\ \TA 22 IANUARIE 1883 AdiiiiniHtra ia, Oale» Viotoi-iei Nr. anul al vrrr.—No. ie k abonamentele * Q . , , ţara, •># an . . . . 40 M f pe (5 lnuî. . . 22 lei pe 3 InnL . . Î2 lei priinuRC U Axlministroţlft. Un nnmGr 15 bani. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBF.I-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linii 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . 1 30 , , II .... 2 50 iaanţnrile ţi inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarnlnl ti Viena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Serlaorile nefrancate nu se primei Manuscrisele neimprimate se ard. alegeri libere ij, amăgitoarele cuvinte cu cari iţmină d. Ministru de Interne cir-Ţara ce a adresat Prefecţilor de: ■ae liberala, guvern liberal, alegeri •erele. — respundein prin următoare telegrame ce primim din judeţe, r care dovede.se ancă odată e-ou semita guvernului radical intre vorbe ji fapte' ■!] Ldactornlui Binelui Public şi Copie Ti-rn-\du). nuciue.sc i. si nu era nici altă camera deosebită, nici măcar un fel de paravan , ca ce poată alegatorul să’şi scrie in conştiinţă votul. In demisie major I. Wlădmanu. Bucureşti, 21 Ianuarie 1883 jl Presiunea cea mai mare iu a-j- agerea comunala din partea prii .arului, care stă şi scrie in permanenţa alegătorilor biletele, in-'lit de toţi comisarii comunali ai administrativi. Legea electorală liălcată. ingerinţe la culme. Cetă- 3ani bătuţi şi am.erinţaţi in esev-jiul drepturilor lor. Retreg-ăndu-iie do la alegere protestăm şi ce-Şb anquete. Chiar binroul pro-(isoriu presidat de un comisar v.nunal. Ain protestat şi D-lui Ministru e Interne. Ion Surlitu Deputat, cu 2o Alegători. Domnului Ministru de. Interne. Bucuresci. Frnmoasa dv. circulară in Bo-(Jtoşani este nesocotită ; toată ziua 3liţaiul cu toţi comisarii şi tuuc- I ouarii sdi, comandantul gardei !u toată torţa sa, au stat neclin-ji ir in sala alegerilor, ordonând, uneninţând să voteze lista gu-I lomului. Secretarul jjoliţiei a fost (Icretarul biuroului provizoriu; şe-if gardei este preşedintele biu-l'ului definitiv. Protestăm in contra violării libertăţii electorale comisă pe faţă de agenţii administrai ivi : Ciolacu Ion, Boldur, Ştefanovici, Mătăsanu, Caimacami Gane, Metz, thntescu, Buzne, Soroceanu. Enaeo-f vLi, Miclescu, Hermeziu, Bobeica. Botez. Dar mai este ăncă. i-Cititi şi următoarea telegramă diu Călăraşi : Primarul oraşului in persoană umblă din alegător in alegător ;nu j " cruţă nici un mijloc de influenţă şi pingerare. Protestăm. Perieţeanu, Gheorghescu. Măueseu dnescu, Şerbănescu, Ghimpeţeanu Antonetu'u. | Şi mai avem ăncă de înregistrat următoarea scrisoare - Domnule Redactor Intre cuvintele invocate de liberalii făţarnici oare ne guvernă in favoarea revizuirea constituţiunii cel mad in-semnat şi acela care a făcut mai multă impresiune era lipsa do independentă a cologielor restrânse. „Nu vedeţi, zicea Vulpea din strada Doamnei, nu vedeţi că cologiele restrânse nu pot fi iudependinte de guvern, că in multe locuri majoritatea alegătorilor din colegiul 1 este compusă de funcţionari publici, cari sunt cu totul la disposiţiuuea guver nului ; si in cele alte locuri, guvernul poate, prin făgăduinţe sau prin ameninţări, să şi facă cu inlosnire majoritatea? Să facem dar colegio mari cu mulţi alegători şi guvernul va fi nevoit să-i lase in pace : „Singurul mijloc de a scăpa de ingerinţele guvernului iu alegeri este să formăm eolegie electoralo numoroasc.“ Aşa ne vorbia d-nul Rosetti şi după el toată ceata bugetofagâ: Să facem eolegie electorale numeroase ca să scăpăm de inriurirea guvernului in alegeri. Şi mulţi oameni de bună credinţă erau inşelaţi prin aceste cuvinte, căci toţi suntem setaşi sfl vedem inoe* tănd o dată inriurirea guvernului in alegeri Toţi aceia cnsft cari cunosc şi ideile liberalilor care ne guvernă şi făţărnicia lor, erau siguri că ţinta dd. Rosetti-Bră-tianu, când cer modificarea constituţiu-uii. nneste dea pune o stavilăinriuririi guvernamentale, ei tocrmai'do a face acea inriurire atot puternică, de a ridica alegâtorlior orce mijloc de impotri-vire şi de a iuradăcina in tară acest despotism al unui singur om care corupe şi umileşte ţara de şapte ani. Această am zis noi împreună cu toată presa indepondintă! Şi- ca sapio-băm ceea ce am zis, invocăm cliiai faptele şi experienţa electorală ce am făcut, şi întrebăm : Oare este colegiul cel mai restrâns? Colegiul I. Oare este colegiul cel mai independent? Tot colegiul I. Oare este acum colegiul cel mai numeros ? Colegiul IV . Şi care e-ste colegiul cel mai supus inrîuririi guvernamentale ? Tot, colegiul IV. . Prin urmare, lărgirea unui colegiu nu este o garanţie de independenţă Faptele vorbesc, şi teoriile seci şi in vânt treime să inoeteze. Şi mai adăugăm. Oca mai bună lege aplicată de oameni corupţi şi corupători va da rcsultate rele, şi corupţiunii electorale, de care se plânge D-l Rosetti cu lacrămi prefăcute, ci sistemul guvernului care Întrebuinţează, pentru a corupe pe alegători ŞÎ a se ţine la putere, toate puterile ce AL S. Regele le-a încredinţat ca să administreze bine ţeara. Schimbându-se constituţia nu se vor schimba obiceiurile D-lui I. Bră-tianu şi ale dăleăucilor cari-1 incon-joară; ci vor căuta ca şi iu trecut să corupă prin toate mijloacele pe alegători, şi inriurirea guvernului va fi aceeaşi, atâta numai că iu loc de a corupe căţi-va oameni pre cari averea, creştereajor ifao independenţi ceea ce e mai grav. vor avea să corupă oameni cari ri au mei averea nici creşterea cerută ea să poată resista inriuriri guvernamentale. Oij. vom caştiga dar prin schimbarea consiituţei ? Nimic. Vom avea mai multă imoralitate, mai mare presiune din partea guvernului, mai mult despotism : Vom sări, cum se zice, din lac in puţ! Dar cu toate învăţămintele experienţei, cu toată puterea logicei se out întruniri de comercianţi, doar de vor putea rupe pe ei ne-va in favoarea lor şi toată administraţia judeţului nu se ocupă de la mic pănă la mare de căt cum să corupă pe a-logetori şi să le siluiască conştiinţa. Dar zeu, Leonardescu, G. Alex. Lupii, lânii Al. Catnrgi, Anton Canibali, George Bogdan, Irimescu, Caraiani, Lucescu, Ma-vrodi Eugene, Nicu Rancf, George Maxim. Alexandru Ranet, kîaximovici. Ştefan Vo-yoridi, Tancu Holban, Gcorge Tăcu, Dos-pinescu, C. Gali, J. Fotea, Macedon 1. Căt pentru justiţia, aflăm Că d-l. Murdari, Giurgeanu, Gh . M Şeiulrea, A- calitate de alegător in- de aceea şi constituţia noastră ac- Sub-semnatul, in dependent, astă-zi 20 1. c. mergând la biroul culorii de galbeni ca să votez pentru comună, m’am vezut silit a mâ abţine de la vot, pentru că nu eră garantat secretul votului. Camera unde se afla biroul era plină de alegători; aşa in căt toate biletele se scriau m prezenta publicului, şi a candidaţilor partidului Roşu. actuali membrii municipali. tuală, aplicată de oamenii d-lui tfra-tianu cari nu văd in politică de căt im mijloc de a se iuavuţi, un tel de protesie. uu poate să dea de căt re-«uitate rele; căci guvernul .arc multe mijloace de a oourpe, eănd este un guvern corupător. \q dftl -‘institniinuea este cauza mai găsau oameni cari erau înşelaţi prin făţărnicia guvernului. Din norocire insă pentru ţară, se fac alegerile comunale după legea cea nouă, care face din toate colegielc un singur colegin mare. Ar fi crezut ci-ne-va că, măcar acum, guvernul are să se lase de or ce presiune, ea să dovedească că nu se poate influenţa colegielc cele mari, că prin ereoarea do colegii mari amestecul corupetor al guvernului încetează, că revisuiroa constituţiei este bună pentru ţară. Ce vedem insă teu ochii şi ce auzim din toate părţile ? îs ici odată amestecul guvernului nu a fost mai marc in alegeri, nici odată perseeu-,iunile. făgăduinţele, căpătuirile, destituirile nu s'a 'exercitat mai pe faţă ! Să luăm de exemplu un singur judeţ şi să vază lumea, că ceea ce se făcea in mie. pre cănd erau eolegie restrânse, se face in mare cu eolegie numeroase şi că corupţiunea care se mărginea la căţi-va indivizi tinde să copleşască ţara întreaga, de la vlădică pănă la opincă. Să luăm de exemplu judeţul Teleorman unde tronează un amic intim, un familiar al d-lui Brătiauu, vestitul Clii r iţesc u. Ca pregătire la alegeri, trei-zeci de inveţători comunali din Teleorman au m-t strămutaţi in Olt si trei-zeci din Olt in Teleorman, acum pe vreme de iarnă, când ii pasă omului mai greu, Şi revizorul şcolar sa, aşezat iu Alexandria eu două săptămâni inainte d-e ah-. ri şi chiamă pe tio-earo din profesori a'casa, şi, sub pedeapsă de destituire, le cerea să voteze pe faţă in favoarea candidaţilor guvernului la alegerile comunale din acel oiaş. Iacă cum se tratează instrucţiunea publică! Faptul ni l-a adeverit, un fost revizor şcolar care a fost destituit pentru eă manifestase oarc-eare demnitate şi independenţă de caractci. Directorul prefecturei s'a stabilit de căte-va zile in Roşiori şi cn subprefectul şi poliţaiul local an lot fă Marineseu. preşedintele trib. de Teleorman, a fost strămutat la Piteşti, după cererea d-lui Cliiriţeseu. D-l Marineseu s’a însurat de căte-va luni, sc stabilise in Măgurele şi suntem siguri că această strămutare este o destituţiune ascunsă. D-l Stăteseu, ministrul justiţiei, a. vrut să arate şi d-lui eă magistraţii sunt la discreţiunea prefectului şi că justiţia este sacrificată chiar pentru nişte alegeri comunale. Iată efectul cel bun ce promite guvernul ţârei, dacă se va revisui constituţiunea 1 Aceia ce vocse ea corupţiunea întrebuinţată de guvernul de astăzi numai asupra că lor-va persoane să se intinză pănă la cele mai de jos strate ale societăţii, aceia ce voesc ca cangrena să pâtrunză pănă in colibele cele mai mici, n’au do căt să primească revisuirea. Dar aceştia sunt puţini; marea majoritate a oamenilor cari cugetă in această ţară s'a şi pronunţat contra şi n’au râmas pentru revisuire de căt oamenii interesaţi băneşte la susţinerea guvernului. Gestiunea este acum clacă ţara va putea să vorbească, dacă vocea ei mi va fi înăbuşită eu forţă ! Am publicat, zilele trecute, reso-1 u( iu nea votată in unanimitate de in-trunirea de la 17 ale lunei corcnte, ţinută in Iaşi in saloanele D-lui Gri-gorie Oogălniceanu, sub preşedinţa D-lui Alexandru 0. Mavrocordat. şi la care au participat conservatorii-liberali şi liberalii independenţi. Credem necesar a reproduce astăzi dupe „Pactul Social,“ o dare de seamă a acestei întruniri foarte importantă atăt prin numărul şi calitatea persoanelor cari au compus'o. căt şi prin resoluţiunile practice şi bărbăteşti ce s'au votat. In minierul viitor vom insera in întregul lui remarcabilul discurs rostit do D. Al. D. Holbau eu această o-casiune. Marc şi imposanta a fost această intru-nire, la care s’a grăbit a reni până şi bărbaţii cei mai paciuici, cum, spre esemplu, venerabilul mare proprietar flin doue judeţe. d. Iancu Prăjesc,n nast. Drăghici, Fetrochi Paladi, Giurcă-neanu, George P- Balş, Gh, A. Catargi, Caracaş, mai mulţi membri din clerul de mir, şi alţi mulţi conservatori-liberali şi independenţi ncârora nume ne şi scapă din memorie. Şedinţa a fost presidata do D-nul Alex. Mavrocordat şi de d-nii Const. Corjescu şi Iorgu Tăcu vice-preşedenţi aclamaţi in unanimitate, asistaţi de doi secretari, d-nii Miltiade Ţonea şi A nast. Drăghici. D-nii Constantin N. Suţu, Alex. D. Holbau, Bimitrie Tăcu, Gheorghe Mdrzes-cu şi Telemac Ciupercescu, pe rSnd. pe rend, au luat cuventul. şi au probat in termenii cei mai eloeinţi şi mai electrizâtori despotismul şi corupţiunea cu care ne guvernează d. Ioan Brătianu. Toţi Oratorii au declarat, in aplausele unanime a le adună-rei, că noue nu ni se poate arunca injuria c’am fi separatişti când venim se ne apărăm eserciţiul liber a drepturilor noastre cetăţeneşti, şi pactul fondamental al ţârei. Sperăm se putem publica in extenso toata aceste memorabile discursuri, prin are se combatea după cum merită prin termenii cei mai înflăcăraţi, eorupţiunon. despotismul, şi democraţia cezariană a d-lor Ioan C. Brătianu şi 0. A. Rosetti. Spectacolul era măreţ de a fi vezut pe bătrânii cu tinerii Ia un loc : Moldova cugetătoare contra corupţlnuei şi democraţiei Cezariane representată prin d-uii Ioan 0. Brătiann şi C. A. Ro-settl! Da ! — Se esclamă D-l Constantin Suţu, — vom resista contra revizuirei Oon-stituţiunei!.... şi după d-l Costieă Suţu, toţi oratorii care au vorbit, cu toată adunarea iu picioare, in unanimitate au luat otără-rea de a resiste contra violărei celor mal sacre drepturi cetăţeneşti, contra revizuirei Constituţiunei. religiunea politică a tuturor Românilor. Mărturisim că bucuria sufletească de care suntem cuprinşi, ne pune acum in im-sibilitate de a da o dare de samă detailată despre această memorabilă intrunire, la care bătrâni cu tineri, conservatori cu liberali, uitând luptele lor din trecut, cu credinţă in D-zeu şi cu conştiinţă de drepturile cetăţeneşti, şi-au dat mâna, strigând in unanimitate : Respect Constituţiunei! Omagiile noaste preşedintelui intru ni rei. d-lui Alex. C. Mavrocordat care, cu tot tactul şi calmul cu care a ştiut să preşeadă această întrunire de oameni cugetotări şi cu voinţa, nu se putea totuşi opri de a nu uni aplausele sale cu aplausele adunărei întregi, pe cănd se făcea nararea faptelor mari, in capii cărora laşii in tot-doaumi a figurat. Zice-vom. deci, din preună cu d. X. lo-nescu, ilustrul nostru profesor de Istoria universală, spre a inehoia această scurtă dare de samă: că precum nu «o ’ntorc va- Citam spre convingerea ţorei întregi că- lurlle Dunărei de la Murea Neagră spre te-va nume de bătrâni şi tineri, de mari şi mici proprietri. de liberali bătrâni lup -tori cum sunt d-nii Iancu Corjescu, Sandu Budcscu Vasile Adamachi. Am umplea, poate, doue coloane inlregi dacă ar fi se publicăm numele tuturor oamenilor de bine cari cu. tot timpul scurt ce Tara avut spre a i invita, s’a grăbit, văzând periculul ce ne ameninţă, de a lua parte la această intrunire. Iată, in afara de numele peisoanelor alese in comitetul politic, căte-va zecimi de nume : d-nii Iancu Prăjescu, luncii Cor- jescu, Manolaclie Mana, Sandu Dudcscu, Iancu Brănişteanu, Nicu Ghica Comă-nisteaua, Major Pefrov, Leon Bogdan, 4. sorgintea lor, uşa nu se va mai iutoar-ce istoria Romăuiei. formată din două State Suverane... Moldova a cugetat, eugotâ şi no 'ncelat va cugeta : iată salvarea Românioi, de a-narchia şi de periculele sociale... iu care democraţia despotică a Consilierilor Tronului, se incearcă de a arunca ţară ! !... ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 31 Ianuarie. — Cu toată boala d-lui Falliâres, prezidentul consiliului, Camera va continua mftino discMiunea asu- TIMPUL pra proeetului de lege privitor la prinţi se speri ea votul va avea loc mâine. Londra. 31 Ianuarie. — Gazeta din St, James anunţa ca d. de Client a trimes deja reprezentanţilor Rusiei in străinătate o circulară, in care ministru rus zice ca rezultatul schimbărilor de vederi ce a avut in călătoria să cu miniştri afaceri lor străine din Germania, Italia şi Austria, este satisfăcător ; el tinde a confirma că pacea Europei nu va li turburată. Viena, 31 Ianuarie.—1). de Plason, consilier de secţiune la ministerul afacerilor streine, s'a numit delegat tehnic al Austro-Ungariei pe langa conferinţa pentru Dunăre ; el a plecat la Londra ducând cu sine instrucţiunile guvernului seu. Berlin, 31 Ianuarie. — Corespondenţa provincială işi arată convingerea ca schimbul de vederi ce a avut loc d'a dreptul prin scrisori intre împăratul Wilhelm şi Papa asupra cestiunei culturei va aduce un compromis: scrisoarea imperatului dovedeşte că Prusia n'a cruţat nimic pentru a ajunge la o iuţelegere cu curia romană. gătea şi propunerea revizuirei constituţia nei, violează principiul salutar consacrat de constituţiune in materie electorală ; Considerând ci constituţiunea prescrie ca in reforma legilor consilielor comunale judeţene trebue să se aibă de normă prin cipiul colei mai largi descentralizări, şi că aceasta prescripţiuue este cu totu nesocotită in legea actuala; Considerând că in ajunu revizuirei Constituţiei —cănd se pune in joc chiar fun damentelfi ei — este de datoria fie-căruia bun cetăţean a nu adera prin participarea sa la un act lovitor principiilor Conslituţi unei in vigoare, şi care ar prejudecat chiar şi hotărărea viitoarelor Camere de revizuire; Sub-scrişi, reprezentanţi ai comitetelor-unite, au onoare a ve propune abţinerea de la alegerele comunale, ca singură pur tare corecta şi demnă, in faţa împrejurărilor arătate mai sus. COMITETELE UNITE Viena, 31 Ianuarie. — Rechemarea lui Edhem-paşa, ambasadorul otoman din Viena, făcuse sa se nască sgomotul despre schimbări ministeriale ; dar întârzierea so-sirei sale la Conslantinopol pricinuită prin întreruperea comunicaţiei pe Dunăre, ar li schimbat, se zice, dispoziţiile Sultanului. Cu toate astea Edhem-paşa telegrafiând din Giurgiu pentru a cere să se intoarcă la Viena pana ia restabilirea comunicaţiei, a primit ordinul d a veni la Constantinopol cat mai curend. Se asigură că Poarta va răspunde tără întârziere in privinţa conferenţei Dunărei, de oare-ce lordul Granville i-a dat asigurarea formală că conferinţa va trata numai cestiunea Dunărei înlăturând ori-ce altă ces-tiune, mai ales cestiunea Armeniei. Âlex. C. Mavrocordat, Al. D. Holhan. Dimitrie Rosetti, Dimitrie Tăcu, Vasile Pogor, Necolae Drosu, Ghcorghe Tăcu Const. Suţu, Dimitrie Angliei, Constantin Corjescu, George Măreeecu, Nicolae Gr. Suţu, Alexandru M. Şendrea, Alexandru 1. Gheorghiu, Grigore Cogălniceanu, Te-lemac Ciupercescu, Colonel Langa, Gh. Niţescu. CBONICA Paris, 1 Februarie. — Generalul Thi-baudin, fost director al infanteriei la ministerul de resboiu supt generalul Farre, e numit ministru de resboiu. MANIFESTUL DIN IAŞI Comitetele unite din Iaşi au adresat alegătorilor următoarea Înştiinţare : Onorabili concetăţeni , Comitetele unite ale conservatorilor-libe-rah şi liberali-independenţi deliberând asupra atitudinei ce trebue sâ se păzească in faţa alegerilor comunale actuale; Având in vedere prescripţiunea Constitu-ţiunei neastre, câ atât legile, cât şi toate celelalte legi trebue să fie puse in armonie cu principiile înscrise in ea; Considerând câ Constituţinnea, fără a lipsi pe cine-va de exercitarea drepturilor politice, a adoptat principiul de a clasifica a-legfitori după categorii de interese, pentru ca toate interesele legitime sâ găsească sa-tisfacţiunea lor prin reprezentaţiune, şi nici unu din ele sâ nu asuprească pe celelalte ; Considerând că ultima lege comunala a-doptatâ in pripă, in momentu cănd se pre- S’a numit mijlocitori la bursa de co-merciu, de pe lăngâ camera de comerciu a circumscripţiei VII, cu reşedinţa la Brăila, persoanele : Mijlocitor de schimb şi mijlocitor de mărfuri şi cereale.—D. B. A. Paliologu. Mijlocitori de mărfuri şi cereale la bursă şi la port. D-nii ; Dimitrie Mârgăritescu, N. N. Teoharide, Gasper Roşa, Avram E-manoil, C. Nieolopulo, Teodor Petrini A-nastase Curtovici, Calin T. Ignat, M. T. Perdichis, Acliil Zerman, T. Calphoglu, G. Ciacârn, D. Rădulescn, R. R. Părvescu, Nicolae Giurescu, A. M. Thano, G. D. Cava-dia, N. Teodorovici, 1. Stalpeanu, N. T. Ignat, I. Triandafil. Mijlocitori translatori şi inebirietori de corăbii. —D-nii : Ioan C. Lerescu, Luigi Gattorno. Mijlocitori de mărfuri şi cereale la o-bor.—D-nii Nae Stânescu, Badea I. Ialo-miţeanu, Alecu Şerbânescu, Alecu Constan-tinescu, Glii ţa Nicolescu, Costache Ionescu Nicolae Tănase Ciupitu, Theodor Crâciu-nescu, Ioan Ionaşcu, Ghiţă Al. Mieu, Nicolae I. Cenuşe, Vasile Anghelescu, Anton Ionescu, Dimitrie Hristescu, Mateiu Nisto-rescu, Ioan Stânescu, D. I. Vlăiculescu, Dimitrie Sissea. * S'a descoperit câ un mare număr de lire turceşti rele sunt in ciiculaţie in mai multe localităţi, zice „Naţiunea11. Aceste piese au fost alterate intr’unmod din cele mai indemânatec, prin mijlocu unui aliagiu care, reducând piesele până la concurenţa unei jumătăţi din valoarea lor, nu schimbă in nimic greutatea lor legala. Monetaru, in acest caz special, n’a lăsat nici cea mai mică urmă despre operaţiunea ce a executat ; aliagiu a fost făcut cu atâta dibăcie, in cât ochiu cel mai exersat se poate inşela, şi numai după o cercetare din cele mai minuţioase a cordonului bordurei care a fost rebâtută, se observa că piesa este falsă. Iacă cum proced aceşti falsificatori. Luând o lira turcească de greutate legală, ei scot din ea, cu un ferestrâu foarte fin, mijlocu pe care T iulocuesc prin un aliagiu care nu modifică in nimic greutatea presei; deschizătura de-a lungu bordurei este apoi relipită şi bordura rebâtută. Falsificatori operează cu cea mai mare circumspecţie şi au reuşit până acum a’şi ascunde identitatea şi locuinţa. Pentru a descoperi piesele ast-fel altera te, trebue să se examineze cu îngrijire bor dura, apoi sâ le sune; se observă atunci că ele dau un sunet mort in locul sunetului metalic propriu pieselor bune. * D-nii institutori provisorii C. Marines cu, de la cl II a şcoalei primare de băeţi din Mizil. şi Ştefan Frăsineanu, de la cl II a şcoalei 3 primare de băeţi din Ploeşt sunt numiţi definitiv in posturile lor. por să sufere cu ocazia vre unui atentat eventual. Nu departe do oraşul Taganrog in guvernamentul Iekaterinoslav s’a găsit nu de mult cadavrul unei fete tinere. Lângă cadavru s’a aflat un bilet, pe care era sci is, că fata făcu se parte din partida revoluţionară rusă, dar mai târziu a devenit o trădătoare. Leacea comitetul executiv revoluţionar a condamnt'o la moarte. Din liîrtiilc găsite la moartă s’a ve-zut. că terminase cursul de medicină la Petersburg şi că avea o mamă săracă in Taganrog. Comunele rurale Curteni, Corni, Ţjtroeş ti. Tătărani, Rosieşti, Bozia şi Fâlciu, din judeţul Fâlciu, sunt autorisate a percepe o zecime asupra eontribuţiunilor (directe câ tre Stat, peste una esistentâ, in total duoe zecimi. * George Teodosiu, actualul şef de biurou din cancelaria prefecturei judeţului Roman este însărcinat cu indeplinirea provisoriă datoriilor de director al acei prefecturi, in ocul d-lni Dimitrie Rotta, permutat. * Societatea filarmonică Lj'ra va da Sâm bâtă, 22 Ianuarie, numai pentru membrii sei o serată musicalâ teatrală in localul ei casele Filipescu, in dosul otelului Imperial. Duminică 23 Ianuarie, ora 1, d. a. Ioan Nanu, membru in societate „Tinerimea romană, “ va vorbi in sala No. 17 de la Universitate despre „Originea Omului şi teoria evoţuliunei.“ D. Iosef Popescu, institutor in capitală, a oferit ministerului pentru muzeul naţional un preţios manuscris asupra istoriei ţerei româneşti a Moldovei, scris la anu 1733 de către Vasile Câmăraşu, in timp şi după ordinele Domnului Moldovei, Ioan Constantin Nicolae V.V. -N i Ii i 1 i îs in ii I Nu numai nihilismul rus, ci in genere toţi revoluţionarii din betrăna Europă lucrează, prin mijloacele lor desperate, la resturnarea stărei de lucruri actuale. Mai in toate statele se aude de atentate, bombe şi dinamită. Mai zilele trecute o proclamaţie, împrăştiată prin Petersburg, indemna pe public să nu se apropie de sania imperială, cănd va eşi Ţa-ful piin oraş, ca nu cineva din po- 0 cestiuiie socială „Times11 a publicat in zilele din urmă doiifi articole remarcabile asupra căuşelor despopulaţiune* dîn Franţa, In urmă vine Ada M. Loigli. directoarea unei case de orfani din Paris şi spre a complecta datele din „Times arată, că de la 1876 până la 1880 s’au sinucis in Franţa nu mai puţin decăt 198 băeţi şi 40 fete de o etate mai mică decăt 15 ani. Dintre aceşti sinucişi 200 n’au avut 12 ani împliniţi; 21 au fost intre 10 şi 12 ani şi 6 n’au fost nici de 9 ani! Gel mai tener dintre aceşti sinucişi d’abea a avut 7 ani! Miss Ada Leigh adauge apoi; „Se ingro-zeşte cineva numai la închipuirea, că un copil ar putea să’şi ia insuşi viaţa. Am dori să pe explice cineva, spre a putea mesura adâncimea tern erei şi a desperărei, ce a putut să tulbure speranţa unui copil gingaş de 7 ani, incăt insuşi să caute a’şi desiega secretul morţei. Nici o ţară n'ar trebui să sufere, ca o pagină a istoriei sale să fie mînjită prin sinucideri de copii.11 iiD7 Vil» ■ Vj Binele public aplaudă ci.-i bire unirea bărbaţilor emilia Moldova şi lupta intregei ţg$ Partidei bugetare-liberale. ri\ că revizuirea constituţiei tindei» să asigure domnia absolută a ,u tarilor roşii. „Nu colegiele şi compunejM • sunt rele, ci guvernele cari . u le supune prin sacrificii şi iţi D. Drătianu voeşte să ia di de drept, precum o are de deacea este datoria ori car® llomău să i demasce şi să i ccil 1 P1 Agneţii poliţieneşti, admini, şi comandanţi de gardă civieăi gă, intimidează sau promit şi siJa pe alegători la urne spr ge pe cei propuşi de orta, şMj te acestea Hovuînul scrie num* alb. „Libertatea votului este lunei expirate. -. i- .ii !r»iî ii mi i as mo o 1 tai Earasi Electivitatea Maglstratur J FOILETON SpleenuP unui Cadavru NUVELA FANTASTICA de Dubut de Laforest »,.A muri, e a visa poate. Shakespeare ...In sfârşit, iată-me in cosciug şi liniştit pentru vecie... Am crezut că nici odată nu sar hotăra cineva sa părăsească astă lume... Vecinii povestesc că daca m’am u- cis, a fost liindca eram atins de nebunie... , T . Ce gug.imănie !... Adeverii! adevărat e, ca I La paS"’ Me Slm^ mai bine 5 decât astă idee: > Prietene dragă, ei să fii liniştit căt se poate.“ Asta zis, am căzut m sânge, ca un bou la tăere... Ah 1 cu ce milă privesc pe toţi aceia cari continuă a trăi şi a lua in serios sarcina de toate zilele... Cerule ! cât am sâ fiu de fericit acum !... Ş’apoi nu m’aintors, nu m’a examinat şi m’a criticat... Erau ancă unii cari vorbiau de autopsie... S’a chiâmat justiţia, medicii... Bine. Instărşit iată câ vine şi dricarul... El tuşeşte... ’L recunosc numai dupe voce... Domnilor, cănd veţi voi, respunse el la o intrebare.: Foarte bine. Aud clopotele de la biserica... Iată-ne pe drum... Cioclii cari m’au ridicat din odae zic ca nu cântăresc nici cât o muscă... In adevăr câ eram slab ca un ţer... Una... (Urmare) Toate aceste sisteme ’şi-au aderi ui lor in Parlament. In atari condiţiuni . prea me saturasem de această viaţa monotonă şi regulata, ca un orologiu pneumatic... A auzi in lie-ce zi aceleaşi minciuni, a vedea aceleaşi feţe, asta me plictisea grozav... M’am ucis, fiindcă mam sgomotul... Afaceri rele n am făcut ; viaţa mea a fost ciin cele mai cinstite. De amor nu me ocupam, nici de nebunele ambiţiuni ale inimei... Eram ostenit de viată, asta-i tot... Spnjinind ţeava unul pistol la tâmpla dreapta, n’am avut (*j Boala numilâ Spleen. me sdruncinase pe scară... Ce se mai zice ?... Se vorbeşte de greutăţile ce s’a întâmpinat d a me îngropa la biserică ; preotul nu voia sâ me slujească. Do obicinuit se pare, cei ce se omoară singuri merg la ultimul locaş fără gălăgie multa... A trebuit să se roage de arhiepiscop... Şiretul mou de nepot s’a iugrijit de toate astea... Au avut mila de versta lui... Pe scurt s’a probat ca eram nebun şi fusei ingropat ca un bun creştin... Suntem pe drum către cimitir... Nici discurs ; eu singur am tul meu lăsând averea mea nepotului meu I Frederie, singura mea ruda... Plânge din toată inima, bietul băiat... A perdut vre-o ti ei zile cu mine... Lăsarea cosciugului in groapă se face cu băgare de seamă... Tiageţi frânghiele.. Aşezaţi capacul.. Ancă puţin... la dreapta... Bravo... Ajung la căpătui călătoriei mele... Nu mai plânge, Frederie, unchiu teu e mai fericit decât merita... Se aruncă pământul... Preoţii se retiag psalmodiând... Sluga d-voastră 1... • • ■ Sora portarului meu, doamna Le-rean, plânge grozav ... Ea vobeşte cu prietenele sale : Tiebue să fia cineva nebun, ca să se împuşte când e bogat... Săracul domn... L ai văzut cucoană Lerreau ? ~ Nu ; ’mi ar fi făcut trică... — Râu pentru casa d-voastră. Nu mi mai vorbi . . Parchetul e plin de sânge ... Ce frecătură acum pa scânduri... L desgustâtor cu asemenea chiri- aşi Amploiaţii „pompelor .funebre dau oi dinele lor . . Aruncă mereu pământ.. Ce bun e pământul 1 Daţi iute, prieteni ; i. cunun’., «icmn Tenîl"-!!?8 dlic’ v’° proinit ' • • r)aC(l ail‘ cerut-o in testau®- 'nu me ““ "Ut ' * ' ^ Insfârşit plecară ! . . . Am să dom !... Seara Şase ore. — Este tocmai momentul cănd ferjcita de I ne iutrebâm de nume, pronume şi de - tW cuinfâ...Eu respunseiu ca me numesc tie Langenais şi că eram conservatorul ii nui cimitir din. Paris...Ea surise şi âmi luam absintul la Gafe de Madrid. Vi- dusM^in^LăTura^/T^^^8!’ EU ° C|I , llusei ln ti as ura până in apartamentul n K nea pe acolo băeţi toarte cum se cade; din strada Cardinal - Lemoine... Aed poeţi, musicanţi, romanţieri ... Cu toţii d6nsa ^ Ju; vorbiau mult . . . Mie nu ’ini plac gurali- r.-l(.a fna|lfo ul. livii. Mie nu ’ini plac gurali Art-axerses, se m Şapte ore — Legătura me cam strânge: m’a iuchis intr’o materie "nouă . . . daca m’aş putea desface ? . . Nu ? . , Bine, atunci sâ râmai cum sunt ... Opt orc. — Me simţ mai bine . . . Zece ore. — Cei ce se preumblă pe bulevardul Italienilor trebue sâ se plictisească rată foarte mânioasă, blestemând strataţh ma, mea şi strigând destul de tare câ ca m’a urmat, a fost cu spsranţa de a du mi in mijlocul mormintelor . . . Crede;! câ sunt cam zăpăcit... Ochii ei fulgerat ca sabia arhanghelulu. Alihail uu’mi ierţi minciuna,., Ea era din Limoges... Voiu ) vedea-o, fără iudoiaiâ, intr’o zi... Şase ore. — Când eram tânăr, doria grozav sâ fiu ingropat la cimitirul Per Mai bine e aci . . . totul e liniştit... Aud freamătul frunzelor şi murmurul iz- 1 Lachaise... 8unt oameni celebri aci... Acu vorului ce curge mai la vale ... ’mi este tot una,.. I Şapte ore. — Mi se pare că braţele r Dimineaţa. Cinei ore. — . . Alţi tovarăşi caii vin sâ me caute . . . Sunt foarte supăracioşi eu sgomotele lor de sapă şi lopată . . .Am s’au umflat peste măsură... După nouă zile avut un frumos vis azi noapte Pare- câ eram la bal la Operă...O tânără fată trecea pe lângă mine...Ea era frumoasă... începurăm a vorbi cu câteva consumaţiuni dinainte...Din una intr’alta, venirăm acolo sa Joui. — Ah 1 sufer !... Picioarele sunt sthşiate... Oh ! carnea mea !... A fur I site lighioane!... 4Tiermi infamii... Daca n putea sâ’i gonesc... Ei se sue?... Se su mereu... Este oribil!.... Ş’apoi ce gălăgie Ieri toată ziua s’a transportat material TIMPUI f, ;cep0 ca aproape va li peste putinţa ■.„ere pentru stabilirea unei organi-' <'„i ..«iviste. Principiul va rămânea un ^ fiideratum, care, in Francia, a lâ- V, ie "nne- toreşti au lost eu totul politice, şi mai târziu, in procesele in cari putea sa reinviezo pica candidatului, resbunarea a dictat hotărârile judecătorului. La Lucerna s’a pus un interval de doi ani intre alegerile de-ţj|ii nclever, după cum se ştie, Revoluţiu- , putaţilor şi ale judecătorilor, pentru a se tj ®are Neştiinţa vechia organizare şi răci primele emoţiuni; cu toate acestea, po-sistemul alegerei. La inceput, se litica tot se amestecă. Aceasta se petrece L oare-cari cundiţiuni pentru alegetori mai ales in cantoanele unde Consiliul cel iii ibili (.leg®» d'u 1790) şi se fixa ter- mare tace alegerile, jocul partidelor fi- ,ie 6 ani pentru durata ^funcţiunei ind mai viu intr’un cămp mai strâmt twg râtului. Abia insă se instalaseră şi I După observaţiunile cele mai imparţiale, jEj, populare se ridicară contra lor. Nici nici o juridicţiune. cat de inaltâ ar li, iitr cuseră 2 ani, şi magistraţii aleşi nu chiar Tribunalul federal, nu scapă de con- eprezentau ideele alegătorilor. De a- | tactul politicei. Pe lângă aceste, dupe chiar lUl 1792 se introduse sufragiul uni- j mărturisirea Elveţienilor, cei mai mulţi din se desfiinţară alegerile din 1790 fa-11 judecătorii eşiţi din sufragiul popular, daca trece termenul de 0 ani prevezut de scapă de corupţiune, sunt cu desăvârşiri M Ş' P'i'ancia avu noui judecători. Lucrul incapabili. Prejudecăţile populare fac din [V mai dăinuit câţi va ani. Puterea e- seiiuţâ uă causa de defavoare, şi mulţi can-utivă a reînceput sâ numească pe jude- didaţi sunt compromişi numai pentru că iii • Ceea ce voim insă sâ constatăm, este sunt doctori in drept." 9 ju tot timpul cât magistratura s’a re- Cât despre America, lucrurile au a Ma pruisufragiul popular, adevărată drep- in aşa stare in cât nimeni nu se mai gân-' P -1U a mai fost in Francia. Si incâ, chiar desce sâ o ia drept esemplu. „Nu avem [menţiunea care inanţinea sistemul, nu nevoe, zicea in Camera francesâ un pâr-sevvea cu Tribunalele populare, ci nu- tean al electivitâţei, sâ căutăm capela Comisiuni sau Tribunale revoluţionare nenţa de cea altâ Parte a Atlanticei (7)“ iL>roape pietutiudeni. Nu mai zicem nimica Resultatele aduse acolo de magistratura 'lespre ignoranţa şi imoralitatea judecători- aleasă sunt spaimcntatoare. Nicâeri in acelor aleşi (4). le Tribunale populare, nu se mai invoacâ (jăud aceste sunt tradiţiunile sistemului respectul legei nici se mai gasesce dem--Jecuvitaţei, cu greu ne vine să credem că nitatea adevăratului magistrat. „Se spune jlmcia il va imbrâţişa din nou şi va des- incâ, zicea ministrul de justiţie al Franciei, onta o instituţiune cu frumos trecut, risi- că hoţii au reuşit să aleagă pe complicii jjljţ 0 magistratură, despre care inamicii | lor. “Se fac adevărate tovărăşii, se depun Aţi cei mai neimpăcaţi nu au indrăşnit să j capitaiuri pentru a se acapara alegerile şi Vifi câ este incapabila sau venală. I a se asigura membrilor acestor „oneste11 asociaţiuni,, impunitate pentru delictele ce II comit şi câştiguri pentru procesele ce cuin- 1 pâră (Sj, Vdese s au invocat esemplele ţârilor in Reul este aşa de mare, in căt oamenii ţi se practiceazâ alegerea judecătorilor. Am cinstiţi nu se mai presentâ inaintea Tribu- [eiuonstrat altâ dată (5) in ce stare se gâ- ——r------------- L justiţia in Elveţia şi America, unde (7) (familie Uelletan ap. Desjardins, v „loc. cit. supra," pag. ob2. jptloreşte eleetivitatea; pentru moment, (gj j^e la 1845, intr’unul din districte- Maoga numai câte-va consideraţiuni. | j9 pensylvaniei, minerii, cari formează ma- I „In toate părţile teritoriului elveţian, zice joritatea populaţiunei, au format uâ tovârâ- jj). Deşjardins (6), unde partidele luptă cu bure-care violenţă, ultimele alegeri judecă- I (4). In lucrarea d-lui Arthur Desjardins, bublicată in „Revue des Deux Monds* de a 1 august 1882, găsim mai multe detalie aracteristice asupra acestui punt. Ast-fel, i Paris, in 1792, din 51 judecători numai i erau oameni de legi; printre ceilalţi se fgasese* 1 şi grădinari. „In comune, zicea un “fcimisar trâmis in mai multe departamente. Km arii nu ştiu să citească, şi judecătorii ne pace nu au nici o cunoştinţă de legi. i alt delegat in Nordul şi centrul Fran-ciei constata următoarele: „Judecătorii de lace sunt puşin luminaţi şi chiar râi. Au t putere necuviincioasa şi adese destrăbălaţi. încurcă autorităţile administrative şi in general abuza de numirea lor de ^câtre popor. Grefierii lor comit adese acţiuni ţriminali.“ Să se observe că inspecţiunile aceste sunt icute prin anul IX, când mai esistau alegerile numai pentru judecătorii de pace şi le aceea in raporturi se vorbeşte numai lespre dânşii. Alt-fel, tot ce se scria atunci ftlespre acestea, era adevărat pentru toţi magistraţii aleşi. Lucrul acesta s'a recunoscut de toţi aceia cari s’au ocupat de ces-liune. (5) Vezi „Dreptul" No. 62, din 1881. (6) „La Magistrature elue, loc. cit. sup-TV pag. 561 şi urm. şie care î face stăpâni ai alegerilor, şi numesc judecători numai dintre afiliaţi, pentru a şi asigura, la orice întâmplare, uâ impunitate completă: de atunci, această a-sociaţiune, cunoscută sub numele de „Mol-ly Maguire," a crescut şi s’a intins in ţie nuturile vecine. Se fac intreprinderi colo sale, dispunând de capitale enorme, pentru a acapara, in acelaşi timp, in oarecari State. puterea judecătorească şi politică. In a-ceastâ acaparare a tutulor puterilor destinate a se controla unele pe altele consistă „ringul. Astfel in doui ani şi jumătate (de la liu Ianuarie 1869 până la liu August 1871), datoria oraşului New-Yorek se urcă de la 29,000 la 100,000 dolari in urmau-nor hoţii infricoşate sâverşite cu ocasiunea esproprierilor, pentru câ comisarii insârci-naţi a statua asupra indemnităţilor făceau parte cu toţii din „ringul din New-Yorck, şi pentru câ judecătorii, ca şi legislatura, fuseseră cumpăraţi: a trehuit să se torme-ze un comitet de şeapte-zeci de persoane pentru a denunţa şi urmai- ; jmWMorii concesionari, şi numai dupe sforţări neauzite a reuşh sâ sfârime acea coaiiţiune “ (Desjardins, -loc. cit. supra,“ pag. 562 şi urm.) . , , Daca lucrul este ajuns intr uâ asemenea stare in America, unde democraţia doro-nesce de atâtea decenie, ce vom zice despre noi, crescuţi in genere in idei orientale şi lăsând mult de dorit sub punctul i \ edere al moralitâţei? nalelor ordinari*. Form azâ societăţi intre dânşii, contribuesc (ie-care şi instalează a nume judecători cari să se pronunţe asupra tutulor neînţelegerilor ivite intre dânşii; şi, ceea ce este caracteristic, asemenea juri-dicţiuni, infiinţate de cetăţenii esasporaţi de concesiunile magistraţilor Confederaţii! -nei, sunt recunoscute pretutindeni de diferitele autorităţi. De altâ parte, s’au văzut cetăţeni făcăndu’şi singuri dreptate ; ba incâ se asocieazâ intre dânşii, având drent 6Cop uciderea (le linchagc) judicâtorilor. Neruşinarea, după chiar mărturisirea Americanilor, a ajuns la culme. „Un asasin, zice un ziar american (9), dispunând de parale şi având un avocat inlluent, este tot-d’a-una sigur să liâ aquitat : sau cel puţin, când opiniunea publică a fi prea mult in-târitată contra lui , se procedează astfel ca proee-ul să se amâne din luna in lună până când martorii, seduşi cu bani sau infricoşaţi prin ameninţări , dispar cu desăverşire.“ Corupţiunea a mers aşa de departe, in căt, in 1868, unul din comitetele Congresului zicea: „Lste nevoe să gonim pe toţi tâlharii nin serviciul pu- * blic: numai cu timpul sr va ajuge la aceasta, pentru câ hoţii infectează „toate dre-gâtoriile.“ Ei sunt ca tricliina iu sistemul animal (10).“ Pe lângă magistratura destrăbălată produsa prin sufragiul universal, se află in America uă Curte suprema, care se bucură de respectul şi consideraţiunea tutulor, şi care are uâ competenţă ce nu se mai in-tâlnesce in nici ua alta parte a Iumei Ea esamineaxă toate dificultăţile resultănd din tratate, toate neînţelegerile privitoare la străini, sau la diferilele State ale Confede-raţiunei, şi toate cesliunile de drept internaţional privat ; pe lăngă acestea, are dreptul sâ esamineze daca legile ce se votează unt or nu constituţionale, şi prin urinara daca trebue or nu esecutate. Acest Tribunal federal, a cărui competenţă aşa de vastă şi a cărui autoritate morală este de toţi recunoscută, nu este „ales;“ ci se con-stituesc de preşedintele Republicei, singurul in drept a numi pe membrii ce ’l compun (11). Intr’unul din numerele viitoare vom cerceta inconvenientele ce de ordinar însoţesc sistemul electivitâţei magistraturei, căutând a stabili adevăratele principie pe cari trebue sâ se bas-ze toate instituţiunile intr’o ţară in adevâr democratică. ( Va urma) tului de gradarea remunerarelor corpului i duce descurajare; şi este natural, căci re- Gradaţiunea profesorilor Primim următoarele şiruri spre pu-biicare : Domnule redactor, Ca membru al corpului didactic’mi permit a face eăte-va observări asupra proiec (9) Ap. Desjardins, loc. cit. supra, pag. 563 (10) lbiă., pag. 5. 4, (11) Singură comparaţiune ce se face de publicişti intre cele douâ instituţiuni ale Americei, Tribunalele alese de popor şi Curtea tormatâ de preşedintele Republicei, dovedesce escelenţa constituirei magistraturei de puterea esecutivâ şi condamnă cu desăvârşire intervenim sufragiului universal. Sâ nu se uite că magistraţii se com-I un Tribunalul federal sunt inamovibili. didactic, şi a arăta, că atât propuitorii lui cât şi modificatorii s’au precipitat cu presintarea unui asemenea proiect; căci in loc sa aducă ameliorări, provoacă din contra, nemulţumiri şi confusie. Iată motivele cari m’au determinat a face această deelaraţiune. 1. Câ nu s’a ţinut in seamă disposiţiunile legei instrucţiunei relativ la condiţiunile ce se cer persoanelor, cari doresc a intra in diferitele ramuri ale invâţâmântului. Legea cere ca condiţiune de admitere la concursuri „ Licenţa“ pentru licee şi gim-nasii; iar pentru seminarii, şcoli comerciale, şcolii centrale de fete şi şcoli normale, numai 2 ani de audierea specialităţii, la facultatea respectivă. Gradul de capacitate, de cunoştinţe şi de muncă reclama dardiferinţâ in remunerării; cu toate acestea, prin presentul proiect, nu numai nu se stabileşte această diferinţâ, dar se reduce celor d’ântăiu spre a’i egala cu cei de pe la seminarii etc. Nedreptatea este vâditâ; ar trebui sâ se ţină in seamă mai mult drepturile ce fie care membru al- învăţământului ’şi-a creat după gradul de capacitate ce posedă. II. Nu s'a consultat programa, oare regulează orele de ocupaţiune a fie-cărui membru al invâţâmântului. Ca exemplu aş putea cita articolul, care lixeazâ remunerariile maeştrilor de musieâ vocală. Prin el se fixează acelaş remunerariu tuturor maeştrilor, fără a se ţine seamă, — câ cei de pe la şcolile centrale şi de pe la seminarii au câte 52 ore de prelec-ţii pe lună; pe căt timp cei de pe la gimnasii au numai eâte 14 ore mensual. Diferinţâ de ocupaţiune şi importanţa ce are musica la aceste şcoli, a motivat şi di-ferinţa retribuţiunilor, renumerăndu’i pe cei intâiu cu câte 200 lei mensual, iar pe cei alţi cu câte 70 lei : prin actualul proiectul se egalează retribuţiunile reducăndu-se celor dintâiu. Iată dar o altă nedreptate, care atinge o altâ parte din membri corpului didactic. III. Că nu se fixează posiţiunea tuturor membrilor corpului didactic, cum sunt profesorii de hygienâ şi profesorii de instrumente de la conservatori. Daca insă şi aceştia ar trece in catego ria celor alţi profesori colegi de pe la şco Iile pe lângă care sunt alipiţi, apoi aceasta ar provoca o incărcare infructuoasă a budgetului ; de oare ce pentru cei de la con servator n’ar recompensa nici munca, nici meritul; iar pentru cei de hygienâ mun ca n’ar corespunde cu plata de 280 lei mensual Profesorii de instrumente de la conservatorii au câte 3 ore de prelecţiuni pe sep tămănă, iar cei alţi cate 4 ore. Aceasta a motiva* fixarea salariilor la 100 lei mensual Sporirea retribuţiunei intr’un mod aşa de enorm n’ar aduce foloase instrucţiunii Proectul de faţă calcă, pe de o parte drepturile câştigate a o mare parte din membrii corpului didactic, iar pe de alta fixează retribuţiunea, fără a ţine in seamă nici timpul de ocupaţiune, nici importanţa materii; prin urmare nu este menit a a duce ameliorări corpului didactic, ci a pro ducerea retribuţiunei, pentru care o persoană a contractat cu guveruul şi care s’a confirmat prin probele de capacitate ce i s'a cerut, ar fi o frustrare a drepturilor sale şi o directa lovire in viitorul seu; de oare-ce acea persoană şi ar fi căutat viitorul in alte ocupaţiuni, dacă n’ar fi găsit profesoratul aşa după cum l’a obţinut prin concurs, care săi satisfacă aspiraţiunile sale. Nici acest proiect dar, nu este cel căutat, căci nu este resultatul experienţei, ci numai o operă de ocasiune. Membrii corpului didactic nu doresc alte imbunâtăţiri, de cât îecunoaşterea dreptului de gradaţiune, fie chiar, după cum se fic-sează prin actualul proiect; dacă insă guvernul şi onorabilele camere sunt inspirate de dorinţa de a ameliora soarta dascălilor intrun mod şi mai simţitor, apoi hniârască-se a lua de normă actualele re-muneiarii şi a le creşte cât vor crede de cuviinţa. Reducerea ar provoca descurajare i desgust. Aceste apreţieri am avut a supune cunoştinţei onor. d-lor deputaţi şi senatori, cari doresc propăşirea instrucţiunii. Bine voiţi, vâ rog. d-le redactor, a primi distinsa consideraţiune ce vâ port. C. Bărcănescu. VARIETĂŢI Un cas tragic.—Se ştie, ca nu de mult s’a prăpădit pe mare un vapor german Cimbria," ciocnindu-se in ceaţă şi intune-ricul nopţii cu un vapor englez, cu care ocazie sau inecat sute de persoane. Auzind despre cufundarea vaporului „Cimbria" un cetăţean din Viena Schonmann a căzut mort de groaza. In buzunarul acestui nenorocit s'a găsit o epistolă, in care fiul seu il anunţase din Hamburg, că din preunâ cu soţia şi copilul seu va pleca la America pe vaporul „Cimbria." Cu privire la această tristă întâmplare, un comisionar din Hamburg scrie către „Neue Preie Presse“, câ un domn Sciibnmann, cu soţia şi copilul sân, a fost sosit la Hamburg şi era sâ plece la America pe vaporul „Cimbria“, dar impre-jurările au făcut să scape această ocasiune şi deci a plecat cu alt vapor. Aşa dar fiul cu familia sa e pe drum spre America, pe când bâtrânul tată a murit numai de idea că s’ar fi Întâmplat vreo nenorocire pe drum ! : peniru o construţiune sepulcrală: este o ' i tânârâ ducesă, din strada Yarennes, care ridică un mausoleu soţului ei... Caii târau la pietre şi la drugi de fier cari âţi impu-iau capul... Colo o mulţime de nenorociţi cărora li se duc oasele nu se ştie unde spre a face loc altora... Eu ânsâ stau bine... Şi zău câ mâ . simţ mândru pentru astă favoare! Ş’apoi se zice câ toţi morţii sunt deopotrivă;... Dar ce aud?... Ce cumplit sgomot ?... E un senator care a murit, un vechiu inamovibil... Nostimi mai sunt şi cei de sus cu inamovibilii lor... Numai eu sunt inamovibil, adevăratul, singurul... Intâ acum câ fac şi spirit... Se aude vorbindu-se incet: acest bfttrăn, pe care moartea 1 a aşteptat atât de mult, era, se zice, un om de treaba... Ei bine, grâbeascâ-se a'l in-mormânta... Sâ nu’l ’mai facă să sufere Se de.-fac hârtii... Discursuri?... Oh! dar nu, vă rog, domnilor, aveţi milă de mine de noi... Dar aş! nici câ mâ aud... Mi se pare ânsă câ cunosc acea voce... Ba câ chiar! este domnul cel gros din Senat, Iubite domnule, ştiu pe dinafară discursul d-tale... L am auzit d’o sută de ori.,, tot d’auua aceeaşi cuvântare... Domnule... Domnule... Aminteşte-ţi... Fugeam ca vântul când te suiai la tribună. Trebue să şuieri totul ;... Daca aş putea pleca.. Doamne, cu supliciu!... Vineri. — Oameni cari se plimblâ?... Englezi fără îndoială... Ei vorbesc... _ Nu este aşa de frumos ca Hyde- Park— - Dar dobitocule, Hyde-Park nu este un cimitir ! — Mormântul Miusetei... — Puţin mai departe, milord. — Yes... Sâmbătă. - Plou»- Pământul e pătruns şi picăturile de apă ămi cad una câte una pe faţă... Ploaia nu goneşte „vermn... Su-fer..._ Cine umblă d’asupra ? Frideric, ne-potu-meu Frideric... Aduce flori... trandafiri, reseda... Ochiul boului?... Dar bine tu vrei sâ mâ martirisezi . . . Băiatul ăsta ştie că nu ’mi plac florile, şi fiind câ nu mâ pot apăra.., Şi «lama aceea care plânge pe mormântul bârhatâ seu... Dar nu vezi, miserabila nebuni, că turburi liniştea răposatului cu bocetele tale ■ Ce grozăvie 1... Duminică. — Azi este duminică . • ■ Uitasem... - Ce mai vor cu mine ?.-Doamna Ler.eau vine cu un ouchet ri.. Cucoană dragă, pleacă cu florile că, unde nu, nu’ţi mai dau bacşiş de anul nou... ’Ţi-aduci aminte că aruncam pe fereastră buchetele d-tale... Ea pare că se roagă si ia niţică reseda d’a lui Frideric... De ar lua-o pe toată! — Nici un moment linişte... se bate cue la un cosciug desfăcut... fiecare lovituri de ciocan âmi intră in cap... O gălăgie afurisită!..."Şi eu care mâ plângeam câ locuesc d'asupra unui tâmplar... Aici e mai rău : Un du-te vino de oameni cu treabă : sculptori, tâetori de piatră, zidari, lăcătuşi, pictori, cari fredonează fel de arii, aşezâtori de placi funerare, geamgii, vinzâtori de imortale. cu anunţuri cari ’ţi bagă frig la spete . . . toate corpurile statului, uniţi la un singur loc , . . Nu ştiu ce sâ mai zic, aşa mâ plictisesc şi a-atâta sufer !.. Ş’apoi se mai numeşte a. ceasta odihna morţii? Dar morţii sunt de o miiă de ori mai turburaţi de căt eei in viaţă . Te supără vre-un netrebnic ? . . utorci cheia la odae şi scapi dc el . . . Vre un tâmplar eţi face gălăgie ? Astupă’ţi ferestrele ... că nu vei auzi nimic . . . Teatrul te plictiseşte? ... Nu te duce . . Vre-un orator abuseaza de răbdarea ta l... Pleacă englezeşte . • , Credeam a fi sfârşit cu comedia umană şi regăsesc toate plictiselile şi toate nemulţâmirile ... Şi nici un mijloc d’a fugi . . . Aude cineva aceleaşi prostii, suferă mai rău decăt sus, şi trebue sâ stai, mai reu ţinut ca la colegiu şi mai reu culcat decât un reser-vist . . . S'apoi aceasta se numeşte od:h-na morţii! . . . Seapte ore (seara), — Un domn decorat. conservatorul cimitirului de sigur — a venit lăngă mine : „Trebue să se aşeze bine ăst mormânt . . .“ E vorba de groapa mea . . . „E cam la stânga" . . . Dar, domnule conservator, n ara cerut nimic . . Nu mai e trebuinţă a trimite muncitori cari să mai umble pe cadavrul meu . . . lasă- me' in linişte, o dată pentru totdauna... Nu voesc decât un singur lucru : odihna... Daca aveţi p’aci comedieni sau diplomaţi cari doresc să se distreze ancă, atunci des pârţiţi-ne in douâ clase şi pe mine aşezaţi-mâ cu aceia cari au venit in cimitirul d voastră că sâ se odihnească.... (Va Urma) SOCIETATEA PĂŢITURILOR Grădina Cişmegiu Vineri 21 Ianuarie 1883 MARE SERATA YENEŢIANA CU DIFERITE JOCURI Lumină Electrică PROGRAMA 1. Lupu şi mielu 2. Alergare in perechi cu lampioane împrejurul lacului. 3. Alergare intre bărbaţi printre brazi. 4. Alergare in perechi cu gagiu intre brazi. 5. Morişca. 6. Cadriluri şi alte danţuri. 7. Diferite grupuri mascate. 8. Plimbarea damelor in sănii speciale. Musica militară. Intrarea 1 leu. — Începutul la 8 ore. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de supt tipar : Suplimentul con-dicelor comunale, coprinzând : Noua lege comunală legea electorală, a dobenzilor legale şi a vânzării timbrelor poştale. coordonat şi anotat de Dimitrie D. Păi-tineanu. De veuzare la librăriile d-lor So-cec şi fraţii Ieaniţiu şi la registratura Primăriei Capitalei, cu preţul de 1 leu. Tot la aceste librării se află de vânzare Condicele comunale voi. II, ce coprinde toate cele-l-alte legi şi regulamente decretate de la anul 1878 până acum, cu preţul de 3 lei. Manualul Bursei de N. Kirilov, subdirector al casei de depuneri, şi A. Dcmc-trian, banchier. — Preţul 4 lei. ^c=sj=ac^=sţsfipanc=Bnsg:a3==: magasin fondat 3VE_A.C3-.A_Si:iSrcrL [)K COLONIALE SI ©ELH TetrîlNa Bocurei ATKSli Onorate domuult Ne grăbim a ve înştiinţa. că. la CAV ALEMUL DE MODA" cel mai distins şi renumit Magasin do Imi-nc confecţionate poutrii Bărbat şi It&cti, a soi sit pentru Şoşonul corent, un bogatu Asortiment de Costu- fume negre de Salon. Fracuri şi Uheroace de Previen veritabil de Brun şi Drap deSedan. Un enorm Asortiment de Paltoane tine şi elegante, de stofe Batiu frise, Şepekin doconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi Kllaistic veritabil. Blăni de luc-s şi Vo-yage. de Seoug, Astragan, Biber ia gulere şi mâniei, Blănii te scurte deWănftioare. ete. Paltoane cu diferite Pluşuri peste tot., şi la gulere de mătase. Prclîii ile sunt destul de convenabile spre a putea învinge verconcureufa leală. A CAVALERUL I)E MODA - 2 Strada Şelari 2 şi colţul Mumiei Covaci VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL ■ Uiunţit ituiUct nolilimi, lc/r. ntcesori In mciuic/iid nr rasa urniotonirtc Itcut •J* unor. public cm pr catet, n 14 importat Stl“î fln champagne. din Cognac. Lbmeruri ml1, ,fM ,|dî îfnK.t,Ur eulu ,ua,e- Preln,'i moderate aeiri-e,u‘ conştiincoa. cu »timu n t: ineiivr tH CU LACTOPHOSPHAT DE CALCE 1000 ehilograme calitatea I-a 28 lei, calitatea Il-a 20 lei. Se vinde şi cu stânjenii, Strada Romana SUNT CELE MAI BUNE Dffl Ll'ME erriiale cu 150 jnedaile pri PARIS DESFACERE TOTALA Garanţâ sigură dată inscris. ®MED7lLIE DE -A-UIR, Espoziţia Universală 1878 MARE MEDALIE DE AUR Ş[ .MEDALIE DE 1 4 DIPLOME APARATE INTREGIiPENRTU FABRICAREA Apii de Selţ,£limonade, apii de sedaşi o - SINGER C2 poarfa m*rra laţinâ tip cusut n ew-york. de sus a ° lui Fabricai. G. N EIL) L1N G E R, A^ent general gazificopnne de bere De închiriat de la Sfăntu Gheorghe viitor 1883, casele din calea Picv-11a No. 12, in care locueşte actualmente d-iiii advocat Triandafil. f Ooritorii sil se adreseze lad-nu OTON SOŢII Otel Union. Una No, tuahnente d-nii advocat Triandafil Doritorii PETKACHE IOAN SIFOANKLE cu marc ci mică pârghie, ovoide şi cilindrice sunt tot-cate la o presiune de 20 atmosfere, simple, solide, Ic Metal de prima calitate. Sticlă cristal I. HERMANN LACHAPELLE trimite franco prosj •• BOl’LKT ,V Comp SUCCESORI. Ingineri luecouleS par|S K BOIN'OD 31- 33 ţlil LEI AUD OHNAXu '4-ni ' *** sta i tăi ■ f i • | 1 Mare uiagasiu de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul regal. A a*ut pentru *980,ml d« iarna tot telul do conserve, din cel* mai osceient. uzeuiri .liniile şi mdigaue. precum Koquefort. Brie, Came,ubert Port •lu Salul, Moul d’or. (iervaU imperial. Limbul, Liptauer. Chestor Cr»m« rr iloluiide Stil ton. Crema Regală ele Un boitul asortiment de cărnuri afumate, piept, de gâscă. Diferit* m.. rinate de Barbuui, lliel Aal-Fiseh Aal-Fisch cu gelatină Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandaşi Coustantliiopol lere nroas- rîid dT î ‘tWUit* ** m0nlD: ,0r° de che,“l păstrăvi afumaţi şl tot Vinuri şi liqueruri dio rele mai alese Ceaiuri cliinesrsd, rusosel de caravană si de p«n»v. ■> . mal renumite fabrici străine * ‘ 0,,0ţ’ d,“ I„ cnreiid sosesce peşte proaspăt de l’onstantinonoJ ..lîîL'NuVfAS*"" - *“J' <**""" «■ «*•».a 4c Preţuri foarte moderate rari desfid ori-ce concurenţa. "unr. Public, cu re tu bine voi >a nsite/e acest magasin,1 va rămâne ne dunlin satislaent. nu numai de liunautea şi cualilatea măriei dai-N; h.. OHAMPAGNE ROMANĂ preparată din cel mai bun vin do C dobeşti. precum şi vinuri naturale di Drăgăşani. Odoheşti, Cotnari, Denii Maro otc. etc. Superioare tuturor vt nurilor streine. OIIUITRHIEN OEVTISI'E bonta ariificielles, plonibnge*. orilieation pfirffictionnâo; Extraction el guerison des (lenta, sans aucuno donlour. d'apres le* pios nouvenux ajst^mes. Hucuresi, rue Stirbejf Vodă No. 9 cOte du passage roumain. •sala Bosel.— Balurile'mascate vor urma legiviat- in tot cursul carnavalului de'trei ori poseptâniânâ: Duminică Marţia şi Joia — Intrarea 3 lei. începutul la 9 ore. s'er,l° de luni, Miercuri şi Vineri sun disponibile si ,şala se poate închiria pen- CnAOŢIA doctor in medicină şi . I no I In chirurgie de la facultatea din Paris, stabilindu-sc m capitală str Smărdan 18 vis-a-vis dc hotei Concordia, di consultaţiuni in toate zilele dc lao.c'e II — 12 a. ni. şi de la 4—6 p. ni. specia! de boale dc femei şi copii, pentru săraci rgatis.__________________________ MugiisiniiI de Delicatese I >. <■. ^lociann Bucureşti JV S. Asortiment complect >n I ijuernri de Bordeaux si Quîra.'ouri Olanda. Rui’ailov ici lipui/rufta N. Mmlncu, sala l'hratrulai lîossel. MAKINFl.fi DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER