iMBATA 23 IULIE 1883 ABONAMENTELE Ant& ţara, pe an . . , p» 6 luni. , pe S Ioni. ■trein&tate pe an . 40 l«1 22 UI 12 UI 60 UI enUU ea priimesc la Administraţi*. Indipitală 10 bani număra n Utricte 15 bani nnmărn Victoriei I\r. 32. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VIII—No. 161 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 Iitcr* petit pag. IV. 40 Raclame pajţ. III . . . 1 -S0 * * II ... 2 50 AnHnţoril# ţi iDRerţiile ae primau “Qcar«ştl , ia Administraţia ziarolnl u Vlena, la biorourile de anonţnri Heinri> Schalek. Wollzeile 12;—A uppelik, 8tnb**h-BtoiD 2; — Paris, C. Adam. roe Clemeno i A. Lorett, rDe 8-tei Anni -S] Direotor.respum^tor : MIHA1L PALEOLOGU Scrisorile neframaip iid se prime Manuscrisele nelmprimat** se ard Bucureşti, 22 Iulie 1883 ikî prinzi viclenia ici, ea caută i Sape in partea opusă, dar pănă 1 |*o bine urmărită tot se incol- A ■ |lomniatorji de moscriă dclaifo->ă l căutară să atribue delapidări-•’4i bani publici, ce resar din toate ăi :e sub administraţia guvernului i vecinelor deprinderi, credinţei ce fy.i od că ar fi existat in trecut, că ste neonest şi imoral a abusa de fen I public. ™ meat de scurt şi desmintit de i/joi in acest neadevăr grosolan, Roi •' ne observă că am luat asu-S ie şi asupra partidei conservaşi aserţiunea sa, dar că el n’a au le loc in vedere actuala partidă o ervatoare, ci pe regimurile tre-u ce au domnit asupra ţărei ofire. t pentru noi aceştia, partid ul o arvator actual, ne găseşte el şi .o be să ne impute şi incepe : * timpul când acea partită, cu toate :J*le ei, fu la putere, averea publică se :ii in mare nesiguranţă." s oprim un minut aci, spre a ba : ce va să zică „ partidă con-■i itoare, cu toate nuanţele ei ?“ r nuanţă este o deosebire ; daca ?sli deosebire, cum îşi permite lealul adictor al nostru să amesticein trea conservatoare diferitele nu-anf? •easta se va vedea indată: orii bandei de exploatare publică, l biet exemple caracteristice in-msţinerea calomniei că averea p» ică se găsea in mare nesiguranţă ib conservatori, şi pentru că in inistraţiunea partidului conserva-nu poate afla asemenea exemple, un amestic de tot telul de nu-intre cari intră chiar coloarea i cu timpul căt a dispus ea de re in trecut, şi ia de la toate ceva ca să pună o povară in-i'i şjă pe umerii partidului conser-r. 4-1 acultăm citând fapte: asa de Depuneri, instituţiunea insâr-i a aduna, a păstra şi fructifica ave-ninorilor şi cruţările muncei partico- 0ra __ ca multe din case.e publice iada desfidului şi a sfeterisirii, sa obligaţiunilor rurale asemenea era mb unde averea Statului se jăfuia ca •dru, mai pucin primejdiele la cari se n in tot minutul jeluitorii pe drumul o ’Oi •o -ga ca tri ai •fo: la- ic ‘ "O )C ‘■5â fi i QU ie iu ir i> »r ' di ir ;,-ve constatat că s’au liberat obligaţiuni □ ilioane pe nume de persoane inchi-, şi pe moşii cari nu existau pe su-cia ţerei, pretinzândn-se că s ar fi in rietărit clâcaşi pe acele moşii." *tă duoă puncte de acusaţiune cele mai grave, cari intr adevăr >utea să denote incuria unui gu să determine o sistemă con-oa inabilă, daca prin oamenii sei s ar fi -vărşit delictul şi dupe cari ism-tu acusator se dă şi la aceste ex-pl aţiuni gratuite : Soaiele sociale, de natura acesteia de c« ne ocupăm, sunt ca reumatismul; nu sa au pe faţă, intr'un mod cu totul ve-lil de cat dupe ce causa care le a provoca* iucetat cu desevârşire, sau cel pucin in :a mai mare parte. „Aceasta explică, in mod psihologie, pentru ce numai dupe venirea partitei liberale la putere s’au descoperit dilapidările do la Casa de Depuneri şi cele de la Comitetul Obligaţiunilor rurale." Irebue mai ănteiu să cerem iertare lectorilor noştri pentru lungile cita-ţiuni ce le făcurăm dupe Românul; dar ele sunt atăt de preţioase, şi ne servă intru a proba gradul de neruşinare a acestui organ de impostură, in căt nu ne putem dispensa de a o face., Casa de Depuneri—se zice—a fost sub Conservatori prada desfrănului şi a sfeterisirii! Acusaţiunea e vagă; am putea să cerem oneştilor acusatori a o precisa. Dar noi inţelegem la ce fapt se rapoartă acusaţiunea şi-l amintim noi: este descoperirea dilapidării făptuită prin complicitatea dintre directorul zisei Case d. Anton Arion cu casierul ei d. C. Arion. Ei bine, nu ştie cine este directorul cu pricina? Cine a putut uita că acesta este fostul ministru al Justiţiei din ministerul Roşiilor de la 1867 care, in aplausole bandei neţesălate, strivi cariera mai multor judecători printr’o trăsătură de condeiu, infe-răndu-i prin raport la Domn ca a-busivi, numai pentru că aspectul lor nu inspira mila publică ? Cine nu "ŞT aminteşte că, sub autoritatea lui de ministru, se severşi acea infamiă teribilă de la Mărăşeşti, schilodirea prin torturi a mai multor indivizi de la poştă nevinovaţi poroclită „sacrificiu (lin amor pentru virtute,“ dupe care se consacră pentru tot-d’a-una titlul de Catone modern faimosului ministru! Intr’această virtute roşie, se inşe-lă ministerul Conservator a pune încrederea, dăndu-i pe mănă adminis-traţiunea casei de depuneri, ca să fie un ochiu al adversarilor noştri in zisa casă, şi a vedea corectitudinea ministerului Conservator; iar el, care era chiămat a inspecta mereu casa, el care avea îndatorirea a ţine de scurt pe casier, cade la invoială cu acesta, să-l lase a dilapida, cu con-diţiunea a-i inieini şi lui oare-cari sume din fondurile ce deţinea. Partidul Conservator poate trage respunderea faptului acestuia ? In-tr’acest partid işi făcuse oare educa-ţiunea politică şi civilă fostul stoua-ceainic care era fala Roşiilor, in care se resurua şi onoarea şi moralitatea partidului zis liberal? Să tragă pficatul virtuoşii de la Românul acelei dilapidări ; noi le-o in-chinăin lor, împreună cu calpa virtute eşită din sânul lor, care n a fost admis in funcţiune ca favorit, ci ca scrutător al modului cu care partidul conservator administra hanul public. Respinsă calomnia in ceea ce priveşte dilapidarea de la Casa de Depuneri, ne rămăne insă să vedem ce este astăzi, sub noi, această insti-tuţiune a adunării, precum recunoaşteţi, a păstrării şi fructificării averii minorilor şi a cruţării muncei particularilor. _ E siguranţă aci ? S5 vii spunem noi ce fel ilc gigu-1 tea s au Iii,erai, claca nu in anul ranta domneşte. 1866. s'an pe timpul primului mi- Împrumutul ipotecar do 80 milioa- nister roşu de la 1867—1868. ori- ne> operat, de către guvernul vostru in pofida unui deficit despre care a fost un moment temere că se va produce, dar care nu s’a produs; a cest împrumut făcut cu întrecerea ţi-frei de 27 milioane la care visa cele mai exagerate temeri, s’a hotărit a se face de la Casa de Deposite pe moşii ipotecate şi cu dobândă de 10 la sută. S au pregătit biletele ipotecare pentru suma de 30 milioane lei. plus dobânda. Dar cănd a fost vorba se ipoteca moşii spre garantarea acestui imprumut nu s’au găsit disponibile de căt pentru cifra de 24 milioane. Restul hârtiilor a rămas pentru moment in păstrare, pănă la o nouă desrobire de moşii deja ipotecate ; dar dupe trecere de căt-va timp s a emis şi acelea fără a se mai constitui vre-o ipotecă, tot in greutatea casei de Depuneri. Dobăndă nu s’a plătit. Dar s’a făcut mai bine de căt atâta : s a retras ipoteca constituită pentru milioanele emise ănteiu, şi acele titluri sigure s’au înlocuit cu fiţuicile Băncei Naţionale in administraţia căreia nu poate pătrunde nici-un ochiu indiscret, unde cată să fie un chaos spăimăntător pe căt timp se ascunde cu atăta grijă situaţiunea pentru adversarii guvernului. Aceasta e una. A doua este impunerea cu ordin ministerial, la Casa de Depuneri, a acţiunilor Băncei Naţionale in valoarea nominală de 500 lei pe cursul de iei 1000, pentru ca copii de casă: Caradalele, Costineştii, Dimancii, et tutti quanti, cari ’şi-au oprit pe seama lor acţiunile, prin stratagemă întrebuinţată la emiterea ziselor acţiuni, să-şi poată realisa, cu un minut mai naiute, averi din averile minorilor, şi din munca particularilor, puţin păsăndu-le daca Casa de Depuneri nu va putea, la trebuinţele ei, sâ’şi intre in banii numeraţi pe dăn-sele daca se vor ruina minorii/ Aceasta daca nu este nesiguranţă, daca nu este pradă, daca nu e des-frău şi sfeterisire, spună-o cei de la Românul ce poate fi. Prădători fără ruşine! cutezaţi voi să vă puneţi la spatele urbanităţii ; pretindeţi să nu fiţi arătaţi publicului in trăsurele hidoase ale Regimului vostru, pe cănd in acelaşi timp, apucaţi din tina crimelor voastre cu măna plină, şi aruncaţi asupra adversarilor voştri leali ? De unde au luat’o cei de la Romanul că, sub guvernul Conservator, la Casa Obligaţiunilor rurale era cuib unde averea Statului se jăfuia ca in codru, că s'au liberat obligaţiuni de milioane pe nume de persoane in-chipuite şi pe moşii care nu existau pe suprafaţa ţSrei, etc. ? Caute-se bine epoca cănd s’au liberat titlurile pentru despăgubirea părnănturilor cedate ţăranilor şi se va vedea daca aceasta s’a făcut intre 1871 şi 1876, căt a durat ministerul cum înainte de 1871, şi după constatări întreprinse in 1865. încă de atunci s a plănuit escrocheria, prin arătarea falsă a unor comisiuni de plăşi, iar noi nu ne am gândit niciodată să tăcem respunzător pe vreun regim oarecare pentru această hoţiă, convinşi că ea trebuia să fie opera isolată a unor mişei prea cutezători, cari n aveau nimic comun cu guvernul. Ceea ce ştim este că sub ministerul Conservator s’au urmărit şi s au pedepsit aceia pe cari i-a recunoscut justiţia culpabili; că prin urmare acest fapt de urmărire onorează pe guvernul partidului Conservator, iar nu ăl face demn de defăima ce încearcă a o arunca intr’ăn-sul adversarii nesocotiţi. Dar n am terminat tot acea ce avem de relevat din jurnalul Românul in cestiunea delapidărilor şi suntem încă departe de sfărşit. Vom urma in numărul viitor. Casamicciola, 1 august. — La 1 ori $• jumătate s a produs in insulă o nouă zgu-duiturâ insoţitâ de un zgomot pe supt pământ- Se crede că n’au mai fost noi victime. CRONICA ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 31 iulie. — Ministerul a depus la Cameră o convenţie semnată la 8 iuniu cu beyul de Tunis pentru executarea reformelor administrative, judiciare şi financiar iu Reginţă. Camera a votat proiectul de lege acordând garanţia Statului francez împrumutului pentru conversiunea datoriei tunisiane. Constantinopol, 1 august. — Ieri la lazaretul de la Smyrna, au fost printre persoanele sosite din Egipet doă caşuri suspecte de cholerâ, din cari unul urmat de moarte. Paris, 1 august. - Senatul a adoptat definitiv articolul 15 din proiectul de lege asupra reformei judecătoreşti, care articol suspendă pe timp de trei luni inamovibilitatea magistraturei. Noutăţile din Frohsdorf conţine că puterile contelui de Chambord incet. cresc, dar Alexandria, 1 august. — Pe ziua de ieri au fost 271 morţi de holeră Ia Cair, 2 la Alexandria, şi 8 la Ismailia. Constantinopol, 1 august. — Se semnalează din Smyrna că azi doue cazuri de holeră s’au constatat Ia lazaret, n’au fost urmate de moarte. Starea sanitară a lazaretului şi a oraşului Beirouth e satisfâcâtoaro. (asnmiooiola, 1 august.—Regele Hum-bert, însoţit de miniştri Depretis, Acton şi Mancini, a sosit aici azi dimineaţa la 5 ore. Până ieri s a descoperit 260 cadavre îngropate in ruinile satului Forio ; o damă şi o domnişoară, probabil muma si fiica, au fost scoase incâ vii din dărimăturile unei case ; se speră a Ie scăpa. Casamicciola, 1 august. — Regele a vizitat in curs d’o oră şi jumetate principalele locuri ale catastrofei ; părea adanc mişcat. Pretutindeni poporaţiunea a probat Majestăţei Sale sentimentele ei de recunoştinţă. Pe piaţa oraşului episcopul din Ischia ’i-a inmâuat o scrisoare a arebiepis-copului din Neapole ; Regele a mulţumit episcopului de caritatea ce a desfăşurat pe lângă victimele dezastrului. ■ Din cauza marei călduri descompunerea partidului Oouseivatoi. ijtlunle aces- I cadavrelor se face foarte repede. Iarmarocul anual ce s- face in Fălticeni a iuceput incâ de Ia 14 Iulie curent. Vânzători sunt mulţi, zice „Curierul Bala-an“, lipsa de cumpărători insă e simţită. Pană acuma iarmarocu n'a fost tocmai satisfăcător. Vite cornute şi cai ordinari şi de lux sunt indestui. Streinii care de obiceiu aduceaa o mare animaţiune acestui târg, estimp au lipsit aproape cu totul. * P. S. S. Mitropolftu Iosif al Moldovei, însoţit de d. Orescu, unu din Arhitecţi lucrărilor de restaurare a Mitropolii din Iaşi, a întreprins o escursiune in eparhia sa. In zioa de 18 curent, a sosit cu tre-nu Ia Paşcani; de aci, urmat de mai mulţi preoţi şi de vr’o 40 de călăreţi, a pornit eu trăsura la mănăstirea Neamţu, unde va sta vr’o săptămână. In urmă, P. S. S. Mi-tropolitu va vizita mănăstirea Agapia, Yâ-raticu şi altele. * Femeia Uţa, soţia locuitorului Ilie Gheor-ghe Preda din comuna Balaciu, judeţul Teleorman, in noaptea de 12 — 13 curent, a născut trei fete şi după trecere de câte-va ore au murit câte şi trele ; muma lor se află bolnavă, dar se speră că se va însănătoşi. * In zioa de 3 Iulie curent, in marginea unui drum ce trece pe lângă comuna Cio-lâneşti din-Deal, judeţul Teleorman, s’a găsit cadavrul unui individ necunoscut in etate ca de ani 55—58. Din cercetările făcute s a constatat din de-claraţiunile mai multor cositori, că zisul cadavru este al individului Patru Şerban de fel din comuna Gerbureni-Iaşi, judeţul Argeş, care a venit împreună cu toţi pentru cositul fânului, dar a râmas pe urmă. * In zioa de 6 Iulie curent, căzând o ploae torenţiala cu grindină asupra comunei Roş-cani, judeţul laşi, a stricat o parte dmti’uu lan cu grâu şi altul cu oiz din moşia A.-bota, causând o paguba ca la 350 lei. * Femeia Floarea, soţia locuitorului Spirea Neaga Dudau din oraşul Roşiorii-de-Vecie, in seara de 12—13 curent, turnând gaz iu toc spre a 1 aprinde mai repede, a luat toc gazul din sticlă, pe care o ţinea in mană, şi aruncând o s’au aprins şi hainile de pe un copil al seu, anume Andrei, in etate de 2 ani, care se gasea in apropiere, facaudu’i mai multe arsuri ; ast-îel că a duoa zi copilul a şi incetat din viaţa. Caşul s’a comunicat parchetului. Prnnc-neide. e Ileana, fiica locuitorului GhenaMaghiarii din comuna Brânceni, judeţul Teleorman, care se găsea fugită ia fiul locuitorului Gheorghe Tudor, in ziua de 13 Iulie curent, pe ia orele p. ui., afiandu-se singură incăinp, a născut un copil, pe care indată 1 a şi omorât. Gasul s’a comunicat parchetului. BAT A IA OCROTITA Aduserăm la cunoştinţă guvernului pretins liberal un nou cas de bâ- / timpul Cadavrele de câini şi p.s.e. multe din slr.de, nu pe unde şed d a de patrioţi, ci pe unde locuesc cei ce-i susţin si’i întreţin; . . Sirxnira gradină Ciştnegiul, dealminteri frumoasa, şi invidiata de străini; singura gradina, zicem, ce se afla in centrul capitalii şi a cărei întreţinere costiseste câteva zecimi de mii de franci, este părăsită din causa lacului a caruia apa de sigur că a imbeta cu profumul sân pepannte'eG ag-di Acesta ensa, dibăcia şi şiret, paiilseşto oraşul in capul căruia se găseşte, şi, Hp-sindu-se de curăţenia aerului din Bucureşti O şterge in streinâtate spre a face ba. şi a se curaţi de necurăţenia cu care a îmbuibat pe fericiţii locuitori ai capitalei Bornă- A sta ensa să inşirâm aci, toate fericii 1-le aduse pe capul nostru, al cetăţenilor, de către actualii zişi părinţi ai oraşului, ar fi să nu mai sfârşim nici odată. Şi aceasta ii'am dori. Deci, să atragem atenţiunea celor rOmaşi numai asupra unui cuib de infecţiune. in speranţa că numai unul liind, se vor sili a lua măsuri d’a'l sterpi. E vorba de maidanul Dulapului, de pe calea Şerban 'V odâ. Ştiu cinstiţi i părinţi că pe acel maidan, unde staţionează căruţele, baligarul exalea-zi miasme ce infectează aerul ? Daca ştiu, pentru ce nu au luat măsuri d’a se curaţi acel maidan, acum mai ales pe aceste călduri ? Daca nu ştiu, ceea ce nu le ar fi iertat trebue să ţină seamă de reclamaţiunea noastră care este a tuturor cetăţenilor de prin prejur. Inginerii spun că in Casaiuicciola nu sc va putea locui un an de zile, căci atăta va trebui să se descurce stradele, să se mai scoată cadavrele ce se vor mai găsi—oameni si animale — ş’apoi să sc desintccteze ad-mosfera ! REVISTA ZIARELOR ECOURI STREINE Cutremurul (lin Iscliia Din Xeapolc se depeşează necontenit amănunte tot mai înfiorătoare asupra catastrofei. Răniţii sau dus toţi la Neapole. Desgroparea cadavrelor urmează ; se găsesc familii întregi inmormintate. Scenele ce se petrec nu se pot descrie. Cei remaşi in viaţă caută pe rudele lor: Unui pe frate, altul soţia, ai treilea părinţii sau copii ; mulţi îşi perd minţile. Identificarea nu se poate face, ne-fiind nimeni care să recunoască cadavrele— 3 — 4000 — ş’apoi acestea sunt deja in stare de putrefacţiune. Se notează numai objectele ce se găsesc la fiecare : ceasornice, inele, carte de visită, etc. Cu săpările se continuă, mai ales unde casele, fiind mai apropiate, au căzut unele peste altele şi au format dealuri. S’a lucrat şi noaptea cu torţe şi soldaţii pătrundeau prin ruine, unde se auzea vocea vre unei victime. Soldaţii fac minimi. Şase dintre ei au şi perit in ruine. Sa început cu inmormentarea cadavrelor. Se depun câte 3—500 in-tr’o groapă mare. Peste un strat se pune var nestins şi pământ, apoi alt strat de cadavre. Rinele Public ar dori să Ştie, in puterea cărei legi guvernul a luat hotărârea să fortifice Bucureştii ? Numai despoţii lucrează fura antori-sarea şi controlul naţiunii ! _ Camerele au votat 15 milioane şi acum se pune la licitaţie numai cărămidă pentru 30 milioane! Fortificarea întreagă va costa sute de milioane! .Judece ori cine, dacă România e in stare să îngroape atâţia bani in meterezuri şi prin cine ştie câte buzunare ! ! Naţiunea arată, că toate laudele ce’şi aduc Roşii iu privinţa şcoalelor, sunt curate vorbe goale. Ori ce reforme s ar realiza in învăţământul rural, până nu se va face ca obligativitatea să fie efectivă, toate vor fi numai perdere de timp, de bani şi de puteri ! România liberă indeamnă pe d. ministru agriculturii să facă ceva pentru cultura pământului. Trebuesc instituite premii; numiţi inspectori, cari să inboldească la lucru pe co-miţiele agricole; să se alcătuiască expoziţii de producte in fie ce an. Românul vorbind de cestiunea Dunării, caută iarăşi să sperie pe j Europa zicând; „Se va redeschide , marea cestiune a Oriintelui, ce a inspăimântat totdauna lumea diplo-j maţi ca. Asta va să zică: A scula I toată Europa in picioare ; a compro-! mite toate legăturile pe speculă făcu* e ; a respăndi suflarea resbelului in toată peninsula Balcanilor ; a pune in mişcare toate valurile mării mediterane!“(?!) Bine că nu se va pune in mişcare, Doamne fereşte, intreg sistemul solar !—Mai şti! ! Resboiul W. propune „Românului “, ca impreună să cerceteze scriptele diferitelor autorităţi şi se va dovedi prin cifre şi acte oficiale, că Roşii au costat pe ţară sutimi de milioane! Poftim „Romănule" ! Din Districte Ospiciu pentru alienaţi.—Din causa ca localul ospiciului de alienaţi la Golia nu ’ i suficient, mai cu seamă acum in timpul ve-rei, când din nenorocire, caşurile de alie-naţiune mintală sunt mai frequente, pri- taiă petrecut in armată, regimentul VI do dorobanţi- Cc’şi inchipuc cineva că a urmat. In loc de a sc dispune urmărirea culpabilului locotenent, s a crezut mai ncmerit a sc arunca gratuit acusa-ţimiea asupra unui tânâr militar înrudit cu soldatul bătut că aceia ar li autorul scrierii din Impui Ast-tel acesta a fost chemat la corpul II-l a al armatei unde majorul Teodorme a început a-1 cerceta dupe ordinul colonelului Budiştcami. Vezend nisă inteligentul instructor ca tănâiul neagă, fiindu-i negreşit năpaste acu-saţiunea, iau pus la secret, nepermi-ţându i a comunica cu nimeni, in vreme ce pe bătutul soldat Glierassi lănase l an aşezat la garda pieţei, la 19 ale curentei, drept satisiae.ţie meritată şi drept anchetă cerută de către noi. Halal să vâ fie de liberalism 1 A-ccasta întrece ori-ce spirit de tirănie şi seamănă ca două picături de apa cu regimul cumplit al inipiisiţiimii. Dar vreţi să aflaţi pe autor d-voastră, şi nu voiţi să cercetaţi daca e adevărat faptul descris in limpid ? — Ei bine, faceţi proces de presă şi vă vom satisface dorinţa iudată. Veţi afla atunci că nu este un singur denunţător al caşului dc ţaţă, dar mai mulţi cari vor şi putea tace probă despre bătaca aplicată. Vom mai reveni. Edilitatea Ca Bucureştii, capitala unui regat pretins civilizat, este un loc de infecţiune, nu o poate tăgădui nimeni. Că ei vor deveni, înnlţâinita nepăsării membrilor de la actu-tualul sfat roşu, un centru de respăndire a boalelor de tot felul, şi, doamne fereşte ! chiar a celor epidemice, o poate prevedea orce om cu bun simţ. Pe diferite strade, din centru, se găsesc maidane, unde servitorii comunali aruncă gunoaele şi toate stei vurile, ce le strâDg din când in cănd in timpul nopţei ; Afară de puţine, mai toate celelalte strade sunt nemâturate şi neudate. In timpul zilei pe aste călduri tropicale, cănd mai adie vreun vfintuleţ răcoritor şi binelâcetor, praful, de câte trei şi patru degete grosime, orbeşte pe bieţi trecători, câtora nu le dă măna să se plimbe in trăsuri şi cupeuri. Pe vechia matcă a Dâmboviţei, exalaţiu-nile murdârielor ce zac aco.o infectează aerul şi contribue la stricări a sănătăţii locuitorilor invecinaţi ; Apele stricate şi stătătoare din unele părţi ale oraşului, cum este suburbia Icoanei şi Isvorul, dau aerul âstor localităţi unor lacuri, de unde concertul seral al brotăcei-lor contrastează cu cântecele paserilor de prin grădini şi ale melodielor jucate de câte vreo orchestră sau muzică militară din „radinele apropiate; FOILETON 4 AMORUL UNEI ROMANE de Jules Sanileiiu (Urmare) l. Intr’o seară la palatul Corsini (vâ’n-soţiam pc atunci la serbările lumii mari) mi-aţi zis —Plec.—Oh ! viaţa mea ! plecaţi ? atunci plec şi eu! Dar la Florenţa, spre a ve vedea, spre a vâ’ntălni in toate locurile, pentru a mâ ncănt-i in fie-care zi de zimbetul şi de privirea d-tale, spre a respira aerul ce respirai d-ta, pentru a simţi rochia fâşiind in treacăt, pentru a ve urma la Cascines, dusă de vre-un telegar fugaeiu, sau a lene aşezată pe mătasea landawului d-tale; spre a trăi in sfârşit din viaţa elegantă unde vâ aruncau avefrea, rangul şi uritul d-tale, cu, sărman desmoştenit, singur pe lume şi părăsit de toţi, cheltuisem in trei luni speranţa unui an intreg. Aţi plecat cu diligenta : eu v'am urmat pe jos. Ve urmai pretutindeni, mersei pretutindeni căutând pe drumurile pline de praf urma trăsurii voastre întrebând in fie-ce oraş daca nu’şi aminteşte de trecerea voastră. Vâ regăsii la Veneţia, apoi la Ravena, in urmă la Neapoli. La Veneţia, spre a câştiga pâinea zilnică şi culcuşul unde noaptea âmi odihneam capul, încercai arta pictorului şi făcui portrete; la Ravena, dam lecţiuni de limba mea; ia Neapoli, recitai cânturile lui Ariost şi a lui Tasso. Ei bine ! eram fericit şi mândru. Nu ’ndrăz-niam, doamnă, să mâ înfăţişez d-tale in aceste haine grosolane ; dar vâ vedeam pe ascuns, păndiam ora curselor, ieşirea d-tale din teatru sau din bal; tăvăliam aceleaşi ţărmuri pe cari le călcau picioruşele d-tale delicate ; scara, rătăcind ’lăngă d-ta pe malurile deşarte, ascultam sgo-motul paşilor d-tale, mai dulce decăt murmurul Talurilor; mâ 'mbătarn de răsuflarea d-tale, mai inbaisămată ca vântul cel dulce al mărilor. Ş’apoi, in visurile mele de copil, mă credeam ăngerul nevăzut ce cerul a pus lângă d-ta spre a vă pro-tege. Nu e nici un ceas din singurătăţile d-tale cănd iubirea mea să nu fi veghiat asupră-vă, nici un loc unde să nu se fi amestecat urma paşilor mei cu aceea a lor voştri; nici o brazdă a bărcii d-tale care să nu se fi perdut in aceea a gondolei mele. In urmă, cănd uritul aceloraşi locuri vă npingea spre alte părţi sau cănd admiraţiunea d-tale sfărşită căuta alte minuni, cu, ca şi pasărea ce nu’si face nici odată cuibul ei pe ţărm, reiuam fără a mă plânge viaţa’mi rătăcindă şi singuratecă. Ast-fel mers-am timp de două luni şi ploat de ploile iernei şi sub arşiţele verii; umerii mi s au îndoit sub greutatea sacului milităresc, şi măna mi s’a inasprit spre a duce băţul de spini. Dormit-am sub mantaua înstelată a cerului, măncat-am pâinea săracului şi băut-am apa torentului. Oh 1 nu mă plângeţi! eram fericit atunci. Printre brumă, iubirea d-tale era măria diu Iaşi a dispus deschiderea unui nou ospiciu de alienaţi, afară de oraş, in clădirile de la vechiul cimitir israelit. Spânzurat.—Un ţigan numit Ursu Cor-doneaDu din comuna Oarâpceşti, judeţul Tu-tova, fiind lipsit de facultăţile mintale, s a spânzurat zilele acestea in pădurea numită Becea, de un copac, cu o bucată de brău cu care era iueins. Un cadavru —In zioa de 3 Iulie curent, de către locuitorul Yasile Dronia diu comuna Lespezile, judeţul Suceava, cu ocasia umblărei sale prin rîul Siretu după peşte a găsit in apă, in dreptul satului Hârtoapile. un cadavru de om inecat, in etate ca de GO ani, îmbrăcat numai cu cămaşă şi indus cu aţă, cu capul şi picioarele goale, cadavrul era in stare de putrezire. Esami-năndu-se de medic, s’a declarat că trebue să fie mort de 7—8 zile, şi că nil preşin-tă nici un semn de violenţă, iar semnalmentele reposatului nu s’au putut descrie, fiind cu totul desfigurat. Foc. —La 14 curent luănd foc casa locuitorului Cosma Neagu, din comuna Ţinteşti, judeţul Buznii, a ars d’iropreună cu dependinţele ei, nişte producte şi obiectele din casă, puteudu-se scăpa abia parte din ele, causăndu-se o pagubă de 1.800 Iei. Focul presupunânduse a fi pus cu inten-ţiune rea, s’au şi luat inesuri energice pentru descoperirea făptuitorilor. PAPISMUL 1 Şi STAREA ACTUALA A BISERICEI ORTODOXE IN REGATUL ROMĂNiEI (Urmare 2) Dar cea ce ne lipseşte sunt, afară de mici escepţiuui, profesori capabili, care să aibă ştiinţa şi zelul trebuitor pentru a forma buni servitori ai bisericei, ale insufla conştiinţa datoriei de apostoli ai moralităţii creştine, de predicatori ai evangeliei, cu un cuvânt de apostoli ăi neamului nostru romanesc. Elevii seminarielor noastre nu duc la eparchiele lor, de cât o mică provisiune de cunoştinţe ale culturei generale, pre care curând le uită, şi aceia, remăind mai tot atât de săraci in cunoştinţe, ca şi cei l’alţi săteni. Ei nu cunosc sânta Scriptură, care este isvorul cel nesecat al invâţâmăntului creştinesc. şi cu deosebire preoţesc, au forte sterpe noţiuni de istoria bisericei, a dogmelor, a datorinţelor pâstorale ; a canoanelor—nici decum. Sântul Sinod, indatâ de la infiiuţarea sa, in anul 1873, a intors luarea aminte asupra institutelor acestora de educaţie a clerului ; a făcut şi de multe ori - a propus proiecte pentru reorganisarea seminarelor, şi projecte de regulamente pentru disciplina lor interni. t * Bl lif Eli* M De asemenea necontenit s’a cerut iuti ţarea unei facultăţi de theologie, Qnije se poată pregăti buni profesori pentru l truirea şi educarea viitorilor păstori chipăstori demni de biserica naţionali * mână. Dar toate aceste încercări ale Sin, pene acum au remas zadarnice şi venite. Este adeverat, că unii din prot actuali de la seminalii, temăndu-şi ţiunile lor, au combătut prin prJ inverşunare reformele piopuse d» Sinod. Dar viitorul bisericei, carele este cu al naţiunei, este un interes get el nu trebue legat cu interesele egustii* unor individe. Guvernul şi Corpurile legiuitoare ti se ne dea legile pentru reforma seinii lor şi pentru facultatea de theologie, 4 ra se poată a ’şi pregăti luptători, vri pentru apărarea bisericei naţionale de manii interni şi esterni, pre care i ai mit mai sus. IV. O mare pedică pentru cultura eţ lui, mai ales a preoţilor de mir, este pi ta lor posiţiune materială, din care ei tot timpul trebue se ’l petreacă cind la ţarină şi asasa, pentru ca gJl poată agonisi hrana pentru dânşii şi familia lor. Isolaţi de centruri de cultură, fără loace de a ’şi procura cărţi, ca se «1 truiasca prin cetire, uită şi puţinul, ce veţase şi trâesc viaţă ordinara ca toi tenii ; in loc ca preotul se poată fi ul şi pedagogul sătenilor, se face şi semenea lor intiu toate. In toate ţârile civilisate guvernele an gulat posiţuni materiale onorabile p preoţii lor. In Busia tle-care biserică parohială, o porţie de pemânt, pene la 100 di ne, care se imparte proporţional intre sericaşi, apoi mai au salarie de la corni pe la oraşe bisericaşii au venituri de la mune şi salarie pentru predarea religi in şcoale. In Bucovina preoţii au câte 24 fălci pâment şi salariu din fondul religionar, la 500 pene la 1000 fiorini pe an. toată Europa sunt create prin legi loace de intreţinerea clerului, prin iom bisericeşti si prin subvenţiuni de la stal, Chiar in Bomănia posiţiunea preoţilor o tolici este bine asigurata ; 1) prin măria parohielor, care numără mai multe satl un loc; 2) prin o câtime de pământ j treita şi împătrită, de cât ce se dă ol preot ortodox, şi aceia lucrata de p» hieni şi aduse rodurile la casa parohului 3) prin casa preoţească făcută de por# ni in curtea bisericei; 4) prin taxe plată stabilite pentru fiecare ierarhie pi* J ţeascâ, * Aşa nu de mult locuitori din o asemS parohie imi spunea, că preotul lor no mormenteazâ, dacă nu i se dă pentru m* tă 50 de franci, etc. Taxe foarte esi tante, pentru care, precum şi pentru Iţ duita despotică a multora dintre acei M ii iu i: II 1) Memoriu citit in sesiunea de primăvară a s-lui Sinod, anul curent, de P. S Episcopul Melhisedec. 2) . Vezi numârul trecut. in inima mea ca un adăpost binefăcător, şi, sub cerul inflăcrat, ca un izvor limpede. Chipul d-tale se aşeza cu mine impreună sub măslinul colinelor; o vedeam zimbindu-mi la ca-pâtul drumului ce era inainte-mi. Noaptea, d-ta erai steaua tăcută ce se aprindea Ia orizont spre a îndrepta paşii mei. Eram fericit; âmi ziceam că atăta iubire vâ va atinge poate, şi, chiar cănd astă speranţă nu pâ-trundea in sufletul meu, âmi ziceam iarăşi că aci jos pe pământ trebue să asculte cineva de destinul seu. Mergeam in spre d-ta ca ferul la magnet şi ca fluviul la mare, şi nu visam o soartă mai frumoasă. Eu vă binecuvântam, căci eraţi religiunea al cărei martir mâ făceam. Ah! Doamne ! de ce n'am murit in aceste sfinte credinţe ! pentru ce nu mi se stinseră zilele, rupt de osteneală, sfârşit de foame, in strămtorile muntelui Casin sau in vre-una din văile Abruzzilor ? Pnntru ce cerul m’a lăsat să trăesc mai mult de căt a trăit floarea iluziuniior mele ! De două luni de cănd vâ caut in zadar. Ce fatalitate ra'a împins spre Borna, unde trebuia să vă regăsesc locuitorii adese-ori se tănguesc ; dar îffl ciue ’i asculta. Noi nu dorim pentru preoţii noştri să fiă^satrapii sătenilor : ci adevâraţi pâ amanta unui Mariani ? Oh 1 doaiq care in aşteptarea unei asemenea biri aţi respins p'a mea ? ■ill - k “U Desdicado tăcu, şi Beatricea respunse deeăt print'un zîmbet preţuitor. — Fiţi fericită! zise tânărul; pj tru mine, las lui Mariani sarcina mă scăpa de o viaţă ce nu mai duce aici pe pământ. — Ce voeşti să faci ? intrebâ ra cbiza cu nelinişte. ' r I — Insultat de dânsul şi sub oc: d-tale, doamnă, 'l-am provocat, şi* batem mâine. — Nenorooitule, ce-ai făcut ? gâ Beatricea incrucişăndu-şi măi* cu mâhnire; ai provocat pe Mar* şi vă băteţi mâine!...... Ce-ai fiii Desdicado ? — Cât de mult ăl iubeşti! nil mura dânsul trist. (Va urma) Trail. de Doiuroc. Ir 8 a-, i- TLMPUL -"«sb] dar ţinem, inpreună cu Sf. Scrip- e | se lirauească.“ 1 i)d in aceasta privinţa sa nu ince-. a Irui şi a aminti guvernului ; casa ifiiederea camerei legiuitoare proiee-vifli.de senatul trecut pentru imbu-r«l oosiţiunii materiale a preotului I ii departe trebue a se opri mijloacele au 1 de priveghere şi administraţiuue diirâ a clerului. njnent esista pentru privegherea şi nisjiţia disciplinară căte un protoereu dţ, m totul 85 de protoerei, cu un dl mal numai de 2000 lei, din care, ndjsciuiala, cu restul abia şi pot in-miele ; dar suut cu totul lipsiţi de de transport, spre a putea visita şi elerul din judeţe, spre a preveni îlele, şi a cerceta şi a aplana cer-lecontenit se ivesc intre preoţi şi lor. iest sfârşit trebue a se mai adăo-ariurile protoiereilor căte^o diurnă e 100 lei pe lună, adică anual ■ osebit de aceasta a li se da aju-ninistrative prin înfiinţarea de sub-i, s au preoţi proestoşi deplăşicate fie-care plasă, cu salariu măcar 1200 lei anual, carii se ajute rdjsrei in multiplele lor indatoriri rup şi disciplina bisericească prin coi 'et , lipsiţi de privighere şi control, păli (te zice merge tot mai mult datoriile :ejcoase, şi poporul se selbătăceşte mo- îe ac .ci .n ce ri re :e 1. rg al: >ai .ii cal h 5 I sca ‘e bunele năravuri familiare şi so-:minează de corupţia de tot felul, :erge tot mai mult. hnaschismul şi monastirile reclamă iă îndreptare, şi punere pe cale făc&ndu-se organe de cultură şi mo-1 poporului. In societatea actuală monastirile nu pot avea alt rol, ca asiliuri pentru betrăni, cari, şi-au isprăvit rolul in societate do-sferşi viaţa in liniştea monasti- .ur tul: îlr aii . c as ori se i a tu: t care sfârşit trebue a se destina ne numer de monastiri ; earâ toate i-1 se, să se prefacă in institute de naţională, prin infiinţare de şcoale de industrie naţională, de spitale oolnavi, de ospicii pentru soldaţii i de asiluri pentru calicii, cari um-,nd pe uliţe şi la drumuri. Prin monastirile, care sunt monumente aie trecutului nostru, pe de-o par-or apfira de ruina totală, care as-ameninţâ, eară pe de altă parte se i mai strâns cu naţiunea, prefăcen-in institute de bună creştere, de şi de caritate ; care toate sunt u-biseric-a şi predicate de morala ereş- ales prin monastirile ue maici usul 1)1 ral, şi o mulţime de nevoi sociale, a de nimeni in seamă, fac pe o de copile sărace şi orfane, a cauta îl. copile crescând acolo, fără nici o ie şi pregătire socială, nevoia de a zit. Pe la linele lunci Martie, ne aducem aminte că camera a votat un credit de 17 milioane pentru construcţiunea acelor do-cuii. Ştim asemenea că locurile unde tronurile au să fie aşezate s’au ales deja de o comisiune specială, planurile au fost ridicate si aprobate, ast-fel că nu mai re mănea de căt să se pună in licitaţie şi să inceapă construcţiunea. Patru luni aproape a trecut de la terminarea acestor formalităţi şi pană acum nu vedem uici o mişcare. Această tăcere inisteiioasă ne pune in posiţiune să intrebăm ce se face cu construcţiunea docurilor ? Care e cauza de nu se pun pană acum in licitaţie ? Chestiunea docurilor este o cestiune de viaţă şi de moarte pentru porturile Brăila şi Galaţii şi deacea suntem ingrijaţi de tăcerea guvernului. Ne ingrijim cu atăt mai mult, că ni se raportează din o sorginte sigură, demnă de crezut, că guvernul ar fi avend de gând să construiască aceste ciocuri aiurea iar nici de cum in Brăila şi Galaţi. Noi rugăm pe d-nu ministru respectiv să dea un comunicat prin „Monitorul Oficial" şi să explice cauza intărzierei pune-rei in licitaţie a docurilor iu Brăila şi Galaţi, ca să nu se debiteze pe coma guvernului nişte ştiri cam puţin plăcute, pe care ne abţinem de a le divulgă pentru astăzi, dar promitem a reveni asuprâ-le in dată ce nu ni se va respunde la intrebarea noastră. (Mesagerul Brăili). :I)ă| K Io !'\c e.ijrâi le impiuge la călugărie, şi de a-«i f fia-care sesiune a sfentului Sinod c ţ* * ei e ^ ii ie G V ■ei :■ u st IU al Lh In <-te i ne nulţime de cereri de admitere la că-a unor asemenea fete tinere, in a-lenorocite. Sărăcia şi lipsa de cultu-ideamnâ a’şi sacrifica vi»ţa lâră nici nici pentru densele, nici pentru n. Ue copile sărace şi orfane, care caută adăpost in monastiri, nu trebue a-de acolo, ci trebue a li se da inij-e cultură intelectuală şi aplicare la i casnice, cu care ele, ajungând in să poată a se re’nturna iu societate procura mijloase de asistenţă pe căt şi morale. ceia prin toate monastirile de maice :a se infiinţa scoale primare pentru şi ateliere de industria Casnică, aşa ii le crescute in monastire sâ poată in oveni bune şi harnice gospodine. Ia infiinţa şcoale de carte şi de lu-in monastirele de Maice s a espri-Moldova ânca de la inceputul veacu-sent, ţVa urma). DOCURILE •cazia desfiinţării porto-francului din şi Galaţi, s’a decis şi construcţiunea nr necesare mărfurilor pentru tran- Mişcarea popula ţiunei In Inşi De la 10 Iuliu până la 17 Iuliu. După cifrele estrase din registrele .oficiului stărei civile : Născuţi 62 : 3S b. şi 24 f. diutre care 14 b. şi 15 f. cr., 24 b. şi 12 f. isr. De-claraţiuni de căsătorie 5 ; 3 cr. şi 2 isr. Căsătorii celebrate 7; 4 cr. şi 3 israelite. Morţi 70 : 38 b. 32 f., dintre cari J2 b. şi 12 f. cr. 26 b. şi 20 f. isr. ANECDOTE POPULARE Un om ajunsese câtanâ, şi se duse la straj-inaister, ca sâ’i facă o scrisoare cătr? părinţii lui. — D-le straj-maister, sâ’iui faci o scrisoare la părinţii mei. — Spune, ce să scriu ? — Apoi, scrie : „Vai"! — Am scris : „Scumpii mei părinţi, Yai“ ! — Mai scrie odată „Vai“ ! — Bine. Am scris de douâ ori „'"ai" 1 — Mai scrie o data, tot „Vai“. — Dar doară de ce ? — Ca să fie de trei ori. — Bine. De trei ori am scris: „Vai“. Altă ? — Închide scrisoarea, că d or citi, vor şti ei cum trâesc aicea pe la Coloşvar (pe limba oamenilor se zice Cluj.) Mantueşte doamne Odobeştii Si blagosloveşte Nicoreştii! Birumţâ Cotnarilor Asupra cărciumanlor ; Şi cu cofu Păzeşte tot norodu ! E. Baican "V a rietăţi Vivisecţiunea. — In inimic al vivisec-ţiunii, d. de Cherville, a scris zilele aceste o pagină foarte frumoasă in privinţa animalelor; el narează o intâmplare ce o atri-bue unui invâţat german, dar care, in realitate este a lui Claude Bernard. Ilustrul fi-siolog avea o singură fiică, pe care o iubea la nebunie. Ea ajunsese la versta de 14 ani fără se presupue măcar felul studielor cu cari se ocupa talul ei. „Intr’o zi, spune D, Cherville, copi]a|Jdu-cendu-se să visiteze pe una din micele sale prietene o găsi desperată ; perduse o căţeluşă albă la care ţinea foarte mult şi, părinţii ei ne fiind acasă, nu mai ştia cărui sfânt sâ se roage pentru a’şi recăpăta căţeluşa D-ra Bernard propuse prietenei sale B& meargă Împreună la Universitate şi sâ a-rete D-rului Încurcătura in care se aflau ; ele plecară. Fata profesorului spuDându'şi numele, un portar le introduse pe amândouă in laboratoriu. Ceea-ce văzură atunci lo făcu sâ ingcheţe de spaimă : duoi tineri ţineau pe o masă de marmură un biet câne, in coastele căruia doctorul, cu manile roşite de sânge, işi preămbla scalpelul : animalul incetase de a se sbate şi de a geme el ajunsese la acea resuflare răguşită care e preludiul agoniei. „Dar cu toată turburarea sa, cu tot sângele ce murdăria pe bietul dobitoc, prietena recunoscu căţeluşa pe care o căutau; nebuşind de mişcare, scoţând ţipete sfâşietoare. La sunetul acestor voci cunoscute, căţeluşa îsbuti sâ scape din măinele celor două ajutoare, căzu de pe masă, inc-ercă in zădar să se întoarcă pe labe şi ramase jos suflănd greu. Căt pentru fata profesorului, ea nu făcuse nici o mişcare, nu rostise nici o vorbă ; mai palidă ca un spectru, clăti-nându-se cu ochii deschişi poşte măsura, ea privea fără a vedea, mişca convulsiv buzele fărâma articula veri-un sunet. Doctorul era aşa de cufundat in observaţiuuile sale, in cât nu văzu inceputul acestei scene ; dar ia ţipetele prietenei, el rădică capul şi zări pe fiica sa nemişcată, ca împietrită de spaimă ; el se amncă spre densa, şi ajunse tocmai la timp pentru a o primi leşinată in braţele sale. A doua zi copila căzu prada unor friguri nervoase cari ii puseră multă vreme zilele in primejdie." De atunci, D-ra Claude Bernand şi-a jertfit viaţa animalelor ; apartamentul ei, se zice e un adevărat spital ; cu toate" acestea ea nu se ocupă intr'acelaşi grad de toţi membrii regimului animal, ori care ar fi ; re-presentanţii speciei canine o interesează mai mult. Ştiri Teatrale Teatrul Dacia —Di recţiunea GrigoreA. Manolescu. Sâmbăta la 23 Iulie 1883. se va juca piesa: îndurătoare or foc ! Comedie in 3 acte de d-nii Delncour şi Jaime fiul.—Tradueţiune. Duminica 24 Iulie 1883. Se va juca pentru I oară piesa nouă: Specula, amorul şi crima. Dramă in o acte şi un prolog, tradusă de d-şoara * .„ * ACT I)E MULŢUMIRE Suferind mai mulţi ani de ochi. aşa că maladia devenise cronică, toate consiliile şi tratamentele oamenilor de ştiinţă, la care m’am adresat nu făceau de căi a combate starea aceastt a maladiei, lâsându-se intacta causa geueratrice, ceea ce provoca revenirea maladiei in starea aceasta, la intervale mai mult sau mai puţin lungi şi, ceea ce era mai dureros a simţi urmele de obscuritate ale fie cărei recidive. Adresându-mâ şi d-lui doctor oculist Emil Tiseber, stabilit de curând in capitală, m'a supus unei operaţiuni a ambilor ochi in urma căreia, am satisfacţiunea a constata o mult mai mare claritate in vedere şi înlăturarea complectă a simptomelor care precedau fie care recidivă a maladiei. Abilitatea, precisiunea şi siguranţa ce am constatat că caraclerisâ pe acest om al ştiinţei, intr’o lucrare atât de delicată, ’mi impune datoria, d ai manifesta prin publicitate sentimentele mele de o adâncă recunoştinţă. Am utiliset publicitatea pentru manifestarea acestui sentiment in vederea şi a serviciilor, ce înţeleg a aduce lurnei suferinde făcendu-i cunoscute aptitudinile, ce am constatat că caracteriza pe acest eminent doctor. G. Săvcscu. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE 111 Clll'ând va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după. fraţii Bescherelle deN- Droc-Bîircia-illl, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. Contimporanul, revista ştiinţifică şi literară, are in numărul 24, din 15 iunie sumariul următor : Origina cuvântului riie după d-1 Burlâ I. NĂDEJDE. Călâtoriea Popei (anectodă populară, TH. I). SPERANŢA. Studiul ştiinţific al limbei române (urinarei. 1. NĂDEJDE. Poliandrie. SOFIEA NĂDEJDE. Timpurile haotice (sfârşit). I. NĂDEJDE. Despre antropofagie (trad. după d-r.JJ.e- tournean). SdFIEA NĂDEJDE. Câteva con-sideraţjnni asupra tipurilor omeneşti (sfârşit). \Vr. Intemeiarea principatului Moldovei. Domnii acestei ţâri pana la Alexandru cel Bun (sfârşit). I. NĂDEJDE, llunfalvy despre Români in Moldova şi intemeiarea principatului. I. NĂDEJDE. Ce este şi ce a fost Sahara. X. Sumariul anului II-lea al ,.Coniimporanului.“ Bătăliele (?!?) vieţei, Sergiu Panine, de Georges Ohnet, traducere liberă din limba francesă de V. C. Radovitz, volumul II. — Preţul unui exemplar 2 lei. Vechile lustituţiunei al României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei romaneşti, de domnii Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la lihrâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Soc-oe, Graeve şi fraţii Io-niţ iul. A e: it de sub presă : Cobicele comunale complecte, coprin-zend toate legile decretate de la amil 1878 pânâ la includerea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi râmase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, (le instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tcle-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala, cea electorală, a Consilielor jndeţene. a tocmelilor agricole a timbrului, a percepere! contribuţiunilor, a impositului de băuturi spirtoase, a burselor de comer-ciu. a recrutârei armatei (complectă), a posiţiunei ofiţerilor, a comandamente lor armatei, a fixârei şi gradaţiuneire-munerarielor corpului didactic, a infl iuţărei ministerului Domenielor, regu lamentele de construcţiuni in Bucureşti regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Bimitne D. Păltineanu. De venzare la librăriile d-Jor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de I lei. SPRE ŞTIINŢA PUBLICA Sub .semnatul Ioan Pinii trie Mal-coci declar pi-intr aceasta că mi am strămutat domiciliul ce 1 aveam iu comuna Tangărnl Plasa Calniştca judeţul Ylaşca. şi că de azi înainte domiciliul meu este in oraşul Giurgiu, unde am si făcut dcclaraţiunca cerută de art. din codul civil. Prin urmare fac aceasta cunoscut Spre ştiinţă publică, şi pentru regu-larea tutulor afacerilor ce mă privesc că noul meu domiciliu este in ora şui Giurgiu. I D. Malcoci. Pentru serbări, minţi şi petreceri Comandăndii-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile mode rat Anlncie, nONEflA G. STOICESCU. Arunc,eu ( ]AN1 popA GE0]{GE Strada Academiei No. 25, maister a] pirotechnii din ConstantinopoL Deposit. la Bufetul din Grădina Cismogift Băile Olănesti „ o Situate intr una din posiţiilc cele mai frumoase din judeţul Vălcea, şi in apropiere de o oră de Rimnic, a-vfind apele cele mai renumite ; Pucioasă, Iod, Brom, Alcaline şi feru-ginoase. Deschizendu-se stagiunea. Onor. Visitatori sunt avisaţi că vor găsi tot confortabilul după cererea lor. Asemenea s’a stabilit un birt, intre-ţinut de un străin care, împreună cu birjele lui, se pune ladisposiţia onor. Visitatori. asemenea şi o bună trupă de lăutari. Preţuri foarte moderate. Nu vom cruţa nici un sacrificiu ca să mul-ţămim pe Onor. Public ca să ajungem să punem aceste băi la jînălţimea ce o merită prin calitatea superioară a apelor minerala ce posedă după chiar declaraţie chimistului şi Doctorilor cei mai distinşi din ţară. G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţa Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7 CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN IIUCUKEŞTI Cu începere e la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti, R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 orc dim- Ue la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore r5 m. d. a. l)e la Mărăş-şti, Focşmi, R-Sărat, Buzeu; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren miit). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trecui de plăcere) il ore 15 ruin noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ura 30 min. ameazi. De la Verciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. 6eara (trenul accelerat r i ore 2O min. i-naiute de ameazi (tren de persoane) De la Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul mixt). CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOiVlA ŢACIU No. 60. Strada Lipscan!. No. 60. Pe eiua de 22 iulie 1883. 5olo 5"|o 6"î„ 6o[o 5o/o 10 fr 5olo 7 oro 5o[o Gojo 7o|o linpr Acţii Renta Amortisibilă. . , Renta Komănă Perpetuă , Obligaţiuni de stat. . . . Oblig. Găilor f. Rom. regale > Municipale .... > Gasei Pensiunilor 300 1 Scrisuri funciare rurale. . ,» Scrisuri Rurale . . . Scrisuri fondare urbane . . cu primo Buc. (20 1 b.) Ilămei Naţionale Române 2501 > Soc. cred. mol), rom. 250 I. > > Rom. de con.trucţii 5001. • » de Asig Dacia-Kom 30u I. » » . » Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . . > > Bilete de Banque Fiorini valoare Anstriacă. . Mărci germane............. Bancnote francese. . . Comp. Vena 93>/4 91 >lz 98— 100— 83 l/j 231 — 8k*U I01l,2 87i/„ 963). 101 l/j 31- 1365 208— 495- 385— 232— 2 '! 2 1/ 933/, 92>/, 98'/. 101 — 833/, 233901;. 102— 87 M, 9<:„ 1013|, 331375 211500890234- 2.8(8— 2.3|8- 2 11 2.13— 1 23 1.25-99i|,| lOO'/o D-nu Doctor Boicescu sa mulat Str. Luterană No- 15 bis. (Iu ţaţa Biserici Luterane). DI/IDplj/ chirurg-deutist are 0110a- • IMUniiX, rea d’a face cunoscut că a 1 enunţat d a se muta si eâ va urma a icni m strada Ş'iibey-Vodâ No. f). Atragem deosebita atenţiune a on. public asupra anunciului de pe pag. 4. B rambrantwem de Bazay Kahnan, care, intre altele, vindec« şi infia-maţia de ochi, după cum mărturiseşte insuşi marele patriot al Ungariei, Kossuth. TIMPUL « «* >a s „ va « .5 - <î -™gS^=gBa5=S===gJ=s MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A IUI SJNGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME. premiatecu 150 l"in'o PARIS 18 7 8 ’Medailâ de aur rate lunare ( Garanţâ ll «4 '^1|| sigură dată y1 inscris. o, -. SINCER C *2 po.irlâ marc» Mitţiiiâ de cusut new-york. de sus a a Iul Fabricei. G. NEIDLINGER,A£ent general jj 2, Strada Smărdan 2 fEteme 3fw**3**r m.- I) lîPOSIT DE MAS1NE AGRICOLE Locomobi.e cele mai perfecţionate cd si fara apparat de ars pae do ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. ele. r> 1 N FABRICA ^MAESHALL, SONS oroni;li, Knglitern) IVIASiNE DE SECERAT SI COSIT S",,I’U m con8.trui*ti8 ţi manipulaţi u ne, uşoara, foaite lari ţi repezi la lucru DIN FABRICA ■A Mnşlne de trccrat (ou inanegiu) I «loaze de porumb, Tricurl, Cirfcpl. Muşine de vinturaL Pluguri, ţi Muşine tle Semănat, din fabrica & ţCITlt Arx rz (Yienu) Presuri moderate Depou de părţi de maşini'. DESTUI PERU AL8U Melanogeti T,«.i»«'a «• »“»» ^f\ 7 . lai v^/ DltWlNAM 41«*. ■V ytotfN (FrRoela paotru • aupai pa d-U BiBB ,B ,t« tamaial# !■*"" ,i barba , lari priMdM Min pala ai far» n.cl ub mir«l _ AcOaii linciur* •>l. tapariarl tsUr Mior inlrtb» Biata pasă adi v# J.t tfirt in Idl# fOM/d Ui* ***** IMPORTANT Ep i 1 e p s i e Spasmcs, Eolampsie et N<$vroses sont RADICALEMENT GUERIS par ma methode Les honoraires ne sont dus qu’aprfcs succes Traitement par correspor.dance Prof. Dr Albert G, Place du Trone, G. Paris MALADII CONTAGIOS Vindecare sicură, şl r&pide * CAPSULELE-MOTliKS Approbate de AcaU*J I Medicinii 3 unt renic;Q ul cel mai el fi ca ce con tr*. maladii. 40 aoni de successe necurmatele aulS immensil reputat.un şi au dat naştere la uă i de contra tăceri oc mri trebue a se paji. 14 Ad^veraiele cnpsuie -mothes port pe eliquetţ;ii^_ in albastru al Stătu ui Francez ca garanţie q n6stre de fabrică, ş» sunt închise în cutii de Uj, • specialii al căror model redus ! dăm mai gios _______ Avin nilMMi rw r. - Nu trebue*epiiim* cutiele reveatite dc Timbrul Tn albastru ce reprrsiuiam mai gioa. — Hi in tme 1‘luinnnaelt. Franzbrantwein de Brazay Kăl are influenţa bine-făcătoare contra reumatice, degeraturilor, dureri de de cap, inflamaţie de ochi, paralisit recomandă de cel mai bun mijloc , curăţirea dinţilor, fiind-că prin intr, rea acestui medicament se dobăndc* trul natural al dinţilor, se invărtoşejj giile ; iară gura capStă un gust pîăc-cum şi pentru întărirea rgdăeinei pjt, contra mătreţei. INSTITUTUL MEDICAL l bi-jcuresci 6 : strada vestei 6, (LANGA POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotherapia, 2 Electrizare, 3. Orthopedie, 4. Gimnastica Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medi cale. „ SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur................3.— 1 bae de puunâ cu şi fâra duşi lei 2,50 1 „ „ „ „ „ „ ciment pentru medicamente .... „ 2. — 1 duşâ rece sistematică . . „ 1,50 IBAI DE ABUR ŞI DE PUTINA NOTĂ. 1. Băile de abur sunt deschise lin toate zilele de la 7 ore dimineaţa [până la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de abur o [[dată pe sCptemănâ Vinerea, la 6 ore di-Jmineaţa până la 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform Iprospectului. Direcţia. Preţul unei butelii mari 2 l. 60 c. _ „ „ mici 1 , 30 , Deposit in Bucureşti, la I. Ovessa, L. Vandory ; la Bgrlad, I. Ferhat Tulcea B. B. Creţoiu ; la Sibiu, I. B. Misselbacher ; la Braşov, I. Duchoiu şi Os. Stefanovici. MAQASIN fondat ia 1879 i iVTj^a-^SX^TTTnL DR t > TătrulNaţJ Bucura COLONIALE SI DELICATES D. G. MOCIANU VIS-A-YIS di: theatrul naţional Anunţă inaltei nobilimii, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dnbln de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de la’Bayona. Benediciin-Bltter de China antifebric. Biter din via Providenzel anti Coleric. Chartreuz, alb, galbln, şi Verde de la grand Chartrenz Francla. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la VimandFockin Pipermint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fln champagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mustică de Hio, Maraschino Ţnicâ Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Ognic. Rhuiu şi in Kirscb. Şliboviţă de Banat. I. HEHTKB ATELIER DE PHOTOGSAPHIE Str Ştirbey-Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea oarte fină. Onor. public care n’a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingâtoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cât şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. pănâ la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri iD pictură originale de vfinzare. Par la presente j’ai l’honneiir de re-commander ă l'konorable public mou atelier arlistique nrrangd d’apres le systeuie le plus nouveau et pourvu d’appareils tont neufa.—Lea prii sont reduils et le travnil tres un. L lionornble public qni n’a pas encore eu Toccasion de ae couvaincre re mon truvail n’a qu’â noua honorer de sa prâsence et noua oaperona qu’il s aasureda lacilement do la pefection de mon atelier. —On se eharge de tonte especo de travnil eoncernant cet art, comme: reproduction, travaux ă l’otat naturol etc. — On peu-poser loua Ies jours. quo Io teuips soit beau ou eouvert, depui» 9 heuree «Iu mălin .iustin ii 4 hon rus apri*a midi. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Iti Ha, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de Ia Cotnari, (ii o-beşti, Drăgăşani şi de Dealu mare. l'reţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. Franz Griibel ARHITECT Strada Tirană No. 80. Subţirii. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum do bis. Serindari, unde construeştc palatul Curţii eu juraţi. c- g. dissescu smx l.iiteranâ No, 8. cX^icX90v(XVo-— ■—VxrC -