IIERJURI 20 IULIE 1883 Administraţia, Owlea Viotoi-iei ABONAMENTELE >ii i ţara, pe an , pe 6 I . pe 3 I jtreinătate pe an 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei iţele ie priimeic la Adminiatraţle 1» REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2 apltală 10 bani număra lstricte 16 bani număra Direetor-respun^tor : M1HA1LPALEOLOGU ANUL AL VTII—No. 159 ANUNŢURI Şl INSKKŢIl Lini» 30 litera petit pag. IV 4' (IflCUmw pag 111 1 **0 • » II .... 2 50 AhBnţQrilf ţi inserţii)* b* pnmeflc Bucureşti , ]» Adminietreţia ziarnlaf ii Vlena, la binrnori)* de annnţari Heinrii 8chalek, Wollzeile 12;—A. Uppelik, 8tnbpb-itein 2; — Paris, C Adam. roe Ol^menr * A. Lorett, rne 8-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate no se primei Manuscrisele neiniprimaîe se ard I H Bucureşti, 19 Iulie 1883 mămtl, in inflerbinţeala căldurei aptor, spuse că d. Ion Brătianu zis o, incă de la Maiu 1864, ea ce va aduce căderea regi-iu i loviturei de Stat, are să fie mile financiare. Daca a brodit’o iu, daca prezicerea s’a realisat iu; remăne să o spună cei ce uic evenimentele petrecute pănă >66. Noi linii, cari am luat parte nnată in pregătirea resturnării i regim, o constatăm aci că, ; n’a adus căderea lui, de căt •aţiunea puterilor naţiunii de Vodă-Cuza, autoritatea absol tije ’şi o luase el de a face totul ir controlul parlamentar ; adică ii mai precum se urmează astăzi, u ministerul d-lui Ion Brătianu şi ic al d-lui C. A. Rosetti. Iar in căt e 'u cestiunile financiare, situaţi u-ei nu numai că nu era atăt de i.l nt, dar incă nici avusese cănd &j agiaveze regimul Statutului. a dar prin cestiunile financiare !> a' oerdut regimul Statutului, căci na-.iu ia română, prea mult deprinsă in ;in ii de invasiuni a se vedea jăfuită şilipusă la dări asupritoare, este mai pip simţitoare in cestiunile financiare dejkfin ori-care alte cestiuni. Dovadă esj toleranţa ce chiar astăzi se a-colă bandei roşie, de-a urca cheltuitele şi a spori birurile, de-a pră-aapoate casele publice fără milă, şi efâfi ruşine, de-a întreprinde tot telul daucrâri publice in scop de im-btjlţire personală a favoriţilor, de-a ti4« condeie naţiunii fără ca ea să bfc de seamă, precum intre altele fiii interpretarea pe dos a unui ar-\ til., din legea pentru împlinirea dior, din care se creă o sporire du ir şi care este cei 10 la sută c< erceptorii adaugă la suma per-ntă pentru Stat sub titlul de ret împlinitorilor, care n’o ia aceş-ci se varsă in casa Statului. Jaţiunea aceasta este generoasă dlă a se lăsa să fie dusă la ruină de ■e un regim neconştiinţios ca acela astăzi; ensă ea se resimte adânc in usurpaţiunii, ea se indignă inain-spiritului Regimului de a o bateri in intru şi a o umili in afară, -e revoltă in faţa trădării intere- or sale către străini. 'e târămul acesta fuse urmărit re-i iul Statutului pănă la resturnare şi ast-fel sperăm că va fi urmărit resturnat regimul care domneşte malmente asupra naţiunii. Trăda-e începută şi vine cu paşi re. Daca ea n’a putut fi vezută ia destul de bine, de către toţi ăţenii fără deosebire, este pen-. meşteşugul cu cire plănuitorii au ştiut să o acopere sub vălul fister.ţei. Insă, pe căt se apropie fi mult momentul consomării, pe a; se ivesc mai desgustătoare şi for-file trădării, şi naţiunea arată mai are interes. Credem că ge înţelege că vorbim 4 de cestiuiea Dunării, cestiune a-ipra căreia a urmat asemenea o -ezicere din partea lui Manolaki e ml ’ ti c d 1» n H S : - I* ‘ t îl Kostaki, prezicere că ea va rumpe jungkietura guvernului roşu, şi care prezicere are toată şansa de a se împlini. Intr’adevăr, a fi nesimţitor despre ale financelor este şi portivit cu starea de novicie a naţiunii române in regimul parlamentar. Numai dupe un exerciţiu îndelungat in acest regim poate ineepe acel control regulat şi eficace, care să nu permită guvernului întrebuinţarea nesocotită a unui ban măcar din averea publică. Pănă atunci simţimântul predomnitor in spiritul fie-căruia este acela al interesului naţional. Acest simţimânt, călăuzit numai de instinctul conservării credem că, precum a vorbit tot-d’a- una, va vorbi şi acum spre a pune stigmatul asupra trădătorilor, afară numai daca Dumnezeu nu va fi lu it minţile naţiunii române, in hotărîrea sa de a o perde. ŞTIRI TELEGRAFICE Coustantinopol, 29 Iulie.—Eri a murit la Iazaretu de la Smirna uu copil venind din Egipt, a cărui moarte e considerată ca bănuită de holeră. Beyruth, 29 Iulie.—Un copil de şapte ani, plecat bolnav din Cair la 12 Iulie, a sosit pe moarte la Beyruth la 15 la amiazi şi muri in aceeaşi zi la 5 ore seara; a avut vărsături in timpul traversărei. Această moarte e considerată ca bănuită. A fost o altă moarte bănuită la Rafra-cbina, aproape de Beyruth. Şapte-sute şapte-zeci şi şapte persoane, venind din Egipt, se află acum la Iazaretu de la Beyruth, unde termină carantina. Constantinopol, 29 Iulie. — Principele Muntenegrului va veni să facă o vizită sultanului după sărbătorile Ramazanului. Un yacht imperial se va duce la CatUio sa ia pe Alteţa Sa, care va coborî la Palatul A-pele-dulci din Asia şi care va fi primit ou aceeaşi ceremonie ce a fost desfăşurată la ocazia vizitei Principelui Alexandru al Bulgariei. Neapole, 30 Iulie.— In catastrofa de la Isehia numărul morţilor se urcă aproape la 2000, printre care se găsesc mulţi bogaţi napolitani şi romani, din care cea mai mare parte făceau băi la Casamicciola. Cutremurul de păment a ţinut 15 secunde. Teatru, in care se dedea tocmai o representa-ţie, a luat foc, zguduiturile făcând să cază lumânările. Profesorul Palmieri crede că catastrofa de ia Isehia n’a fost cauzată de un cutremur de pâmfint, ci d'o slăbire a pământului. DUNAREA E PERDUTA Se asigură ziarului francez L'ln-dependance roumaine că intre cabinetul din Bucureşti şi cel din Viena s’a hotărât ca România să fiă invitată a senina un Post-scriptum la protocolul conferinţii din Londra. In acest Post scriptum, urmează foaia franceză, guvernul românesc va primi hotărârile Conferinţei din Londra, făcând oare-cari reserve de puţină importanţă. Terţul acestui Post scriptum s’ar fi ho-tărât'intre d. D. Sturdza şi d. conte Kal-noky, şi aprobat de d. I. C. Brătianu. Pe de altă parte, Memorial diplo-matique a anunţat că representantu 4 marilor puteri la Londra aşteaptă sosirea noului ambasador francez, spre a propune o conferinţă privată la care va fi invitat şi prinţul Ion Ghica. La această conferinţă se va examina cestiunea tratatului din Londra asupra Dunării şi se va înlătura pe cale prietenaască or ce ar putea să hotărască pe România d’a’şi păstra atitudinea actuală in această afacere. Yedea-vom daca oficioşii noştri vor desminţi ăncă aceste informaţiuni foarte precise. I ii f ormaţiuni Ni se comunică*că primarii târgurilor Ştefăneşti şi Bucecea din judeţul Botoşani au fost suspendaţi şi daţi judecăţii, din cauză de delapidări de bani publici. Se zice că d. Priincu, prefectul de Putna, ’şi-a dat demisiunea, care va fi primită. Bricul Mircea cu elevii şcoalei de marină din Galaţi au plecat zilele acestea de la Savastopol la Odesa. El a primit acum pe bordul său şi pe cei 5 sub-locotenenţi de marină, din nou făcuţi, cari merseră cu vaporul Gricita pentru a intiilni pe Mircea şi a face şi ei escurîiiuni navale. CRONICA Vocea democratică din Bacău află că d. Vera, inspectorul financiar, la 13 a curentei a primit o scrisoare din localitate prin care autorul ei 61 ameninţă cu bâtae pănă la moarte, se înţelege pentru câ-şi (ace datoria in conştiinţă cu cercetările şi desco-perirele hoţiilor ce se comit pe la autorităţile financiare din Bacău. * Ecoul Dobroqei e informat că in n raşul Tulcea este a se pune basele unei Societăţi de economie, care se vină in in-lesnire funcţionarilor şi comerciului mic cu dobânzi omenoase. * Domnii Ca oianu Plcşoianu, unul dintre membrii comit-tului permanent al judeţu lui Buze», este însărcinat cu gerarea afacerilor prefecturei acelui judeţ, pe timpul cât domnii prefect Urlăţeanu va absenta de la reşedinţa prin judeţ in inspec-tiuui. * Domnu prira-preşedinte al inaltei curţi do casaţie a obtinut un concediu De timp de la 20 August până la 15 Oetombre anul curent, pentru causâ de sănătate. * D. Matei Gane s'a numit in funcţiunea de comisar al guvernului pe lângă casa da credit agricol din Lşi, pe un termen de 5 ani. * S’a numit membri la camera de comer-ciu a circumscripţiei XII, cu reşedinţa la Bacău : Domnu Ilie Racoviţă, in calitate de pre şedinţe. Domnii Ion |Bacu, Toma Rufailâ, Lâgârdici Capril şi I. G, Sandro, membri. * S’a aprobat statutele soeietâţei pentru fondarea in Bucureşti a unui liceu privat, sub titlul de Liceul Sfantu George. * Un cadavru de om, cu capul retezat de tran, s’a găsit pe calea ferata, la 3 chilo- metri departe de Tărgovişte. * Domnu Ion M. C. Epureann şi principesa Elena Bibescu, bine-voind a oferi mai multe cărţi elevilor premianţi de la şcoala rurală din comuna Epureni, judeţul Tutova, ministerul esprimă cele mai vii mulţumiri domnului Epureanu şi principesei Bibescu pentru oferirile făcute şi pentru interesul ce poartă elevilor silitori. Iarăşi delapidări de bani publici Citim in Resboml: D. Protopopescu,^perceptorul de ambulanţi din coloarea de negru, a delapidat su • me însemnate de bani, prin inscrierea falşă in măteile chitanţelor sumelor ce primea ; adică pe cănd contribuabililor ambulanţi le libera chitanţe pentru sumele primite, in matcă trecea mai puţin.—Nu se ştie incă şi poate că nu se va constata nici odată suma esactă cu care a fost frustrat fiscul, căci este peste putinţă d’a aduna pe toţi aceia cari au plătit vre o contribuţie numitului agent : şi afară de aceasta se zice că el ar fi şi dispărut. D’ocamdată s’a destituit perceptorul culori şi controlorul pentru ne-gligenţă, iar bani care lipsesc turcu i plăteşte. Suntem siguri că dacă s’ar face imediat o anchetă scrupuloasă, s’ar constata şi alte asemenea cazuri, căci de mult incă lumea se plânge de procedările ilegale şi arbitrare ale perceptorilor de ambulanţi, care sunt lăsaţi fără control. Pădurea Cobia a Eforiei spitalelor Citim in Resboiul: In mai multe numere ale jurnalului no stru, am tratat despre abuzurile ce s’ar fi comiţend in pădurea Eforiei spitalelor civile, numită Cobia, din judeţul Dâmboviţa. Ca justificare, Eforia spitalelor ne-a trimis raportul d-lui B. Pizone, silvicultorul Etoriei, prin care arată că abuzuri nu se pot comite in pădurile Eforiei, adăogănd in acel raport că pentru ast-fel de denunţări nu se pot detaşa funcţionari Eforiei de la lucrările lor ordinare, pentru a ancheta. Redacţiuuea acestui jurnal, v6z6nd că d ni Efori, n'au dat toate importanţa ce merita denunţarea noastră, mulţumindu-se a ne pune numai la dispoziţie dosarele relative la exploatarea pădurei Cobia, a căutat cu cea mai mare scrupulo-itate, să se informeze de cele ce vor fi adevărate in denunţările ce a primit. Fără ca să putem afirma că de către serviciul bunurilor Eforiei ni s'a pus la dispoziţie toate actele relative, dar din dosarele ce am vezut am recunoscut indata că in această exploatare nu sânt lucrurile aşa curate cura voia să le arate d. silvicultor al Eforiei prin raportul s6u registrat ia No. 2935 din 1883. Ast-fel, am constatat din acele dosare că exploatarea pădurei Cobia nu se urmează conform unui plan şi amenajament stabilit mai dinainte, de şi Eforia posedă un plan şi un amenajament făcut de d. C. F. Ro bescu. Am constatat că părţile de pădure puse in exploatare nu sănt alese avăndu-se in vedere creşterea şi regenerarea pădurei şi ca tâerea să fie o continuitate de exploatare, ci acele părţi erau alese dupe cum cerea interesul antreprenorului. Am mai constatat, spre marea noastră mirare, care cunoşteam calitatea şi valoarea lemnelor din Cobia, că d. Pizone prin rapoartele sale adresate eforilor, evalua pădurea după Cobia, 7 kilometre departe de Gaeşti, cu maximum de lei 294 pogonul ; ba incă, partea de pădure care s’a vândut I in localitatea Foaia, a evaluat'o numai cu I 124 lei pogonu. Toate aceste imprejurări, unite cu denunţarea ce ni se făcut că pe lângă preţurile derizorii din estimaţiunile d-lui Pizone, Efori au mai fost induşi in eroare şi asupra suprafeţi de pădure ce se punea in esploatare, căci, d. Silvicultor le-a arătat mai puţine pogoane de cât puneau in realitate in vânzare, zicem, toate aceste im-prejurâri ne impuneau datoria ca cu ori-ce sacrificiu să căutăm a afla adevărul, mai cu seamă că era vorba de interesele unei case de bine-facere, şi de administraţiunea a trei persoane pentru care am avut tot-d'auna şi avem şi astăzi cea mai mare considera-ţiune. Ne am impus dar sacrificii băneşti şi după ce am obţinut cânsimţimăntul d-lor Etori am angajat cu plată un inginer care să meargă la Cobia şi după cercetările şi măsurătorile ce va face să ne răspunză la următoarele intrebâri: 1. Daca actualul antreprenor a trecut cu tăerea părţilor de pădure din perioadele 1878—1882 şi 1881 — 1884, peste limitele aiătate in condiţiunile speciale ale contractului ; 2. Dacă suprafaţa de pădure coprinsâ iu aceste limite, corespunde cu acea arătată in rapoartele d-lui Silvicultor către efori, sau, este mai mult ori mai puţin, 3. Să ne facă un calcul de estimaţiune pe pogon a părţilor de pădure vândute in Cobia propriu zisă in aceste perioade, şi a părţi de pădure vândută pe periodul 1880 — 1885 in partea din Cobia, numită Foaia. D. inginer Ioan M. Râmniceanu, care a fost insărcinat cn această lucrare, ne face următoarea comunicare : „După cercetările şi măsurătorile tăcute, răspunz întrebărilor puse de domnia-voas trâ.“ „1. D. Ion Dinu, antreprenorul esploa-tărei pădurei Cobia, nu a trecut cu tăerea peste limitele ce i s’a fixat pe pământ de >1. silvicultor al eforiei conform condiţiu-nilor speciale. Domnia-sa are să mai tae in periodul 1881 — 1884 al treilea parchet pe care 1 am găsit însemnat pe faţa pământului in tocmai prin diştanţele arătate iu condiţiunile contractului. „2. Suprafaţa pădur i tăiata in perioadele 1878—1882 şi 1881 — 1884 impreuna cu parchetul netăiat, este de pogoane 663, adic-â este mai mare de cât trebuiau să fie cu 70 pogoane. — Observ, că după contract uu se zice că trebue scăzute pocuile ; priu uamare, in prisosul de 70 pog aue gasiu-du-se 10 pogoane poene, adevăratul prisos de pădure este numai 60 pogoane “ „3. In privinţa evaluări, am constatat mai intâi că pădurea tăiată iu partea numită Foaia, este de aceiaşi calitate ca pădurea tăiată in Cobia propri zisă. Pen ru a face adevfirata estimaţiune pe pogonu diu aceasta pădure, am făcut măsurătoarea şi numărătoarea arburilor aflaţi pe suprafaţă de uu pogon in localităţi unde pădurea este de calita'e mijlocie şi chiar iu parchetul care a rămas netăiat, şi rezultatul este consemnat in următorul tablou de cantitatea lemnelor aflate in un pogon şi de valoarea lor.“ „Lemnele din pădurea Cobia sănt destejar." jVa'oare totală pe 1440 pogon. 1580 300 4320 |C 1 *t* 8 Valoare pe stînjen o lemn de foc. 00 8 s Valoare pe m. cub O o lemn de lucru co co ^ o C Lemne lucra o- 3 te socotite in 2 Cm - a m. cubice o T Lemne de to> co - 3 socitite in ~r QO J k stinj. 2 i a 3 - c- - . Lungimea minimă . • • ^ a lemnului .*? O --- ~ ^ r a »o O . < o ‘O '5a CO O GO Circonferinţaarbo T T ° rilor in metri. o iO o o t- ~ o o No. arborilor aflaţi IN -• | ^ “ pe pogon. 10 r“' | co O TîMP’uL ..Considerând ea debitul de lemne de lucru coate să nu lie tot-d’auna căutat, de şi chiar D. Dinu a vândut şi vinde cea mai lemne ca lemne de mare parte din aceste lucru, totuşi am făcut evaluarea acestei pădure. eonsiderăud’o şi mimai ca ast-fel, pentru toate dimensiunile toc lemne [de de mai sus avem pe pogon: [)m, = llst-soc.a,30l 330 52 ari). 0.30/K3’®® X20 .44 , 0,25X0.25 X20m. = 22 st. 181 , 0,15X°.15 X20ii),:=l2j!: a 3O 1. 000 a 30 1. 300 43 st. » a 30 1. 1290 lemne de foc ’l-am evalu-se vinde in pădure de la „Stânjenii de at 30 lei, de şi „Am Deglijat a pune ca venit verfuii o de la 15 metri in sus impreună cu crăeile, care se vând trei lei de căruţă, pentru că in această estimaţie am căutat să fiu bine mult mai jos de cât adevârata re ca să nu mi se impute că mai valoa-am exa- gerat." (semnat) I. Din cele ce preced, in cunoş-lor. nici de adevâra-valoarea pădurii ven- M. Rămuiceanu. rezultă că d-ni Efori ai Spitalelor civile n’au fost puşi tinţă de silvicultoru ta suprafaţă, nici de dute. Dacă facem un calcul de pagubele ce a avut Eforia in exploatarea acestor douâ perioade din pădurea Cobia propriu zisă şi din pădurea tăiată in Foaie, rezultatul este următoru : . 338 pogoane tăiată in periodul 1878—1882 soeotindu-se pe jum. valoarei de 1290 lei a lemnelor considerate ca de foc, de oare-ce jum. am lăsat-o be- Lei i,«.prob.. ff’ST din Colii» pepuM»*"”1”?* franci pog.no P»4«« ţ, »j.r in «»P * f’' ca silvicultorul Eforiei ar fi spus Suntem sigur că nu. Terminând, credem că no. ca z.ai şti ne făcut datoria cu prisos, şi suntem eforia ne va ţine soco- pnţin adeveru V in suntem am " ....................... ' drept a spara că teală de aceasta. Daca insă domniile-loi- nu vor ^ ^ fi incâ edificaţi Pe deplin de pagubele ce Eforiei prin purtarea susmiraitului silvicultor, noi ne vom însărcina să facem investigaţiei şi in alte păduri ale Eforie, ş. credem să putem dovedi că afacerea de la Cob a nu este un caz isolat. ci din contra es e un sistem organizat, şi urmă.t cu multă perseverenţă şi măestne de mai mulţi am. Un copil cu troi mame Ga- acolo Femeea Sura Abrarn Tutungiu din laţi a fost inaintată parchetului de pentru crima că ’şi-a lepădat copilul. ^ Descoperirea acestei crime este un adeve-rat roman, spune Galaţii. Mercuri 13 curent, sub-comisarul Lepă-a fost însărcinat de comisarul des-să constate un caz de bă- căci nutri--se prin fabri-desecată şi stoarsă invechindu-se, microscopice, şi parazite mucedoase. hrană introdusă in stomah prime.j-aduce atâtea maladii ne-care omul mai adesea ori nu de ordinar hrănitoare ca cernea mea bună precum şi alte păH' toare ’i lip^c, estrăgăndu catiune, această came _ face intr’ânsa o mulţime de insecte Această dueşte sănătatea, cunoscute de mai scapă. Peştele sărat, vechiu şi care il intălnim prin cârciumi, este iarăşi periculos sănătăţi. Ar fi de dorit ca autorităţile superioare să ia măsuri prin autorităţi comunale pentru depărtarea imediată a pastramei inve-cliito şi a peştelui stricat de prin cârciumi- Am avut trista ocaziune, să vedein victime, dintre săteni care cumpărând do la cârciumă ast-fel de articole, mucedoase, s’au bolnăvit. {Ţăranul). nefieiu antreprenorului, avem : . 255 pogoane tăiate in periodul 1881—1884, socotindu-se tot pe jumătate valoarea lemnelor considerate ca de foc, împreună cu parchetul netăiat, avem: 180 pogoane tăiate in Foaie, socotite idem idem............._ Total. . Din această sumă se scade cât a plătit antreprenoru : Pentru periodul 1878—1882 după contract.................. Pentru periodul 1881 — 1884. „ Foaia................... 218,010 164,475 116,100 498,585 84.000 75.000 22.000 181,000 Totalul pagubei rezultă pentru Eforie din evaluarea falsă a silvicultorului................. 317,585 La această sumă se adaugă paguba rezultată pentru eforie din prisosul de 60 pogoane ce s’a dat mai mult antreprenorului peste pogoanele arătate e-forielor, socotite a 1290 lei de pogon . . . ,................._ Totalul pagubelor aduse eforiei de d, silvicultor .... lei Rezervişti lăsaţi pe drumuri 77,000 394,985 Ţifrele din aceste tablouri fiind mai e-lecuente de căt ori-ce s’ar putea zice de noi asupra pagubelor rezultate pentru Eforie prin purtarea silvicultorului său, ne oprim de o cam-dată aci, aşteptând cu in credere măsurile ce se vor lua de domni efori in astă privinţă. Nainte insă d’a termina, trebue să res-pundem la o obiecţiune care suntem siguri că se va face de cei interesanţi. „Daca această pădure este d’o ast-fel de valoare, pentru ce nu s’a prezentat nici un alt amator la licitaţie şi a lâsat pe d. Ion Dinu se ia această pădure pe preţurile de nimic arătate mai sus ?“ La aceasta întrebare răspundem, că este de notorietate publică cum se poartă d I’izone cu antreprenori care nu sunt in bunele graţii ale d-sale, şi ca să nu ni 3ă zică că colomniăm, dăm căte-va exem mai recenle trecând cu vederea pe cele mai vechi : 1. Estimaţiunea unui delict de 350,000 franci făcută de domnia-sa pe socoteala rendaşului moşiei Vatra Schitului Gâiseni pentru stricăciunea unui lăstar, care nu fusese dat in primire, şi pentru care nu mai dreptatea eforilor a făcut să fie scăzut la 8000 lei; 2. Şicanele ce a făcut antreprenorului Guşi pentru că a luat la licitaţie pădurea Rociu contra d-lui Ion Dinu, aşa că aceS' ta a trebuit să se judece cu eforia, etc. Iată cuvântul pentru care oameni serioşi, capitalişti oneşti, nu vor să se bage la stă pân cu bani lor, şi să se expue la capriţurile şi şicanele silvicultorului eforiei. Dar daca s’ar face această obiecţiune, nu ne-ar fi permis şi nouă să facem o întrebare ? datu părţirei a IV-a tae urmată intre Maighioala Ţiganca şi soţul ei. Sosind sub-comisarul la faţa locului a cercetat cauza sfadei lor şi a aflat că provine de la impărţirea unui copil. — Acui este copilul, intrebâ omul poliţiei cu asprime pe soţii beligeranţi ? — Se trăiţi, coconaşule, al nostru. — Dacă este al vostru atunci cum voiţi să’l impărţiţi, reluă sub-comisarul. — Da, sărutăm mânele, respunse Marghioala, l’avem de suflet, şi fiind că nu mai voiu să trâesc cu mojicu ista, voiu să iau pe Vasilică eu, căci eu 1 am ciescut... Sub-comisarul văzând că treaba-i cam incurcată, a inceput a cerceta cu de a mă-nuntul chestia copilului Vasilică şi află că acest copil Ii-a dat ţiganilor o femee numită Maranda Marin, soţia lui Iordache Marin, care chemată la faţa locului a mărturisit că copilul in cestiune este a unei evreice numile Sura Abram Tutungiu. Sura fu adusă şi dânsa la faţa locului şi chestionată de omul poliţiei a mărturisit faptul dupâ cum urmează : — Nu de mult timp, zise ea, am sosit de la Piatra, îngreunată, şi fiind recomandată de cine-va am tras in gasdă la jupi-neasa Maranda căreia l-am dat 20 de franci până să fac, şi cum dasem la lumină co pilul, o teleliţă mi-a găsit un stăpân unde sunt şi astăzi. — Cum ţi-ai părăsit copilul, intrebâ subcomisarul şi cine-i tatăl sâu ? — Tata copilului a murit la Piatra respunse Sura. — Dar copilul cum l-ai încredinţat Ma-randei ? urmă sub comisarul. — Aşa mi-a fost învoiala eu jupăneasa Maranda, sâ-i dau 20 de franci şi copilul să râmăe al ei. Omni poliţiei urmând cu cercetarea, află că atunci când se născu copilul, soţul Marandei, Iordache Marin să duse 1» ofiţerul stărei civile şi declară că nevasta sa născu un copil şi pe urmă il boteză la biserica st. Haralamb dăndu-i numele de Vasilică. Dupâ ce copilul se făcuse mai măricel il dase de suflet Marghioalei ţigancei care in ziua de 13 se luase la bătaie cu soţul ei pentru copil. Dupâ alte întrebări ce a mai făcut subcomisarul a mai aflat că Sura Abram Tutungiu a mai făcut incă un copil, dar la intrebarea despre tatăl al doilea al copilului, ea a respuns că s’a dus tot la Piatră şi d’acolo s’a intors grea. S’a mai informat sub-comisarul că primul copil a fost moşit de una Elena Andrei Cărcotâ care a primit plata de 4 franci. Copilul Vasilică este de 14 luni. In fine culegând omul poliţiei toate în-formaţiunile necesare a înaintat alattâ-ieri lucrările parchetului dimpreună cu criminal şi complicii ei. Resboiul est.e informat că un numerele peste 30 de rezervişti, eea mai mare parte sergenţi şi sergenţi-ma-jori umblă de luni de zile pe la diferite autorităţi, dar nicăeri n'au putut să obţie o slujbă cu care să poată trăi. Ast-fel s’au adresat la ministru de finance. la cel de interne, la direcţia căilor ferate, la regia monopolului tutunurilor, dar pretutindeni li s’a dat simple promisiuni in veci neîmplinite; ast-fel timpul trece şi bieţi oameni n’au ce mănca. Când atâţia streini ocupă funcţii grase, mai ales la regie şi la drumurile de fer, urmează numita foae, oare nu se găseşte nici o slujbă pentru român, ca să mănânce şl el o pâine in ţara lui ? Oare când ţara va avea nevoe de braţul aeestor oştDui o vopsiţi, cu ce tragere de inimă vor putea răspunde ei la apelul ce li se va face, cănd in timp de pace, au fost lăsaţi să moară de foame ca nişte câini ? (jăndiţi-ve, d-lor miniştri, şi la fii nenorociţi ai acestei ţeri, căci, la caz de primejdie, n‘o să’şi verse sângele acei străini cu cari sunt împănate vinele servicii publice. flet, este ocrotit de şeful său ! Dar nici nu putea fi alt-fel, cănd cu toată gravitatea faptelor denunţate abia după o lună face o in-chipuitâ cercetare fără să inchee două rânduri de proces-verbal le dă satisfacţiunea ce am zis, fapt care in limbagiul juridic se numeşte denegare de dreptate si insultă in escrciţiul funcţiunei. Locuitorii desperaţi de protecţiunea vădită a speculatorului lor, pornesc la Bucureşti, se presintâ cu plângere la d. Ministru de justiţie, care in faţa unor lapte atâta de condamnabile şi a conduitei sub-prelectului dă ordin d lui Procurore ca însuşi să meargă la faţa locului şi să cerceteze. D-l. Procuror in consecinţă se transportă la Bascov şi aci, in faţa d-lui Constantin Christescu, constată prin procese verbale in tabloul înfiorător de faptele săvârşite de acest primar, şi anume : delapidări de bani publici, miituri, bătăi in exerciţiul funcţiunei sale, escrocherii, fals in acte pu blice, arestări ilegale, hrăpiri de persoane atentate la bunele moravuri, şi tot felul de fapte neomenoase. Confratele nostru de la Ţăranul spu-câ justiţia n’a găsit cas de urmări- Enache şi pe soţia sa Stanca, unrăndu.; cu gaz pe spate"; ’i-au jefuit de suna ,j6 lei vechi 25,000 in monedă lire otouam 3000 lei in bilete ipotecare, argint şi ^ I beni ; 25 trâmbe pănzâ de fuior şi bunhj. ' subţire, 2 trâmbe pânză urzeală bumbac ^ bătătură borangic galben, una pereche pajdl taloni de postav albi. Tâlhari au fost armaţi cu puşti, pistoalil zi revolvere. Dupâ informaţiunile ce avem atăt sulJ prefectul plaşi Dealului cum şi sub-pri ij tul plăşi Filipeşti din judeţul nostru, luat toate măsurile pentru dovedirea J prinderea acestor periculoşi tâlhari. ne re pentru toate faptele imputate numitului. S’ar putea oare ca mulţimea fărâ-delegilor acelui primai-, urmărite de strigătul unei intregi comune, se remăe nepedepsite ? Administraţiaju-deţului e cu putinţă s6 se facă complice la toate acestea ? X Şaia Cabala dispărut.—Citim in „Cu, rierul Brlasan Am arătat in unul din nu. merile ziarului nostru că acest evreu dii Darabani, a fost condemnat de curte la di ani incliisoare, 12,000 lei amendă şi de3, păgubiri civile, pentru mită şi escrocheriei şi am zis de atunci eâ dacă nu se vor Im grabnice măsuri de arestare el va fugi Cum am proorocit aşa s’a şi intâmplai, căci, cu toată energia intrebuinţatâ de par. clietu tribunalului Dorohoiu, totuşi nu Vii putut pune mâna pe condamnat nici pân! acum, fiind că el a trecut graniţa chiar i| zilele termenului lâsat pentru a face reeu ducându-se in urmă dupâ el şi femeea el copii săi. Iată ce efect au pedepsele daţi de autorităţile române, contra evreilor vai gabonzi. W w De peste Carpaţi Foc. —A ars in Orăştie in 13/25 Iulie pe la ameazi şapte case şi mai multe clădiri economice. Focul, se zice, s’a iscat din negrije. Copii au fumat intr’o şură. Boală de splină — Dela Cluj vine ştire? că in comunele Chintâu şi Coruş au căzut mai multe (14) vite de splină. Boala se zice că ar fi epidemică. Rapacitatea şi selbătida unui Primar Alimente otrăvitoare Muncitori noştri au obiceiu, d’a cumpăra de la cârciumi : pastrama şi peşte. Amândouă aceste articole foarte adesea ori le găsim stricate diu pricina relei pro-paraţiuni şi a vechimei lor. Pastrama mucedă, ori veche este o 0-travă crâncenă pentru muncitor. De felul Sub acest titlu se da Muncitorului din Piteşti urmâtoarele infonnaţiuni a cărora esactitate ’i este garantată, relativă la faptele imputate primarului comunei Băscovul : Locuitorii comunei Băscovul din plasa Argeşul, speriaţi de jafurile şi barbariile primarului lor Ion Anghelesuu, se presintă pe la începutul lui Noembrie in număr de vre-o 40 la d-l Constandiu Christescu, advocat din acest judeţ, şi dupe ce ’i arătă fapt cu fapt, cum sunt jefuiţi şi edreptă-■iţi de Primarul lor, T roagă să Ie dea direcţiune, unde trebue sâ se adreseze pen tru ca numitul să fie pedepsit şi ei scăpaţi de urgia lui. In urma sfaturilor ce li s’a dat de d-l Cristescu, locuitorii denunţa Prefectului ju deţului, infamiele specilaţiunei ce face cest primar din funcţiunea sa şi nenuină. latele spolieli ce le face. Prefectul dâ ordin sub-prelectului respectiv să cerceteze. Dup care locuitorii văzând că nu li se face nie indestulare se adresează cu o altă re-clamaţie identica d-lui Piocuror local ; dâ şi d-sa ordin tot sub-prefectului, ca însuşi in persoană sâ cerceteze şi să constate faptele. Sub-prelectul nici dupâ acest ordin, care era o deşteptare, nu dâ nici o ascultare plângerilor ridicate in contra primarului său favorit, şi tocmai la 12 Decemvrie, cu ocasia facerei recensimăntului tinerilor pentru armată, chiamâ in casa primarului unde se afla in gasdă, pe locuitorii reclamanţi a Adunarea generală din Braşov.— Comitetul subscris instituit pentru indeplinirea celor de lipsă pentru primirea d-lor oaspeţi cari vor lua parte la adunarea generală a „Asociaţiunii pentru literatura romană şi cultura poporului român din Transilvania", ce se va ţinea in Braşov in zilele de 17 18, 19 şi 20 August st. v. işi ia voie prin aceasta a ruga pe toţi aceia, domni şi doarn ne, ce au de gând a asista la aceasta adunare generală să binevoească a o face aceasta cunoscut până cel mult in 10 au gust st. v. domnului advocat Nicolae Stră-voiu, preşedintele comitetului, strada Sche-ilor Nr. 146. BIRUL CREŞTE REVISTA ZIARELOR şi critici divanuril» Romanul face istoricul diferitelor ministere de la ad-hoc până astă-zi. Toate au fost rele afară de al Rj şiilor. Cine ar putea inlocui pe aceştia 1 Si uimii nişte bărbaţi cu totul noi. Dar o asemenea expertiză este imposibili şi deci: „fie-care sâ caute reul, săf denunţe, să’l înlăture, să’l strivească, cu ajutorul naţiunii, şi să meargă .v| poi înainte cu densa pentru a face ca pentru toţi bine să fie.“ Să nu încremenească cineva in fafl unor asemenea vorbe goale, aruncatij in vent! ? Binele Public vorbeşte de viitoarea conferinţă privată, in care va lua parte şi representantul României spre a da sancţiune, prin iscălitura sa> perderii Dunării. „Neue Freie Presse“ ne spune, ci’ guvernul român s’a muiat in urma atitudinii energice a Austriei şi deci tractatul din Londra va fi primit eu neînsemnate modificări! Stăm bine ! Guvernul liberalilor nu face de căt a scădea (?) zilnic dările. Probă taxele ce s’au autorizat diferite comune d’a incasa peste cele existente, plus căte una şi două zecimi asupra contribuţiunilor directe către Stat. Azi ancă. gazeta oficială publică câteva asemenea liste de taxele ce sunt a se percepe de către următoarele comune rurale : ' Cărbuneşti din judeţul Gorj; Larga şi Petroiu din Ialomiţa; Mârâcineni diu Buzeu; Ourteşti, Monăştireni; şi comuna urbană Hărlău din Botoşani. Şi, cu toate acestea, roşii, prin puţinele lor toi, nu încetează d’a’şi aduce laude—cari dealtminteri se ştie căt preţuesc—că au scăzut birurile ! şi drept satisfacţiune a lor. văzând că se dovedeşte de juste plângerile lor, a inceput sâ’i insulte neomenos şi sâ’i ame-umle cu puşcăria de vor mai indrâsni sâ reclame. Ce tristă realitate pentru bieţii locuitori, văzând că primarul lor pe care in reclama-ţiuni il numeşte sbir şi nelegiuit .Iară Din Districte spune orele 1>U- T&lli&rie şi omor.— V. 1 rahovi că in seara de 11 spre 12 curent, 9 o bândâ de tâlhari in număr de şease până la opt imbrâcaţi in haiDe negre şi mânjiţi cu negreală pe faţă, au călcat casa locuitorului Ioau Enache din comuna Buc-şani, plasa Dealului, districtul Dâmboviţa, omorând prin impuscare pe fiul pacientului anume Niţă in vârstă de ani 19, pe cănd so lupta cu tâlhari ; au tortux at pe Ioan România Liberă revine la afacerei generalului Brialmont, pus in nene* tivitate de cătră guvernul belgian. In camera belgiană s’a făcut interpelat» in privinţa aceasta şi ministrul de resboiu a priimit imputări că a di tat să’şi resbune contra generalul” Afară de aceasta şi Austria e amestecată aci. Ea nu vrea ca Români să se intărească, dar nu ne va pute opri ! im };ij adr> BăU Naţiunea respinge acuzările sate presei române de d. C. ceanu in broşura sa asupra incidentului din Iaşi. Asemenea imputări se adreseze Ungurilor, nu presei r< mâne. ECOURI STREINE r Omorul diu Tisza-Eszlar In misteriosul cas din Ungaria cu fata dispărută, procurorul a cerut jjj cliitarea ovreilor, acuzaţi că ar fi tai#1 pe acea fată. Apoi a vorbit representantul ff# mei fetei, Szalay. El susţine că ba-hainii au comis crima ce li se inV pută. De mii de ani se băuueste ci ovreii au obiceiul de a pvne sanj creştin in pasca lor. Au fost mull procese de omor ritual. Chiar in căr^ ţile sacre ale ovreilor se zice, că pu* terea lui Iehova trebui hrănită cu sânge de Uoim. Vorbesc apoi apărătorii Friedmanij ^ şi Heumann, cari in lungi discursun . jbmonstre că, nu există o-nioi fanatism la ovrei ; unt inocenţi şi deci cer t Ilocul să amintim o ştire ! vieneze, că nu de mult m copil, şi tot ovreii sunt iuţi se scrie, că ovreii ună din Bucovina erau pietri pe un coreligionar u că l'au vezut mergend sămbătă, cea ce nu e ovreu! I Franţa franceji organizează in Alcomitete de resistenţă con-liţiunilor de căi ferate şi jn potop de proteste con- Hftele consiliului general din .tul Seinei a invitat pe şif'O Ferry să asiste la des-"n iminentului apărării la Cour-nmai Ferry a acceptat, in-idiţia ca in discursuri să fa politică. it al din Iaşi se vede că a i pe Franţa. 1 Holera In Egipt ic morţilor pe zi a scăzut 16 Iulie au murit 340 adică, cu 106 mai puţine precedentă. i|ria nu e atinsă de epide-speră că va scăpa şi pe Tânărul propuse sil o ia pe şea cu el sa o conducă la oraş ; pe iutreaba : alăturea drum o — Cine oşti tu ? Ciuma... fu răspunsul ei, şi la tresâri-tuia tânărului ea adauga : Ou-mu, căci ori cum şi (ară tine mă voi duce la oraş, dar pentru ca tu eşti bun , vreau să-ţi acord o favoare. — Sa nu omori pe nimeni.... — Nu se poate, dar fixează tu cifra morţilor. — Fie .... şasezeci. — Fie. — Dar cum să te pedepsesc dacă nu te vei ţine de făgăduinţa ? — Mă vei găsi seara in dosul marei moschee. Tenorul apoi ’şi văzu de treabă. A doua zi muriră cinci-sprezece oameni, a treia zi treizeci şi a patra zi muriră şa- sezeei. Indignat călătorul alergă la moschee, unde găsi pe bătrână. — Aşa ţii făgăduinţa ? — Ce am promis, am făcut. Ziua d’ăn-tăiu am ucis 15, a doua zi 30 şi a treia zi 25 ; cei-lalţi au murit de frică. — Ecoul Dobrogei— PAPI8MUL 1 Şi STAREA ACTUALA A BISERICEI ORTODOXE IN REGATUL ROMiNiEI ului, ci pentru a ne apăra biserica noastră tnaţională, şi prin ea a Ieri naţiunea de uneltirile şi amesticul streinilor in afacerile noastre naţionale. Se intrebăm inse pe curia romană cu propaganda fide a ei : primire ar ea oare, ca noi Romanii să trimitem in Italia un Mitropolit, sau un episcop romănesc la Roma cu titlu de „Mitropolitul, ori episcopul Romei“ ori la Veneţia, MilaD, Neapole etc. cu titluri de oraşo catolice, mai ales cănd ştim, că acum in Italia siut multe elemente gata, de a forma o bună biserica naţională ortodoxă ? Primire-ar oare să facem ceva asemin- pentru alte capitale şi oraşe iusemnate şi ne'nsemnate din lumea catolica ? Nu 1 pentru ca ea nu admite nici morţii noştri a se înmormânta in cimitirile credincioşilor sfii. Nui in-ă nu facem aşa ; ci la eas de nevoie, inmormăntam pe catolici in cimi tirile noastie, şi incă cu toată rândurala chreştineasca a biserioei noastre; nu i depărtam nici dela celelalte taine ale bisericei, la caşuri de nevoie, când ei nu au preoţi de ai lor. Şi aceasta o facem, pentru că sântem toleranţi, şi biserica noastră este tolerantă in adevăratul inţeles, şi nu este deprinsa a viola conştiinţa religioasă, panâ şi a necreştinilor. Noi chiar de am fi in stare, nu am trimite episcopi şi Mitropoliţi in ţârele creştine, care îşi au Mitropoliţii şi episcopii lor de ori-ce confesiune ; căci acesta nu permit canoanele bisericei noastre, care sint comune şf bisericei latine. Pentru ce dar Roma creştină voeşte să violeze conştiinţa noa tră, şi să calce Si iţele canoane prin Dumirea unui I Mitropolit iu România cu titlu de „al Bu- iiîuni se crede că numfsrul ar fi de 8411. In genere at, că pacientul nu varsă, jmnismul este apucat tară -•[ei nvulsiuni violente şi nu mai id sunt vărsături, mai este r( speranţă. I •i /as in î un ac >oi .di k £k r. rn ie its î POPA-TALHAR ni n ziarul Suceava : ,ptea spre Marţi (11 spre 12 Iu-mitori din oraşul Suceava anu-Năstase şi Vasile Loghin ve-iădurea „Baia“ cu carele intăr-ine spre oraş, au stat la mijlo-forului care uneşte şoseaua Coreu şoseaua Folticeni spre a’şi a-fn urma lor veni o căruţă cu . şi un altul călare, şi ajungăn-oustesc asupra lor, ii bat şi ii ruăndu-le şi banii ce aveau asu* fuiţii au cunoscut numai pe pre-•ie Loghin din comuna Râdâşeni. i alţi trei, nu. A doua zi, 9’au ;a primăria de Rădâşeni. au re-m tăcut perchisiţie şi s’au găsit uiţilor la preotul numit mai sus. id intrebat asupra faptului, moi s’ar fi păscut nişte ovăz. Au-imunalâ cercetează caşul şi nu a s’ar fi făcut vr’o pagubă preo-oate aceste, pănă astă-zi, jetui - pătat satisfacere legală. CTE OFICIALE a ;his pe seama ministrului de in: redit estra-ordinar de lei 24.500 erea reparaţiilor şi adăogirilor ne-spitalele rurale Horez, Nifon, Flo-iatina, după planurile şi devisele •.ebtru aceasta. m ict N. Lupulescu s’a numit, la castului Dolj. in funcţiunea de ar-registrator, in locul domnului C isionat. N. Davidescu, conductor clasa I .lie 1878, se inainteazâ in zisul radul de inginer ordinar clasa III lin funcţiunea ce ocupă la direc ilâ a studielor şi construcţiunilor ste Adjud-Ocna, Cămpina-Doftana Peatra. u ! D 0 legenda orientala i vaier mergea de la lleyrut la Da-9 drum, la tulpina unui palm, vede ir i in zdrenţe, care se plăngea zi- 1 ie mă va duce la Damasc ? (Urmare 2) Eu insă, precum bine ştiţi Exelenţa ta, me aflu sub impregiurări mai grele. Eu, in administraţia bisericei şi a credincioşilor noştri din Transilvania şi din provincia Mitropolitană, am ca colegi câţi-va Episcopi, intre carii este împărţită foasta diecesâ a Făgăraşului, am un nunţiu apostolic, un patriarc, ba incă şi alţi fraţi nu de origine comună, carii sunt foarte influenţi, m6 controlează, urmăresc fie-care pas al meu cu un ochiu neadormit, şi adese ori, chiar şi in lucruri, la care nu au nici un drept, imi ţin legată nu numai voia, dar şi conştiinţa mea“! (Slavici. Die Rumănen. pag. 102-103). Din causa acestor presiuni morale, şi din necontenita tendinţă de a catoliciza tre ptat pe Romanii uniţi, bărbaţi mari, ca Maior şi ca Şincai, etc, au fost persecutaţi şi escluşi din clerul uniat, pentru că se opuneau la novismele papisle, introduse in biserica unită ! au cercat chiar ale pune episcopi catolici, precum spune insuşi autorul articolului din „Timpul,“ dar tur-burarea poporului, a silit pe acest episcep şi pe cei ce l’au pus, a’şi de aerul de episcop unit şi a menţinea incă cultul ortodox. La episcopatele uniate se pun numm persoane agreate catolicismului roman, şi care s’au distins prin servilismul loi cau-sei bisericei romane. Persoane renumite prin devotamentul lor naţional, d. e. ca Cipariu, nu se pot învrednici să ajungă nici la Mitropolie nici la episcopate 1 Cel din urmă argument al „Timpului," că Românul, de si tolerant, dispreţueşte pe cei ce’şi reneagâ religiunea — este neesact şi se disminte prin fapte posi- tive. Chiar autorul spune un esemplu despre un tânăr român, carele ş’a renegat religiunea, in căt la moartea lui a renunţat la ori ce ceremonie religioasă. Istoria uniunei din Transilvania, pe care el vrea să o apere, incă este o dovadă văzută de toată lumea, că şl poporul român este capabil a fi ademenit la renegarea re-ligiunii, dacă nu de odata, cel puţin treptat şi prin amăgire. Afară de uniaţi, tot in Transilvania, mulţi Români au trecut la calvinism, şi apoi s’au contopit cu Secuii şi cu Ungurii. Vechia nobilime română din Transilvania şi Ungaria, toată, trecând la catolicism s a maghiarizat Iată dar pentru ce noi trebue a ne păzi de cursele propagandei iesuitice a Romei : nu pentru a fi netoleranţi in spiritul constituţiunii noastre, nu pentru a jigni conştiinţa locuitorilor catoliei-romani, ce trâesc in România şi poartă sarcinile sta- 1 2 1) Memoriu citit in sesiunea de primăvară a s-lui Sinod, anul curent, de P.S. Episcopul Melhisedec. 2) . Vezi numărul trecut. cureştilor" sau „BucarestensU," când in Bucureşti este capitala bisericei ortodoxe române, şi reşedinţa Mitropolitului primat al României ? Pentru ce episcopi cu titlurile Episcopilor şi Arehiereilor Români ; al laşului (Iasionsis), unde este reşedinţa Mitropolitului Moldovei ? Al Galaţilor (Ga-latzensis), unde este reşedinţa episcopului Dunărei de-Jos ? Al. Craiovei, (Craiovensis) unde iarăşi episcopul Râmnicului şi al Se-verinuiui şi are un vicar cu titlu de „Craioveanul". Toate acestea ar fi dispreţul cei mai mare pentru biserica naţională română, şi ne arată că Roma priveşte biserica noastră ca cum nici ar esista, şi că ea voeşte acum să ne facă Biserică şi să ne trimită cei antăiu archipâstori chreşti-neşti !! Nu cred că naţiunea română va tolera o asemenea decădere a bisericei sale naţionale ! Catolicii din România n’au trebuinţa nici de doi episcopi, pre carii ii au deja. Aceştia vor putea să locuească undo le va plăcea in România, fără insă a’şi acapa ra titlurile de la localităţile administrate şi supuse păstoriei Ierarchilor români ; ci să fie priviţi ca archierei şi episcopi titulari, cu titluri streine de ţară, ca visitatori, cum s’au privit şi până acum. Archerei titulari dela localităţile cu titluri române, are şi poate avea numai Bi serica română, şi numai dintre membrii clerului seu. Titlurile acestea nu sunt ceva fără valoare ci ele este şi acela de a propaga credinţa sa. Archiereii noştri titulari sunt mărginiţi in fucţiunile lor prin acea, că ei se cbirotonisesc in calitate de vicari supuşi Mitropoliţi lor şi Episcopilor actuali ai ţărei incât ei nu pot funcţiona nimica episcopal fără prealabila autorizare a eparch iotului respectiv, şi cel ce ar face contrariu, cade sub judecata bisericească. Nu e-te aşa cu un episcop catolic; el nu este supus ierarchiei bisericeşti a ţârei. Prin urmare, când el va fi recunoscut ca Episcop ori Mitropolit cu tilul unei localităţi din ţară, prin acea i se recunoaşte şi dreptul de a’şi propaga ci-'dinţa sa in acea localitate şi a face pros-liţi. Şi tocmai aceasta este ţinta pricipalâ a propagandei papiste. Pe lângă împrejurările arătate in urmă, biserica Romei crede, că acum este timpul cel mai favorabil pentru propaganda sa ; căci crede, că noi ne-arn fi desbinat de biserica ortodoxa a ră-âritului in urma, oricăror ne’nţel-geri momentane, ivite intre biserica noastră naţionala şi patriarchia ecumenică, şi se aşteaptă, ca pariarchia să ne comunice dela comunitatea ortodoxa, precum a eseomunicat şi pre Bulgari, cu vre-o zece ani in urmă, pentru care dupe afirmarea jurnalelor, la Roma s’au pregătit episcopi catolici şi pentru Bulgaria. Insă fapta va dovedi, că Borna şi acum se in-şea’â. Noi n am rupt relaţiunile noastie unitare cu ortodoxia ori ntală, ci voim numai să le regulăm intr’un mod cuviincios şi canonic. (Va urma). DIVERSE La 3 Iunie trecut, Nicolae Brutarii din comuna Filipeşti, judeţul Prahova, venit după muncă in plasa Ialomiţa din judeţul Ialomiţa, scâldăndu-se in Ialomiţa s’a in-necat. La 2 Iulie, Ion, fiul lui Ioan Mitrea din comuna Bulciu. de ani 10, mergând să se sca de in riul Ialomiţa cu mai mulţi copii, s’a inecat ; cadavrul s a găsit. "V" ari etăţi Cum respectă adevărul roşii noştri !.. Se ştie că ziarul roş din Iaşi Liberalul &ste infiinţat in anul 1880, cu cei 10,000 lei noi luaţi pe reposatul ministru Conta din fondul reptilelor şi destinaţi pentru susţinerea acestui ziar. De atunci şi pănă azi nu sunt de cat doi ani şi jumătate : şi cu toate aceste ori cine poate citi pe frontispiciul Liberalului următoarele cuvinte : Anul VI. Ace istă viaţa indelungata a ziarului ieşan ne a mirat foarte mult pe noi ; căci ştiam că ziarul nostru Poşta e ?mai vechiu cu câte-va luni, şi cu toate aceste nu se găseşte de cât in al treilea an. Cum ne am adus aminte insă că Liberalul e organ roş, ne am esplicat lucrul. La roşi totul e falsificat : şi principii şi fapte. Şi dacă membrii clubului comercial din Iaşi, care n’aveau de cât 30—35 ani, au fostjieterani de la 48, pentru ce Liberalul să nu poată a-şi anticipa măcar cu 3 jum. ani existenţa sa ? Faptul ce semnalăm aice e mic şi inofensiv in aparenţă, dar e foarte caracteristic. El dovedeşte incă odată mai mult că şi in mic şi in mare minciuna este hrana zilnică şi fondul existenţei roşilor noştri.—Po^a- Ce gândeşte o femee măritată. — 1) Că la 16 ani era cât se poate de frumoasă ; 2) Că i s’au făcut multe cereri in căsătoria, s’au i s’ar fi putut face, dacă ar fi vrut : 3) Că toate prietenele ei sunt mai bătrâne de cât spun ; 4) Că la urma urmelor are o inimă nu se poate mai bună ; 5) Că prea mult se ocupă lumea de frumuseţea d-nei X sau a D-rei Y ; 6) Că bărbatul ei n’ar fi făcut rău sa’i asculte tot-d’a-una sfaturile săle : 7) Ca soaera sa are multe părţi rele ; 8) Că copii ei sunt mai frumoşi de cât a d-nei Z ; 9) Ca ar da mult să ştie dâcâ bărbatul său se duce tot-d’a-una unde spune că se duce ; 10) Că toate fetele bătrâne sunt in adevăr vrednice de plâns. Ştiri Teatrale Teatrul Dacia.—Direcţiunea GrigoreA. Manolescu, Miercuri 20 Iulie 1883, Repre-sentaţiune extraordinară in Beneficiul d-nei A. Poenaru. Se va juca pentru prima oară piesa nouă : Lupta pentru trei milioane, dramă in 5 acte şi 6 tablouri de d-nu d’Ennery, tradusă de d-nu C. Costescu. In curend piesa nouă: Specula, Amorul şi Crima, mare dramă. Grădina Stavri, direcţiunea d-lui Io-nescu. Azi marţi 19 Iuliu : Portărelid din Paris, comedie-vodevila in două acte. — Intermediu ţinut de d. Ionescu şi d-ra Vellner. SPRE ŞTIINŢA PUBLICA Sul) semnatul loan Dimitrie Mal-coci declar printr’aceasta că 'mi am strămutat domiciliul ce 1 aveam in comuna Tangărul Plasa Calniştea judeţul Vlaşca, şi că de azi înainte domiciliul meu este in oraşul Giurgiu, unde am şi făcut declaraţiunea cerută de art. din codul civil. Prin urmare fac aceasta cunoscut spre ştiinţă publică, şi pentru regu-larea tutulor afacerilor ce mh privesc, că noul meu domiciliu este in oraşul Giurgiu. I. D. Malcoci. Epitropia bisericei Lucaci In ziua de 24 Septembre 1883, la orele 10 dimineaţa, se va ţine li-eitaţiune , in cancelaria epitropiei, pentru închirierea pe 5 ani, cu in-cepere de la 23 Aprilie 1884, a prăvălii cu casele d'asupra, ce are biserica, in strada Şepcari No. 4 in care actualmente şade d-1 Penopulo. Condiţiunile se pot vedea in ori ce zi la d-1 C. I. Săulescu, epitropul bisericei strada Lucaci No. 13. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE 111 Clirend va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle deN. DrOC-Barcirt-nil. director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Aliulescu. Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandăndu-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere si mari baloane cu culori şi litere. Preţurile mod-rate. . ,., . . (IONIŢA G. STOICESOU. Arti hcieri ( jANj p0pA QEORGE. Strada Academiei No. 25, maister al pirotechn'. din Conetantinopol. Deposit la Bufetul din Grădina Cism-g fi CĂILE FERATE ROMÂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BDCOREŞTl Cu Începere de la 20 ălaiu 1888. La ploeşti, Buzău, R-Sărit, Focşani, Mărăşeşti, Bacău, Roman, laş., Calaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 46 minnte seara. La Ploeşti (Sinaia, Predeal) Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşt', Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenai miit la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 80 m. d. m La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Yărcio-rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenai accelerat) 4 ore 30 m. (trei de persoane.) La Giargia 5 ore 15 min. dim. (trenai fulger) 7 ore dim. (trecui de persoane) 6 ore 10 min. d. a. (tren mint.) sosirea trenurilor De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăa, Mărăşeşti, R-Sărat, Buzeu, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Verciorova, T-SeTerin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat ii ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Iu Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipseam. No. 60. Pe ziua de 19 iulie 1883. l/tiiuţ». V nii.' 5oio Renta Amortisibilă. . . . 931/4 933/4 5°l0 Renta Româna Perpetuă . 9102 92'/. 8"1„ Obligaţiuni de stat . . 98- 98 */- 6o|o Oblig. Căilor f- Rom. regale Ui"--- 101 5o/o » Monicipale ... 831/4 833'* 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 231- 233- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 8 3,4 90'fi 7oio ,» Scrisuri Rurale. . . 102- 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 87'/* 876/g 6o[o , , , 9«3|, 97' v 7o[o » > > 1011/* 102- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34 Acţii Băncei Naţionale Române 2501 136o 1375 > » Soc. cred. m.ib, rom. 2.>0 1. 208- 210- » > » Rom. de con-trucţii 5001 50-1- 505- > , > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 375--- 38 > > > > > Naţionale 200 1 227- 232- Diverse Aor contra argint. . ... 2 M« 2.40- » > Bilete de Banque . . 2 1/4 2.40 --- Fiorini valoare Austriacă. . . . 2 11 2.13- litrei gemuţi*. . , . 1 23 I.y5--- Rincnnt# frtnc*M. . , 99 '| 1IIO1/.. TIMPUL *************^»*************x5 * CEASOARNICE 10,000 —* f A r f£ i i» t £ * * * X X X * * CEASOARNICE > Garanţie ,e8iv de fojorabilaj^^ ^ C^cmjat Je a D))i,, o■ '«((•))»’' O >'«((•)»•'11 o Adeverata E&UALLEMANDE i ee am ^."Kî afec^ de” 10,000 "e ^TcS ti. “T „e ibrice dm lume care meg .. . şj ornatft Cu dese S X X X X X Primirea ese< tre de argint, inc/ ceste ceasornice sunt de o fabricaţi une nuri prea frumoase. , Suntem fericiţi de a putea oferi 8?><■-«lu ţ afa4.erc de2000 ,orto). Deasemonea am naun »<» .. (otrnt oi lesuedr tace ta dispară pistruelt impadeci sbdrcititrile, _ albtsce }i {ndulcesce ptlia. i rTaSTELLIER, Purfumeor-CWmliti O O O A 8TWiaji * ch;ujs,..d.A„un, PARIS ! şl LA TO'ft PA RFC MORI ŞI COIFURI Ş ■li li irl-« tiiirllK," »ip fanţii It aum f ui#»)»'O »«(•»>'•© 0 f pil» i» O '"IW*” ingrijitâ ceasornice de o valoarea cu preţul unic de :î5 franci (cu | ceasornice "ÎI ottat!' pîe.nî'1 ZV3&S*£ lilete bipotecare sau mandate poştale ^ garantat şi pf to pentru toate ţeril Cererile însoţite d * * . ,l«- I.: N8TEINUASSE, ,4 V1ENNK (Autriehf lumii, preţ, in X KAMvHAl’S 1. P X X Primim înapoi orice Sl mal'ttrtn w (litiune (le ft ni’l Înapoia 7) trei zile (lupa primirea sa qm*»' ajMMiwi tewtoafii**1'1* «KfM9BW*aa»ack3clcle1&cicic*lLlclciLXlti * * * . * * * * K * * * * *> ¥i * IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA. MAI FRUMOASĂ MAI SOLIDĂ SI MAI EFTINĂ TENCUIALĂ PENTRU CASE M i> r. ,l,'|i(»it la D-nii F. Ilruzzesi Jk 0-ie Calea Victoriei 55 Tablouri in P E R V Z U R I şi OGLINZI se cumpără eftine şi bune numai direct in fabrica lui. GUSTAT KERSTAN Viena, II. Kornergasse I Cataloage şi liste de preţuri gratis şi francs. 8 t*icXicX1cXiclcxiCK.*.X*1cic$LX*.lcic*3clck. K X IMPORTANT pile p sie X 5 X X X X X CONSTANŢA Staţiunea JBalneai*a MARELE HOTEL CAROL I î x MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de «Val Freţuri foarte moderate, aranjamente speciale penii u şederea îndelungat^ Stagiunea băilor va incepe la l9/j iunie 1883 I Spasmes, Eclampsie et Nevroses sonţ RADICALEMENT GUERIS par ina inetho(l« Les honoraires ne sont (lus qu’aprăs succăs Traitement par correspnnduice Prof. Dr Albert Place du Trone, Pas 6, APĂ ACRTŞOARĂ de Kohitsch X SJ X X X X X X X X X X Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şedal rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o|ol nora cu presenţa lor. lei Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe terabl , cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu fo-l : curi de artificii. Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi dup» i 15 Septemvrie st. v. VI Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus dn; rectorele Hotelului la Constanţa. - Wj Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunefe.l Un mijloc probat contra inaladielor do stomac.C unoscute şi noi sticle de bordeaux elelegante de 1 litru şi juna. litru. A se adresa la direcţia fântânei şi la toate casele şi restaurantele renumite. Depoul principal şi vânzare pentru toată Ungaria la (1. Iosepn Hoffmann in Buda-Pesta. IOonle>Ie Secrete Les CAP8ULES RAOTIN snnt singurele eap-sule cu Oluten aprobato de Academia de medicină din Fraecia, care le-a declarat superioare tutnlor colorlalte preparaţinni de Copalul, NOTA. Trebue refuzat ca o imitrţie franduloasp orice flacon care nu va fi conform cu modelul de mai sus, Ac»ste capsule snnt întrebuinţate in tdte spitalele militars din Francia. lTn Flacon de 64 capsule 5 f.—Un Flocon de 40 capsule, 3 f. 50. Depositul la Paris, 78 şi 80 Faub. St-Denis şi in toate farmadele unde se găsesc asemenea HaRTIa si VESICATOAREA lalbespeyres Li CAVALERUL DE MODE", --c-CC PRIMA CASA de COHREHTAinTERA Boalele (le găt, gnră. nas şi nrechi tratează printr’o artă speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Sypliilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 8—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bărăţiei.) MEDIO si CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST (»xt ,e( de Clinici in Pnrit Consultaţiuni dc la orele 8-9 a. jh şi de la 3—5 p. m. lhn-uroşti strada Sinănlan Xo. ţţ CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Coiful Stradei Şelari şi Covaci No. Pentru sesonul de Vară am primit diu propria noastră fabri ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage Garn, Travers, etc. Costume de Caşmir. Oileans şi Does onglesese, Veste broşe Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Does. •ş*3- cu (leos bire lecomaiirtăm Cele mai moderne Pardesiuri de Coeimin şi Haras gros-vd Costume cu şi fără talie de Diagonal. Şeveot, Camgarn şi refiot gi vert.. PANTALONI NOUVEAUTE etc. ,dc. Freţuri reeuno.soufe tio modemle CAVALERUL DE MODE 19! BASILE C- LIVIANU ADVOCAT Dl/inn 11/ chirurg-dentist . f\|Dnlf\, rea da lace cuooă^j a ienunţat d a se inula şi că va Lcni in strada $(irbey-Vodă No. f> avocat tal iu