‘UMIXECA 24 IULIE 1883
AdniiniNtraţia, C1alcft Victoriei I\r. Îiî3.
AXUL AL VIII —Xo. 162
Bucureşti, 23 Iulie 1883
    a fost de ajuns puritanilor de la Jfomul să confunde epocele, să a-ru;j e pe spatele partitului CJonscrva-■.tojK-ele două delapidări do la casa dabepuneri şi la casa obligaţiunilor . rîHÎo. Ca să meargă pănă la limita irijosturei, el susţine că chiar „de-idările descoperite lunele trecute urmau de un lung şir de ani, e mai multe de pe timpul cănd nservatorii erau la putere".
    ;şa dar, onorabilul primar de la Sşt* şti, d. Viişoreanu, cu demnul seu r*,n( ot, casierul delapidator; onorabilii asier de la Craiova Policrat; o-mk *bilii de la Bacău şi de la Galaţi; m t virtuoasa odraslă a familiei gu-i>v saraentale, fostul perceptor de la Iul. Brătianu, finul primului-mi-n ru; toate aceste comaşuri preţioase n sunt de căt umbre de ale Con-s< i'atorilor, datând in funcţiuni de P' iimpul cănd Conservatorii erau la pH're.
    rebue să fie cineva roşu, şi de st a directorului politic al organului gi ternului, pentru ca să cuteze să sxijnnâ asemenea neadevăruri patente ca] sar in ochii tutor lectorilor, u aceasta, Românul crede că a
i
                                                                                                                                                                                                    \ isl.tit a respinge de la partitul său - r<f underea dilapidărilor banului pu-. bl dar. pentru ca să convingă şi ni mult, că nici acest partit vir-ti|i, nici guvernul său n'are nici o riiundere in penibila stare de lucruri c|statată, apucă pe curtea de Coinp-' tţj de socotelele cele vechi, nelămu-rii de dănsa şi pe ea aruneă vina
  c
  a
.B
  Si
  Ci
«*s
  ii
  a
  c
  ti
  ai
  st
  P
  c
  u
  n
  V
  s
  d
1
     janul Statului se delapidează.
     .m menţionat deja caşul dintre if;ia Monopolului tutunurilor şi sării Curtea de compturi; toată lumea cunoştinţă de refusul directorului iei de a da socoteli de gestiunea zisei Curţi, pe basa protecţiunei i-o acordă guvernul, al cărui fiu ■etesc este numitul, hmele Public, numărul seu de astăzi, tratând iaşi materie, reproduce chiar şi aspondinţa dintre Curtea de Comp-cu ministerul Financelor şi dintre sta cu Regia, dupe care se conţi, că Curtea a stăruit pentru de-erea socotelelor, ba a ameninţat ir a denunţa caşul Camerei, daca se va supune favoritul guver-ni cererii Curţii. Resultă deci in-erat că s au făcut incercări de a supune controlului legiuit regimul nelegiuiri al Roşiilor; dar incer-
a n'a reeşit. iSt-fel Binele Public constată, ca isecuenţă a neisbăndei Curţii de tpturi, următoarele abu.uri stri-* jare :
     rin ce minune Curtea fu redusă la tăcere lomănul Ia indiferinţâ ? i ştiţi ce a resultat din aceasta ? A re-it că d. Gogu Rifoveanu, ne mai avfind -e să se teamă, şi crezăndu-se proprietar Tiiic pe sare şi tutunuri :
     () A făcut aprovisionâri de mărfuri de mi-li ne fără licitaţiuni, fără aprobări, fără caete şareine, fără comisiuui de expertise şi de lire ;
) A nedreptăţit pe cultivatorii de tutu-mdigene, pe sătenii" Romanului, pe
d
i
„cetăţenii, temelia casei" ai d-lui C. A. Rosetti, reducându-Ie din câtimea predata la depositul central şi din valoarea după tarif:
   3)     A umplut adininistraţiunea de străini, jidani mai ales, contra glăsuirei Constitu-ţiunii, reduefind pe Români salahori ai străinilor ;
   4)    A ertat amende de zecimi de mii de lei aplicate după glăsuirea contractului, —in profitul intrepositarilor jidovi şi paguba fiscului,—cu dreptul cu care, prin bulele papali Curia romană erta o-dinioarâ păcatele bunilor catolici ;
   5)     A plătit pe la fovoriţi, recrutaţi de prin locurile cele mai problematice, diurne zilnice, peste diurnele destul de groase alocate şi plătite aceloraşi lavoriţi mensual, atară din salarie ;
   6)    A adâogat şi a scăzut tratamentele funcţionarilor după propria sa iniţiativă, fără votul camerilor legiuitoare, fără aprobarea ministrului, fără scrirea biuroului de înregistrare numit, nu mai ştim pentru ce, Consiliu de administraţiune;
   7)     A creat sinecure şi cumuluri pentru jidovii favoriţi;
   8)     A dat in întreprindere, prin invoire de viu grai, expoituri de căte 20,000,000 kilograme sare in Bulgaria, înlăturând concurenţa şi scutindu-se de formalităţile şi garanţiele la cari obligă legea.
   Şi altele multe, cari mai groase cari mai mărunte, ce s'au pus şi se vor mai pune succesiv sub ochii fericiţilor contribuabili in coloanele ziarului nostru.
   In numerile viitoare vom avea indiscre-ţiunea a deschide coloanele noastre însăşi scriptelor şi dosarelor Regiei Monopolului tutunurilor, pentru ca, pe acte şi cifre oficiali, să judece chiar Românul cât de nedrept a fost acordând puternicul seu sprijin Regiei tutunurilor şi aruncând beleaoa intreagâ, din chiar senin, Curţii de co.n-turi şi partidului conservator, cari, in caşul de faţă, ne fac figura bietului miel din fabulă ce turbură apa lupului la matca is vorului.
   Este ciudat lucru curagiul acestor oameni^de a refi.sasă se supună controlului, şi apoi a se plânge tot ei că nu-i controlează nimeni!
   Dar ăncă odată, nu tărăgăirea socotelelor la curtea de Compturi ar putea incuragia la dilapidare. Aceasta o provoacă, o favorisează, o dictează chiar, sistemul ce domneşte, tolerenţa care se acordă favoriţilor, şi mai cu seamă iertarea care se dă prevaricării, cănd autorul unui asemenea fapt este un membru din familia omnipotentului Vizir.
   Se dă iertăciune perceptorului de la Roşu I. Brătianu, dovedit şi condamnat nu numai pentru dilapidare de bani publici, dar chiar pentru mijlocul de escrocheria întrebuinţat ia împliniri; se cere şi se obţine graţia regească pentru un asemenea culpabil, nelăsăndu-1 a-şi face osânda deplină; şi apoi se mai caută aiurea causa întinderii ce a luat dilapidarea! şi apoi se mai sforţează organul guvernului să incarce trecutul cu o deprindere ce nu s’a pomenit la dăn-sul, şi să se acaţe de inacţiunea curţii de Compturi !
   Dar iată-vă aci, dinaintea ochilor, causa adevărată a răului :        este că
faceţi măncătorii şi că vi le iertaţi, fără temere de ruşine sau de Dum-
ŞTIRI TELEGRAFICE
   Alexandria, 2 august. — Totalu morţilor de holeră cunoscut pentru tot Egiptul do Jos, de la 24 Iuniu, zioa apariţiunei holerci la Damietta până la 1 August 3 ore după amiazi, e de 11,645.
   Paris, 2 august — Camera deputaţilor a adoptat toate convenţiile Încheiate intre Stat şi marile Companii de drum de fier.
   Sesiunea ordinară a parlamentului s’a închis azi.
   Casamicoiola, 1 august.—Din toate părţile sosec ofrande particulare pentru victimele din Ischia. Vizita regelui a ridicat puţin moralul populaţiunei.
   Numeroase companii de pompieri, venite din Neapole şi oraşele de prin prejur, lucrează la căutarea victimelor. Dărâmă prin dinamita zidurile care ameninţă a se surpa S’au luat măsuri spre a impedica tălhâriele prin ruinele oraşului. E inexact că comp-toaru rachierulul grec Catargi, a fost prădat şi valorile furate.
   O comisiune de invăţaţi e insăcinatâ d’a căuta dacă noi pericole sunt de t-mut.
   Circulă zgomotul că oraşele di-truse nu vor fi reconstruite.
   Populaţiunei insulei i-a trecut frica cauzată prin zguduitura ce a avut loc ieri
   Vro mie de cadavre deja s’au îngropat: număru răniţilor adunaţi se urcă la 650.
nezeu
                                                                             REFORMELE
   Pentru ori-ce ora cu esperienţă este lucru învederat că in ce priveşte acţiunea morală şi intelectuală a cetăţeanului, ca şi desvoltarea virtuţilor sale civice, numărul nici adaogă nici scade ceva ; şi noi unii nu ne putem impăca cu teoria numSrului ca ele ment de moralitate şi de independenţă. Prin urmare, fie aglomerare de colegii electorale in parte pe judeţe, fie aglomerare de judeţe, virtutea alegătorului, sub punctul de vedere moral, forţa lui politică sub punctul de vedere constituţional, nu câştigă nimic in intensitate. Din contra; la a noastră părere, nu putem aştepta moraliceşte pentru independenţa şi înălţarea caracterelor nimic bun. Ca mecanică brută nişte asemenea colegii pot deveni o pârghie foarte tare in măna guvernului şi un instrument violent de opresiune, nici de cum ănsă o uneltă de acţiune liberală şi dedesvoltare constituţională in folosul public.
   D-l C. A. Rosetti este democrat-şi revoluţionar, şi nu ne mirăm să ’l vedem căutând a contopi căt se poate mai mult osebitele colegii ; dar ne prinde mirare să vedem că a putut imagina in secolul al XlX-lea să constitue o nouă speciâ de cen-tralisare politică, prin care suprimă viaţa proprie fiecărui judeţ, contopind mai multe judeţe in un singur colegiu, in loc să caute a da mai mult resort politic judeţelor ca să dea o mai mare acţiune elementelor guver-namenlate, ne desorganisează şi ne slăbeşte şi mai rcu. Aceasta este o sistemă de fantasie ca aceea a lui Emile Girardin carele voia să facă din toată Francia un singur colegiu. Dar atunci am întreba pe d. Rosetti de ce n’ar propune sistemul ce era usitat la Romani pe cănd inflorea re-
publica, să fie un singur colegiu aşezat in capitala in care toţi alegătorii ţării/să meargă pe rend se 'şi esercite dreptul de vot ?
   Cu acest sistem vom avea şi unitate de moralilete şi de influenţă naţională, şi unitate de colegiu, şi unitate de liste. Tara s’ar transforma in un mare municipiu, am atinge şi estrema limită a numărului — de oare ce in număr residă virtutea politică — şi capitala, care este sediul inteligenţii şi al luminilor naţiunei, ar da tonul mişcării politice, şi nici luptă n ar mai fi intre partitul naţional şi partidul nenaţional; influenţele locale, daca se mai află astăzi pe ici pe colea, ar peri cu totul şi am fi atunci toţi intr’unul şi unul in toţi ca in vremea lui Cuza Vodă.
   Noi credem că un Stat esteşitre-bue să fie representantul naţionalităţii, că el trebue să represinte, mai na-inte de toate, pe naţiune cu tradifiu-nele şi cu destinele sale, să găsim in tr’ănsul şi in instituţiuni viaţa ţării, cu trecutul, cu presentul şi cu viitorul ei ; credem că un guvern nu poate să fie alt de căt organul ţării, organul Statului astfel inţeles.
   D-l Rosetti şi partidul format de domnia sa sub numele usurpat de partid liberal, nu voesc ca Sţatul român să fie aşa, ei îl reduc la o simplă abstracţiune cu drepturi proprii şi superioare de ale claselor care compun Societatea română—fiind că ori-ce vor zice, clase sunt şi vor fi, chiar din dumnealor sunt care s’au aşezat deja breslaşi.—De aceea ii vedem in tot cursul luptei, care au angajat pentru susţinerea reformelor ce propun, că atacă cu o asprime şi cu intolerenţă excesivă, şi in instituţiuni, şi in posiţiunea socială şi in moralitatea lor, clasele diriginte, clasele istorice ale ţării pănă in cei din urmă representanţi ce le-au mai rămas. Unul din elementele constitutive ale statului, elementul istoric, carele represintă permanenţa statului, trecutul in care aflam expresiunea naţionalităţii noastre, d. Rosetti cu ai lui ăl suprimăşi ăl anihilează, imputăndu’i toate nenorocirile ţării şi toate corup-ţiunile.
   Organele partitului zis liberal nu conţin decât un şir interminabil de aeusaţiuni şi insulte contra trecutului societăţii. Din acest sistem pornind, cugetă să desfiinţeze singura institu-ţiune istorică in regimul nostru elec-toial, instituţiunea colegiilor proprietăţii mari, care s a conservat in principiu, de şi transformată, de la cea d ăntăiu constituţiune politică ce ne am dat cu Regulamentul organic carele a resumat, conservând şi a-meliorănd. instituţiunile noastre vechi, păstrând ast-fel ideea naţionalităţii, integritatea şi permanenţa statului român.
tera şi-a reformat legislaţiunea electorală, in mod foarte liberal, dar n’a atins’o in basele ei fundamentale. Şi ce vedem din acestă procedare ? Vedem că in Englitera şi in cele-l’alte state unde s’au respectat tradiţiunile, instituţiunile presintă o mai mare soliditate, şi guvernele o m i mare garanţie penrru respectarea libertăţilor publice. In Francia şi la noi din contra nu ştim daca o să trăim dintr'o zi pănă intr’alta cu ceea ce avem; ne-am perdut ori-ce credinţă in guvern; şi instituţiunile considerate ca un ce efemer nu mai au nici un preţ in ochii nimenui. Cu asemenea deprinderi nu se consolidează statele.
   Un mare scriitor Guillaume de Humbold a zis că „ceea ce este greu „pentru o ţară este a se stăpâni să „nu facă alte legi de căt ce estene-„cesariu, de a rămânea statornică a-„cestui principiu adevărat constituţional pentru o societate, şi de ase ..feri de furia de a guverna fără socoteală, furia care este cea mai fu-„nestă boală a guvernelor moderne."
   Caveant consules.
                     O. N. Bi ăiloiu.
                                                                                              Resolvarea cestfunii
   Jurnalul frances Le Temps, ale cărui informaţiuni fac autoritate, ne aduce la cunoştinţă modul cum guvernul roşu a inţeles să resiste la decisiunile puterilor in Conferinţa de la Londra. Resistenţa este numai pentru formă. România nu câştigă nimic , in ceea ce priveşte recunoaşterea drepturilor ei suverane ; ea nu este chiămată a desbate principiele înscrise in tractat, ci numai asupra termenilor ratificării tractatului din Londra.
   Citiţi cele ce urmează aci după Le lemps şi vedeţiâcă desbate-riie in fond nu se mai deschid, ori-cătă curteniă s ar arăta altminteri României, considerată numai ca un copil bosumflat, şi nu ca Stat Suveran:
   In secolul nostru s’a produs o mar
    „Ne mai despart câte-va septâiueni numai de termenul ce conferinţa Dunării I a fixat pentru raficarea tractatului din Londra.
    „Se ştie că adoptarea acestui t ruien cou-stitue un act de curteniă prin care diplomaţia europeană a voit să menajeze Roma. niei căile unei accesiuni postume la decisiunile puterilor.
    Bărbaţii de Stat români au inţeles că ar risca să-şi vatfime ţara, in lot de a-i salva interesele, daca ar areta prea mare iudârât-mcie in faţa Europei. Se ştie ca d. Sturza, intr o nota adresată la 24 maiu trecut, tra-misului român pe lângă gjvernul britanic, a tras basele unui fei de coutra-proied, care in realitate nu diferă de resoluţiuniie luaie de către Conferinţa, de eâtnumai prin cestiuni de detaliu şi de formă.
    „S a putut considera demersul acesta ca o simptomâ de disposiţiuni mai couciliante id guvernul român şi s’a putut concepe spe lauţa că o procedură abilă ar aduce ade
mişcare constituţională la toate popoarele Europei; dar in nici un Stat afară de Francia—nu s a văzut un dispreţ şi o nepăsare atât de mare pentru instituţiunile istorice, pentru taadiţiunile politice ca la noi. Engli-
e rarea cabinetului din Bucureşti, de
s ar ine
naja in cat-va susceptibilităţile române. Pr-
cauţiunile diplomaţilor europeni par a fi di rijate in sensul acesta.
   „Se anunţă intr adevfir. din sorginte oficioasă, e& representanţii puterilor a Londra sunt in unanimitate de părere a iu vita pe ministrul României „sa delibereze
t
cu dânşii asupra termenilor ratificării tractatului din Londra.11
    „Expresiimile acestea pare a indica ca România nu va iî numai poftită să-şi im-prcuno semnătură sa cu aceea a marilor puteri, in josul tractatului din 1.3 martin, dar ca însăşi forma mvitaţiunii adresata re-pr sentantului ei va fi calculată ast-fel cum să salvgardeze amorul naţional, şi că se va găsi mijlocul, tară a se mai deschide des-hatenle in fond, a se constata iu public participarea regatului dunărean la conven-ţiutua care regulează regimul Dunăiii.
                                                                                                i ii lorniaţiuiii
   Rezerviştii au primit ordin să şi pregătească uniforma pana lă 1 Septemvrie şi să fie gata pentru concentrarea ce va avea loc la 20 Septemvrie. cu ocaziunea manevrelor.
   Concediile miniştrilor se ţin lanţ. Acuma a venit răndu d-lui ministru de interne Chiţu, căruia i s a acoi'dat-un congediu de la 22 Iulie, spre a merge la băi in străinătate. I). Chiţii se duce ia Mehadia. In lipsa sa, d. G. Leca, ministru finanţelor, este insărcinat cu interimul ministerului de interne. — Aferim!...
   Ex. Sa d Dragumis, ministrul resi-dent al Greciei, intorcăndu-se de la Sinaia, va pleca impreună cu d-na Dragumis la băi, la Mehadia.
   Se vorbeşte că se vor tace in cumul oare cari mutări printre ofiţerii superiori de primul grad.
Ba&buzucii din reg. al Vl-a dorobanţi
   Se bate in armată in modul cel mai barbar !
   Presa denunţă caşuri de asemenea natura şi liberalii superiori militari, drept res-pun-, tolerează bătaia pe o scară tot mai inlinsă !
   Unde vor oare pseudo-liberalii să impin-gă lucrurile ?
   Tinerii săraci sau rfeu vezufi de cei puternici sunt şicanaţi, torturaţi şi pungăşiţi in modul cel mai neomenos 1
   Unii fac serviciu neintrerupt, pe c-ănd afiii se plimba!
   La ce tind oare Demagogii ?
   La o revolta din partea celor revoltaţi de atâta persecuţie V
                                                                                                  Adevărul asupra hoţiilor de bani publici
   Coprins de un dor nespus pentru finanţele (ări d. C. A. Rosetti se ocupă de câteva zile de cestiunea delapidărilor de bani publici, şi credincios sistemului seu d’a amesteca politica in toată, arunca toate vina asupra fostului guvern conservator şi asupra curţi de conturi.
   tn ceea-ce priveşte pe această din urmă autoritate, am arătat deja inconvenientele
care trebue înlăturate, Iară a susţine sau a critica pe cei de la curtea de conturi. I ce priveşte insă acuzările ce le aruncă li mitnul in primul s6u Bucureşti de azi asupra adversarilor sfii, ne propunem a combate cu desăvârşire aserţiunile organului partidului ce ne stăpâneşte, şi aceasta nici de cum pentru a apăra pe foşti miniştri ai partidului conservator, ci spre a restabili adeveriri pe care cei de la Romnul il denaturează. Provocaţi de ziarul Timpul, cei din
strada doamnei strigă:
   „Nu ai noştri au furat, ci ^ ai d-voastră, pe când noi am descoperit şi urmărit hoţiile ; dovadă cele detrecute la casa de depuneri, la casa obligaţiunilor rurale, care numai „după venirea partidei liberale11 la putere s'au descoperit." etc.
   Cine oare a fost directorul casei de depuneri supt care şi cu participarea căruia s’a comis acea colosala sustragere de un
milion şi jumătate?
   D. Anton Arion, fost ministru de justiţie şi de interne al partidului d-lor Ro-setti-Brătianu, şi care mai nainte reprezintă „moralitatea11 (!) in cabinetele roşilor.
   Credeam că cei de la „Românul" se vor feri dă face aluziune tocmai la nenorocita afacere de la Casa de Depuneri, căci ea este opera unuia din cei mai preţioşi partizani ai lor. Nu mai vorbim de graţiarea ambilor culpabili, pe care justiţia ii osândise, căci aceasta graţiare dovedeşte că puternici actuali nu prea au desaprobat_acel pui-de-gioi.
   Hoţiile de la casa obligaţiuuilor rurale s’au comis asemenea in cea mai mare parte tocmai in periodu când erau ia putere pretinşii liberali, şi de şi fost secretar, care a fost dat judecâţei pentru negligenţă, s’a desculpat, totuşi este de remarcat că şi dsa a făcut tot-d’a-una parte din partidu roşiii. Apoi este un neadevăr patent cele susţinute de „Romanul", cum că numai după venirea d-lor la putere sau descoperit hoţiile comise la casa de lichidare, de oare-ce descoperirea s'a făcut supt guvernul conservator, iu luna lui Decemvrie 1873. — Consultaţi dosarul in cestiune, şi ve veţi convinge că aţi afirmat un mare neadevăr.
   D lor mai susţin că in timpul conservatorilor, casieriile judeţene ar ii fost la dispoziţia prefecţilor, fâcănd aluzie la un caz izolat, când un casier împrumutase in mocl arbitrar o sumă oare-care de bani prefectului. La aceasta respundem :
   Delapidări de bani publici s’au comis— după cum am mai arătat şi altă dată—supt toate guvernele ; insă, de la 18CG şi până azi, cel puţin 9/10 din sumele sustrase cad' in sarcina perioadelor de guvernare a parti-1 dului roşu, ai căruia agenţi s’au făcut culpabili, ori priD participarea lor directă la asemenea delapidări, ori prin lipsa lor de cotrol şi urmărire faţă cu delapidatori.
   Noi propunem celor da la „Românul11 să ceară şi să obţie voia ca impreună cu noi să facă o cercetare a scriptelor diferitelor autorităţi, şi ne simţim forţi a’i dovedi prin acte oficiale şi prin ţifre pozitive cele susţinute mai sus. Vom dovedi prin acte incontestabile că chiar d. I. C. Brătianu a impedicat cursu justiţiei când a fost vorba d'a urmări pe delapidatori de bani publici ceea ce a avut de consecinţa şi nepedepsi-rea culpabililor şi păgubirea fiscului.
FOILETON
AMORUL UNEI ROMANE
                                                                          de
                                                                      Jules Nandeau
                                                                                                 (Urmare şi fine)
                                                                                                         1.
   — Nebuni ce sunteţi voi toţi! nehun, d-ta mai ales, tinere, căci ai putut citi in inima mea, care nu s’a desvălit decăt d-talc! Mariani, amantul meu ! eu, Beatrice, amanta lui! Să o crează Roma, foarte bine: tro-Imeşte, o voesc. Dar d-ta, Desdicado, n'ai putut pricepe că nu m'ara resemnat untului acestui rol decăt spre a scăpa de două zeci alte amoruri mai supărătoare Ancă ? Mariani, a-
mantul meu ! Lasă-i vanitatea să fiă flatată la lumina zilei, lasă mulţimea dobitoacă să creadă in fericirea ce afişează in gura mea; d-ta ensă, nu mai mult ca Mariani, nu vei crede ! Dar oare pentru densul tremur eu acum ? pentru densul săngele ’m col-căe şi mi se păleşte faţa? E pentru d-ta, e pentru tine, zise densa um-blănd prin casă cu un aer rătăcit. Desdicado, eşti mort; nenorocitule, te va ucide !
    —      Oh! spune-ţi-mi că nu’l iubiţi.
    —      Te va ucide, zic. Cunoşti pe Mariani ? Nn ştii oare că este viteazul intre vitejii patriei d-tale? Şi cunoşti acea grozavă gardă siciliană la care şi-a fasonat ăncă din copilărie braţul ? Priveşte al d-tale cât este de slab 1 adause ea stringănd cu măna-i aprinsă braţul străinului. Pleacă, copile, pleacă; eşti prea tenor pentru a muri.
    —   Repetaţi-mi că nu-1 iubiţi.
    —      Iţi spui că eşti mort. Nu ştii căte mume la Neapoli Si cer pe copiii lor, nici căte taine sinistre in-credinţat-a el eămpiilor romano ’? Pleacă spre a scăpa do lovitura ce
timpul
   Dacă aveţi curaju să susţineţi şi Pe ca* lea unei constatări regulate că supt d-voas-tre s’au făcut mai puţine abuzuri, atunci primiţi propunerea ce vă facem şi veţi avea eea mai bună ocaziuno da da o puternica lovitură protivnicilor voştri politici ; pana atunci insă noi susţinem că domnia roşie in diferitele intervaluri de la 1866 şi pană azi, costa pe ţară sutimi de milioane.
                                                                                                                                                                                                                                                               (Resboiul)
CRONICA
   S’a disolvat consiliul comunei rurale Stâ-neşti din judeţul Muscel.
   Domnu I. Igiroşeanu, directorul prefec-turei judeţului Mehedinţi, este autorisat a gera lucrările prefeeturei acelui judeţ, Pft timpul absenţei domnului prefect P. Cliin-tescu in concediul ce i s’a acordat.
                                                                                                                           *
   S’a acordat medalia Serviciul credincios clasa I domnului Ştefan Georgiu, inginer in judeţul Putna.
pe la puţinii dentişti din capitală spre a le cere ajutorul. Au perdut 6nsă zile întregi pe la uşile lor, fără ca ei să se in-duioşeze de suferinţele bieţilor oameni, şi aceasta numai fiind-că nu aveau parale. A trebuit să găsiască pe d. Kibrik, dentistul din casele Conduratu strada Stirbei-Vodâ, care, nu numai că nu-i-a lăsat să aştepte, dar ăncă le-a dat iugrijirile trebuincioase scapându-i de atrocele lor suferinţe.
   In numele dar a acelor oameni, mulţâ-mirn şi noi d-lui Kibrik pentru generoasa-i faptă.
BIRUL CREŞTE
   Cu incepere de ieri, casieria centrală precum şi casieriile generale de judeţe plătesc cu anticipaţiune titlurile de rentă a-mortizabilâ eşite la sorţi la tragerea de la 15 Iulie curent,
   O mie de cai s’a cumperat pentru oştirea noastră de la târgul din Puhava, in Rusia.
   După iniţiativa unui comitet privat, d. sculptor Georgescu s’a oferit să lucreze gratuit bustul nemuritorului nostru poet D. Bolintineanu. Acest bust se va aşeza in foaierul teatrului naţional.
                                                                                                                                  *
   Tâlharii in Bulgaria au ajuns groaza po-pulaţiunii. Şoseaoa dintre Rusciuc şi Tirno-va este cureeratâ de bande mari de tâlhari. Guvernul bulgar a înfiinţat pichete militare d’alungu şoselii pentru paza călătorilor.
   Azi la 8 ore dimineaţa, era să se execute la easarma Malinaison, cu riguroasele formalităţi militare, degradarea guardului de artilerie Antoniu, despre a cărui condamna re am Vorbit la timp.
    Comunele Mareea şi Costeşti din judeţul Vâlcea sunt autorisate a percepe următoarele taxe :
    Comuna Costeşti: — bani 50 de vadra vinjjnou sau vechiu ce se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de comerţ, desfiinţăndu-se vechea taxă ; bani 4 de la vadra spirt şi rachiu de ori-ce natură pentru fie-care grad, după alcoolo-metrul iui Wagner la temperatura de 14 grade, desfiinţăndu-se vechea taxă; bani 50 de la vadra gaz ; 1 leu de la un es-tract după un act de naştere ; 2 lei idem de căsătorie ; bani 50 de la un bilet pentru vânzatea unei vite ; 1 leu de la suta de lei din preţul unei vite ce se va vinde in zilele de terg, balciu sau iarmaroc, des-i fiinţăndu-se vechile taxe.
                                                                                                                                                                                                                Comuna Mareea: — bani 10 de la vadra spirt şi rachiu de ovi-ce natură, pentru fie-care grad, după alcoolometrul , lui Wagner la temperatura de 14 grade, des-fiinţăndu se vechea taxă ; bani 5 de la vadra spirt şi rachiu de prune, drojdii şi . tescovină, asemenea pentru fie-care alcoo-: lomeţrul lui Wagner la temperatura de 14 grade, desfiinţăndu-se vechea taxă ; bani 50 de la vadra vin nou sau vechiu ce se 1 va consuma numai la cârciumile şi stabili-■ mentele de comerţ, desfiinţăndu-se vechea taxă ; 1 leu de la un estract după un act 1 de naştere; 2 lei idem de căsătorie; 1 leu ! pentru un bilet de identitate ; 1 leu vadra ' bere adusă sau fabricată in comună; bani 50 de la vadra gaz; bani 50 de la ocaoa
   Ştie domnul Prefect Radu Miha'm strada Sfinţii Voevozi No. 29 in curte, cum vii din spre biserică, 3’J de către o ovreică un stabiliment ^ tituate ?
   Ştie domnul Prefect că mai ,4 nopţile se internplă certuri inti toriţă şi cei ce frecuenteazâ numituj liment V
   Mai ştie d-sa că numitele prosti la poartă in costume indecente şi voacă pe tr&c&tori ?
   Ştie ăncă d. Radu Miliai că alăti un pensionat de domnişoare, care bune exemple nu vor avea să vădi)
   Daca toatea aceste nu le ştie, el să se informeze, şi in acelaşi timp l ,< ordin, in interesul moralităţii publice* nei linişte a vecinilor, să se inchidi| , tul stabiliment.
       ■   *                          I • ^
   Neindoindu-ne că va respunde ptiu
intrebărilor noastre, ne grăbim a'iil
mai dinainte.



  De atunci pănă acum a tr* săptămână şi n’am văzut Iu» nici o măsură. Se vede, fiindg Prefect lipsia clin capitală, ensă că a venii, el rugăm a tisfacere dreptelor noastre rej ţiuni.
0!
p
HOLERA IN EGIPT
   Corespondentul din Caii’ al ii Daily News spune, că datele ofl asupra mortalităţi^sunt falsifica) adins. La 24 Iulie st. n. casurikj tale de coleră a fost 1200, p< guvernul a publicat numai 463.1 comunicările oficiale, au murii| Cairul vechiu la 28 c. 54 pers pe cănd in realitate numai in jfl ceasuri s'au scos dintr’o singur^ dă 88 de cadavre. Se zice că ani rit de holeră deja 50 oameni dinj pele engleze.
, -
rum si cogniac adus in ori-ce fel de vas.
   Din Rocşoreni, plasa Dumbrava, jud. Me-edinţi, se denunţă României Libere că pădurea d’acolo se devastează de câţi-va ani, iară temere, de către oamenii plătiţi spre a ei iugrijire. — S’a făcut arătare silvicultorului local, dar până ccum măsuri de in-dreptare nu s’au luat.
                                                                                                                     *
   Renaşterea este numele unui nou ziar ce a iuceput să apară in Bucureşti. El este organul nouei societăţi comerciale ce poartă acelaş nume. — Ii urăm scces.
UN FIL0-R0MAN
    Monitorul de azi publică un decret prin care se înaintează la gradul de administratori clasa III mai mulţi subofiţeri.
I Distinsul filolog Pici şi profesor la u. niversilatea din Praga, care nea făcut plăcerea d’asta căteva zile in Bucureşti, a plecat prin ţară, spune B. Public, ca s’adune documente de pe la mănăstiri.
    Filologul Pici (Pitsch) e cunoscut ca fi lo-romăn şi a isbutit să răstoarne teoria lui Rosler printr’o scriere intitulată : Originea românului. Documentele ce voeşte s'adune ’i vor servi ca noi dovezi că teoria lui Ro-esler şi a sasului maghiarizat Hungfalvy sunt false. Recunoştinţa Românilor 1 va in-curaja in intreprinderea sa.
   Mai mulţi oameni sărmani au venit la Redacţiunea noastră, plăngăndu-se că, suferind care de nevralgie, care de gura, care de măsele, au mers iu mai multe ronduri
Pentru Domnu Prefect al Politiei
   La 15 iuliu, am făcut d-lui Prefect al Poliţiei Capitalei următoarele întrebări;
CUTREMURUL DIN ISC]
   Neapole, 19 Iulie.—In Casam ciola tot e distrus. Număru celor riţi poate fi de opt mii. Au clispi şi doi artişti germani. N’aufos'. tui soldaţi spre a da ajutor. Ca te astea guvernul a oprit azi des mai săpa, avend frică de holeră, interzis şi particularilor de a căuta printre ruine, deşi asii chiar s’au mai găsit oameni tri: intre ruine. Lumea blamează ace» măsură, zicănd că e barbară.
Un fapt regretabil
   Mai in fie-care zi se intemplâ ci« scandal pe la judecătoriile de ocoale^ venit din cauza lipsei de edueaţiuue j
u.
*
*
*
1
*
*
tc amerinţă, pleacă ăncă spre a părăsi această existenţă nebună. Pa-tiia nu ţi pastreaza oare un viitor care te reclamă şi prieteni cari te aşteaptă, vre-o tănărâ surioară care te plânge şi te cheamă, o mama bătrână care suferă şi ar voi să te vadă înainte d’a’şi da sfSrşitul ?
   — Nu mai am nimic, nici pe nimeni : mama e moartă, soră-mea a murit, viitorul meu e mort! Prieteni, nu’mi mai remăne I prietenii se aseamănă cu pietrele unui zid, cea d’ăn-teiu care se desface ia cu densa pe toate cele-l-alte. Fatalitatea n’a obosit d’a mă urmări : totul ămi scapă Şi fuge de mine. Familie, viitor, prieteni, am perdut totul I Patria ’ mea este acolo unde eşti d-ta, virtutea mea e d’a vă iubi.
   M’am alăturat d-tale ca rândunica ce cutreeră mările de funiile corăbiei ce a intălnit pe valuri. Ce aş că-tă departe de d-ta ? De oare ce nepăsarea d-tale me surghiuneşte şi me respinge ăncă, oh 1 lasă-me să mor. lasă-mă să scap de această viaţă unde ni ttic nu’mi zîmbeşte do căt speranţa d’a o părăsi. Numai, daca soarta mea vă atinge, daca voiţi ca cea din
urină zi a mea să fia ziua mea cea mai frumoasă, spuoeţi-mi că v’am iubit mult, că vă las curată, şi că pot duce in ceruri sfânta flacără ce ’m-a ars pe pămănt.
   —     Poţi muri fericit ; dar pleacă, Desdicado, fugi.
   —      Binecuvăntatâ să fiţi! Voiu remăne, doamnă. Dacă trebue să mor in acest ceas, pot muri fără părere de rău. Adio ! Păstrează de mine vre-o dulce amintire. Cer nu ar putea fi unde n’ai fi şi d-ta , sufletul meu va veni să rătăcească adesea pe palatul ce locuiţi ; ăl veţi simţi seara stre-curăndu-se in părul d-tale impreună cu dulcele vănt, sau a plănge cu el la ferestrele d-tale inchise.
   Marchiza se aşezase; Desdicado luase loc la genunchii ci : ei steteră căteva momente in a se contempla unul pe altul ; apoi Beatricea, atră-getid cu dragoste pe Desdicado in spre dănsa , ăi zise:
   —     Mult ai suferit şi mult m’ai iubit, şi eu am fost foarte crudă 1 Cum soarele ’ţi-a pârlit albeaţa frunţii talc, cum azurul ochilor tăi a. pălit in o-boscala călătorii lor ! Copile, groza v
te-ai schimbat! Căt de palid i slab ai ajuns ! Erai aşa de fruiti ziua cănd te-am văzut pentru oară sub brazii dela Vallombretl mai puţin frumos ensă ca acută' numai pentru mine ai suferit aj mult. Sărmane prieten ! pentru ce iubit atăta ?
   Şi, vorbind ast-fel, Beatricej lăsa degetele să se peardă in bl* păr al tănărului, sau plimba gătul lui alb, pe care nul putură!
t
U
0(j
*i
arşiţele soarelui.
   —   Oh 1 ce femee ar putea
e mai iubită ca d-ta ! murmuri dicado care tremura la mănrJ marchizei, intocmai ca o coiii*r, ăntăiul sărutat al amantului.
   —   Eu ăncă te-am iubit foarte
zise Beatricea. Cănd, tănără şi in să visam fericirea şi chiămamai pe tine te vedeam in tăcerea uopf mele şi in amărăciunea zilelor ^ Vino, odihneşte-ţi fruntea pe ac ţ inimă care timp indelungat a ars P tru tine ! Pune buzele tale pe-alfl le ; vino, sărmane copil, care a* mori !
:
   — Mă iubeşti dar ! striga AjL nebun de bucurie.

                                                                                                                                                                                                                   icoane, pe care din nenorocire, con-ie disciplina din ţară ii înscrie cu ^ i tablourile de advocaţi, ne vâzân-
H
i chiar cu ochi.
  vre-o cate-va zile, s’a inregistrat a| suferit de d. judecător al culorii de nj de la advocatul d. Lăzârescu, care i*[ondainnat de tribunal numai la 300 sindă pentru acest fapt. njuna acestora, D. Iorgu Rămnicianu al nlvocat, incurajat de mica pedeapsa ed d-lui Lăzârescu, şi in necunoştinţa rd setul ce se cuvine prestigiului maicii, ultiagiaza asemenea pe D. jude-19 la culoarea de Negru in zioa de . ul curent. Publicul a fost foarte in-nide purtarea acelui advocat. Atragem nţllea domnilor, care compun acele con-i j disciplina, ca sa pună capăt acestor liroameni; iar guvernul sa se ingri-■aJie acest râu şi să gaseasea remediu.
                                                                                                                  h OIlOANA ROMÂNIEI
in o altă parte a ţârii. De aceea in numele cetăţenilor, ce voese a se preumbla serile in acea grădina, cerem să dispuneţi revocarea acelei absurde ordonanţe.
   Atentat la pudoare. —„Poşta" spune că i dumineca 11 Iulie, la orele 12 din zi. Pe- j tru Slavin, (I)almat), a atentat la pudoarea ' fetei Casaudra I. Moga, in etate de 4 ani. I
   Faptul fiind de o gravitate mare, d. procuror Pancu cercetează cazul cu energie. Faptul s'a intamplat la Ţiglina.
 FA PISMUL
i)


    conferit crucea de cavaler a ordinu-roana României :
    nului Costache Ciorneiu. proprietar n judeţul Putna.
  IAnului GeorgeNedelcu, profesor, pro-mare in judeţul Putna.
  Domului Ioan Florescu, idem. ji inului Virgiliu Poenaru, advocat in fila Putna.
  D nului Ghiţă Zamfirescu, proprietar iii,uhu judeţul Putna. linnului Iancu Costandache, proprietar ai] in judeţul Tutova.
                                                     ACTE OFICIALE
  1---------------------------.
                                                                                                                                                                                                    i ţbnu V. Manolescu este numit in posti I comisar la coloarea de Roşu pe lâna jjliţia oraşului Tulcea, in locul domnu--îi la. Minculescu trecut in altă funcţinne.
  finnu M Moioşi este numit in postul te ilicner-comptabil la penitenciarul Ră-ihşsa, in locul domnului C. Ştefânescu m. i disponibilitate.
  ijunu P. Negulici, inginer agronom, institutului naţional agronomic din inginer-hotarnic al Statului clasa III, ul domnului Petre Antonescu care a presintat la post,
Nev
Pa
Ira
ciu
tur
  Bmnu C. Constantinescu, licenţiat in şi fost magistrat, in interesul servi, şei de biurou in divisiunea agricul-din acest minister, in locul domnului Tufănescu demisionat.
   ii
? iri ,>u
1 in
m
    Din Districte
măsură zăpăcită. — V. Govurluiulni ata cu regret ca s’a ordonat de către arie ca de la orele 8 seara grădina ;ă din Galaţi, sa fie inchisă. Ast-fel ivoeşte a se duce serile la grădina pu-găseşte porţile inchise. Unde sa mai o atare dispoziţiune onor. adminis-comunală ? Suntem siguri că nici
STAREA ACTUALA A BISERTCEI 0RT0D0IE
                                                                                                                     IX
                                                                                                          REGATUL ROMĂNiEI
                                                                                                                 (Urmare 2)
   Aşa in crisovul Domnului Alexandru Mo-ruz din anul 1803, pentru organizarea mo-nastirelor de maice anume se logiueşte a se infiinţa in monastirile de maici de atunci, Agapia şi Văraticul, şcoale de carte, după ideile de atunci pentru învăţătura cărţii, şi a nume : de carte grecească şi e-linească, apoi atelieruri, unde se se iuveţe lucru de mănă „adică cusături, ihramuri, i ehtlimuri, (adica ţeseturi de scorţuri) şi cusături de vestminte arc-hiereşti, şi alte iscusite lucruri, care acele sunt pentru ein-stea şi folosul lor (monastirelor) şi pentru podoaba patriei."
   £nsâ ceasta mântuitoare idee nu s’a realisat pănâ astăzi, şi monastirele de maice au mers tot mai mnlt spre decădere.
   VII.    In fine este urgent a se infiinţa pe la toate şcoalele din ţară, mai ales primare şi secundare, caticheţi s’au invfiţatori de religiune, dintre preoţii parohiali, carii se insufle tinerimei principiele religioase şi morale creştine, şi sâ facă educaţia religioasă a ei ; căci pe ce merge tineretul anca din vârsta fragedă, pe atât mai mult se instreinează de moravurile creştine, ceia ce este un mare pericol pentru societatea noastră.
   VIII,    Toate aceste şi alte inbunătâţiri in ramura bisericească, reclamă mijloace materiale şi o mai mare latitudine acţiunii bisericeşti, care astăzi este mărginită numai in puţinile mijloace budgetare, ce i se dau prin bugetul statului, destinate şi acelea fără participarea bisericei, şi fără a se ţinea seamă de adevâratale şi multipleleŢrebuinţi pentru demna iutreţinere şi activitate a clerului in trebuinţele morale şi religioase ale naţiuni.
   Aceasta mare pedică se va inlătura numai atunci, când se va destina din veniturile bisericeşti o anume parte bisericei, care se formeze o casă aparte, sub administraţia Sinodului in inţelegere cu ministrul cultelor, cari se formeze budgetul bisericesc după trebuinţele morale şi materiale ale bise ricei, pe care Budget apoi ministrul să'l supună la aprobarea Camerei, ca şi cele-l-alte 1 2
ra ine
bugete ale statului, precum se face d. e. cu eforiele spitalelor. Tot aseminea se se urmeze şi cu socotelele. Reservele şi icono-miile intfimplătoare se rămână in casa bisericească, spre a lorma cu timpul capitalul bisericesca necesar.
    Penă la formarea acelui capital, guvernul sa dea pe fie-care an la casa clerului patru milioane lei, pentru intreţinerea bisericei şi pentru formarea capitalului bisericesc viitor, cănd statul va fi scutit de a mai contribui băneşte pentru această ramură şi va întrebuinţa toate resursele sale pentru alte îmbunătăţiri naţionale, după ce va fi asigruat pe viitor asistenţa materială a bisericei naţionale.
    Toate bisericile naţionale din alte ţâri au capitalurile şi fondurile lor proprii de întreţinere şi prosperare, pe lângă care la neajuns adauge şi guvernul ajutoarele sale.
    Aşa biserica rusească are un capital de câte-va sute de milioane ruble, din ale căror procente se intreţin instituţiunile religioase. Biserica Bucovinei are un capital de douespre-zece milioane de fiorini, cu un venit anual mai bine de un milion de fio- ! riui. Asemenea biserica sârbească do la Car-] loviţi.
    Biserica Transilvaniei după ce s’a or- I ganisat prin mitropolitul Şaguua cea in-tâiu ţintă a sa a fost de a şi forma un capital bisericesc, la care a depus tjaguna insuşi prima contribuţiune din propria sa avere, şi apoi a apelat la tot clerul şi poporul de a contribui la formarea acestui capital bisericesc, carele cu modul acesta sporeşte pe fie-care an, şi inlesneşte biserica a ’şi face îmbunătăţirile necesare.
    .Noi âiisâ nu avem drept a face apel la naţiune de a loriru capitalul bisericesc ; cac-i toată lumea ştie, că biserica noastră naţională a moştenit de la părinţi o avere mare, de care adă zi dispune gu-ve rnnl.
                                                                                                                                                                                                                                                                        (Va iirmaV.
era mai dureros a simţi urmele do obscuritate ale fie cărei recidive. Adresăndu-mâ şi d-lui doctor oculist Emil Tiseher, stabilit de curând in capitală, m'a supus unei operaţiuni a ambilor ochi in urma căreia, am satisfacţiunea a constata o mult mai mare clarit ate in vedere şi inlăturarea complectă a 8imptomelor care precedau fie care recidivă a maladiei. Abilitatea, precisiunea şi siguranţa ce am constatat că caracterisă pe acest om al ştiinţei, iutr’o lucrare atât de delicată, ’mi impune datoria, dai ma-nifista prin publicitate sentimentele mele de o adâncă recunoştinţă. Am utilisat publicitatea pentru manifestarea acestui sentiment in vederea şi a serviciilor, ce inţe-leg a aduce luraei suferinde fâcându-i cunoscute aptitudinile, ce am constatat că caracteriza pe acest eminent doctor.
                                                                                                                                                                                                                                                     G. Săvescn.
                         AY I
proprietarilor şi arendaşilor dc moşii:
   lrn vechiu şi special administrator de moşie doreşte a se angaja la o moşie mai mare; , garanţie mora-lfUşi materiala."
   A se adresa la hotel „Bulgaria". 11
                                                                     NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
    1)   Memoriu citit in sesiunea de primăvară a s-lui Sibod, anul curent, de i\ S. Episcopul Mo bisedec.
    2) . Vezi numărul trecut.
                                                                                              Ştiri T e a t r «a 1 e
   Teatrul Dacia.—Direcţiunea GrigoreA. Manolescu. Sâmbătă la 23 Iulie 1883, se va juca piesa : însurătoare or foc ! Comedie in 3 acte de d-nii Delacour şi Jaime fiul.—Traducţiune.
   Duminică 24 Iulie 1883. Se va juca pentru I oară piesa nouă: Specula, amorul .şi crima. Dramă in 5 acte şi un prolog, tradusă de d-şoara * * *
   Fosta grădină Stavri.—Astâsearâ sâmbătă, se va juca : Papagalii diplomatic, comedie.
                                                                             ACT DE MULŢUMIRE
  Suferind mai mulţi ani de ochi, aşa că maladia devenise cronică, toate consiliile şi tratamentele oamenilor de ştiinţă, la care m’am adresat nu făceau de căt a combate starea aceasta a maladiei, lăsăndu-se intactă causa generatrice, ceea ce provoca revenirea maladiei in starea aceasta, la intervale mai mult sau mai puţin lungi şi, ceea ce
   In Clirend va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle de N. Droc-Barcia-nil, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Aliuhscu.
   Contimporanul, revista ştiinţifică şi literară, are in numărul 24, din 15 iunie sumariul următor :
   Origina cuvântului iiie după d-1 Burlâ I. NADE-JDE. Călâtoriea Popei (anectodâ populară, TH. D. SPERANŢĂ. Studiul ştiinţific al lirnbei române (urmare). I. NĂDEJDE. Poliandrie. SOFIEA NĂDEJDE. Timpurile haotice (sfârşit). I. NĂDEJDE. Despre antropotagie (trad. după d-r.’ Le-tourneau). SOFIEA NĂDEJDE. Câteva con-sideraţiuni asupra tipurilor omeneşti (sfârşit). \V. Intemeiarea principatului Moldovei. Domnii acestei ţâri până la Alexandru cel Bun (sfârşit). I. NĂDEJDE. Hunfalvy despre Români in Moldova şi iutemeiarea principatului. I. NĂDEJDE. Ce este şi ce a fost Sahara. X. Sumariul anului Jl-lea al „Contimporanului."
   Bătălicle (V!V) vieţei, Sergiu Panine, de Georges Ohuet, traducere liberă din limba francesă de V. C. Radovitz, volumul II. — Preţul unui exemplar 2 lei.
DA                     chirurg—dentist. Tâ-
    . H MDmr\, mâdueşte dinţii bolnavi. Plumbueşte, scoate, curăţă şi aşează dinţi, fără durere, după cele mai bune sis ■ lene; fabricează ţi pune dinţi minerali întocmai ca dinţii naturali.
    D. Kibrick merge, in ce se atinge de profesiunea sa, or unde este cliiâmat.
    Bucureşti. — Strada fjfii bey-Vodă No. 9. alături cu grădina Union-Suisse.
   - Te iubesc! Desdicado; da, te
   :SC 1
   -  Stelele au să pălească in cu-o 1 zise tenSrul străin cu un aer
   •morât ; discul lunii coboară la Dnte, foile tremură la suflarea di-ţei.
                                                                                                                                                                                Ce spui. suflete? intreba mărfi a sprijinită cu dragoste pe umS-
   lui Desdicado.                   ,
   - Beatrice, nu vezi stelele cerului i se sting, orizontul că se roşeş-
   tiu auzi ciocârlanul căntănd ?
    ■ Ziua e departe ancă, şi eu nu decăt ingânatul porumbeilor ce gugulesc sub umbra acestoi giă-di. Ce-ai, iubitul meu ?
     La resărit de soare nm fâgă-să mor! strigă Desdicado, cu deşire.
     Atunci vino 1 zise marchiza mdu-1 spre densa, vino, soarele nu v a lăsări.
> s(
di - *

                                                                                                                                                                                                       după trei ore, soarele resăria in strălucirea lui la spatele albaş-*r munţi TibtTr, şi ăntfiicle lui
raze, isbind ferstrelc palatului Farne-ze, se furişeau sub perdelele alcovului, unde sc' odihnea Beatrice obosită. Desdicado puse pe fruntea-i un tainic sărut; şi luând din perul ei o şuviţă pe care o puse in sen sc fie-păitfi in grabă cu bucuria şi cu moartea in inimă.
   El găsi pe Lorentz la uşa lui şi caleaşca prinţului Mariani inaintea obeliscului dc pe piaţa Poporului.
   Lorentz şi Desdicado se aşezară faţă'ntaţă cu Mariani şi Gjuho Giu-liani ; caleaşca ei laşa pe căteşi pa • tru din colo de Gtorta, la câteva mile de Roma. Aceasta este una din părţile cele mai admirabile, frumoase, dar şi din eele mai triste ale cămpiei romane. Nirnie nu poate da o idee de melancolia acestor şesuri nelucrate unde puteţi merge o zi in-intreagă fără a’ntălni alte fiinţe vieţuitoare decăt cătiva păstori cu pus-cile’n mănă, şi căţi-va bivoli cari eşi ridică stupidul lor cap d asupra spinilor spre a ve privi trecând. NMo locuinţă, d abia căţi va arbori uscaţi si plini de praf aruncaţi ici şi colo, la depărtare mare, pe marginea dru-
mului ; câteva ruine imprăştiate pe cămp, vreun morment antic ascuns sub verdeţurile arse de căldura soarelui, vre o bucata de marmură sau de granit pe care dorm şopărlc lungi, verzi: cyprii negri şi posomorâţi se inalţâ trist la nemărginitul orizont; nici un sgomot al aerului, al pămentuhii sau al cerului ; totul este tăcut şi mort: astă câmpie este uu adevCral mormânt.
   Lorentz ţinea o cutie cu pistoale, şi Giuliani doue săbii. Sosiţi pc teren, Mariani zise lui Desdicado :
   — Domnule, eu nu te cunosc, şi unul din noi va rSrnăne poate pe loc * dar dacă uneori liezitez d’a cerc unor oameni satisfacere pentru vre-fin afront, nu o refuz nici o dată aceluia care ’ini-o cere, orcino ar fi.
   Desdicado nu respunse de căt luând o sabie din rnâinele lui Giuliani acesta făceiid observaţie că detonarea pistolului ar putea să trădeze taina luptei.
   Totul se petrecu in chipul cel mai cuviincios. Desdicado, care nu mă-
nuise in viaţa lui o sabie, aruncă dc la. prima lovitură pe Mariani in praf.
    Mândru şi vesel, aspirând acrul cu trufie,, pliu de iubire, fericit d a trăi, de cănd Beatricea ei făcuse viata atât dc frumoasă, Desdicado se infăţişâ îndată la palatul Farnesei Ce bucurie ăncă şi pe fiGnsa care '1 strânsese murind la senul ei!
    Intrarea la marchiză ei fu refuzată.
    Desciicado sc infăţişâ a doua oară şi intempinâ acelaş refuz ; a treia oară, fu refuzat iar.
    Cănd se intoarse disperat la hotelul seu. ci se fiete un paşport cu ordinul d a părăsi Roma in doue zeci şi patru ceasuri, claca nu voeşte să işpăvcascâ moartea lui Mariani prin şase ani la închisoarea Saint-Ange (Augerul slănt). Acel paşport, semnat pentru Neapoli, Ci era trimis de secretarul ambasadorului sCu, dup? cererea marchizei de lî...
    Ii sc dete in acelaş timp o scrisoare in plic. DupC ce rupse eu o mână tremură udă plicul cu armele Beatrieei, citi următoarele şiruri, seri-
      BASILE C- LIVIANU
                                                                                                                 ADVOCAT
                                                                                                  anunţă Onor. sa clientelă că sa mutat in strada Principatele Unite No. 7
  CĂILE FERATE ROMÂNE
                                                                                                      Pl.ECARF.A TRENORILOR DIN BUCUREŞTI Cn începere (le In 20 Jlaln 1883.
  Ln ploeşti, BnzSu, R-Sârat, Focşani, Mărăşeşti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (treu accelerat) >0 ore >16 minute seara.
  Ea Ploeşti (Sinaia, Predeal; Bozen, R-Sarat, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 orc dimineaţa,
  Ea Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa.
  La Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cu trenul mixt la Bnzăn, R-Sărat, Focşani, Mărăşcşti 5 ore 80 m. d. m.
  '.a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Sevorin, Vercio rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tre» de persoane.)
  La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 f ore dim. (trennl de persoane) (i ore 10 min. d. a. (tren mint.)
                                                                                                            SOSIREA TRENURILOR
De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărâşeati, R-Sarat, Buzen, Ploeşti /trenul accelerat) 5 ore dim1
De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a.
De la Marişeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mizt).
De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trecui de plăcere) îl ore 15 min noapte.
De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi.
De la Vărcioruva, T-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenai fulger) 7 ore 50 min. seara (trennl accelerat 11 ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane)
De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) tO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 mia seara (trennl mixt),
                                                                                                           CURSUL BUCURESCI
  CASA DE SCHIMB
                                                                                                             TOMA ŢACIU
                                                                                                     No. 60. Strada Lipscani. No. 60.
                                                                                                         Pe ziua de 23 iulie 1883.
                                   Comp.   Vouă.   
5olo Renta Amortisibilă. . . ,     931/4   93»/    
5nj0 Renta Română l'erpetnă ,      91*/z   92'/    
6°|0 Obligaţiuni de stat. . . .    98---   98'/    
6010 Oblig. Căilor L Rom. regale   100-    101 --- 
5o/o > Municipale ....             83 >(2  84-     
10 fr. , Casei Pensiunilor 300 I.  232-    234-    
5olo Scrisori funciare rurale. . . 8&8„    901/    
7oio ., Scrisuri Rurale.. . .      l01i|,  102-    
5o(0 Scrisuri fondare urbane . .   87>/,   878/,   
Goto > > >                         97-     97'ii   
^OJO > > >                         101V4   1013,,  
Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.)      31-     33-     
Acţii Bâncei Naţionale Romăne250l  1360    1370    
, , Soc. cred. mub, rom. 2501.     ‘208--- 211-    
... Rom. de construcţii 5001.      495---  500-    
» , » de Asig. Dacia-Rom 300 1.    880---  885-    
..... Naţionale 200 1.             230---  233-    
                                                                                                                                                        Diverse
Aur contra argint. .    .  .
   »    > Bilete de Banque
Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane. .... Bancnote francese. .    .  .
2 iu 2 i/4 2 11 1 23 991
2.35-
2.35-
2.13—
1.25—
lOO’l,
   D-nu Doctor Boicescu
s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis.
   (In faţa Biserici Luterane).
se in grabă :
    *L’rîUc amol’ul, ilrcpturilc m cerinţele sale; or c? ■ fel dc le^-UurS ine sperie. Cănd m'ain dat dtale, • nu mai crai pentru mine tic cÂt o amintire. Mor-»tc-am strftns in braţele mele; viu, sunt moarta pen-,tru cit».
                                                                                                                                     .'Hcjitrico
    Acelaşi pMe conţinea un bilet fie 10,000 iuanci plătibil la Torlonia. Desfiicafio 61 rupse cu mânie ; apoi, primind fie la Lorentz oferirile ce-i refuzase iu ajun. 6şi reluă sacul şi plecă.
     Trad. de llcmroc
                                                                                                                                                                                                                                                                                                      înmfiNfliAinaiK,                       **
. tunnvv» > :
TIMPUL
BANCA NAŢIONALA MANIEI
SITT7-A.TIXJHSTIEA. S “CTIk£-A-IR'-A-
         Activ
.9 iulie
10 iulie 1882.
2383784
22546200
5572654
   921772
20253224
  812100
  222935
   36688
5222520
33631902
117163281
                                                                                                                                                                             12000000
                                                                                                                                                                               288933
                                                                                                                                                                             70104640
                                                                                                                                                                               813193
                                                                                                                                                                                29656
                                                                                                                                                                              5222520
n (Monedă metalică ; (Bilete hypotecare Efecte de incasat „ A . ,. (Efecte rumâneşti Portofoliu       streine
Impr. garant cu Ffec. de Stal. Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil
Mobilier & maşini de imprim, Cheltueli de Administraţie. Deposite Libere Conturi curente Conturi de valori
P a » i v
28704339
117163821
'Capital.
Fond de reservă.
Bilete de bancă în circulaţie, Profit & Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. Ilsemes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori
                                                                                                                                                                         36150713
                                                                                                                                                                         25205805
                                                                                                                                                                            14552
                                                                                                                                                                         10349604
                                                                                                                                                                          4076864
                                                                                                                                                                         25500531
                                                                                                                                                                         11978725
                                                                                                                                                                           514702
                                                                                                                                                                           834769
                                                                                                                                                                           217673
                                                                                                                                                                            25751
                                                                                                                                                                         10341640
                                                                                                                                                                         53696653
                                                                                                                                                                           640143
179648125
                                                                                                                                                                           12000000
                                                                                                                                                                             514702
                                                                                                                                                                           94091950
                                                                                                                                                                            1123145;
                                                                                                                                                                              51321
                                                                                                                                                                           10341640
                                                                                                                                                                           61343552
                                                                                                                                                                             181815
179658125
\l DUI
+
     CEA MAI BUNA SI CEA MAI EFTINA DIN VALORILE DE LOZURI
                                        Mare     loz de 50,Q0Q       florini   a   j Iulie    1883
                                        Mare     loz de 50,000       florini  ta   ] Nov.     1883
                                        Mare     loz de 50,000       florini  la   Ţ Mart.    1884
                                        Mare     loz de 50,000       florini  la   ] Iulie    1884
                                        Mare     loz de 5Q,Q00       florini  la   \ Nov,     1884
                                        şi nn numer cons’derabil de căştignr mai iniei-
Fiecare obligaţie originala ce cata sa participe la 112 trageri-costa 20 franci, platiti ini yersaminte trimestriale ie 5 franci
ţp*- Dnpă primul y^rsăment de 5 franci sub scriitorul participă la toate tragerile şi la
                                                              SOCIETATEA
  CRUCEI ROŞIE
                                                                 UNGARE
Sub patronajul Maj. Lor impfiratul şi imperă-
teasa Austriei.
Pe nn trei trageri
totalitatea câştigurilor. Lămuriri detaliate se dau gratis la toate băncile
      A se trimite bilete de bancă, mandate sau timbre poştale la Bankhaus I.Fages, Yienne (Autriclie).
      Rugăm pe public să nu confunde aceste obligaţiuni cu biletele simple de loterie; aceste din urmă sunt oprite de lege. Cu obligaţiunile nu riscă cineva a ’şi perde banii.
!" „LA CAVALER
  U

ii
BaaBaaii
TI
U
  Două-deci de anni de isbânda mărtu-l resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei J mai de frunte pentru vindecarea rapede a bolelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gât, grippei. durerilor, I rhumatismelor, lumbago (durerilor! de selej.etc.— PARIS, 31, Ruc ie Se/ne.| — Cutia, 1 fr. 50, in tute pharmaciele.
A exi^e numele lui IVLIXST,
PRIMA CASA de CBH FIENTAjn TERA
     CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN
No. 2. Coltul Stradei Şelari şi Covaci No. 2.
aladies secretes
trouvent gu^rison radicale par ma methode, basee aur des recherches scientifiques recentes, meme dans Ies cas Ies plus ddsesperes sans aucun trouble des fonctions. Je gueris egalement Ies consequences tacheuses des pethJs de jeunesse nevroses et impuissancet.
DiscrAt on garanţie
      Ponţiu sesonnl de tară am primit din propria noastră fabrica-
tînne ffin Europa un imens asortiment de Costume de voiage de Gara, n-avers, etc.
      Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesese, Veste broşe de Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs.
                                                                          cu deosebire recomandăm
                                                                                                                    Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert. vert ' llme CU '' * ' * 1,1 '' -^'aSouaf Şeveot, Camgarn şi reflot gro-
                                                                                                       Priere i’eiuoyer nne descriptlon eiacte ie la maladie
                                                                                                                                                                                                                              I>i- HELA
      PARIS, 6, PLACE de la NATION I! Membre de plusieurs socictes scientifique,
                                                          PANTALONI NOUY'EATjTE etc. etc.
I i eţui i reounoseute <3e moderate
Franz Griibel
                                                                             ARHITECT
cavalerul de mode
Strada Tiranii No. 30. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de tus. Senndari, muie eonstrueşte pa-Litul Curţii cu juraţi.
gra i
y
CEA MAI BUNA HÂRTIE IGIENICA DE TIG
ESTt
„DOROBANŢUL, LES DERNIERES CARTOUCHES L'INDEPENDANCE DE LA ROUMANIE-
FABRICAT FRANCEZ
DE
                                                           Fraţii BRAUNSTEIN
                                                             FABRICANŢI IN PARIS
BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINATATE
   Această hârtie analisată de cătră d. doctor Bernath directorul ratoru’ui chimic al Eforiei Spitalelor civile şi al facultăţei de mediii din Bucureşti, s'a costatat ca cea mai bună in toate privinţele 1 tre toate hârtiile de ţigară ce se importă in ţeară. deoarece insusi toate proprietăţile unei hertii de ţigară ireproşabile, fiind cu di vărşire lipsită de ţesătura animală, cum şi de substanţe lig şi fabricată numai din ată.
                                                                                                                                    A se feri de contrafacere. Numai atunci sunt veritabile, cănd care foiţă posedă firma noastră şi pe scoarţă semnătura noasta
                                                                                                                                                                                     Fraţii iiraunstem, Paris s Braiiiisştein treres Pai
’i
nuda
ADEVERATE 1NJECTIUNI SI CAPSULE
                                                                                              I C O R E) >
                                                                                        FAVROT
  Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lângă aci ţiunea antiblenoragică de Copa.hu. Ele nu obosescu stomahul şi'nu provocă nial diaree nici greţă ; constiUcscu medicamentul prin escelenţă in tratarea bole'oiT contagiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beşieei ji cura rea fără voie aurinului.
                                                                       Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD
tonice şi astringente, este mijlocul infailibil de a consolida vindecarea şi de i evita intercerea.
ADEVERAT SIROP DEPURATIV
   I O
                                                                                              FAVROT
  Acest sirop este ncăpart pentru a vin decacu desevorşire maladiele pelei şi pen-l tru a sfirşi de a curaţi sângele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tot»,] accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională.
  Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tote medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT.
  DEPOSITO GENERAL — F* Favrol, 102, strada Richelieu, in Paris ; Ini Iassy, Racovits, Konia; Bucurescî, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Tahi-Ţ seschi. Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes-, Crajoua, F. Polii, Plojesti, Schuller; Barlad, Brettner, şi in tote fai~maciile.
J0SEPH SANDR0VITZ
                                             BUCUREŞTI
16. - CALEA VICTORIEI — 16.
IN RATE LUNARE
IN RATE LUNARE
    Se vinde Piane si Pianine din cele mai renumite fabn sistem american cu întreaga placă de metal, se primeşte piane vechi in schimb, comandele se primesc din toate pi vinciele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie j note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d’a-una un H acordeur şi facteur de piano.

YINdeGSEGUIN
   Şâsse-^eci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita efficacitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fiă ca întăritor in convalescente, sârăcia sângelui, scro-rule, chlorosă, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; fiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împedeca intorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vărstă seu de bolă.
                                                                                                                                                                     Adev'erata
EAU ALLEM&Nf
COSPCSA D*
                                                                                                                                                  DEPOSIT GENERAL •
Pharmacia G. SEGD1N, 318, rne Salnt-Honort, paris
                               LESUEUR| Pace ia dispară pişi impcdecă sbdreituri* albesce şi indulcesce pdk ) GASTELLIER, Parfumeur- Chirt^M
                                                                                                                                                                                                                                                                                                           47, rue de !a Chaussee-d’Antin. PARIS ^
j Şl LA TOŢI PAHFUMOiU ŞI COIFO* pinlra a ia pdii d« cri-ca ««elrafaeire,« eligt mki Pibricti >*0*C»0*0*
Tipografia A. Jkhulejcu eaki 1 beatului