără a se cunoaşte causa. In noaptea de 7 — 8 Iulie, duoi necunoscuţi fâcetori de rele, introducându-se in stâna domnilor Leon Enia de pe muntele Boghici din comuna Mestacân, judeţul Neamţu, cu sila au făcut pe ciobanul Va sile Tilieuţe de le au pus in un sac 8 caşuri şi ’i au dus in pădure in depărtare de un chilometru. unde lăsând sacul cu caş ciobanul s’a reintors la stână, fără insă să’: poată cunoaşte cire sunt. A CTE OFICIALE bisericei de persoană juridică formarea ca-îeioa-pen-mate riali, in Domnii N. G. Slârescu, directorul penitenciarului Slănic, in interesul serviciului, este permutat in aceiaşi calitate la penitenciarul Tergul-Ocua, in locul domnului I. Puţureauu, care va trece la Telega, in locul domnului I. D. Angeleseu, şi acesta la Slănic, in locul domnului Slăveanu. Domnu Stoian Georganta este numit, pe ziua de 1 iulie 1883, in postul vacant de ajutor ataşat pe lângă inginerul-hotarnic, in serviciul eloriei spita'elor civile din Bucureşti. astirilor, ca ele lararea ol român ; reforma momi bine-faceri, de mode industrie naţio- 'Mlevina lăcaşuri de i'4.ate, de cultura şi lata pragramul dupe care trebue te Sântul nostru Sinod, pentru ca a iuâlţimea sa de conductor >a tura poată spiritual ) Memoriu citit in sesiunea i vară a s-lui Sinod, anul curent, 1 iscopnl Vleihisedec. ). Vezi numcrul trecut. du pri-de P.S. DE ALE ARMATEI S a aprobat, cu începere de la 21 iulie curent căpitanilor Vlâdescu Ioan din regimentul 11 dorobanţi Covurluiu şi Bibanescu Anton din regimentul 5 linie, câte un concediu de 7 luni in ţara şi străinătate, pen-intereso grave de familie. Ţiganul negustor. Un ţigan se căptuşise cu eăte-va parale cănd-va de -oare-unde-va, şi ’ntreba pe-un om: — Bre Cum tre, ce m6 ’nveţi tu sa fac cu paralele hastea ? — De ştiu eu ? Fă ce pofteşti. Cumpără şi tu raci, gâşte.... — Racii fug, gâştele sboara ; dar marfă mai blândă şi mai aşezată de căt prunele, nici că se mai află. Cumpără ţiganul prune, le pune in căruţă şi ’ncepe să .strige ; — Hai la prune, hai la prune ! Prime bune, prune bune cât perja de mari! Prune dă la Ţarigrad nenicule, te joci ? Vezendu-1 românii en căruţa plină de prune, se tot apropiau de căruţa lui şi’şi ăm-pleau pumnii cu prune lăudăndu’l pe ţigan cu felurite vorbe. _ Brea—a, da ce mai prune bune! Halal de marfă, dar şi de n-gnstor! Brava prune, brava marfă, brava negustor ! Frumoasă marfă, bună marfa şi mare negustor Ei brava ! Da... cum le dai ? — Zece la un ban. Românii treceau mâncând şi turnau şi ’şi incârcau pumnii, nici că dau ; ci, ’l tot laudau mereu. Dacă vede ţiganul că iuoepuse a i se im-puţina prunele fără ca sa vânz?, se hotăra şi el sâ’şi âmple căciula cu prune şi mănănce zicendu’şi : ___ Bune pruue Constantine! Creapâ tu Constantine, că rămâi dft marfă şi hairlîc ! E. Jta'ican trn treccndu-se rot-d’odatâ in posiţie de disponibilitate pentru concediu mai mare de 6 luni. făcut următoarele inaintări la gradul clasa III. |"' ziua de 16 S'a de administrator iulie 1883 : tieorgescu C'hristea din • lonescu Gheorghe din serviciul livisiei Dobrogea. Revinaru uie denţei de la regimentul 1 li inten Ştefan şcoala sub liţerilor Pilescu Constantin iar se m-dar parale si mâncau să le Ştiri Teatrale Teatrul Dacia. —Direcţiunea GrigoraA. Manolescu. Marţi la 26 Iulie 1883, se va juca pentru II oară piesa nonă : Specula, amorul şt crima. Dramă in 5 acte şi un prolog, traduiâ de d-şoara * .,. * In studiu : Cei patru-zcci şi cinci, urmarea Reginei Margot. Iu zioa de 9 Iulie, orele 4 p. m., bâiatu Niculae in etate de 6 ani, fiul lui Vasile Boţi-de-brănzâ din cătunul Preuteşti-Adâ-meşti, comuna Preuteşti-Uniţi, judeţul Suceava, mergând la apa Şomuzu a se scălda, s’a inecat, şi fiind-câ asupra caşului du există nici o bănuială, cadavrul s'a inmor-mentat. In comuna Odobeasea, judeţul Ramnicu-Sârat, o vacă a locuitorului Ioan Popescu, in cei duoi ani din urmă a născut câte duo viţei şi de astă dată trei, şi toţi se găsesc in viaţă şi in deplin sănătate. Femeea Smaranda, soţia lui Ioan Costan dache din comuna Slivna, judeţul Covurlni in zioa de 10 Iulie, pe la orele 2. p. m.. suindu-se intr'un agud al vecinului sau I vancu Costandaehe spre a mânea şi culege agude, pe cănd era in vârful acelui pom s’a rupt creanga de sub picioarele sale şi, căzând jos, a iDcetat pe loc din viaţă. In judeţul Prahova, la comuna lordăehia na, in seara de 12 -- 13 curent, a trăsnit pe Costache Manolache, primarul acelei co mune, şi pe Costache Cârstea, in capul Li povului, unde strângeau feu ; iar Dincâ fiul primarului, şi un muncitor sunt numai ameţiţi. In zioa de 29 Iunie trecut, pe la orele 2 dupâ amiazi, căzând o ploae cu peatră in mărimea ca o nucă pe teritorii] comunei Seaca, judeţul Dolj, a distrus grânele, viile şi grădinile locuitorilor intr’un mod simţi tor, făcând o paguba mare. In zioa de 29 Iunie trecut, cu ocasia ti nei mici ploi, a trăsnit 4 stâlpi de pe linia telegrafica care trece prin comuna Doba judeţul Romanaţi, distrngându’i cu dese vărşire. NOTIŢE B1BEI0GRAEICE 111 curend v;i apare şi purica I doua din Teo/ia Verbului după fraţii Bescherelle dcN- Dl*OC-Barcia-iill, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Mmlescu. A eţ it de sub presa : Cobicele comunale complecte, eoprin-zând toate legile decretate de la anul 1878 pânâ la includerea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi râmase in vigoare, adnea : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Nona lege comunala cea electorală, a Coixsilielo; judeţene. a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribiiţiuixilor, a Imposituiui de băuturi spirtoase, a burselor de corner-cin. a recrutărei armatei (complecta), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a flxărei şi gradaţiuuei re-mnnerarielor corpului didactic, a infi-inţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti, regulamentele scolax-e, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltineann. De vânzare la librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primarii capitalei, cu preţul de 4 lei. CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu lucepăre de la *20 Maia 1883. La ploeşti, Buzău, R-Sârit, Focşani, Mărăşeşti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Bra,la (tren accelerat) iO ore 45 minute seara. La Ploeşti (Sinaia, Predeal) BuziSo R-Sarat, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predea] (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal ftren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul milt la Buzeu, R-Sărat, Fucştni, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. ui La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 Ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) ii ore 10 inin. d. a. (tren mut.) SOSIREA TRENURILOR De la laşi, Romau, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti, R-Sărat, Buzeu, Ploeşti ("trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzeu, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia! 10 ore seara (tren miit). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la 'crederi, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vărciorova, T-Ssverin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 miu. seara (trenul accelerat ii ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 mic Scara (trenul mist), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB ŢOALA TACIU % No 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 20 iulie 1883. Lump. Veno 5olo Renta Amortisibilâ. . . , 931/* 933/* 5"i0 Renta Română Perpetuă , 91'Ir, 92 >/. 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 98--- 98' , 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 100- 103 5o/o » Monicipale .... 83i/, 84- 10 fr. , Oase! Pensiunilor 300 1 232- 235- 5olo Scrisori funciare rurale. . . 8y«n 901/ 7oio .> Scrisnri Rurale . . „ ion,, 102- 5o[o Scrisori fondare nrbane . . 87i/* 878/* Oojo , , , 97- 97‘|v 7o[o » » » 101V* 1013I; lmpr. cu prime Buc. (20 1 b.) 31- 33- Acţii Bâncei Naţionale Române250! 1365 1875 » > Soc. cred. mob. rom. 250 I. 208--- 210- > , > Rom. de condrucţii 5001. 490- 495- > > » de Asig. Dacia-Rom 300!. 375--- 880- > > » > > Naţionale 200 1. 228--- 233- Diverse Aur contra argint...... 2 20 2.S5- » > Bilete de Banque 2 20 2.85- Fiorini valoare Austriacă. . . 2 11 2.18- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote fruncese. . . 99'|, 100 '/„ Franz Grubel ARHITECT Strada Tiranii No. 30. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari. unde construeşte palatul Curţii cu juraţi. ************ *** TIMPUL BUCUBESCI 2, Strada Smărdan 2. BUCUBESCI 2, Strada Smărdan DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE Locomoly cele mai perfecţionate ca si fara aprat de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. ele din fabrica ««■Ivdljft.E-SHIjâ.XiL, SOZtFTS I ,!•:>< i 11<^ Simpla nnmai şacal vegetal, carp curge din mesteacăn eănd trnncbii,. ! “* perforează, este de când ţineomenirea in minte, unnl din mijldcel, ît mai întrebuinţate pentru infrumnseţarea feţei, când insă acest sac se • cliimicejjte in nn balsam, atunci ’şi căjtigi proprietăţile sale si efeci Bnnt admirabile. Dacă se spală faţa iau alt punct al corpului atunci până dimineaţa s mici fratrmenle dt «piderin, riimănănd pelea albă frnmdsă şi fragedă. Acest balsam indepârtezâ creţiturile gi Semnele de vărsat.dănd fisionoit june; pelea căgtigă in albeţă, frăgezime dispărând in cel mai senrt tii^ tele e vară, aluniţele, coşurile, rngaţa nasului 51 cele-l-alte necurăţenii aljj PREŢUL UNUI VAS FC. 4. 50 CTM. OCULI8T fust şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. iu. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. G. Pentru vânzare in detail in Bucureşti la d-nii Carol Gersabrk de I. Ovessa, Martinoviti & fa, Ghiţă Pencu. G. Rietz, George Martinoviti Paul Coiffeur, lângă Pasagiul ramun, N. Niculcscu, 1. N. Ardeleanu şi in fam D-lor Zurner Thois, Ciur a, Dimbovits, Nieresker, iVttting, Schmettau. — In Gala | Yhar nţatia St. Ghe-.rge a d-lui Marino Curtuvi-i si la Pharmacia domnească a d-lui' Curtovici. In Craio”a | Aug. Heberling.— In Slatina : A. Yfinter Pharmatist.—In Gn M. Binder Pharmatist,—In Ploesti: S. Schmcttau si G. Sigmund Pharmacisci___ In Weber Pharmatist. — In Brăila : G■ Cauffmes, şi in Focşani : M F. Remer, Boalele de găt, gară. nas şi arechi tratează printr’o artă speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN **************************: lost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele Ini Rraun (boale de femei şi faceri) şi a Ini Hebra (Syphilis şi boale de I iţ piele Consultatiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 findosul Bftrâţiei.) P IMPORTANT pilepsie IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU OASE u 6, Spasmes, Kclampsie ct N^vroses sont RADICALEMENT GUERIS par ma methode Les honoraires ne sont dus qu’aprfcs succfes Traitement par correspondance Prof. Dr Albert Place du Trone, 6, Paris 3 3 *****************c****** I. HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după sysf.vnnl cel mai nou şi prevezut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cat a ne onora cu presenţa d-lor şi speram ca se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frmm j cat şi in timp innorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vCnzare. }) cXSLcXDO. —Te < J7, <2XS>Q/s PRIMA CASA de CON FIENTAjnŢf RA Par la prâsente j'ai l’honneur de re-commander â l'honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prii sont r6duits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre re mon travail n’a qu’a nous honorer de sa pr6sence et nous esperons qu’il s assureda lacilement de la pefeetion de mon atelier. —On se charge de toute esp^ce de travail concernant cet art, comme: reproduction travaux ă l’etat uaturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu a 4 heures aprâs midi. CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colţul Siradei Şelari si Covaci fjo. U Pentru seson i 11 Uiră •‘'in primif din propria noastră fabrica-] ; ţînne (hn Europa uu imens .isortiment do Costume de voiage de Garn, Travers, etc. Costume de i':işmir Docs şi Piquet, .Miminh* Oi leans şi Docs onglesose de voiage de Docs. Veste broşe de ■SPRE ŞTIINŢA PUBLICA Bub semnatul Ioan Dimitrie Mal-coci declar printr'aceasta că ’mi am strămutat domiciliul ce ’1 aveam in comuna Tangărul Plasa Calniştea judeţul Vlaşea, şi că de azi inainte domiciliul meu este in oraşul Giurgiu, unde am şi făcut declaraţiunea cerută de, art. din codul civil. Pnn turnare fac aceasta cunoscut spre ştiinţă publică, şi pentru regu-larea tutulor afacerilor ce mc privesc, că noul meu domiciliu este iu şui Giurgiu. I. D. Malcoci ora- Tipografia N, Al tulesc* sala TheatruU, Cele mt ai ver tleosobire reromamlAin motlerne Pardesiuri de Cocimin şi Hnras gros-vert. ( ostume eu şi lăi'ă talie de Diagonal, Şeveoi, Camgarn şi reflot gro-j t t. PANTALONI NOUVEAUTE etc.. etc. Preţuri recuiioişeute de moderate cavalerul de mode D.A. KIBRIK. t.- madueşt.e dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşeaza ^ * l’l dinţi, fara durere, dupe cele mai bune sisteme; fabriceaza şi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali. D- Eibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este chiâmal Bucureşti. _ Strada Şfi. bey- Vodă No. 9. alături cu gradina U.iioii-Snisse. C- G. DISSESCU liiiternna Mo. 1). Pentru serbări, nunţi şi petrei Comandăndu-mi pot procura diferitelor®! de artificii, şi diferite colori de focuri bj gale precum rachete, roate, soare, boJ electrice, coroane in fiori şi litere şi rtfl baloane cu culori şi litere. Preţurile uiodj rat-. . . (IONIŢA G. stoicesct rn icien ( iani POPA GEORGE. J Strada avocat s’a mu- \ lat in Strada | Academiei No. 25, maiater al piroterhn11 din Gonstantinopol. Deposit la Bufetul din Gradina Cisraeg'