+1F \IA TI 19 IULIE 1883 BONAMENTELE >e toată ziua ; insă dacâ până a-fost câtuşi de puţin reprimandat, ia trebue sa fi găsit un puternic ‘i Be-va. Aceasta el incurajiaza la 1 abusuri, şi pentru ca să ve ue alta natura, ve voiu spune mitul locotenent are chiar scutit ■Şi de serviciu pe unul dintre sol-este pus sâ-i lucreze lucru de |pe seama sa proprie. Proba de te câ există in cancelaria compa-menghineaoa la care lucrează seu. ca a Ceea ce vG reclam in fine, aci, se poate proba numai daca autoritatea superioara va bine-voi să tramita imediat o comisiune de ancheta la faţa locului, dispunând in acelaşi timp ca ofiţerul inculpat să fie suspendat din funcţiunea sa de comandant. Primiţi, ve rog, domnule redactor, asigurarea deosebitei mele consideraţii. Platou P. B. Să se observe uu lucru : că. dupe cum se presentă caşul mai sus relatat, făptuitorul nu ar putea măcar să şi caute o scusă despre vre-o iutire din impacientare inaintea stupidităţii soldatului, ci curat numai din capriciu, din nesocotinţa şi chiar dispreţul ce gradul inferior găseşte la unii superiori. Să se petreacă apoi asemenea lapte sub un regim care n’ar avea firma atăt de sforăitoare, care n’ar pretinde că el este cel mai liberal şi democratic, tot s’ar mai putea atribui deprinderii, socotindu-se ca rea-cre-dinţă urmaşii de astăzi ai foştilor guvernanţi ca insişi aceia. Dar sub liberali, dar sub democraţi ! dar sub d-nii Rosetti-Brătianu care nu a făcut toată viaţa de căt să deplângă măsurele barbare şi să le combată ; să se practice sub domnia acestora tortura şi bătaia, mai reu de căt ori-cănd, mărturim câ este o crimă neiertată. Nu ne mirăm insă. Noi ştim că aceştia sunt simpli declamatori, sunt numai demagogi, cari se leapădă şi practică, cari se jură şi fură, cura se zicea odată ; cari promit una şi fac alta. Ii văzurăm cum, ca miniştri, jupoaie şi torturează pe ţe-rani — aci sunt Ungurenii D-lui George Leca ! Ii văzurăm cum, ca fii şi nepoţi de miniştri, bătură până la sănge, atacând pe la spate, pe denunciătorul execuţiunilor de la Ungureni, — şi pentru noi aceasta de acum este slab lucru, bagatelă. 0 constatăm numai şi nimic mai mult ; şi cu această ocasiune zicem: să nu ’şi iacă cineva idea greşită, eă bătaia sau tortura este lucru care nu poate fi desfiinţat in practică, la noi. din causa deprinderii celei vechi; nu, maltratarea urmează pentru că este tolerată, pentru că nimeni nu s’a sculat- să o pedepsească. Scoale-se insă un ministru in contra ei; dispună anchetă serioasă şi repede in contra făptuitorilor desemnaţi; ieie-se măsuri de a se face exemplu cu cel culpabil de infracţiunea ordinului respectiv, şi sigur este câ nu vom avea a mai înregistra, sau poate numai foarte rar ne va fi dat a înregistra fapte de brutalităţi contra gradelor inferioare din armată. Acela va fi regimul care va merita intr’adevăr numele de regim liberal, iar nu acesta de acum, sub care toate părăsitele se exercită in acte de barbariă monstruoasă. ŞTIRI TELEGRAFICE Cair, 27 Iulie.—Au fost ieri 811 morţi de holeră la Cair şi 9 in armata engle- zească. Londra, 27 Iulie. — Qameta Comunelor -Sir Charles Dilke adevereazt câ s’a produs in Englitera trei cazuri de holera simpla, dar nici un caz de hobrâ aziaticâ, care nu s’a arătat inta in nie sâ fie cu desăvârşire nimicite sau Înainte de ce sâ ti iost ameninţata viaţa purifica e cu deplină sig ranţa. Conferinţa ^ Qj g efji mo!lim)L oamenilor, muriau bietele vite de pesta-bo- sanitară internaţională din Vieua de U 1804 ^ ^ ^ ^ ^ u„# . . declarase, câ in imprHjnrânle de faţă nu V1D £*. ) , , , Până ce sâ se pronunţe şedinţa, noi ere- cunoaştem nici un mijloc şi mc. un drum d'a omorî veninul hol rii prin desinfectare. Declararea acelei cor ferenţe a pronunţat atunci o sentinţă de moarte tuturor sis- temelor de desinfectare, pe câta vreme sub ele nu se inţel-g - de cat numai o simplă desinfectare cu vitriol, calaican sau cu a altor locuri dem că va fi contribuit toarte mult la por nirea ho erei in Egipt, prostul obiceiu d a lăsa stârvurile ne-ingropate. iSumai aşa ne putem esplica, cum de s a stricat aerul şi cum bieţii lelachi, adică plugarii din ac«a ţară a B’araouilor, s'au inbolnâvit, atât de re pede şi atât de mulţi. Sânu uitam cafelaclii se hrănesc si toarta slab şi sunt d o rară murdărie. Voind sâ vorbim ceva despre modul cum se lipeşte boala de om, vom zice câ doctori au sonstatat, câ atingerea d’un bolnav sau contactul in timpul boalei lui cu un eid carbonic a ha-malelot şi d'uii'le se ridii-ă miasm'*. Atâta nu e destul. Numai o desintectare raţionala şi severă precum şi isolarea indivizilor bolnavi sau bănuiţi a fi bolnavi, sunt singurele măsuri sigure in contra întinderii molimelor. misă sub nici o coudiţiuue ; dacă iu4 cu daie de mâua fug mai ales pe Îs in putui epidemi i cu atât mai biue treâ-păziţi, cei râmaşi locuui. noctorii sB mande diătâ -trictâ. Ori ce mâncar.. j r« care se ştie câ prieinueşte turbare, 6tomachul nostru, sâ se îndepărteze.* tenia corpului se recomanda de rigej1 timp de holeră sâ se feiească fie are răceală şi sa nu se lase a fi >tăpt| frică, ori sâ daspereze, căci morali® mat aşa numai din cause închipuite»' puternic efect, şi de multe ori chiati in asfel de vremuri. FOILETON AMORUL UNEI ROMANE de Jules Sandeau (Urmare) I. — Ascultă, respunse cu răceală Lo-rentz: după un an de lipsă, marchiza se inapoiâ. Plecase singură şi se intoarse însoţită de prinţul Mariani. L-ai văzut: semeţ şi frumos; numai iubirea lui avu puterea să rupă virtutea frumoasei şi recei marchize. — încă o dată, cine’ţi-a spus intrebâ Desdicado, care’şi simţia sângele urcăndu-i-se iarăşi in faţă. — Dar cine nu ’ţi-ar spune-o a Beatricea nu neagă aceasta, şi Mariani o afirmă. Ce crezi acum? — Crez că Mariani este un laş şi un netrebnic, striga Desdicado ridi-căndu-se. Aidem, mâine voi avea să ăsbun onoarea a doui inşi. — Ce ai de gând să faci ? zicea tănărul pictor conducând pe Desdicado in spre un hotel de pe piaţa Spaniei. Un duel! o provocare! Ştii tu că Mariani este spadasinul cel mai indemanatic din peninsulă şi că nu vei juca, fără a fi pedepsit, viaţa d-tale contra a lui? Ş’apoi, ce in seninătatea dai tu acelui lucru ? Mariani te-a lovit fără indoială; dar nu te-ai aruncat tu, ca un zmintit, in dreptul calului său, inainte d’a fi dat cu biciuşca in tine ? Nu eşti tu oare acela care ai căutat pricină ? Şi Mariani, care nu te-a văzut, pare-mi-se, in viaţa lui, putea el să te bănuiască sub eleganţa puritană a noului tău costum ? In ce priveşte onoarea marchizei, ai ti un adevărat caraghios fii sigur, d’a poza ca resbunătorul linei victime care s’a dat singură jert- a vorbi de cuit de Beatricea, inţeleg durerea ta: Beatricea e frumoasă, şi... — Nu sunt câtuşi de puţin amanul ei inlocuit, respunse Desdicado. Beatricea nu m’a iubit niciodată, buzele ei n’au atins p’ale mele. nici cănd mâna mea n’a străns p’a ei. — Atunci nu te plânge, zise tănărul pictor. Iţi va fi uşor d’a răpi iubirei lui Mariani ceea ce nu s a temut d’a lua virtuţii marchizei, daca orşi-cum nu voeşti sâ uiţi că intre protivnici sunt şi alte arme decăt ferul şi plumbul, şi, că, spre a ajunge la inima unei femei iubite, este o cale mai puţin sângeroasă şi mai sigură de căt aceea d’a provoca p'uu amant fericit. ici in Roma ? Intimitatea noilor a manţi nu este o taină pentru nimeni; j fitorului. Rămâne deci iubirea lor merge cu fruntea’n sus. I interesele iubirii tale. Ca amant inlo Şi cum Desdicado, absorbit de o melancolie posomorâtă, nu respun-dea: — De altminteri, mai zise Lo-rentz, sunt cu totul al tău; n’am uitat zilele de fericire ce datoresc prieteniei tale. Vesel sau trist, sărac sau bogat, eşti Desdicado; inima şi braţul sunt ale tale. Vorbind astfel, intinse m$na străinului, şi faţa lui, de obicinuit rece şi batjocoritoare, exprimă in acel moment o afecţiune atât de devotată, incăt părea că o dată cu măna ăşi dedea şi tot sufletul. Desdicado se asvărli in braţele lui. — Pe măine dar! ăi zise el, pe măine la răsărit de soare. Va fi poate zioa mea din urmă; nu mai aştept nimic dela viaţă, şi am cedat de mult partea mea de fericire pe pămănt. După nişte oferiri generoase făcute de o parte cu delicateţă, refuzate de altă parte fără orgoliu, cei doui prieteni se opriră inaintea unei os-pelării de pe piaţa Spaniei.—Nu mi ai spus ce ai de gând să faci aci, zise Lorentz, şi ’ţi respect taina. Or care ar fi soarta ce cerul ăţi pregăteşte, răsăritul soarelui mă va găsi la uşa ta; şi daca, in noaptea aceasta, ai avea nevoe de avutul meu, de inima mea şi de braţul meu, urcă scara ce este in faţa acestei locande şi care te va conduce la villa Medicis; mă vei găsi acolo la or-ce oră, ve-ghiăiul şi găndindu-mă la tine. La aste vorbe, Lorentz strănf cordialitate măna străinului şi si părtâ, ingrijat de cele ce are intămple. El cunoştea sufletul a lui Desdicado şi nu se inşel pra motivelor întâlnirii ce pr, deşi viaţa tânărului său prieten cea să se neliniştească, ăşi zic tuşi că duelurile sunt oprite la că legea care le opreşte lovia potrivă pe martor ca şi pe ao tănărul artist, rătăcind, posom» gânditor sub laurierii villei s* vedea deja fugănd din Roma, exfi oraşul său iubit; apoi, uităndil sineşi, se întorcea la Desdica» perdea in conjecturi asupra vie dinilor acestui destin ce cuntf demn de pizmuit, şi pe care ^ sia, după zece luni, demn af tutulor. #11 te b * * * (Va Trad. de Demroc. A ACTE OFICIALE f * ŞiVou Heyden, renumitul igienist ,a. a publicat acum de curând «* l seamă asupra intrebuinţărei aii | !icilic şi compuşilor aei in di-'ejasuri in care se poate intre- e examinase in mod sumar diteri-şptice, care au fost intrebuinţate a şi in particular-acidul "tenie şi ul lui Lister, autorul dovedeşte imitate ce s’a obţinut in ultimul infrebuinţarea pansamentelor fă-reptul cu acid salicilic, pe câm-4ei|ptâ. a atinge in viitor^acest scop cu folos, eminentul igienist propune i fie căruia soldat un mic aparat, j-^ionţie ; 1 gram de acid salicilic in o mică bandă de doi metri de lunile acoperite d’o subţire foae de fir oueată de hârtie gudronată. Intre aparat are forma şi volumul u-portofoliu, care se poate să se pue ‘Hm 4 s li 40 SU in jifiarul soldatului. ipul acesta, fie-care soldat va avea ji, in timp de resboiu, acea ce’i a esar spre a i se aplica un pansa-tiseutic. lem atenţiunea d-lui ministru de res-l d-lui inspector general al servi-mi tar al armatei asupra studiului d-Von Ht-yden, care ni se pare de mare importanţă, după resul ţaţele . j de aplicaţia cea mai lesne şi cea iin costisitoare la ori-ce armată, in i resboiu ca şi in timp de mari ma-rftilitare. (Progresul Med. Rom.) r ' |l’£ I o dJF n D’Ai E ŞCOALEI ‘'«jiumese definitiv in posturile ce ocu-o ţOvisoriu domnii institutori şi doarone-inituioare: Dăonul Avrâmeson, institutor la clasa şlla 2 de bâeţi din coloari a Roşie, Bu- Ch ii» S % >Ş| r( Mânescu, institutor la clasa II. şcoa-ie bâeţi din coloarea Roşie, Bucn- Dianu, institutor la clasa II, de bâ-eoloarea Galbenă, Bucureşti, fllre Condrea institutor la clasai scoale bâeţi din Bârlad. Popesc-u, institutor la cla a I, şcosla drbaed din Al xandria. iitus Cotov, institutor la class 1 şi II, ol d- bâeţi din Hârşova; judeţul Cous- ginesc activitatea sea numai in cuprinsul hotarelor naţiunei sale dar tocmai de aceia şi poate (ace mari servicii naţiuni sale când ea este insoţită de cultură, şi pătrunsă de conştiinţa menirei sale in societate. In toată lumea ortodoxă, naţiunile au propriele lor biserici naţionale, care ingrijesc numai de cultura religioasă şi morala a naţiunilor respective, cultivând lim-bele naţionale, propagând credinţele şi sentimentele, religioase şi naţionale, şi propagând moralitatea creştină cu fapta şi cu cuvântul. Aşa este in Rusia, in Grecia, in Serbia, in Bulgaria, in România. Chiar in imperiul turcesc şi austriac, naţionalităţile ortodoxe se adăpostesc la umbra bisericilor lor ortodoxe. însuşi patriarhii din orient nu sunt de cât capi naţionali, după cum şi naţionalitatea la Turci. Patriarhia de Constan-tinopole, de şi ajutata de posiţiunea sea capul spiritual al tuturor creştinilor orto doxi din otientul otoman, voia a eser-cita o supremaţie bisericească asupra ţârelor ortodoxe, ce făceau parte diu acel imperiu; ea n’a putut lucra alt fel, de cit in interesele imperiului turcesc, şi la ale naţiunii greceşti, din care se aleg patriarhii. Naţiunile emancipate de sub dominaţiu-nea turcească, s’au emancipat şi de tutela patriarhului, infiinţându-şi aparte bisericele lor naţionale, pe basele vechi ale ortodoxie, i şi păstrând cu patriaihia numai rela-ţiuni morale de ortodoxie. Esemplul acesta Tau dat de mult mai ăn-tei Ruşii, in veacul XUI*le, apoi in veacul present Elinii din Elada, Românii, Serbii şi Buldarii, ect. Este incâ o mare consideraţiune politică, pentru care Romanii treime să conserve, se apere, se imputeruiceascâ şi .se dea toată disvoltarea putincioasă şi trebuincioasă bise-ricei lor naţionale ortodoxe. Psoiţia României o face se graviteze politiceşte câtrâ micele naţiuni ortodoxe orientale, care unele se învecinează cu densa, şi cu care este legată de provid, nţa divină prin trecut şi prin viitor. Ea. şi toate micele popoare ortodoxe : Serbii, Bulgarii, Grecii, Muntenegrenii, Albanezii, ca se poată esi-ta, si a’şi păstra in-dependneţa lor politică şi naţionala, vor trebui, curând sau mai terziu a se alia, a se confedera, spre a se putea opune cu succes contra nâsuinţilor de cucerire ale puterilor celor mari. Uuitatea lor religioasa şi bisericească va fi o mare forţa in vernare la membrii din difite familii domnitoare in Europa, anumi austriaco, francese, spaniole. Abia in zilele noastre, dupfnpte şi re-voluţiuni seculare s’a putut fac unirea politică şi naţionala a Italiei, care Papa cu desperare o combate cu toa mijloacele posibile, şi se declară prisoni si inchis, in mijlocul naţiunii sale. In Qiţia contri-bueşte la polonisarea Ruterur in Ungaria la magiarisarea Romănir şi a Slavilor. In Franţa pană in zilele mstre se păstrase oare-care umbră de bisecă naţională sub epitetul de „Galicană". Iuiţii lui Piu IX-le au şters şi urmele acel asistenţe de biserică naţională in catolicis şi au eon-topit’o in absolutismul univealităţii sale catolice. 'Va urma). FULMINANTA (Din istoria materielor \splosibile) ale vieţei lor ii le le le Buteicâ, îd tit.utor la cl. III, şcoala 2 .ţi din coloarea Verde Bucureşti. Ţintele Al. Dudea, institutor la cl. II şcoala 2 de bâeţi din Târgovişte. Coudnrăţeanu, institutor la cl. III de oala 1 de bâeţi diu Tergovişte. ghel Demetrescu, institutor la clasa I "şcoala 4 de bâeţi diu coloarea Verde, Bijc- şti- Nestorescu, institutor la cina 1 de la a divisionarâ No. 2 din coloarea Gal, Bucureşti. ena Rudeanu, institutoare la clasa I ionarâ de fete din Craiova. aria Anghel, institutoare la clasa II, ia 2 de fete din Bârlad, aria Saroş, institutoare la clasa III şi şi directoare la şcoala 2 de fete din co-ea Verde, Bucureşti, laria Aramă, institutoare la clasa Iii, Ha 1 de fete din Huşi. -uxiţa Pandelescu, institutoare la clasa şcoala 1 de fete din Ploeşti. trosina Costantinescu, institutoare la cla-şcoala % de fete din Galaţi. or- I 1. PAPIS3IUL 1 Şl iHEA ACTUALA A BISERICEI ORTQDOIE IN REGATUL ROMANaEI (Urmare 2) La toate popoarele, ce conteseazâ religiu apărarea intereselor comune politice. Atunci şi patriarhia ecum nicâ emancipată de politici streini de biserică va intra in rolul ei de ceutru şi de conducătoare a unităţii dogmatice şi canonice a diferite' or biserici naţionale ale răsăritului todox. Aşa dar basele dogmatice şi istorice ale bisericei orientale au acel caracter distinctiv de biserica Romei, că naţiunile ortodoxe au biserici naţionale, lipite cu totul de naţiunile respective, ui serviciul cânra este pus zelul şi ştiinţa pastorilor bisericeşti de sus pene jos, de aceia naţiunile trâese pa lângă bisericele lor, chiar fiind acele naţiuni domnite de alte mai puternice şi mai mari. Acest mare avantagiu naţional lipseşte bisericei catolice apusene; ea nu este biserica vre-unei naţiuni ; ea este o biserică cosmopolită ; ea voeşte a domina toate na iunile. De prospereazâ ori retrogradează po liticeşte o naţiune, ea este indiferentă, nu mai catolicismul ei se fie asigurat Dacă naţiunea cuceritoare este catolică biserica Romei se bucură, când o naţiune sau popor mic se sacrifică politiceşte, trece subt alt sceptru catolic. Daca naţiunea cuceritoare este de alta religiune sau biserică, atunci, biserica Romei neavend şanse de a deveni demn.toare in tot statul cuceritor, va tot îndemna la oposiţiune şi rebeliune pe naţiunea cucerită. până ce o va perde de istov, daca alt-minterea nu va reuşi a face concordate favorabile ei cu puterea cuceritoare. Aceasta „ vedem in Polonia. Pe Polonii supuşi Austriei catolice, SRoma catolică ’i ţine in supunere. Pe cei din Prusia protestanta şi • „ ... adfl Dururea i mpmge Este adevărat că de la inentiunea pulberii de puşcă materiele espsibile nu -Înregistrează vre un progres wibil, penă in secolul nostru. Insă chiar Itineeputul secolului acesstui-a in a. 1801, englesul Ho-ward descoperi mai multe îaterii esplosi-bile numite „fulminante1* da cau-â că ele produc o detonatiune sau cl puţin un sgo-mot, când se supun unei ciduri mai mari, unei compresiuni, sau frecai, sau percu-siuni. Ele sunt nişte sârur compuse din carbon, azot. oxigen şi un netal pr. aur. argint, mercuriu, platină et. Preparaţiunea lor este foarte periculoasă, nai ales când intră in combinaţiune amoiiacul (amoniu-rele), pentru că la cea ma mică frecare 6au presiune detună cu volenţâ. Analisa lor sa făcut la 1824, de câtre chimiştii Gay-Lussac şi Li big. Se [resupune esis-teuţa unui acid particular, numit „acidful-minic," care insă nu s’a putut pen’acum isola. 1) Fulminantele cele mai importante sunt cele cu basâ de argint şi cel* cu basâ de mercuriu. Ele se pot preptra disolvând argintul sau mereuriul in acid nitric şi adăugând alcool la soluţiunea caldă; prin răcire sarea se depune 6ub forma unei pulberi albe şi eri-taiine. Acea ta pulbere este foarte periculoasa, pentru ca numai o mică cautitate de fulminant de argint punend-o pe un cărbune aprins ea detuna ca un pistol. Asemenea detuna şi la cea mai mică fiveare intre doue corpuri solde. Acest fulminant 96 intrebuiuţează la confecţionarea Fetradelor", lipind o părticică din această sare, amestecata cu nisip sau cu sticlă pisată, pe două fâşii de hârtia sau de pele upţire, şi trăgând aceste fâşii in sens contrar, frecarea lor produce detonaţiunea. Fulminantele de mercuriu se intrebuin-inteazâ la facerea cagulelor de puşcă cu ciocan, cari au Înlocuit pe cel cu cremene. Introducerea acestor puşci la armatele diferitelor state aparţine istoriei acelor armate. In tot caşul ea nu s’a făcut maina-inte de a. 1820. După spusele d-lui Dr. ploae torenţiala cu peatrâ, care a distrus 30 laici secară, 6 fălci grâu şi 8 fălci orz. In ziua de 22 Iunie, pe teritoriul comunei Plopana, judeţul Tutova. a căzut o ploae cu peatrâ care a stricat 15 fălci grâu şi 20 fălci popuşoi. In ziua de 29 Iunie, căzând in comuna Otetelişu, judeţul Vâlcea, o ploae cu peatrâ in mărimea unei alune, care aţinut aproape o oră, a stricat in mod simţitor semănăturile locuitorilor. In noaptea de 5 spre 6 Iulie, in comuna Cârligu, judeţul Roman, venind o ploae torenţiala cu giindinâ, a stricat ca 100 fălci popuşoi şi 8 laici grâu de toamnă ale locuitorilor. Popuşoii se speră a se indrepta, iar grâul de toamnă fiind in copt nu mai e speranţă de indreptare. In ziua de 6 Iulie, căzând o ploae torenţială in comuna Bogzâştii, judeţul Roman, a distrus parte din grâul de pe 54 fălci ale arendaşului din Giuleşti. După constatarea făcută de primar, paguba sg urcă. la 162 morţo gi&u aproximativ. posiţlunoi ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a flxărel şi gradaţlnnei re-mnnerarielor corpului didactic, a infl-inţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Pultineanu. De venzare la librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi la Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. Vechile iustltuţinnei al României (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţerei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu.—1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriei© B. Nicolcscu (Pas-aagiul român) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. a ortodoxă, biserica a fost şi este premer toare culturez, şi a civilisaţiei naţiona e leastâ biserică naţională, ce e drept, mâr 1) Memoriu citit in sesiunea de f>n ăvarâ a s-lui Sinod, anul curent, de r.-iiscopul Melbisedec. 2) . Vezi numeral trecut. ACT DE MULŢUMIRE Simţul de equitate m6 indeamnâ a adresa Societâţei de Asigurare „Naţionala“ mulţumirea mea in public pentru culanţa şi prompta despăgubire ce ’mi-a dat fiind recoltele mele asigurate la zisa societate iu contra pagubelor de Grindină şi apoi lovite de acel flagel. Societatea „Naţionala“ prin culanţa şi buna purtare se recomandă ca institut demn de toată încrederea publicului asigurător. Miorcani 1883 Iulie 9. I. Pillat. Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandându-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile mode rate. „ . . (IONIŢA G. STOICESCU. Artificieri ^ IAN][ popA GEORGE. Strada Academiei No. 25, maister al pirotechnii din Conetantinopol. Deposit la Bufetul din Grădina CismegiO Ştiri Teatrale Teatrul Dacia.—Direcţiunea GrigoreA Manolescu, Miercuri 20 Iulie 1883, Repre-sentaţiune extraordinară in Beneficiul d nei A. Foenaru. Se va juca pen’ru prima oară piesa nouă : Lupta pentru trei milioane,, d'-nma in 5 acte şi 6 tablouri de d-nu d’Ennery. tradusă de d-nu C. Costescu. In curend piesa nouă: Specula, Amorul şi Crima, mare dramă. Roscovsky, garuisoana diu Magdeburg a fost pentru prima oară provezuta cu pusei cu capse. Adevărul e că pe la 1848, se mai vedeau incâ multe pusei cu cremene in armata austriacă ca şi la cea ruseescâ şi românească ; mai ales grănicerii erau armaţi numai cu pusei de acestea. E sigur să oştirea lui Napoleon I a fost inarmatâ cu pusei cu cremene; pentru că, după observaţiunea acelu-a-şi D. Dr, dacă armata lui Napoleon I avea pusei cu capse na pâţia desastrul de la 1812 in Rusia. Fiind că picând fulgii de zăpada tigâiţa cu praful de sub cremene şi udăndu-se nu făcea esplosiune. Adevărat că, nici Ruşilor nu le-a mers mai bine, dară se ştie că ei s'au folosit de o altă stratagemă, aprinzân-du-şi capitala, stratagemă ruinătoare, dar in acel cas folositoare. De atunci câte reforme s’au făcut şi nu se vor mai face, spre ucide ceea ce are mai viguros omenirea pentru că, după cum zice Seagur, pacea este visul filosofilor, earâ resbelul este isto ' omenirii. ( Vocea Română) Mihălescu Epitropia bisericei Lueaci In ziua de 24 Septembre 1883, la orele 10 dimineaţa, se va ţine li-eitaţiune , in cancelaria epitropiei, pentru inchirierea pe 5 ani, cu începere de la 23 Aprilie 18b4, a prăvălii cu casele d’asupra, ce are biserica, in strada Şepcari No. 4 in care actualmente şade d-1 Penopulo. Condiţiunile se pot vedea in ori ce zi la d-1 C. I. Tăulescu, epitropul bisericei strada Lucaci No. 13. [CĂILE FERATE ROMANE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu Începere de la 20 5Iaiu 1888. La ploeşti, R-Sănt, Focşani, Mărâşeşti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (treu accelerat) iO ore 46 minute seara. La Ploeşti (Sinaia, Predeal) Bnzăo, R-Sărat, Focşani, Mărâştşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Plotşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal (Tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul miit la Buzăn, R-Sărat, Focşani, Mărâşeşti 5 ore 80 m. d. m La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vărcio-rova 8 ore 15 minat. d. a. (trenul fulger) 9 ore d.m. (trenul accel rat) 4 ore 80 m. (trei de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (trenul de persoane) ti ore 10 min. d. a. (tren m t) SOSIREA TRENURILOR De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Mărăşeşti, R-Sărat, Bnzăn, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore t5 m. d. a. De la Mârâş-şti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Prcd.al, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) il ore 15 min noapte. De la Preda 1, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la VSrciorova, T.-S-*vcrin, Craiova, Slatina, Piteşti f ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. Beara (trenul accelerat i t ore 2O min. i-nainte de amenzi (tren de persoane) De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) tO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min seara (trenul miit), din Rusia ortodoxa flde pururea 1 mpmge in oposiţiune şi rebeliune. Aceasta se vede 8i ia Irlanda. Roma papala nu numai nu este favorabilă naţionalităţilor, ba este chtar duşmană, şi le aacrifieâ ori-cănd cer aceas 9 . nani» oi Italia, unde este capitala bisericei catolice, a fost secule Împărţita in o mulţime de staturi mici şi date spre gu- nu a diverse In ziua de 22 Iunie, pe teritoriul comu nei Cârjeoani, judeţul Tutova, a căzut o 1). Bouillet, Dictionnaire Bciences, des letree et des arts. universel de NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curând va apare şi partea doua din Teoria Verbului după raţii Bescherelle deN. Droc-Barcia nu, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. Bătăliele (?!?) vieţei, Sergiu Fanine, de Georges Obnet, traducere liberă din limba francesâ de V. C. Radovitz, volumul II. — Preţul unui exemplar 2 lei. A eţit de sub presă : Cobicele comunale complecte, coprin zend toate legile decretate de la anul 1878 pene la inebiderea sesiunei Corpurilor Le giuitosre din anul 1883, complectate cu cele mai vechi râmase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Noua lege comunala, cea electorală, a Cousilieloi judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a percepere! contribuţiunilor, a impositulul de băuturi spirtoase, a burselor de comer-ciu, a recrutărei armatei (complectă), a CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No 60. Pe eiua de 18 iulie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . . 5"lo Renta Română Perpetuă , 6°|i) Obligaţiuni de Btat. . . . 6o'0 Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 800 1 5olo Scrieuri fnneiare rorale. . . 7oio .> Scrisuri Rurale . . . 5ojo Scrisuri fondare urbane . . 6o|0 » > > 7o[o » » » Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) Acţii Bâncei Naţiouele Române 2501 , , Soc. cred. mob. rom. 250 I. , » , Rom. de con-trucţii 5001. , , , de A8ig. Dacia-Rom 800 1. > > > > > Naţionale 200 1. Diverse Anr contra argint. . . . , , Bilete de Banşoe Fiorini valoare AnBtriacă. Mărci germane............... Bancnote francese. . . . Comp. Veiul 923/* 98 ij. 91'/z 92 '/i 98--- 98'/i 100- 101- 83*/* 84- ZSI --- 234- 8 «|, 901/s l01i„ 102- 87'/4 87 e/e 963(4 971|, IOIV4 101- 33- 34- 136o 1375 208--- 211- 50U--- 505- S80--- 885- 228--- 238- 2 2.40- 2 '/« 2.40- 2 11 2.13- 1 23 1.25- 99), 100 7, D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In 1aţa Biserici Luterane). ************ ************* TIPUL BUCUKESCI 2, Strada Smărdan 2 BUCURESCI 2, Strada Smărdan DEPOSIT DE MAS1N E AGRICOLE Locomobiie cele mai perfecţionate cn si fara apparat de ars pae do ori-cc măriiue MASINE DE TREERAI. MORI DE MACINAT etc. etc C A D IN F A B R ^IMIA'R-RTT A T SOUnTS (Gainsborouirli, Englltera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi raanipulatiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru DIN FABRICA Adriance, Platt «& Co. (New-York) Mori, Manele şi Maşine de treerat (cu mauegiu) Hatoaze de porumb, Trieuri,' Grâpi. Maşine devinturat, Pluguri şi 3Iaşine de Semănat, din fabrica HOFHEHR & SCHI A.NTZ (Viena) Depou de părţi de maşinc. Preţuri moderate •***********X****************** i CONSTANTA 9 Staţiunea Balneara MARELE HOTEL CAROL I MARE GRĂDINA şi TERAŢA PE MALUL MARE! 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDA PE MARE Mare sala de mâncare, saloane de. conversaţiune de jocuri şi de dans. ceţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungata. Stagiunea briilor va iucepe la iunie Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede-tea la constanţa cât so poate mai plăcută străinilor cari o vor onora cu presenţa lor. Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe terata cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu fo- curi caută cură până la 1 Iulie şi după cari de artificii. _ Tarif special pentru cei ct 15 Septemvrie st. v. * soa,b'csala d"ra F1'lc"sdi-Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. MAOASIN fondat in 1979 _vi:A.G-^SIiTT7Zj DE VU-S-TIS de Tetrni Nnţinm»l Uucurejti COLONIALE SI DELICATESE VT8-A-YI8 D!î THEATRUL NAŢIONAL col^sariVm^ ^ *** ari, bune case următoarele îlfuturTfin,™ ""Vortai de ln cde mni Anuîîas* !l«*,1|Uji,!|!ll-lll,,*I«*'A,,Iset «te Bordeaux Absent de Sui* «'*’ Chin. a ii tife b rl c ** m il tfr'd* n** Ua' Uf !'11 Henedlcîln-UlUer rtrenz Franela. t'hartrenz. aii» ăaVblu*1 vllia T ,l>,ovi,l,"z''i anli «’olerk Cumso de oln,,.f„ , 9 ,*rde «randChăr i-...- • ’ a,,,’ ,enlfe î|' ««•ung» x c. de In Vimmid Focklti in, alb de In (Jet Freres din Frareln tot felul de !î ,di" <:°*"ac* Wqnernri mitaMnatlcft de Iii» ti - J11 lo Brisnrd, din Bordeaux. Brun- IMnerml.ll 7„. ’ ’rr,,e !*« OlIlDg» 8i>C 'ir iLiv !' ««“HWb ţ»I alb de In Gel tot i'eini i ' tognar ||n elinnipn^iie di Vrsi^i^ t «•. s . VIXI’HI ST RE Importate de |„ pr|DM,](, ,. ÎXFI&JTransilvan ftf ?l de De. iln' mul eoriatuncios. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. ase din Franţa, Germania, Italia, ttnla. l~At.- • « - Indigene de In Cotnari. Odo-înnre. | reţuri moderato, nervi- <’u stima, D. (J. MOCIANF alalies secretes ti olive mdthor eeionti Ies cai jrii^ri-on radicale par ras baseo aur des reeheridn-upi'K recente», un mu (Un-.njies plus dosespire sai s aucun j-oublo dea fond ion*. Je crueria Inleineiit Ies eoiisei|iintu'' s iricbetisl tic» ptichcs de ge. uneşte. nrvrusăA. impuissance*. Disrtion garanţie Pricre i’oaioyer ne flescriptlon exacte de ta maladie DrlBBLA PARIS, 6, ]. ,ACE de la NATION Membre de plusurs societes scientiftques Băi! Olănesti na clin posiţiile cele in judeţul Vălcea, şi o oră de Râmnic, a-mai renumite : Pucioasă, Iod, Bim, Alcaline şi feru-ginoase. Desch: 6ndu-se stagiunea, 0-nor. Visitatori unt avisaţi că vor găsi Situate intr’ mai frumoase in apropiere < vend apele cel după cererea lor. A abilit un birt, întreţin care, impreună cu ane ladisposiţia onor. nea şi o bună trupă tot confortabile semenea s'a ţinut de un st] birjele lui, se Visitatori. asen de lăutari. Preţuri foart moderate. Nu cruţa nici un acrificiu ca să ţămim pe Onoi Public ca să gem să punem aceste băi la mea ce o meriă prin calitatea superioară aapelcr minerala ce posedă după chiar dec a raţie chimistului şi Doctorilor cei ihai distinşi din ţară. vom mul- aj un- Fraţii Pichter Lipsca-Gohlis, (Germania) Fabrică cu abur de uleiuri eterice şi specialitate de esenţe. Singurele esenţe bine compuse pentru orice lichioruri, intocmai după originale, ca : amara de Angostura, Boonekamp, Chartreuse, Benedictin. Brandy, Rom. Whisky, etc. Instrucţiuni sigure gratis. 3i Franz GruL ARHITECT Strada Tirană No. 80. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte pa- latul Curţii cu juraţi. D. KIBRIK. chirurg-dentist are onoarea d’a face cunoscut că a ienunţat d a se muLa şi cîi va urma a 1 cui in strada ŞPrbey-Vodâ, No. 9. BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s'a mu- tat in strada Principatele Unite No. C- G. DISSESCU Luterană No. ~ 9. avocat s’a mutat in Strada Rotilele de găt. gat*, nu şi urechi tratează printr’o arta «pedala. D‘ru I- BRAUNSTEIN ţost aspirant de medic secundar in Viena e,!"'c?10 Hram. (bo.de de f,.mei «j » lui Hebrn (Sjphili. si boule de 1,0 3-5 «r« p n. •-trnda Decebul N. -*0 (iudosul BftrUtiei.J BALSAMUL DE MESTEACĂN al D" TiENODEL _ JjN. Sirapln mimai sncul vegetal, cave curge din mesteacăn cănd trunchiul I 1 GWse iierforează, este d,, cfind pneomenirea in minte, unul din mijldcele tel, fc.'Sy.tiFhf' ma« intrebuinjate pentru iulrumuseţarea leţei, când insă acest suc ee prfplr1' WvAf'U cliimiceţjte in un balsam, atunci '.51 câştigă proprietăţile sale şi efectele 1, •V- sunt admirabile. * Dacă se spală faţa sau alt punct al corpului atunci până, dimineaţa se desfai ir.Aix. mici fragmente de epidurm, rumănftirl polea albă frumdsă 51 fragedă. Acest balsam indepărtezâ croţiturile ţji Semnele de vărsat, dând fisionomie Qgff june ; pelea căjtigâ iu alheţă, frăgezime dispărând iu cel mai scurt timp j tele e varii, aluniţele, coşurile, rojaţa nasului $i cele-l-alte necurăţenii ale po!eu PREŢUL UNUI VAS EC. 4. 50 CTM. Pentru vânzare in detail in Bucureşti hi d-nii Carol Gersabek suci de I. Ovcssa, Martinoviei 5I-*A-^c-C >GX2J&QAs PRIMA CASA de CONFIENTAj n JERA MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST . Jc Clinicd in r>iris Lonsnltaţiuni d0 |a orele 8-9 şi do la 3—5 p. m. gnoureşti Btrada Sm&rdan No. ... lp0‘>rafla suta lneutrului"“o "-. :i. m. gros-vort. vert. PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. ’Protnri reounoseute de moderate cavalerul de mode MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SIN GE R ii ii t ^ i: - II II SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME. - premiale Cu 15Q m e^aile primQ PARIS 18 7 8 Medailă de aur^ II * A se feri de Imitaţii £ Ori «Aşiiiă de cusut a lui G «IIRNU rate lunare n Garanţâ sigma dată; inscris. — .O r • .3 CEL MA! MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Coiful Stradei Şelari şi Covaci No. 2. U Pentru sesonul de Vara am primit din propria noastră fabrica-ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage de Garn, Travers, etc. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, A7este broşe de Docs şi Piqueţ, Mantale de voiage de Docs. ii cu deos bire recomaiuUim Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro- «- - il g J -'1 T* ^ D 7^ ^ / — C c Z / : s - a 5 o f. „ = poarta marca NEW-YORK. de sus a Fabricei. h N EÎDLINGER, A^enl general j|