SVIERI 22 IULIE 1883 n A.cliitinistfaţia, Oalea TTictoi-iei PVr. ,‘V2. ANUL AL VIII—No. 16q ABONAMENTELE tu IkI ţ»r», pe »n . . , . 40 lei pe 6 Ioni. . . 22 lei pe 3 luni. . . 12 lei ralfinitkte pe en ... 60 lei t£wle «« priimeac le idminietre(le. ntală LO bani nnraftrn ■rict* 15 ban» nnni&rn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pa*. IV. 40 Reclame pn,jţ. Ilj . . .1 50 * * II .... 2 50 1 şanţurile ţi inserţiile se primesc “acnreştî , la Administraţia ziarnlnî ii Vlena, la binronrile de annnţari Heinrii Schalek, Wollzeile ]2;— A. Uppelik, StnbpL-steiD 2;—Paris, C. Adam. rae ClAmeno * A. Loretţ, tqp S-tej Anni 51. bucureşti, 21 Iulie 1883 Vejsui fiind o culpă şi culpa o ru-e,|n cugetul celui ce abusă cată uBpă d odată temerea şi sfruu-3aj»ina susţinem!u»eo printr’alta. *ervat intr’adevSr că, din te-de pedeapsă, sau numai din ie ruşine, derivă neruşinarea 'care este tăgăduirea de către ii a faptei sale. ştim, şi avem probă realitatea ■lor; noi vedem şi pipăim a-siHJde toată specia, ce să produce, \ 'ăna blagoslovită de toţi tarto-.f onducPtorilor actuali ai Statu-exerciţiul puterii ei nemărgi-şi cu toate acesiea, Românul, îl lor, se încearcă incă a nega ţa, sau, cănd nu o mai poate aruncă culpa regimului lor a-obiceiurilor inrădăciuate din pretinzBnd el că, dupe toate făcut, dupe silinţele multiple iii Rosetti şi Brătianu şi-au I >irco! or-respum^ălor : IVI IIIA I TA PALK#rX)GU Scrisorile nefrancate nn se primai Mauascrluele nelmprImaif» ard n *a Oftai bop i\ .1 2% I Ţj pi te < , & a resturna credinţa că in-ntşi|a banului public n’ar fi un fapt oi st şi imoral, n'a isbutit. 1 I- n respuns, l’am sfidat şi-l sfidăm că^te Românul, să ne arate, din nj trecuţi, exemple cari ar con-itlio deprindere de a abusa de an ’ u public, convinşi că in van va el asemenea exemple in trecut, ide s’ar fi osăndit cu cea mai -n pedeapsă, căci nu le va găsi; -an ti ui fiS 1 c 'aI t )V îs Sh spus tot-dodată, şi-i repetăm şi că, credinţa cum că însuşirea .ii public nu este o culpă, s’a t sub imperiul ideilor de cuc-eri-2 ari a venit banda roşiă la putere; < scut la căldura exemplelor de visare de averi din specula se-Djr de stat, şi de recompense ibile, apucate prin vot de noap-isbitura surprinderii, şi s’a Itat in atmoslera impunităţii a-ite celor devotaţi ai bandei. Şi, i că la toate acestea n’a avut iecta organul Roşiilor, se plăn-le-am aruncat insulte la cari obiceiu a respunde. îpă cineva lesne cu fuga, ori c i arca mai pre sus de o acusa-sau cu aruncarea unui sim-iuvgnt de despreţ; dar şi căi-scapă din iarnă şi numai el •um. mită nu poate fi adevărul, şi noi ce am spus este adevSr nein-de notorietate publică şi care mai poate contesta. Daca din •r u ţări le ce facem noi pe seama lor şi a conducătorilor lor re-o insultă, trebue să se recu-îă, cum că ei insişi 'şi-au pre-o prin fapta lor. Fapta lor pro-’i insultă căci intr’adevSr este truoasă şi revoltătoare. Un gu-care ar pretinde să merite res-şi consideraţiune nu se aşază la 1 e ca bandă de exploatare puşi privată, nu organisează pră->l t şi impunitatea pentru ai săi, y w ru ca apoi, in satisfacţiunea is-i'i, să arunce asupra deprinderii ni'ecut efectele funeste de cari se n ite societatea, 0 a 01 n ‘r.n 10 ei ec | i i ■t w 11 Au venit dumnealor Roşii la pui- î o vern in numele Moralităţii şi al Virtuţii, goi şi 1 guiţi de foame, sforăind: Economie a banului public!... Control al întrebuinţării lui!... Moralisa-re a funcţionarului Statului/... Desfiinţare a tutor Monopolurilor!... Alegeri libere! Respectare a voinţei naţiunii!... Ei bine, e una din toate acestea ? Bugetul Statului, ale cărui forţe productive le-au mărginit, prin manifestul de la Mazar-Paşa, numai la 85 milioane, l’au urcat la aproape 130 milioane; Controlul întrebuinţării banului public a dispărut cu desevSrşire; Situaţiunea financelor este cu in-grijire ascunsă ; împrumuturile curg unul dupe altul, insă pe nesimţite precum o permite chârtia-monetă ce au introdus'o dumnealor in ţară cu scopul acesta, şi nu este an in care budgetul Statului, umflat pănă la cifra ce o spuserăm, să nu se echilibreze cu împrumuturi, numite emisiunea de rentă. Birurile s’au urcat şi sc urcă necontenit., scăzSndn-se de aci 10 spre a se adauge dincolo 100; s’au creat bir pănă şi sub numele de remisă împlinitorilor, aplicat fără lege numai prin interpret rea silită a unui articul din legea pentru împliniri; Un Ali-paşa de la [anina s'a pus n capul monopolurilor tutunurilor şi sării, şi este susţinut de către guvern in retuşul său de a da socoteli de gestiunea ca curţii de Cornpturi, şi tolerat a da publicului tutunul cel mai infect şi prefăcut in praf, drept tutun turcesc de prima calitate ; ast-fel in căt prădarea este pe faţă şi trecută preste marginile neruşinării ; ast-fel in căt resultă convingerea că, cu puterea discreţionară de care acest favorit se bucură, se poate să debiteze el tutun de 1 leu ocaua pe care să-l treacă in cornpturi ca cumperat cu 15 lei ocaua , sau şi mai mult ; Şi să tragă milioane din punga publicului otrăvit — cari nu se ştie unde se duc; Cumularzii au năpădit apoi ca lo-custe asupra funcţiunilor publice, nevoind ei să ştie de moralitate, sau de scrupulul că se vede limpede neputinţa lor de-a împlini, cum cere trebuinţa, grămada de sarcine ce au luat asupră-le. Trecem peste exemple de liberi alegeri şi respect pentru voinţa naţiunii, căci in această privinţă este de constatat un sistem întreg, desvoltat in mai multe rSnduri in aceste coloane, şi care îşi are drept base falsificarea listelor electorale, alipirea la Stat a diferitelor instituţiuni de caracter privat, numai spre a pretace, in funcţionari dependenţi de guvern, pe impiegaţii lor ; ameninţarea apoi a ori-cărui funcţionar ce n’ar fi dispus a-şi da încrederea sa in exploatatorii actuali ai puterii; zăticnirea in toate interesele lor a celor ce au o» pus vre-o resistenţă guvernului acestuia, ast-fel in căt s’a băgat panica in fic-care că va fi ruinaţi sau persecutat in fii şi rudele sale de nu va vota pentru guvern. Şi cănd toate acestea sunt realitatea simţită, vezută, pipăită, onorabilii întemeietori ai ei, se scandalisea-ză, so pretind insultaţi că le carac-terisăm dupe natura lor. Ei caută să se îndrepte spunBnd, astăzi 21 iuliu, că, in studiul Românului care are drept tesă; credinţa din trecut că însuşirea bunului public n'ar constitui un fapt neoneit şi imoral, nu au avut de loc in vedere actuala partită conservatoare, căci pentru aceasta are alte cuvinte, pp cari le şi înşiră. Aci intrăm intr'o alta ordine de idei şi vom releva şi aceste cuvinte ale Românului privitoare la actuala partită Conservatoare. D ocam-dată insă credem că ar trebui să ne oprim aci, spre a nu lungi prea mult cadrul acestui articul. In numerul viitor vom reveni. ŞTIRI TELEGRAFICE Neapole, 30 Inlie. — Pretutindeni in Italia se deschid subscrieri pentru victimele de la Ischia; guvernul a trimis 150,000 franci, Papa 3000 şi Regele o mare suma Se crede ci deputaţi Lazzaro şi Miceli se afla printre victime. Roma, 30 Iulie. — Ziarele „Fanfulla1 şi „Italia" desmint sgemotul cesiunei prin cipatului de Monaco Franciei. Belgrad, 30 Iulie. — I). Kirovici, a-geut al Bulgariei la Belgrad, a fost chemat la Sofia. Londra, 31 Iulie. — Camera Comunelor a respins, moţiunea presintata de sir Staflord Northcote şi privitoare la Canalul de Suez, conţinând ca o adresă sa fie tra-rnisâ Reginei rugand'o, ca in toate negocierile Ia cari Maiestatea Sa ar putea fi chemata sa ia parte intru ce priveşte Canalul de Suez, sâ bine voiascâ, respectând drepturile netăgăduite ale societăţii, areluzad’a recunoaşte ori-ce cerere de mouopol esclu-siv din partea societăţii, şi care ar esclude pe ori-ce c.oncuriute, intru ce priveşte comunicările pe apa intre Mediterana şi Marea Roşie. Camera a idoptat apoi amandamentu! Norwood, conceput : „Camera decide d’a menţine intreaga sa libertate de apreţiere pentru tot ce atinge cestiunea comunicărilor pe apa intre Mediteraua si Marea-Roşie şi refuza prin urmare da adopta vr'o rezol uţiune in privinţa negoţierilor viitoare privitoare la acest subiec.“ Cernăuţi, 31 Iulie. — Dieta Bucovinei. Guvernul provinciei, răspunzând la o interpelare relativa la procedările vamei romă ne, zice ca propunerile cnmisiunei mixte internaţionale sânt cu totul proprii a asigura pe viitor observarea obligaţiunilor ce decurg pentru Ko.nania din tractate. El adaogă că expidiţiunea lormalitaţilor vamale ia frontiera Iţcani se face acum iară nici o dificultate. Dieta a iuchis sesiunea sa. Roma, 31 Iulie, — Cea mai mare parte din cadavrele de la Ischia sftnt de nerecunoscut ; numerul morţilor este grozav. Sindicul din Ischia a calculat ca trebue sâ treaca peste 5000. Se semnalează o erupţiuue puternică a Vezuviului. Lava descinde deja valea de la Torre-del-Greco. I ii formaţi ani Se vorbeşte, a zis B. Public alal-tă-ieri, despre retragerea guvernului şi despre următoarele combinaţiuni : Intăia, că dd. Dimitrie Ghica, Bo erescu şi Maiorescu ar fi chemaţi a alcătui noul cabinet cu sarcina de a adhera la deciziunile conferinţei din Londra relative la Dunăre. A doua, că d. Mitiţă Sturza, supt propria sa firmă, s’ar bizui a da so-lutiune acestei cestiuni, pentru care sfărşit i s’ar fi şi pus in măini de la Viena sabia şi toporul. A treia, că cabinetul actual supt pretextul complicaţiunilor din afară se va retrage in corpore, numai pentru a se scăpa de d. Leca care nu voeşte să'şi depună demisiunea după multe somaţiuni ce i s’au făcut. Le dăm pe toate supt reservă. Ziarul „Galaţii" de la 19 iulie ne comunică următoarea ştire îngrijitoare : „Astănoapte, pe la 2 ore, a trecut preste oraşul nostru uu nuor de lo-custe dela răsărit spre apus; parte din ele cădeau de oboseală şi de vănt. “ Atăta ne mai trebuia. locul d-lui G .Pruncu, care, in interesul serviciului, rfimăne a se chema in alta funcţiune. CRONICA Iu toţi anii, corpul ofiţeresc, care face gardă Ia Sinaia, avea ca misie cate 4 franci pe zi de fiecare. Aceasta supraleafâ le era dată de Ministerul de resboiu, in vederea scumpetei ce este in acel oraş. Cum se face dar acum, când lucrurile de anteia necesitate nu s’au ieftenit ci s’au scumpit, câ lisa redus aceasta misie numai la un franc ? Nu este aceasta o adevărata batae de joc ? Şi âncâ, după ce le reduce misia, ei mai şi obligă a lua parte la balurile ce se dau acolo mai in tie ce seară. Am dorica Ministerul de resboiu sâ facâ economii in altele, — unde merge,—iar nu a reduce misia corpului ofiţeresc ce face garda la Sinaia, când mai ales nici cea de 4 tranci nu era de ajuns. — In altele economii, d-lor liberali, uu aci !... * Cadavru ce s’a găsit alaltăieri cu capul retezat, pe linia căi ierate lângâ cimitirul Sf. Vineri, s’a constatat ca este al lui An-draş templaru, care lucra in strada Berzi No. 92. * Examenele rezerviştilor aspiranţi la gradul de supt-locoteuent va incepe la 25 curent, in localul cercului militar din Bucureşti. Juriul examinator se compune din d. colonel Voineseu, prezident, d. locot.-colonel Gapşa şi d-ni maiori Candian, O-dobesc si Grâmaticescu, membri. * Zilele trecute a incetat grabnic din viaţa căpitan Mainescu. Gaz. de Romă-nie spune ca parchetul, primind o denunţare cum ca numitul ar fi fost otrăvit, a dispus lacerea unei anchete. * Consiliul de ^revizie a judecat recursul locotenentului Nedelescu din dorobanţi ce a fost condamnat de consiliul de resbel din Iaşi pentru faptul de Lovirea inferiorului. Kecursu a fost cassat in total, iar nu dut-a cum ceruse comisarul regesc de la consiliul de resbel pentru rea aplicare a legii Prin urmare afacerea va u judecata din nou de către consiliul de resbel ai Corpului al 15-lea de armata (Calaţi), unde a lost trimis de consiliul de revizie. ic Domnii Dimitrie Rota, directorul prefecturi judeţului Putua, este însărcinat pro-visoriu cu gerarea afacerilor prefecturi acelui judi-ţ pana la numirea titularului in Din dosarul suferinţelor teranului Din Hărşova se scrie Fostei următoarele : „Va trece multă apa pe Dunăre pânâ când ţara noastrâ va ajunge la acel punct ca sâ nu se mai abuseze de pelea serma-nului nostru plugar. Un abus din cele mai de nesuferit se petrece de cât-va timp in câtuna Boacic şi comuna Topal : nu pot copii, nu pot femeile sâ se apropie cu un-diţile de Dunăre, pentru a prinde câte un peştişor pentru hrană, fără sa nu fie lusţi la goana de oamenii intreprenorului şena-[ului Dunării cari umblă inarmsţi. Pentru a fi liberi să pescuiască cu undiţa lângă sat trebue sa iasă francul şi nu mai puţin. Sermanii săteni, mulţi franci trebueşte să mai fabricaţi ci sâ săturaţi milioanele de guri se stau deschise cu lăcomie ca sa apuce francul ce ese din buzunarele voastre cele pline de petece ! Ca să pescuiască cine-va cu cărlionţul pentru casa şi copilaşii sfii, iu timp de un an de zile, trebue să platiascâ doi franci • ca să pescuiască cu plasa, patru franci pe an. Cine dintre săteni nu vrea să plătească aceasta taxa, sau nu poate din pricina sărăciei, e silit sâ moară de dor de peşte pe malul Dunărei pe care trăieşte de când l’a făcut maicâ-sa. Şi cănd te uiţi ca in contract se zice câ dijma va fi in natura, şi când stai sa mai judeci şi . faptul ca sunt şi ordine superioare care spun câ intre locuitori şi in-treprenori nu vor urma de cât condiţiile puse de administraţia domeniilor intrepre-norilor, şi câ prin urmare sâ se ia mesuri a nu se permite abus de contractul administraţiei domeniilor pe spinarea ţăranilor şi când mai ştii că sunt şi o droae de funcţionari plătiţi spre a-i ocroti pe aceştia şi nu-i ocrotesc, iţi vine sâ mori de mâhnirea ce simţi la puţinul preţ ce se pune pe lege şi pe aplicarea cu cuget curat a datoriilor de funcţionari publici ! Ge face j astiţia ! ? Ce face administraţia! ? Dorm oaie aceste autorităţi ?! Pentru D-zeu, ajunge odatâ cu nepăsarea, daca voim sa mai trăim şi sa avem sânge in noi.“ PROFANARE Resboiul Iîomăn spune ca, pe locul bi-sericei şamului ioau din faţa Zlătarilor, *e ciâdesce locului peutru Curtea juiaţilor, şi câ clădirea sa întins nu numai pânâ iu ţaţa himericei, aşa ca, in Vinerea Mare nu se va mai putea ocoli biserica cu eptlalui balvatorului uimei, aar, ceia-ce este şi mai caracteristic pentru epoca desperaţilor Ue azi de Ja cârma statului, e ca, in ţaţa bi-sericei, după ce a scos oasele morţilor, pe acelaş loc clădesc o privata. Ştim ca dd. Brâtianu-Rosetti, emancipaţi cu doseverşire de prejudiţie omeneşti, nu fac cas mare de biserica ; ştim câ, pentru a complace alianţei ovreeşti, sunt gata a preface bisericile in havre, şi pentru a’şi face mânâ buuâ cu Vaticanul câ nu s ar opune d’a ie preface in baraţii; nu credeam insa sa mearga cu dispreţul religios pana a tolera sa se prolaneze şi osemintele celor ce uu mai sunt. Sa nu se uite câ, la biserica de care e vorba, este şi mormentul mareiui poet Iau-cu 4 âcârescu, şi ca asemenea remaşiţe, la biserica, iar nu după obiceiul d-lor Rosetti-Biatianu, prin vii şi mărăcini trebuesc iu-mormentate şi conservate. timpui întrunirea de la focşani Cartea Sinodali, ordinile d-spoticeşi m6-surile Înjositoare ale prelaţilor contra preoţilor de mir, tind pe fati a ii discredita in ochi lumei şi a Ie ridica ori-ce incredere şi autoritate morali ; pentru a se convinge ori-cine despre aceasta, vază ce trebuia si faci episcopii noştri şi ce au făcut. Preoţi ţinuţi in lanţuri nu se pot mişca, le-au ri-mas numai graiu, dar şi acesta le e«te înă-duşifprin insulte şi calomnii aruncate asu pra lor de episcopi. In fata unui ademenea lucru ne mai pomenit in biserica noastri pini in aceste timpuri, ori-ce roman creştin cu bun simt credem ca se va indigna şi va protesta din resputeri contra acestori măsuri barbare ce se petrec intr’un stat liberal ha incâ mai mult, in biserica care au adus civilizaţiu-neu ! Facem apel la toţi oameni din aceasta tara ce ştiu iucâ poate cât sunt de grele lanţurile sclaviei, şi cat sunt de amare cupele de otrava cu care despotii a-dapâ pe sclavi, preoţi fac apel la guvern sa faea ca şi ei sa se bucure de legile liberale al acestei ţâri, fiind ca sunt şi ei cetăţeni şi fii patriei, şi roagă pe intreaga ziaristică romănâ a le lua spre aparare cauza şi a o duce inaintea tribunalului suprem al naţiuni, care să hotărască dacâ mai tre-bue sau nu cler mirean in aceasta ţarâ. Şi in fine roagă pe toţi prelaţii să ia parte şi prea sânţiile lor la intrunirea de la Focşani, căci numai acesta este mijlocul de a se convinge despre patriotica lucrare a preoţilor. Apoi pentru a şti fie-care mai nainte chestiunile ce au a S9 trata aci spre a’şi da părerea, după imformaţiunile sigute ce avem, iatâle : 1) cum preoţii se pot face apţi de datoria loi, 2) aflurea mijloacelor de a nu se lăţi catolicismul in România, 3) chestiunea economica şi 4) reformarea Sinodului, adică pe lângă mitropoliţi şi e-piscopi să ia parte in el preoţi laici. Pentru a se ajunge la resultatul dorit, preoţi, comercianţi şi cei ce vor voi a lua parte la aceasta întrunire, să-şi aleagă delegaţi inainte de 20 August cari să’i reprezinte intr'un mod demn mai ales câ şi şefii bi-sericei sunt invitaţi a lua parte. (Deşteptarea). .Desperarea noa *trâ este la culme, violar-a leilor va continua încă, nu ştim la ce rezultat vom ajunge: mea o-data da, rugam ordonaţi respectarea le- respectuos "^Trăiască Maiestatea Voastră şi Augusta „uoastrâ Regină. y. Crăciuneacu, D. Sirea şi multe semnături. alt" mai Mijlocitori de cereale din Brăila Exasperaţi de atitudinea puţin românească a ministerului de comerţ, mai mulţi mijlocitori de cereale din oborul Brăili au adresat M. S. Regelui telegrama următoare : „Conform legei Burselor, suntem numiţi „prin decretul Maiestaţei Voastre, mijloci-„tori de cereale din Brăila. „Am depus garanţii, ca să putem esersa „acest drept, dar cu mâhnire am văzut că „legea nu se respectă, câ streini sunt patronaţi de autorităţi şi noi Români consideraţi ta streini in ţara noastră „Am reclamat guvernului dar nici o in-„dreptare, reclamam şi Maiestâţei Voastre, „Regele Românilor, şi vă rugăm respectuos „să ordonaţi re pectan-a legilor. „Este trist să privim cum streini, in fata autorităţilor despreţuesc legea şi pe noi „Romani. Doamne fereşte de mai rfiu! inului Movilă, de a mai Ioan Buşilă vătaful Dom la moşia „Slobozia Morilor," ce-i zice ?■ Cucoana Maria, in vecinătate cu Galaţii, sediul Înaltelor dregătorii, focarul luminilor, Duminică 10 a curentei a fost impuşcat... pântece cu voinţă de un strein, pe care acest vătaf, in îndeplinirea ordinului ce are de la stăpânul său, a voit a-1 impedeca de face vânătoare pe moşie. Acel strein a ___tras şi asupra ginerului zisului Buşilă, dar din fericire puşca n’a luat foc, şi a-tuncea a fost prins de acesta, desarmat şi condus la primărie, de unde a fost lăsat liber. . Nu s’a dresat măcar proces-verbal despre faptul împuşcăturii. Primarul să fi crezut faptul fără importanţă, este cu neputinţa, căci impuşcatul este in spital şi in agonie. Causa nepâ arii, spre indignaţia lumei, fie-care işi o poate inchipui. Important este faptul impuşcârii unui om, dar de un milion de ori mai important, mai ingrijitor, şi mai revoltător chiar este faptul ca autorităţile să fi fost sesisate, şi până a pune sub presă, să se fi inlâturat toate mediele de a constata faptul şi de a descoperi pe autor care a fost deja prins şi dat autorităţilor. Rele zile am mai ajuns! Doamne fereşte de mai rău! vom zice impreuna cu Posta din Galaţi. nmormgii tarea de vii intro clipă a inii de oameni; a vedea apoi desgro-păndu-i, pe unii morţi, sdrobiţi, pe alţii cu picoarele sau mâinile rupte ! Se petrec scene înfiorătoare. Râ- S’a deschis pe seama mini-diului de interne un credit estra-ordinar de IG 120.000 pentru clâdi'ea unui local de spital rural in comuna Vidra din judeţul Putna, precum şi pentru repararea şi modificarea localului de niţii gem, svgrcolindu-se de durere ; ja „)0[iastjrHa Brancoveni din judeţul Ro femei, copii alergând nebuni, căn- manaţi, după planurilejşi devisele formate tănd pe cei scumpi lor 1 intru aceasta, spre a se putea instala iu a- Din Roma se anunţă cu data 18 cel local un spital rural. Iulio, 10 ore seara: „Până acum nu-mgrul morţilor se zice a fi de 3000 (Agenţia Havas vorbeşte deja de rile mai aproape de legile naturei putea a’şi imp ini misiuuea iSscursiunea societăţi Lira umimeâ, la 31 ale curentei, această so c .te va aianja o petrecere in pădurea t ana, pentru care scop s a angajat un ta separat care va porni in acea zi la o rol 6 şi jum. dim’neaţa de la gara Fila n îşi se va opri dincolo de staţia Comana ii -ea mai mare apropiere de locul de d ecere ; iar la orele 9 şi un sfert seara v porni inapoi. programă specială care se va publica ■■ cuiănd, , va specifica cele-l’alte ama-te. Vo cam-datâ arătăm, că preţul de pei- Călătoria Popei Popa avea nevoie de dus a doua-zi dimineaţa la tărg, dar a doua-zi trebuia să slujească, nu se put^a. Să slujească, se in-târziea, că tărgul aşa-i treaba lui, dimineaţa este ce este. Slujba, nu-i vorbă, ar fi fa-cut’o bietul popa cu amândouă manele, d'a-poi părdalnicele de păcate nu-i dădeau răzbun ; că dacă era pi pă, era pentru biserică, iar a casă avea şi el femee şi copii ca şi ori-care om. Chiar singur zicea eă-i păcat să lase biserica ne slujită, dar să n'ai parte măcar de-o zi de tă.g, apoi la ce dracul mai trâeşti pe lume? ! 1 Ca să poată face şi slujba şi tărgul să nu-1 scape, se pune ssra la cale cu dascălul, să toace mai de dimineaţă. Dascălul se prinde şi popa se duce min-găiat a casă. — Mulţumesc lui d-zeu şi sfintei zile „de mâine că mi-au ajutat să-mi pun trea „ba la cale, zicea el. Mâine voiu face sluj-„na mai din fugă, ce-i de făcut ? ! . Ierte- mă şi d-zeu acuma. Altă dată voiu face-o .cât de lata. Ştiu că n’are să mă ia dracul chiar mâine. * * * A doua-zi când resârea luceafărul, dascălul era la biserică. Da-'-câlul, insă avea un porc crescut sărăcuţ fără de mamă şi aşa de blând că se ţiDea de densul ori unde se ducea măcar că iera cât mi ţi-i juncanul. Când s’a dus dascălul la biserică, porcul s’a luat şi el după dânsul. Intră dascălul in biserică, intră şi porcul. Dascălul apucă pe scări in clopotniţă porcul remăne jos in tinda bisericei. Se uită intr’o parte se uită in alta : locul nu-1 cunoştea, pe dascăl nu-1 vedea unde s’a prăpădit; biserica la cea mai mică grohăiturâ resuna de gândea câ-1 prăpădeşte. Şedea bietul porc cum il apucase vremea, cu ritul cam in suc, spâ-rieat şi aşteaptă să vadă in cotro s’o cro-ească. Tocmai in vremea asta vine şi popa zicând din gură obicinuinta rugăciune a in-trârei in biserică : „Uşa milostivirei des chide-o nouă, Născătoare de d-zeu..nune mâna pe uşă şi când impinge, porcul din biserică trânteşte o pufnitură zdravănă, ţuşti! pe usâ şi umflă pe popa călare. Când s’a văzut popa pe intunerec luat pe sus, bucuriea lui!!... Gândiţi că-i mai putea trece lui prin gând porcul dascălului ; ori s aştepta să—1 ducă la culaci calzi ? !.. Vai de sufletul lui 1 Nu mai stDa pe ce lume este. Gândea că i sa împlinit ve-leatui. — Remâi dascăle sănătos, că pe mine m a luat dracul, strigă popa afară din sine DIVERSE La 5 Iulie, in timpul unei ploi torenţiale, casa locuitorului Dumitrache Vasile din comuna Copuzu, judeţul Ialomiţa, a fost lovita de trăsnet, sfârămându'i pereţi şi o uşe. In zioa de 6 Iunie, in livada domnului Iordache Zamfir din comuna Calu, judeţul Neamţu, s’a găsit o femee moartă fără a se şti cine este. In zioa de 1 Iulie, copilul anume Dumitru, in etate de 4 ani, fiu al lui Uie Ştefan din comuna Aureşti, judeţul Vâlcea, du-căndu-ce la rău Oltu după un câne cu care se juca, a căzut de pe mal in rău şi s’a înecat; cadavrul s’a găsit tocmai in dreptul Dră-gâşanilor. Ştiri Teatrale Teatrul Dacia. — Astâsearâ joui 21 iulie, pentru a doua oară. Lupta pentru 3 milioane, dramă in 5 acte şi 7 tablouri. Fosta grădină Stavri. — Astasearâ Bărbatul criminal, comedie.—Intermediu muzical. V ari etăţi Moarte causată pri flori. — Iu Join-vilIe-le-Pont trăia o tânără pereehiâ ce făcea la Paris comerţ de flori. Intr’o zi se hotărâse să visiteze florăria părinţilor lor Toată ziua işi petrecurâ minunat de bine. Doritori a petrece cât-va timp şi in salonul de florărie, unde domnia o recoare şi un parfum, pe cât de plăcut, p» atât şi de îmbătător, merseră să se odihnească mai cu deosebire in secţiunea plantelor exotice. Braţ in braţ se aşezară pe o bancă şi după vr’o oră şi mai bine se găsiră adormiţi. Dar erau numai in aparenţa adormiţi, căci in realitate, pe nesimţite ;sub imbâtâtoarea exalaţiune a florilor. trecură in sânul lui Avram. înmormântarea lor se făcu cu un alaiu deosebit. Toţi grădinarii din vecinătate de-puserâ cununi şi ghirlande de flori, ca un semn de hecatombă de resbunare, pe mormântul tinetilor soţi, victime ale. . florilor. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In CUrănd va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle deN. Droc-Barcia-nu. director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. Contimporanul, revistă ştiinţifică şi literară, are in numărul 24, din 15 iunie sumariul următor : Origina cuvântului rîie după d-1 Burlâ I. NĂDEJDE. Călâtoriea Popei (anectodâ populară, TH. D. SPERANŢA. Studiul ştiinţific al limbei române (urmare). I. NĂDEJDE. Poliandrie. SOFIEA NĂDEJDE. Timpurile haotice (sfârşit). I. NĂDEJDE. Despre antropofagie (trad. după d-r. Le-tourneau). SOFIEA NĂDEJDE. Cătevacon-sideraţiuni asupra tipurilor omeneşti (sfârşit). W. Intemeiarea principatului Moldovei. Domnii acestei ţâri până la Alexandru cel Bun (sfârşit). I. NĂDEJDE. Hunfalvy despre Români in Moldova şi intemeiarea principatului. I. NĂDEJDE. Ce este şi ce a fost Sahara. X. Sumariul anului II-lea al „Contimporanului." B&t&liele (?!?) vieţei, Sergiu Panine, de Georges Ohnet, traducere liberă din limba francesă de V. (J. Radovitz, volumul II. — Preţul unui exemplar 2 lei. Vechile iustituţinnei al României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. CĂILE FERATE ROMÂNE TJltime INFORM AŢIUNI Din sorgintă demnă de toată credinţa, aflăm că consiliul comunal al oraşului Bucureşti se va disolva chiar astăzi. Măine sau poimâine va eşi decretul de disolvare in foaia oficială. SPRE ŞTIINŢA PUBLICĂ Sub semnatul Ioan Dimitrie Mal-coci declar printr’aceasta că ’mi am strămutat domiciliul ce ’l aveam in comuna Tangărul Plasa Calniştea judeţul \ laşca, şi că de azi inainte domiciliul meu este in oraşul Giurgiu, unde am şi făcut declaraţiunea cerută de art. din codul civil. Prin urmare fac aceasta cunoscut spre ştiinţă publică, şi pentru regu-larea tutulor afacerilor ce mă privesc, că noul meu domiciliu este in oraşul Giurgiu. I D. Malcoci Epitropia bisericei Lucaci In ziua de 24 Septembre 1883, la orele 10 dimineaţa, se va ţine li-eitaţiune , in cancelaria epitropiei, pentru inchirierea pe 5 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1884, a prăvălii cu casele d’asupra, ce are biserica, in strada Şepcari No. 4 in care actualmente şade d-1 Penopulo Condiţiunile se pot vedea in ori ce zi la d-1 C. I. Săulescu, epitropul bisericei strada Lucaci No. 13. La La La t.a PLECAREA TRENDRILOR DIN BUC0REŞT1 Cn Începere de la 20 Mala 1883. Ploejti, buri», R-Săr.t, Focjani, Mârăsejti, Baciu Roman, laş., Galaţi şi Brăila (tren accelerat) io ore 46 minute seara. Ploejti (Sinaia, Predeal) Buzău, R-Sărat, Poc, Măreţi, Brăila, Galaţi, (tren de per-soanc) 8 ore dimineaţa. La Plocşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa, Ploeşti, Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m Piteşti, Slatina, Craiova, T-8ev«rin, Vârcio-rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (trea de persoane.) L» Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trennl fnlger) 7 ore dim. (trenul de persoane) 6 ore 10 miD. d. a. (tren mist.) SOSIREA TRENDRILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăşeşti, R-Sârat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşan., R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) il ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trennl accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vărciorova, T.-Severin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trennl fnlger) 7 ore 50 min. seara (trennl accelerat ii ore 2O min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De la Ginrgin : S ore d. a. (trennl fnlger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min acara (trennl miit), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 21 iulie 1883. 5olo 5-1., li" „ 8o|o 5o/u 10 fr. 5olo 7oio 5o|o t>o[o 7 Mon ici pale ... . > Casei Pensiunilor 300 1 Scrisori funciare rurale. . . ., Scrisuri Rurale. . . Scrisuri fondare urbane . . cn prime Bnc. (20 1 b.) Băncei Naţionale Române 2501 > Soc. cred. mob. rom. 250 I. > , Rom. de con-trucţii 5001 » » de Asig. Dacia-Rom 800 1. » » > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . » » Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă, 'lârci germane. .... tanonote francese. . . Câmp. Vând 931/4 938/4 91‘/v. 921/4 98- 98'/2 100- 101- 83>/2 83» U 231 --- 233- 8-3,4 901!, ioni. 102- 87i/4 876/. 97--- 97',, lOli/, 1013,4 31 --- 33- 136o 1375 208- 210- 498- 500- 380--- 885- 227--- 232- 2 'M 2.40- 2 I/4 2.40- 2 11 2.13- 1 23 1.25--- 99'h 100'/, D-nu Doctor Boicescu ' a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In ţaţa Biserici Luteraue). DI/IDDII/ chirurg-dentist are onoa-• r\IDnlf\i rea d’a face cunoscut că a î enunţat d a se muta şi că va urma a cui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. ţ ea însufleţită din bal. Pecănd Mariani vedea fără fri< ă s aturându-se rozele sărbării şi pă-, d luminările a căror trăinicie ăi l isura poate viaţa, Desdicado luase (uliă trăsură care’l dusese la pala-i Farnese: acolo trecea viaţa me-"Colieei Beatrice. Cănd Desdicaoo t na la poartă, unsprezece ceasuri leau la bisericile din Borna. — Marchisa- nu primeşte la acest ijasl zise un lacheu bogat îmbrăcat măsurând pe sărmanul călător cu '[privire obraznică. — Du-te spune marchisei, replică indiăsnealâ Desdicado, că viu din rtea prinţului Mariani. Am făgăduit dau in măinele sale biletul ce ‘’ezi, să’l dau însumi, chiar de ar fi să or fără a mă griji; căci am jurat i i corpul lui Christos şi pe sufletul scioarii, şi am primit atât plata ie a căt şi p’a d-tale. La aceste cuvinte, el oferi lachei lacom patru monede romane de ar, singura şi cea din urmă aveie -i remânea pe lume. Dar ce-i păsa i care credea că nu va mai avea mult de trăit! Lacheul dispăru şi se întoarse ; apoi, indreptănd pe Desdicado printre nişte galorii bogate, ridica o perdea de mătase, şi, apăsând nasturele de bronz de la o uşă ascunsă sub cutele perdelei, se depărtâ, lăsând pe Desdicado in oratoriul marchizei. * * * Străinul se opri in faţa Beatricei, galben ca lampa de alabastru ce ai-dea atârnată de tavanul oratoriului. Pe jumătate culcată pe nişte perne de catifea şi cu capul in partea ferestrei deschise, Beatricea respii a profumurile marilor sale grădini, şi visa la murmurul apoi. Fără aşi ridica fruntea, nici a şi intoarce ochii la sgomotul ce făcu uşa inchizăndu-se după Desdicado, marchiza intinse măna ca pentru a primi biletul lui Mariani. Desdicado strănse astă mănă intr’a lui. „ A , . __ Cine sunteţi? strigă marchiza sculăndu-se de frică; apoi, liniştin-du-se la vederea tănărului ce stătea tremurând in faţă-i, cine sunteţi, repetă Beatricea cu o voce mai dul- ce, şi ce voiţi de la mine ? — Eu sunt care vă iubesc, res-punse fricos Desdicado; oare m’aţi uitat şi nu mă mai recunoaşteţi ? Aproape d’a se stinge, murindul caută soarele pe care in curănd nu’lva mai vedea, aşa şi eu, aproape d’a părăsi astă viaţă, am voit să vă mai văd odată. — Va să zică eşti totd-ta? murmură Beatricea rcaşezăndu-se pe perne. — Tot eu ! reluă tănărnl. Crezut-aţi că lumea să fi avut vre-un adăpost unde iubirea mea să nu vă ur-măriască ? N’aţi crezut-o, doamnă, căci cunoaşteţi aceaslă iubire ce aţi aprins in inima mea : ştiţi că, flacără neştearsă, se ţine do paşii voştri, şi că nici rigoarea voastră nici aceea a destinului nu o pot obosi, nici stinge. — Ce aştepţi dar? intrebâ cu mândrie Beatricea. Nu ştii că nu te iubesc ? — Ascultaţi-mă, zise tănerul cu o voce rugătoare; măine nu voi mai fi fără indoială. şi acestea sunt cele din urmă cuvinte a mele; ascultaţi-le dar, doamnă, nu moment suprem : aveţi puţină răbdare cu această viaţă care se duce, care piere cu amintirea voastră. - Marchiza făcu semn lui Desdicado să şeadă; tănărul luă ioc pe un scăunel, la picioarele Beatricei. El o contemplă mult timp cu dragoste; apoi, incepu. văzănd că marchiză se arată nerăbdătoare. — A fost la Florenţa, intr’o zi de toamnă, cănd vani văzut pentru ăntăia oară. Zi binecuvăntată, zi blestemată. zi fatală ! Vă văzui şi vă iubii. Nu vă voiu istorisi viaţa mea, viaţa dinaintea celeea ce maţi făcut să cunosc. Nici nu ştiu, zău ! daca am trăit inainte da vă fi cunoscut. Vă iubii, şi din zilele mele trecute nu mai rămase decât nesigura, confuza amintire a unei iubiri nenorocite co se perdu in veseliele sgomo-toase ale acestui nou amor, ca o lacrimă in Ocean, ca o plângere pe furtună. ’Mi credeam sufletul stins, şi ’l-am simţit redeşteptăndu-se. arzător liniştită ca in ăntăiele zile ale primăverii sale. Veniam, departe de patrie, să caut sub alte ceruri odihna şi uitarea; dar am găsit necazul. Ce’mi păsa! vă iubiam. D-ta. doamnă, d-ia m’ai respins. Prea nobilă pentru a vă ride de un copil iubitor şi credul, n’aţi lăsat operanţa să’ncolţească şi să răsară in pieptul meu : natura d-tale s’a revelat îndată, mândră, sălbatecă, de sine stătătoare, şi sufletul d-tale, ăncă tot suferind, s’a arătat mic stăpăn, gelos de libertatea lui de curănd cucerită; eu m’ain supus şi tet v’am iubit. Amor fără speranţă, pasiune sfăşietoare şi nici odată mulţămită, flacără ce n’avea drept aliment de^ăt al meu suflet, nu vă voi spune bucuriele tainice ce sim-ţiam in sbuciumările ăstei vieţe noui. Isbutii aimblănzi mersul sângelui meu. năbuşiam aspiraţiunile sburătoare ale tinereţii, şi invătai să vă iubesc ca pe una din acele fecioare ce Fie-sole zugrăvia in geniinehi şi cu la-crămile in ochi, curate şi frumoase ca d-ta. (Va urma) Trad. de Demroc. şi sgomotos, la strălucirile privirilor d-tale, şi tinereţea mea ofilită, o vă-mă respingeţi in acest zui rănăscănd mai veselă şi mai ne- TIMPUI TION BROU P: ari i;irmai'.iiie din Univers şi la st,- Richelieu, succesor al Ini Hr«m; higienică, infailibilă per-servativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga nimic. Se găsesce in t6te n lA. r^RE farmacist, No. 201. ’ J Bucureşti la d. ZURNER farmacist.. JOSEPH SANDROVITZ BUCUREŞTI 16. - CALEA VICTORIEI - 10. IN RATF MINARE . IN RATE LUNARE Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem american cu’intreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi iu schimb, comandele se primesc dm toate pro- vineiele, la cumpărarea unui piano se dă şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-d a-una un bun acordeur si facteur de piano. A. se feri de imitatiuni, orî ce produsă similară^ este uă imitaţiune a forme! exteriore Iară. călii ateu adevăratului TA MAR INDIEN GRILLON FRUCTU LAX ATI VU ŞI RACRIT ORO . . Contra CONSTIPATIUNEI, HEMORROIDELURÎ, CONGESTIUNEI, VENINULUi, LIPSEI DE APETIT, 1NDEGEST1UNEI, INDISPOS1ŢIUNEI GASTRICE _ F6rte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiuni.— Indespensabilu pentru copii, dame insarcinate, bătrânii şi persbnele şeriănde. A CERE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : E. GiHII.I.O.V E. GRILLON, farmacistă, 27, rue Rambuleau, PARIS, şi in t6te farmaciele. ROB BOYVEAU IAFFECTEUR Acest Sirop Depuratif şi Heconstituanl de un gust plăcut, de uă compositiunc cu lotul vegetala, a fost approbatin 1778 de vechia Societate regala de medicină şi prin un decret din annul XIII. Vindeca tote bolelc pricinuite de viciurile sângelui : Scrofule, Pecingină. Eczema, Psoriasis, Herpes. Lichen, Impetigo, Podagră, Rhumatism. Prin proprietăţile scle aperitive, digestive, diuretice şi sudorifice, favoris6ză desvolla-rea funcţiunilor de nutritiune, întăresce economia şi provoca espulsiunea elementelor morbide, fia ele virulente seu parasilare.__ ____ ROB BOYVEAU IAFFECTEUR CU IODUR DE POTASSIUM Acesta «ste medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syplillilice vechi seu rebele : Ulcere, Tumori, Gomme, Exostose, precum şi Limphatismul, Scrofu-lasa şi Tuberculosa. La Paris, la J. FERRE. pharmaeian, I0Î roe BieL«litu,n SoMciior alai BOYVEAU LAFFECTEUR KHgBBBBSEBBgS f I ii >—P-M—t—l—l-l—1-1-1—1- MASINELE DE CUSUT V ORIGINALE A LUI SINGER «I I. ^SNNTCELE MAI BENE DIN UfflT? premiale Cu lfip ^edaile^rimg PARIS/ 18 18 (I Medailâ de aur vi • m h A. rate lunare ii !! ii Garantă H S ; sigură dala , înscris. Ori - SINGER poartă marca Maşină de cusut new-york. de sus a o lui Fabricci. G. N EIDUN G ER, A£eni ^enornl < ~ X li X. X. ZJ CC K CJ IO CC © — KZ O fi 2. 2 ^ X. 3 * 5 O Q 7. C ~ bc - s o w cs C Cu ţi 4 O g ^ ' o CC- — ci ~ ţm - C1 s j © e c ■tz o > © «38 T3 O © © 5= ; 3 1 a X o o u y p ar- O s- « Şti •I-. Ol 0)V 1 o O " o • Parsdnele CARI CUNOSC PILULELE DOCTOnULUI DEHAUT fnu esităase purga, atunci oandelesimtacAst&ţ /trebuinţă. Nu se tem neci (ie desgust neci del lobosAiă, pentru că, contrariu celor alte purşa-jtive, aresta nu operăză bine decât cana este în-1 solit de uă buna măncare şt de b' uturi iniari-l Ţiore, precum vinul, cafeaua, ceaiul, rie care/ , alege, pentru ase purga, cea sul şt mAncareaf \ cari ii convin mai bine, dupeoccupatiuniler seie. ObosAla purgatiunei lundannulata prin eifectul bunei alimentatiuni, les-j-1 ne se hotăraşce cineva a repeta, k purgativul ori de cate oneste^ trebuinlă. 5 F. şi 2F. 50 APĂ TONICĂ 1 DICflUEMARE CHIMIST ROUBN (Frajjcia) OrkbssU ersiesrea pirului, tmpsdsci d»-coloratiunM si i rsdi riali. Pommada Epidermală ANTIRELLICULARl Opraso* ciderta pirului. — Distruge mitreta. — Astimpiri minci-rimsls. S* găsite In tâts Casele cele bune ^ ăe Parfumerie. »■ PILl’LKS r DE BLANCARD tI h\‘ lodure ferreux înalta rable71] n 1 Sans odear nisaîear de’frrou diode l =EACADtMn; DE MEDECtSE l\ nitUăitSm^S: IJ „„«2 1830. Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile scrafulose, Guşa, Itachitisinu, Anncniie, Cenatitufiunile lympliatice, etc., etc. /V, B. — Trebue observat Semnătura mistră alaturaţa aci pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. \ 206 J NrB— Ne devront etrtam*id«rescummepn/parts i paiVAulfirque Ies Flaconsdt PilDlcsquiprcsfutmmt I un COCHET DvUlGENT REACTIF.tDw a LaparUe inifrieure I apboachoD.et la suamlargci dpssons , _ Phabmacien,_ E, Hui’ Ho-navc-fe,40.A _ A MSI? r= r' 1NJECT1UNEÂ RAQIUN * din Copahivate de Sonde vindecare sigură şi repede INJEOŢ1UNEA RAQDIN e absolut ncofensi- vă, ce permite a se întrebuinţa atât timp căt e necesar, fără frică de vreun r u, ce’l produee alte producte similare. Această injecţiune e denjuns singură spre a obţine o vindecare complectă a IMtalaxlielor Secrete PARIS .78, JFana 8t-Denis, 78-PARIS unde se află şi hârtie şi vizicătoare de Al-bespegres întrebuinţate in spitalele Iranţei. Se mai găseşte şi Iu Bucureşti In d-nll F. Bru.s farmacist şi J. Ovessu dro-guist. ' v:--------------- ------y Adminigtraţiunea: PARIS, 22, boul^.. Montmatre. PASTILLK DIGESTIV fabricate " ''"'T ®u Săruri estrase din sor-ginll. Ele afl unO gustă plăcută şi producă nfl efectfl srcurfl contra acri' * grelelortt mistuiri. SĂRURI de VICHY pentru BAI IJnu sula pentru uă baie, pentru cet cari nn pota merge la Vichy. Spre a evita contrafacerile tist c/ră pt titt produsele marea Controlului Statului francese Depositfl In BncurescI la DD. War-tanovdz şi Herţog. un salon frumos mobilat cu eame- DE ÎNCHIRIA! dormit Strada Pietii Amzei No. 6, Tipografia N. Al tuleau “ CONSTANŢA Staţiunea Balneara MARELE HOTEL CAROE l i * a MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREl 90 Saloane şi camere mobilate cu Inx VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE #l( Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dam l Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungam] X Nlagiunea băilor -va ineepe la ^/j iunie l«8:j ^ Direcţiunea nu v