,[]|NTECA 17 IULIE 1883 Axlnâini^ti'HţiH, Calea Viotoi-iei 1^»*. ANUL AL Vm —No. 157 V.it: ONAMENTELE Mira, pp an pe 6 luu! pe 3 Innl. state pe an . V \tt] k is % 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei ie priiraeic la idroiniilrntlu \NUNTUkJ :?> (NSt- • I I uinta 3n litere petii pae IV 4 •\wianif pat? II| l v . M ■* *»*• mlă 10 bani număra cte 15 bani nnni&rn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. lliroolor.îopipumlilîor : IVI J II A II, PALEOLOGU knHIIţnrn» }] lieprinir *• • ' ll(iV ilt* d cam-dată insă credem că ne i permisă o observaţiune ge-asupra modului său d a nara e. ea din strada Doamnei, pre-că combate apatia şi indife-lenerală, se dă şi la insinuări inderătnicia conservatorilor, aimentele cax-i au precedat lo-de Stat a lui Vodă-Cuza, pe sinuări nu le poate face de t nchiănd adevărul şi confun-se in teorii pănă la aberant il x eşte cu ori-ce chip ca „naţiunea ă iTiiăşi afacerile tale11 şi zice ptarăm din toate puterile ca acestea-—lege rurală, legea e ală, orgamsarea armatei, molie zise închinate, juridicţiunea .Iară, reforma justiţiei, liberta-i'esei şi descentralisarea, să se de către naţiune, iar nu prin ea materială a guvernului, intăiu, a-şi face naţiunea in-acerile sale, este o teoriă care *nă principiul deja stabilit şi at că naţiunea nu poate lucn prin delegaţiune; este o a*1-ite care neagă puterile consti-;e formează Statul. iNaţiunea este >lj|ivă representată prin guvern m Camere, şi pe căt sorgintea Ta este mai pură, pc atât ele xpresiunea mai sinceră a naţi-n i o urmează in toate aspiraţi ii sale / iă •i ■ c L X r‘M ;i ;t( tc .tl e; nt şiilor şi să defaime pe adversarii lui. Insă adevărul resare din chiar natura lucrului : o simplă delegaţiune de fruntaşi ai Conservatorilor au dat tăria cuvenită programei din 1863 şi d-nii Rosoth-Brătianu s’au mulţumit pe aceasta, ca şi pe cele ce au decurs din aceasta, şi pe cari la ren-dul nostru le vom constata, urmărind şoldia naraţiune a lucrurilor ce o face Românul. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 27 Iulie. — Camera comunelor a fixat pe Lunea viitoare discutiunea asupra moţiuni d-lui Northcote privitoare la concesiunea esclusivâ a d-lui de Lesseps pentru ceualul de Suez. D. Gladstone a primit un amendament la aceasta moţiune piezin’At. de d. Norwod şi conţinând ca Adunare» 1 voind sâ ’şi păstreze libertatea sa de apreciare, refuza d’a adopta vr’o rezoluţiune asupra neg.iciaţiu-nilor viitoare relative la cestiunea Suezu’ui. Cair, 26 Iulie.—In zioa de ieri au fost in Cair 380 morţi do holeră care au avut loc mai cu seama in oraş. Berlin 26 Iulie. — împăratul a conferit d-Iui Ioau Calenderu, fost comisar regal al României a Berlin pentru drumurile de fer, crucoa ordinului Coroanei cu placă. Paris, 27 Iulie. — Ciicnlâ sgomotul că )omn temerar a luat asupră-şi să au cazuri de holera in dockurile Lon-.... £ ■ drei. usurpe puterea naţiunii, ne in numele a ori-căror principii, nici naţiunea in genere, nici Conservatorii in xarte nu pot fi pe drept cuvănt acu-saţi, fără ca sub aceeaşi acusaţiune să nu cază domnii Liberali, coalisaţii Conservatorilor. Simt intr’adevSr flagele cari nu se pot opri in năpustirea lor impetuoasă. Ast-fel a fost pornirea Domnitorului Cuza. Măgulind numai pasiunile vulgului incult, aruncăndu-i pulbere in ochi, el isbuti să dobândească atăta putere, in căt să îmbrâncească naţiunea şi să-i ia el singur rolul. Naţiunea se supuse pentru moment forţei, dar in cele din urmă ştiu să ’şi revendice drepturile, res-turnănd pe usurpator ! Unde dar e indhrătnicirea sau cel puţin codirea Conservatorilor, precum cearcă a o insinua scamatorul din strada Doamnei V Ca in toate imprejurările, şi de astă-dată constatăm, că patronul Românului are o cutezanţă lără asemănare intru a ’şi apropria merite ce nu le-a avut vre-o-daiă şi că aruncă gratuite acusaţiuni adversarilor sei. El Sşi trage pe seama sa meritul programei din 1863, el spune că a fost aşa de prevăzător, in căt de atunci avu Dunărea in ochi şi chiămâ asupră-i atenţiunea publică—bine ar fi fost să ştie a o şi păstra acum, cănd ea este ţinta vecinilor noştri poftitori,—şi apoi caută la semnături şi constată cu rea-credinţă că numai trei Conservatori au subscris acea programă, din care causă, ijice, unirea sub un singur drapel nu s a putut face şi a rfcrnas o simplă coa-liţiune. Dar numărul semnăturilor caracte-riscază vre-odată un act de asemenea natură? Nu cum-va trebuia să semneze toţi Conservatorii o progia-mă ca aceea să fie obligatoare ? A-tunei trebuo să pretindă cineva a vedea pe Roşii semnaţi pănă la cel din urmă, pentru ca să se poată zice că programa Si obligă. Cu meschinării de acestea, cu panglicarii de moşi caută să combată patronul Ro In formaţi tini Ni se spune că guvernul românesc a intrat in tratări cu fabrica Krupp pentru predarea a 120 tunuri. Licitaţia pentru darea in întreprindere a lucrării pentru distribuirea a-pii in oraş s’a amânat pănă ce se va aproba caietul de sarcine al acestei lucrări de către guvern. Consiliul comunal al capitalei a luat măsură d’a se face analise or-cărui vin bănuit, şi d’a se opri punerea lui in consumare cănd se va constata că conţin materii vătămătoare sănătăţii. In acest scop, s’a şi numit o comisiune. Pentru alimentarea oraşului cu apă, s’a hotărât ca volumul trebuincios (de apă) pănă la machinele dela Michai-Vodă, să se aducă tot pe vechia matcă a Diunboviţii şi pe canalele de scânduri. Incidentul de la Oituz In zioa dc 29 Iunie, sergentul major austriac, loseph Egyek, comandantul punctului Poiana-Sărată, tre-cănd peste frontieră in România, im-brăcat in haine civile inarmat cu un revolver, a intrat in comuna Hirja, pentru a prinde un dezertor numit Costantin Papuk. Ajuns in zisa comună, sergentu-major austriac, urmărind pe C. Papuc, a intrat după el in cârciuma lui Vasile Tătaru, l’a ameninţat cu revolveru, pe el şi pe celc-l’alte persoane care se mai aflau in cârciumă in acel moment, şi pe urmă, dând afară din cârciumă pe locuitori, a legat şi pus in lanţuri pe pretinşii dezertor, căutând a-1 tiri peste hotar. Primarul comunii Hirja, auzind ţipetele prizonierului, a alergat imediat şi aflând pe acest străin fără paşaport vizat care aresta lumea fără mandat, l’a dus la primărie şi de acolo l a expediat la supt-prefectura de Târgu-Ocna. Suntem informaţi că d. prefect de Bacău, trimes de minister in anchetă, a făcut o minuţioasă cercetare, şi că intre altele a cerut a se a-eorda ‘medalia serviciului credincios primarului comunei Hirja, pentru conduita sa energică, demnă şi prudentă. Revizuirea, care ne dă aceste amănunte, nu cunoaşte incă motivele, care au făcut pe minister să dea ordine, de a se da libertatea sergentului major austriac. CRONICA Monitorul de azi publică Regulamentul scoalei militare de administraţie. * S’a disolvat consiliul comunei rurale Slăveşti din judeţul Vâlcea. * Dornnu maior Nicu Alexandrescu, din administraţia centrala a ministerului de res-bel, este însărcinat cu gerarea afacerilor poliţiei laşi pănă la Dumirea titularului, in locul domnului Leonida Panopolu demisionat. * Mai mulţi ingineri streini, delegaţi delegaţi de companii streine, se află la Feteşti ocupându-se cu studiele şi sondajele Dunării in vederea construirii podului in Feteşti şi Cernavoda. * Concursul ce s’a ţinut la Academie pentru ocuparea mai multor catedre vacante de institutoare se zice că s’a făcut cu cea mai complectă lipsă de suptaveghere şi scrupul din partea comisiunii examinatoare. * Dupe cum se anunţase mai dinainte societatea cooperativa, va deschide Ia 14 August viilor o cxposiţiuue, care se va instala in grădina Eldorado. Preparativele au in-ceput de pe acum, şi se -perâ a se abţine un frumos resultat, de oare-ce participanţii vor fi numeroşi. * In urma unei decisiuni a ministerului de interne al Greciei s’a pus in vigoare dispo-siţiuiiile ordonanţei Regale de la 28 August 1867, dupe care corăbiile (paqu bots) sau alte vase de comerciu, cu destinaţiune pen tr Grecia, trebuesc a face se se vizeze patentele lor sanitare de către autoritatea consulară elină stabilită la portul de proveuiu-ţă, sau in lipsa de consulat elin, de către o autoritate. Fără aceasta viza, zisele vase vor fi supuse in Grecia, la o carantina de observa ţiune de 5 zile, sau chiar la o carantină e-lecliva, dupre retultatul audiţiunei echipa-giului şi a pasagerilor. COMUNICATE Citim in Monitor : In ziarul Timpul, No. 154 din 14 Iulie, so reproduce, după Fosta din Galaţi, ştiri cari par a fi rfiu interpretate. Spre a inlătura ori-ce f-lse interpreta-ţiuni, se comunică : 1. Reservele fiind chemate iu caşuri de nevoi a spori efectivele corpurilor de trupă cărora aparţin, este necesar ca instrucţiunea lor militară să fie impro-pâtată prin concentrări şi eserciţiuri anuale In acest scop s’a prevezut in budgetul anului curent şi se va prevedea in toate budgetele următoare alocaţiuni pentru concentrare pe un timp scurt a celor mai vechi contingente de reservişti cari sunt a se trece in miliţii. Mfisura este şi va fi o m&sură ordinară pentru fie-care an şi care decurge din art. 58, aliniatul 13 al legoi de recrutare. 2. Avem o lege a rechisiţiunilor votată de Camere şi promulgată la 22 Aprilie 1877. Recensâmfintul şi clasarea cailor, care se face actualmente nu este de cât esecuţiu-nea acelei legi, şi deci mfisura nu trebue a fi considerata ca extraordinară luata in vre-un scop. Prin urmare, alegaţiunile că s’a convocat reservele şi că se rechisiţionează cai sunt inexacte. Spiritul public nu are de cât a fi liniştit in faţa unor măsuri cu totul ordinare şi necesare ca esecutare regulata a unor legi in vigoare. In ziarul Gazeta de Bacău, No. 11 din 11 Iulie, se denunţă un fapt de bâtae ce s’ar fi comis pe moşia d-lui I. Juraşcu de către Seba-tian Gonciu, unul din vătafii domniei-sale, şi că bătutul I. Iacob ar fi dispărut crezfindu-se că ar fi murit ; că chiar s’ar fi găsit un cadavru intr’o luncă din apropiere. Din constatările făcute de către parchetul tribunalului Bacău, resultâ că numitul Ion Iacob, despre care se zice ca este mort, se afla acum in comuna Gârlenii la domiciliul sfiu, in deplină sânfitate, şi nici un cadavru nu s a găsit in vre-o luncă de pe moşia domnului Juraşcu, precum se pretinde. Denunţarea dar făcută de sus zisul ziar nu este adevărată. UN NOU SCARVULIS IN BUCUREŞTI Comisarul secţiunei 54 a descoperit o crimă infamă, anunţă ziarele de ieri. Simigiul Ion, de naţionalitate grec, din calea Moşilor No. 162, a atentat Ia pudoarea a 6 copii, iu etate de 7 — 11 ani. Acest infam ii atrăgea in dosul prăvăliei dâudu-ie covrigi ; odată copilul intrat in vizuina grecului, miserabilul închidea uşa şi uza de biata fiinţă nevinovata. Domnul medic chemat a se pronunţa, constata azi că băiatul Costică de 11 ani, Carol Hauseo de 7 am sunt bolnavi, din cauza atentalumi comis a supra lor. Simigiul se afla arestat. Gazeta Tribunalelor Curtea juraţilor din Suceava a condamnat pe d. Graudea in lipsă, pentru publicarea unui articol in „Resboiul român-1, la două sute lei noi amendă in folosul statului, şi una mie lei despăgubire civilă lui Geo ge Bem. ' Reehisitorul ministerului public, mănţinut şi la judecarea afaeerei, de către procurorul local, d. Matei Millo, este că nu găseşte caz de urmărire contra d-lui Graudea. D-l Grandea va face oposiţie şi recurs in Casaţiune. BIRUL CREŞTE Comunele rurale Chirnogi. Ileana-Suliman, Streini-Dobreni, Belciugatele-Cojeşti şi Drăgoeşti din judeţul Ilfov sunt autori sat» a percepe mai multe taxe coprinse in o listă publicată in gazeta olicială de azi. r TIMPTTT revista ziarelor Binele public semnalează svonul despre disolvarea consiliului comunal cu neprihănitul d. Cariagdi. Causa ai fi diverginţele dintre d. Radu Mi hain şi d. Serurie. Se incriminează reciproc. Ba că d. Iancu Cămpineanu e prea universal ; ha că d. Seigiu e prea cumulard; ba că d. Sermie a re oare-care băi, agonisite nu ştim cum ! Cei din strada Doamnei şi dela Florica, neputSnd potoli pe de ’onul zavistiei, au decis disolvarea edililor comunali. Causa adevărată ar proveni dela „Binele Public", care a dovedit risipa primarului şi a nepotului său ; a probat mortalitatea produsă in copii prin murdăria apei, etc. Adevărul este insă, că libertonii noştri nu mai incap unii de alţii 1 sfeterisesc milioane, fără sub Roşii se . •nul să ia măsuri serioase ca guven autorii romani Am zis oare-când ca operile scriitorilor Romani sunt puţin cunoscute din lipsa de o intinsa publicitate a lor şi n am gteşi • Ba iuca poate am fost prea indulgenţi zi căci puteam zice tot aşa de bine nu sunt cunos- R om finul continuă a arăta relele ce ne facem inşi-ne, aşteptând ca guvernul să cugete şi să lucreze pentru noi. „Românul" a combătut această deprindere fatală şi a trebuit să lupte cu două puteri: cu conservatorii şi cu puterea executivă, care nu vreau să înţeleagă „că numai prin libertate şi prin dreptate o naţiune poate propăşi şi deveni puternică. “ Naţiunea examinează rolul ce joacă România ca Regat in Europa. Am plătit scump tot ce am câştigat, dacă a fost vre un câştig real: Basarabia s’a dus ; ovreii au venit; prin răscumpărarea căilor ferate s au dus milioane ; Arab-Tabia s’a dus ; linia Cerna-Voda-Cnnstanţa s’a plătit scump şi in fine Dunărea e pe cale de a se duce. Bărbaţii de stat români trebuia să caute a crea României o situaţiune respectată in afară. „Acest respect nu se putea dobândi de căt prin o politică exterioară modestă dar demnă şi lipsită de ori-ce spirit de provocaţiune sau de neastâmpăr. “ cănd aşa ; căci cft multe din aceste opere cute mai de loc. O asemenea convineţiune ’şi poate forma veri-ce om care se va ocupa cu lectura a două cărticele foarte importante pentru literatura romanească. Una are ca titlu : '* mamin Costaclii, mitropolitul Moldovei şi Sucevei, epoca, vieaţa şi operile sale (1768 — 1846) de Andreiu Vizanli, profesor la l-niversitatea din Iaşi; cea-l’altă : viaţa şi o perile lui Eutrosin Poteca (1786-1859) de G. Dem. Theodorescu profesor de liceu in Bucureşti. . Ambe aceste opuscule conţin descriei de renaştere a limbei şi literaturei romaneşti din ambele părţi constituite ale actualului regat Român. De aci naşte marea lor care se mai adaogă încă prin S’a primit demisiunea domnului C. Po- -Si “ 1 ^ a, : ciute Grigorie, mitropolitul Ungro-valăhiei Romănia liberă asigură, că distinsul general belgian, d. Brialmont, n’a fost pus in neactivitate pentru că a fost in Romănia fără permisiunea guvernului său, ci mai mult pentru că actualul ministru de resboiu din Belgia este un inimic per.-onal al generalului. Acest ministru este şi un duşman al Rămăniei. R( sboilll W. comentează cele seri. se de „Românul" in privinţa delapidărilor de bani publici, şi arată că importanţă, aceia că motivul descrierii acestei epoce este ocazionat de către doui clenci cu dor de patrie, luminaţi prin instrucţiune, şi prea puţin cunoscuţi in cercurile scolastice. Veri-ce ara zice despre aceste două opuscule n’ar putea releva in destul Însemnătatea i-mensâ ce ne presintă ele in starea actuală a literaturei române. . Scrierea d-lui Vizanti apăru in Iaşi la 1871. D. Theodorescu ne oferi acum câteva zile ocasiunea de a cunoaşte in toate a-mânuntele cine a fost Eutrosin Poteca pentru Români. Ca fost stipendist din fundaţiunea acestui nemuritor şi adevărat părinte spiritual, mă cred dator a mulţumi din inima d lui Theodorescu, că m’a pus in posiţiune a cunoaşte cine a fost cel-ce mi-a procurat mijloacele necesare spre a’mi făce studiele in liceul Craiovei. Ca să ne putem face o idee clară despre conţinutul scrierii d-lui Theodorescu, credem că e suficient a arăta şi titlul capitulelor intr’ânsa coprinse. In cap. I se vorbeşte despre Şcoalele grece de la inceputul secolului XIX; in Il-a viaţă şi activitatea lui Eufrosin Poteca ; in al III Scrierile lui : in al IV Ideile sale filosofice ; in al V Ideile politice, sociale şi religioase : in fine, in al VI Stilul, repu-taţiunea şi donaţiunile lui Eufrosin Poteca. In acest din urmă capitol se află şi Te ta-mentul, pe ba-a căruia se intreţin şi astăzi in Internatul Liceului Craiovei cinci bursieri din venitul fondului lăsat de Eufrosin Poteca, apoi urmează câte-va anexe, cari sunt : Al lui Eufrosin Poteca Cuvânt spus la esamenul public iu şcoala de la Sf.-Sava, in 20 Iulie 1827, fiind de faţă şi Măria Sa Domnul Grigorie Ghica voevod, şi Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Grigorie şi o mulţime de boeri mari şi mici. Al Ini Eufrosin Poteca, ieromanah şi profesor de filosofic, Cmhital ce s’au zis la ziua Naşterei mântuitorului nostru Isus şi a toată cinstita boerime, la anul 1827. (Acest cuvent au fost primit cu plâceie de obşte). . Istoria mănăttirilor Valachiei sau faptele prinţilor domnitori ţârei româneşti, nrai eles cele religioase, după rânduială cronologeascâ, incepându-se de la Radu-Negru voevod pană in zilele noastre, compusă intr’acest chip de Eufrosin Poteca, avehimandrit Motreanul, unul dintre mădularele acelei comisii pentru cercetarea şi iusrierea prin condici a documentelor tu-tulor mănăstirilor dintr acest principat al Valachiei, la anul 1842. - „Prolegomena sau Precuvântare. — Mouastirile şi di aptul lor de proprietate .“ Partea I. Istoria mănăstirilor pe scurt ; Partea II. Folosul mănăstirilor pentru religiă; Partea III. Starea mănăstirilor acum in ţara românească; Partea IV. Dreptul de proprietate al mănăstirilor. Toate acestea sunt conţinute in o broşură de 84 pagine, format 8 şi costă numai 1 leu şi 50 bani. Nu putem termina această scurtă recen-siune fără a produce recapitularea d-lui Teodorescu că Eufrosin Poteca a fost : unul din primii stipendişti ai statului trămişi la studiu in străinătate ; unul din primii profesori, atât ai şcoa-lelor grece, căt şi ai colegiului naţional de la sf. Sava ; unul din clericii elocuenţi, erudiţi, dar modeşti, cari intâriau respectul poporului către religiune, către cler şi către biserica română unul din fundatoiii bibliotecei statului i stipendielor pentru elevii fără mijloace ; un patriot in adevăratul şi nobilul înţeles al acestei expresiuni ; un bărbat demn de veneraţiunea şi imitarea generaţiunilor tinere ; un atlet al învăţământului nostru public a căi ui memoriă merită intr’adevăr să fiă săpată in „cartea de a r“ : in eterna amintire a naţiunei române. Şi din parte-ne putem adaogă : „unul singur dintre toţi românii care a ştiut să ’şi edifice monumentul cel mai măreţ şi pentru tot-d'auna neperitor : recunoştinţa eternă a celor rădicaţi prin lumină cu ajutorul seu. Dem. I. Popilianu. ( Vocea Română). chivar ce ocupa in ministerul de roabei, pe zioa de 1 Iulie 1883. De peste Carpaţi Giangăii se reintorc iarăşi in Bucovina. Acesta este cel mai nou stadiu, in care a intrat afacerea „repatriărei" lor. Sâtuide bunătăţile, peste care au dat in ţara ungurească, o parte însemnată a „bieţilor Cian-gâi“ sunt in adevăr decişi de a se reîntoarce, de unde au fost aduşi cu atâta alai. Ştirea sensaţională despre sinuciderea comisa, rului de colonizare „Barothi" ilustrează viu această desperată hotărâre a Ciangâilor de curănd veniţi. Numitul comisar, care s’a sinucis in Porhova a lăsat in urmă i o scrisoare, in care zice, că a ajuns la cunoştinţa, că nu este apt pentru a duce in impli-nire misiunea ce i s’a încredinţat şi de aceea s’a hotărât a face finit vieţei sale." Este fundată temerea, că nu aceasta este adevăratul motiv şi că o să iasă incâ lucruri ciudate la lumină. De o c’am-dată ajunge a şti, că chiar foaia oficioasă din Pesta se vede constrânsă a constata fiascu desăvârşit al afacerii repatriărei Ciangâilor. mânilor ar putea servi ca o punte pţ| politica cuceritoare a Rusiei. Alţii au ţ ,, cu idei socialiste, contra proprietăţii $ moralei creştine, care apără principie]( le sănătoase pentru ordinea socială. ^ nu văd triumful lor, de cât in ruinat( sericei şi in stingerea simţului cre^ ie, in popor. Mai sunt adunările V t I' r b papi^mul 1) ŞI STAREA ACTUALA A BISERICEI ORTODOXE IN REGATUL ROMÂNiEI (Urmare 2) insuşit îd ile cele D’ALE ARMATEI S’a primit demisiunea din funcţiunea ce ocupă de medic auxiliar a doctorului in medicină Constantinescu George din regimentul s dorobanţi, pe zioa de 5 Iulie 1883. S’a numit iu funcţiunea de medic auxiliar doctorul in medicină Nicolaide Dumitru, la vacanţa ce este in regimenul 8 dorobanţi, pe ziua de 5 Iulie 1883. Medicul de batalion clasa II din reser-vâ doctorul Apostoleanu Ion s’a înaintat la gradul de medic de batalion in reservă stagiar, pe zioa de 15 Iulie 1883, in serviciul sanitar al corpului 3 de armată. Ş’au insuşit îd ile cele mai extravagante, au perdut cu totul sentimentele creş. tineşti şi naţionale, şi după ce s’au întrunit a casă au continuat vieaţa fiului celui din Evangelie până ce ş’au perdut toacă averea clironomisitâ de la părinţi, şi materiala şi morala, şi impreunâ cu aceasta şi însemnătatea lor politică şi omenească. Pe de altă parte tinerii studenţi romăui, duşi in străinătate fără cultură religioasă, au det acolo peste o ură şi duşmănie mare in contra religiunei şi a bisericei, ură şi duşmănie propagate in şcoală sistematic contra absolutismului şi a tendinţelor de predominare a papismului fasupra societâţei laice. Ura liberalilor francezi şi germani contra bisericei papiste, ş’au apro-priat’o şi studenţii români, şi viind in ţară o au aplicat asupra bisericei lor naţionale şi au lucrat contra ei la toate ocasiunile favorabile pe ascuns şi făţiş. O au despre-ţuit, o au defăimat, ca pe un lucru netrebuitor, au curmat ori-ce relaţiune duhovnicească ru biserica, au ridiculizat cultul divin şi clerul ; cei mai buni au rămas indiferenţi către religiune şi biserică, soco-tindu-le ca nişte superstiţiuni proprii clasei ţărăneşti. Unii au combâtut’o sub pretexte politice, crezăud că religia ortodoxă a Ro- 1) Memoriu citit in sesiunea de primăvară a s-lui Sinod, anul curent, de P. S. Episcopul Melhisedec. 2) . Vezi numărul trecut. secrete ale fu nilor, al cărora cosmopolitism iarăşi pinâ pedicâ in biserică, care nutreştJ ţul naţional al poporului, şi ei o şi propagă in tinerime ideile lor măne. Boerii noştri cei mai mulţi, mai duc acum la biserica româneas d nu ingrijesc de dănsa, ca mainainte lâsat’o pe socoteala ţăranilor, carii la dul lor, obosiţi de multe neca: suterinţi, şi ei rar se mai duc câte-i la biserică, in cât bisericele au râms.. le, şi de ce merge se mai golesc. B. profesori şi învăţătorii, cari sunt d*ii cultiva simţul religios şi naţional al j rului, ori nici de cum, ori foarte ru duc la biserica ; de-asemenea şi elev La rari şcoale este căte un preot mai) capabil, pentru predarea religiunei ci ne, ba chiar in programe este di pentru aceasta abia două ore pe săp numai la clasele incepătoare. Nu de reposatul ministru de Culte — Cont pusese un proiect de lege al instrui publice, prin carele scotea cu totul di scealele publice învăţământul religios neofiţi ai culturei acestei superficL fără nici o educaţiune naţionala şi neascâ, ci cosmopolită, se numesc pi liber-cugetâtori, comhat cu inverşur: serica, şi ideile chreştine, atât pe cal şcoalelor, cât şi prin conferinţe pubi prin scrieri, ră-pândesc in popor darvin^ că adică omul este format din maimi că are aceeaşi soartă ca şi animalul ij bat esistenţa lui Dumnezeu şi neni sufletului, spuind că toate funcţiunii» fleteşti să mărginesc in creer, şi ci1 parte a creeruiui, care a servit până de receptacul al religiunei, trebue tl prin necredinţă şi prin instreinare de ce aparţine religiunei. Prin urmare, oj nu'i rămâne in lume altă ţintă, de cit tisfacereâ instinctelor fisice şi procq mijloacelor materiale. In ademenea 1 siune intelectuală şi morală se inţelejj la sine că biserica noastră naţională ■ spre decadenţă, cu atâta mai vârtos," rul nostru de sus pănă jos n’a fost pt^ tit pentru a resista cu forţa intelectnjj morală contra acestui uriaş resboi a! lor subversive, ce au inâpâdit aşa dc re de preste ţara şi biserica noastră nan Seminarele noastre sunt rău organiil lipsite de direcţiunea specială, care tn să dea elevilor caracterul epostolatuluijc tinesc ; ele merg pe aceiaşi cale cele-l-alte scoli din ţară de cultură rală, sub aceiaşi direcţiune a min: instrueţiunei peblice, şi substrase mj totul de la inriurirea episcopilor eşiţi de prin seminarii au o puşi socială puţin avantajoasă ; ei trei lucreze toată vieaţa lor, pentru lor şi a familiei, din care cauză şi aceia ce au fost invăţat in şc nu fac alta de căt sevărşesc cultul nuit in zile de sărbătoare. Predică aude prin biserici, pilda cea bună FOILETON i AMORUL UNEI ROMANE de Jules Sandeau I. Aproape toate operile lui Jet g Sandeau sunt cu-nocsute de pulicul parisian şi de al nostru, dela cel d’ îlntCiu roman ce a public, t in colaboraţiune cu G. Sand, pîlnîL la ultima lui bucalii, Je< 0 1 41 • Bnorocire foarte mare a venit in tirn-adern asupra bisericei noastre, aceasta isârâcia. Străbunii noştri au fost do-mare largeţâ biserica naţională, ca â la disposiţiunea sa mijloace indes-îre pentru cuviincioasa intreţinere şi cultura intelectuală şi pentru fapte in profitul noţiuuei. Sub influenţa anti-religioase streine, averile bise-e iau luat şi s’au destinat la alte afa-eservand numai o minimă parte pen-sârâcâcioasă intreţinere a cultului pe [hedrele episcopale şi pe la bisericele i>r monastiri. Din lipsă mai toate a-biserici se ruinează, chiar pe la e-aii cu mari greutăţi se poate căpăta *. ;eva pentru rep»raţiuni, rar— şipen-~u oi construcţiuni in locul ce'or rui- 1 c ăi ' ti M O# * sonalul bisericesc foarte puţin remu-in căt duce o viaţă foarte grea. Toa-erile de îmbunătăţire sunt zadarnice, este aglomerat la gnv rn. Prin a-3S|i biserica a perdut independiuţa ei irjlâ şi materială, precum şi putinţa de î . . consideraţiunea publică. Ea trebue eargă, unde o va duce guvernul, serica ortodoxă are o posiţiune' escep-lâ, mai ales in statele ortodoxe ; ea te in stat, împreună cu statul şi iu in-re cu puterile statului. Ea nu formea-t in stat, ca biserica catolicâ-romanâ *>ate acestea guvernele înţelepte şicreş-lasă bisericei pe tărâmul spiritual de-libertate, precum şi mijloacele trebu-pentru activitatea sa. Aşa a fost la mtrecut; aşa s'a urmat in imperiul Bi aşa este in Rusia, unde clerul ş Tcndurile sale aparte sub administraţia idului, de unde se întreţin episcopiele-mariele, facultăţile de teologie şi alte tuţiuni bisericeşti. Aşa este chiar in iria, unde biserica ortodoxă la Sârbi şi iomăni, ’şi are fondurile sale in admi-aţia lor, sub controlul guvernului. Nula noi astăzi, bisericei nu i s’a lăsat ica din averile sale in disposiţie, ca se (â lucra ceva din iniţiativa sa pentru oâşires sa intelectuală şi morală afară salare ca la toţi funcţionarii statului ar Sinodul, carele este suprema autori ra XENQMANIA Prefectilui de CoYnrlni C- Chr Cerchez Cine-a îndrăgit itrainii Mânca-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia Si nsamul nemernicia ! M. EMINESCU, (doina). Nu a rare ori am avut ocasiunea a constata că unul dintre păcatele cele mai mari de care suferim noi Românii, este „xeno-mania“, sau plecare orbească de a iubi pe streini şi ce este al streinilor, mai mult de căi pe noi inşine şi ce este al nostru. Ne place a ne despieţui noi inşine, a admira numai pe străini şi faptele lor, imitându-i ca neşte momite şi iuclinăndu-ne până la pâmănt inaintea tuturor marafeturilor şi mofturilor lor. Şi ceia ce i mai trist, nu partea cea bună imităm de la străini, ci de cele mai multe ori numai partea cea rea, care ne costă sacrificii imense morale şi materiale. Ba mergem căte o dată până acoio, in căt actele streinului cele mai periculoase, care sunt îndreptate contra fiinţei noastre ca indivizi, naţiune şi stat, le luăm drept monedă bună, le admirăm şi le incuragiâm, pentru copilărescul cuvent numai de a nu trece in faţa lor drept „necivilisaţi şi ne-politicoşi, fără să ştim, sărmanii de noi, că civilisaţiunea nu insemnează tragere cu buretele peste drepturile noastre de oameni şi de naţiuni. Am mai constatat incâ şi tristul fapt că boala aceasta a xenomaniei stă in raport direct cu rolul mai mare sau mai mic ce I au diferiţii membrii iu societatea noastră. Cu cât cine-va este mai siispus, şi ca funcţiune şi ca avere, cu atâta crede că ’i şeade mai bine. că e mai de „boa-ton“ de a desconsidera ceia ce e românesc şi a aplauda ceia ce e lucru strein. Despre acest crud adevăr un exemplu foarte recent avem in oraşul nostru Galaţi. Actualul prefect d. 0. Chr. Cerchez, venind in capul judeţului nostru, a ţinut a se ilustra nu numai prin celebrele sale isprăvi electorale, ci şi prin o condamnabilă purtare de xenomanie, comiţănd un act ce deno tă o complectă instreinare a inimei sale de romăn şi o călcare flagrantă a datoriei sale de representant a 1 guvernului in acest judeţ. Lectorii nostrii ghiesc, de sigur, că voim se vorbim de iurtarea d-nului prefect la şcoala locală de fete „Notre Dame de Sion.“ Toţi ştim că această şcoală este creaţiu-nea jesuitismului catolic, înfiinţată cu scop de proselitism şi desnaţionalisare. Toţi ştim după aceia că, de şi ea este populată in mare parte de copile romane ortodoxe, cu toate aceste limba română in ele este d’a-bia tolerată ca limbă consultativă, iar „religiunea ortodoxă nu se predă nici de cum." Din această causâ copilele ce es dintr’un asemenea institut sunt departe de a mai iubi religia lor strâmoşiascfc ; ba chiar unele din ele se şi fac catolice, cum s’au văzut anul trecut la pensionatul de aceiaşi natură din Bucureşti. Vădit lucru dar este ca asemenea institute sunt cu totul vrăjmaşe naţionalitâţei şi religiei noastre. Existenţa lor este un pericol in mijlocul societâţei noastre, mai ales as-tă-zi când aspiraţiunile catolicismului in ţara noastră au luat proporţiuni aşa de mari şi îngrijitoare. Ei bine, cu toate aceste consideraţiuni, domnul prefect Cerchez, invintat a asista la impârţirea premiilor din anul acesta la institutul Notre Dame de Sion, n’a crezut alt ceva mai nemerit pentru a’şi arăta inal-tele sale calităţi patriotice şi administrative, de cât pronunţând un discurs in limba francesâ, pe care in urmă l a publicat tot franţuzesce in foaia sa „Galaţii" de la 1 Iulie. In acest discurs d. prefect declară in „numele guvernului că institutul Notre „Dame de Sion merită recunoştinţa părinţilor şi trebue se aibă aprobarea şi toată „susţinerea guvernului, pentru ca se achiţi „cu succes de datoriile ce are de a forma „femeea, prin urmare de a prepara fericirea „generaţiunilor viitoare şi a asigura „rul ţerei.“ Erorile comise de d. Prefect prin acest discurs sunt: 1) pentru că l’a pronunţat in franţuzeşte, dispreţuind prin aceasta limba ţerei şi incurajând a o despreţui şi mai mult precum şi fac, călugăriţele catolice de la Notre Dame de Sion-, 2) pentru că l-a pro nunţat in numele guvernului; şi 8), ceea-ce e mai grav, pentru că a afirmat că a-ceastâ instituţiune „ne asigură viitorul ţerei." . Nu mai relevăm cele două puncte din- teiu ; ne mărginim numai la al treilea care este cel mai important. întrebăm deci pe d. prefect : „Care este viitorul ţerei" ce ne asigură acel institut, căci, după cum notoriu e cunoscut, numai lucruri ce se leagă cu viitorul ţerei noastre nu se invaţâ in el? Poate că e vorba de viitorul unui al mito- douilea Paraguay in România, de domnia deplină aici a jesuitismului catolic ? Atunci d. prefect are dreptate. De cât numai in-tr'un aşa cas, dacă inima sa instreinatâ bate pentru un ast-fel de viitor, nu trebuia se ’şi angajeze de cât „politicoasa" sa persoană, să nu pue in joc autoritatea cu care din fatalitate e investit, nici să vorbească in numele ţerei, de la care n'a primit nici un mandat de acest fel. „Viitorul ţerei ?“ Sermană ţară ! Ai ajuns ca fli tăi să ţi ureze viitorul ce ţi-1 vor pregăti institutele jesuitice, oploşite in sânul teu, şi care nu permit a 'ţi inveţa nici limba, nici religia, nici vre unul din bunele şi vechile tale obiceiuri !! Ce derisiune ! Purtarea d - lui prefect Cerchez la institutul Notre Dame de Sion este dar un act antinaţional şi foarte blamabil. Căci din două una: ori d-lui nu ştia care e tendinţa unor asemenea institute, şi atunci e blamabil că n’a avut cunoştinţă de duşmanii ţerei sale ; ori ştia, şi a voit sfi facă pe politicosul ; dar in această din urmă alternativă e şi mai blamabil, căci in deplină cunoştinţă de lucruri s’a făcut intrumentul celor ce ne urăsc, ne despreţuesc şi caută a ne distruge tot ce avem noi mai scump ea naţiune şi ca Stat. Pe lângă aceasta, d. prefect trebuea să ştie că numai progrese reale pentru copilele ce se cresc io institutul Notre Dame de Sion n’avea de constatat in discurul d-sale. De mai inainte se afirma că la acest institut, afară de ingrijirea materială, in colo ca instrucţiune şi educaţiune, totul e o pospăialâ şi o pâpnşeiie. Această afirmaţiu-ne se confirmă astăzi prin mărturisirea unei persoane competinte, care a fost martor ocular la examenele acestui an. Concetăţenii noştri vor fi vezut de sigur in „Vocea Covurluiului" din septămăua trecuta douâ articole care tratează tocmai despre purtarea d-lui prefect la acest iustitut. Aceste articole, scrise cu deplină cunoştinţă de causâ, cu mult foc naţional, cu un curaj rar şi cu o vigurositate de argumente sdrobi-toare pentru d. prefect şi institutul Notre Dame de Sion, sunt eşite din pana unui tener instruit şi de inimă, d. I. Otescu, absolvent al facultăţii de ştiinţe diu Bucureşti şi profesor de matematici la şcoala normală din oraşul nostru. D. Otescu spune că esamenele din acel institut n’au fost de cât o comedie întreagă, o ţesătură fin executată, pentru a in-şela privirile părinţilor şi a spectatorilor. In fond insă nimica ştiinţă. D. prefect dar a greşit, lăudând institutul, şi prin faptul că nici n’avea idee de mersul lui. Prosperitate şi succese, va fi avut acest institui, inse numai in ceia ce priveşte punga sa căci pe fie-care an ’l vedem că clădeşte noi edificii pe lângă cele existente. Deci dar şi ca fond şi ca tendinţă institutul Notre Dame de Sion nu merită nici o incurajare din partpa Romănilor. Cel mult el poate fi tolerat pentru catolicii locali. Reproşabilâ dar sub toate punctele de vedere este purtarea d-lui prefect Ia acest institut. Ea este cu atât mai reproşabilâ, cu cât d. Cerchez, care s’a grăbit d’a fi exact şi politicos până la exces la institutul je-uitic de fete n'a catadicsit d’a călca cu piciorul mai la nici una dinşeoalele noastre publice locale. Conchidem dar şi zicem tuturor Românilor : să fim mai puţin xeDomani, ca până astăzi ; căci ast fel vom ajunge ca noi să fim streini in tara noastră. Iar d-lui C. Chr. Cerchez ’i adâogăm: Cel ce se închină streinului, instreinat va fi. (P osia). CĂILE FERATE ROMANE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu începere (lo la 20 Hain 1883. La pltwjti, Buznii, R-Săr .t, Focşani, Mărăşeşti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 16 minute seara. La Ploeşti (Sinaia, Predeal) Buzân, R-Sărat, Foc-şini, Mărăşcşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 orc dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşt,', Sinaia Predeal (tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trenul mixt la Bnzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti 5 ore 30 m. d. m I.a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio-rova 3 ore 15 minnt. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenai accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger) 7 ore dim (trenul de persoane) o ore 10 min. d. a. (tren mi»t) sosirea trenuri lor De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacăn, Mărăşeşti, R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. Do la Mărăşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Pred-al, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predea], Sinaia, Ploeşti (trer.ul de plăcere) il ore 15 min noapte. De la l-rede 1, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 19 ore 30 min. ameazi. De la Verciorova, T.-Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trennl accelerat 11 ore zO min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min. seara (trenul mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 16 iulie 1883. 5olo 5'"„, 6"|„ 6010 5o/o 10 fr. 5olo 7ojo 5o[o 6ojo 7o[o Impr Acţii Renta Amortisibilă. . Renta Română Perpetuă . Obligaţiuni de stat. . . . Oblig. Căilor f- Rom. regale » Monicipale ... . , Casei Pensiunilor 300 1 Scrisuri fnneiare rurale. . . Scrisuri Rurale. . . Scrisuri fonciare urbane . . cu prime Buc. (20 1 b.) Băncei Naţionale Român 12501 , Soc. cred. mub. rom. 2501. , , Rom. de construcţii 5001. , , de Asig. Dacia-Rom 300 1. > > > > Naţionale 200 1. nirerne Anr contra argint. . , , Bilete de Banque Fiorini valoare Anstriacâ. . Mărci germane. . . . Bancnote franceee . . Uump. V tllltl 93-- 938li 9l>|2 92'/» 98--- 98'|2 100- 101- 83*/? 84- 231 --- 233- 8-3„ 90i/« ion , 102- 87> n 87*1, 963|, 97i|, 101- 101 ®[i 33- 34- 1375 1390 210- 214- 503- 508- 380--- 390- 280--- 285- 2 >14 2 »|8 2 1/4 2 3/1 2 11 2.12'r 1 23 1.25- 99' 100'/, punănd cu blândeţe mâna d’asu-rănii străinului. j — Da, sufăr. respuuse acesta pul adu-şi pe a sa la inimă ; şi, ridi-i] ndu-si trista privire spre tănărul •e ’l ajutase : — Da, sufăr mult ! : igâ el aruncăndu-i cu disperare ţele sale împrejurul gâtului, tşi ’ncepu a plânge cu hohote. — Oare tu eşti, Desdicado? in-bâ pictorul cu o dureroasă mira-Oine te-a văzut, anul trecut, stră-*ind la Florenţa de tot luxul hoţiei, de toată frumuseţea tinereţii, 3răzni-va cum-va să te recunoască b această figură ofilită şi sub a-«te haine grosolane ? Pe tinetăner T lrumos, elegant şi măndru, mai mdiam eu să te regăsesc după zece oi in această stare ? ■— Nu ştii, se vede, căte dureri bate destinul să ’ţi grămădiască in ;ce luni, nici căţi ani te poate face urerea să simţi că trece intr’o zi, spunse străinul cu un aer poso-orât. Da, sunt Desdicado, adause stărgăndu-şi lacrimile. Prietene, ine este acel om ? Omul care m’a Tit, cine este? Unul din noi amân- doi nu va vedea stărgăndu-se pe fruntea mea acest semn infamant. — Nu este nici un soţ in Roma pe care să nu ’l fi blesat la frunte mai rău de căt pe tine, respuuse artistul surîzănd. Cine nu cunoaşte ace pe eroul tutulor serbărilor noastre, pe copilul răsfăţat al Papii şi al cardinalilor sei, capriţiul tutulor femeilor noastre, pe prinţul Mariani, amantul fericit al marchisei de R... ? — Te inşeli sau minţi! striga furios tenerul; marchisa de R... nu este amanta lui. Pe marchisa deR... nu o cunoşti, adause el cu o voce mai blândă ; sunt atâtea marchise in Roma ! Mariani le poate, lua pe toate dar pe Beatricea s o lase Domnului. Nu, tu n’o cunoşti: sufletul Fecioarii nu este mai curat ca al ei; madonele lui Ra-fael al vostru sunt mai puţin cereşti decăt trăsurile feţii sale. Tristă şi rece, ea cutreeră lumea fără ca lumea s’o poseadă ; căci Dumnezeu gelos. n’a voit ca acest ănger scăpat să găsiascâ pe miserabilul nostru pă-m8nt o ramură pe care să se poată aşeza, şi aceasta, spre a se întoarce mai repede la Cer unde este chia-mată şi dorită. — ’M-am iuşelat, respunse Lo-rentz; astă marchisă nu se află intre zidurile noastre, şi cred cu plăcere că este ăncă in Cer de unde o făcuşi să se coboare. Nu este ia Roma decăt o singură marchisă de R..., şi ai putut-o vedea adineauri trechnd pe dinainte-ţi ca o palidă reflectare a amorurilor tale. Mariani călăria alături, şi roatele caleşcii, mai puţin acriane ca visurile tale, erau să te strivească pe pietrele ele pe această piaţă, — Şi cine ţi-a spus, striga Des- dicado ingălbenind ele mânie, cine ’ţi-a spus că Mariani este amantul ei ? Aşa sunteţi voi toţi! Onoarea linei femei nu preţueşte la voi mai mult ca o trestie ce o indoeşţi şi o rupi cum vroeşti, şi aruncaţi in vent cuvintele voastre otrăvite fără a v<3 păsa unde loiosc ? 0 ! Lorcntz, o- noarea unei femei este un ciistalaşa do" curat şi aŞ i de fragil in căt n’ar trebui să se atingă cineva de ea de căt cu zmerenie şi cu temere. ___ Va să zică dar iubeşti pastă femee ? întreba Lorcntz trist. ___ 0 iubesc, respunse Desdicado. ___ Sărmane nebun ! murmură tă- nerul pictor. Desdicado, urma el, daca cuvintele mele te-au supărat,^ reiaţi acest sac şi ăst beţ şi mergi de scutură departe de Roma praful după cişmele tale. Sfinţenia iubirii tale va avea să sufere prea mult iu aceste locuri. Aide, prietene, pleacă. Mariani a mânjit sanctuarul unde inge-nunchiaseşi. a — Lorentz, explică-te, murmură străinul cu un glas perdut. — Ce sâ’ţi spui, respunse artistul, ceea ce intreaga Roma nu’ţi poate destăinui? La şaisprezece ani nobilă şi frumoasă, Beatricea se mărita după marchizul de R..., bătrân egoist şi posac. A fost o zi tristă pentru Beatricea, o zi frumoasă pentru tinerimea romană, care nu văzu in această căsătorie decăt o victimă, pe mar-chisul de R... Victima a fost ănsă Beatricea, Ea trăi departe de lume lângă bătrânul ei soţ, şi moşneagul se stinse in braţele ei, înconjurat de îngrijiri, de onoare şi de respect. Când Beatricea se arătă din nou in lume ca o umbră scăpată din mormănt, o-magiele ii veneau elin toate părţile, şi fie-care voia să reînsufleţească la razele iubirii sale această floare ca- re in singurătate încetase d’a primi lucrarea aerului şi a luminii. Dar Beatricea rămase curată ca apa ce ţişneşte din aceste marmure : toate acele iubiri lunecară pe sufletul ei fără a o deştepta nici a o distra, şi. obosită de atâtea supărări, plecă să caute departe de Roma odihna şi libertatea. — Este ea, este Beatricea ! strigă Desdicado cu entuziasm. Vezi bine că e curată şi sfrntă, sfântă ca iubirea mea, curată ca acea frumoasă stea ce ne luminează. In acel moment, luna vărsa albe-le-i raze asupra Romei, care părea a dormită sub o nemărginită reţea de argint. Piaţa Poporului era deşartă, „Corso“ tăcut; nu se auzia decăt sgomotul apoi in basinuri şi cântecele depărtate sub boschetele villei Bor-gbese. (va urma) Trad. de Demroc * CES MAI BUNA SI CEA MAI EFTINA DIN VALORILE DE LOZURI T Mare loz de ;-)Q,000 llorini a 1 Iulie lSS-'t Mare loz de 50.000 llorini iă I Nov. ISS.'i SOCIETATEA CRUCEI ROŞIE UNGARE Sub patronajul Maj. Lor impflratul şi imp^’ teasa Austriei. Mare loz de 50.000 Horim la | Mari. |SSt Marc loz de 50.000 florini la | l'ilirîssl gare jw de 50.000 illinl11 |a T^Tlssl as sat v . . . . ____j..* .... »imhra „natale la Bankhautl. Vagh, Viemm (AutriWi ni un miiu6r coiis dcrabil de răstigni* mal miri tot Fiecare la age». A se trimite bilete de bane*, mandate sau timbre poştale la BaMai Rugam pe public sft nu confunde aceste obligaţiuni cu biiotele t, mp e do 1 | ■ - ~ obligaţiunile nu riscă cineva a şt pot de nanii. te din ur- mă sunt oprite do lege. Cu „Li CAVALERUL DE I T j <£X$XcX£y0^t>tX^tM-- •c.Ar<2X3^/s PRIMA CASA de COHflENTAjnTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Copul Stradei Şelari şi Covaci No. 2. Pentru sesonul de Vară am primit din propria noastră fabrica-ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voinge de Garn, Travers, etc. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste broşe dc Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. cu deos bire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-verf. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro-vert. PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate CAVALERUL DE MODE I o IO DS=aBBgsg5ggBgg3==: i! ii I !T ^ SUNT CELE MAI BUNE DIN LFME ^ prem.alecu 153 Mc « = O C3 ct rc O c» : / - U O- •- ~ O o o H O *• •— s_ 4. ll s ts VINoeG.SEGUIN Ş6sse-(jeci de arinii de isbândă au demonstrat netăgăduita effieaeitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fia ca întăritor în convalescente, sârăcia sângelui, scro-fule, chlorosă, anemii, perdevea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nev rose, etc.; tiă ca an tip e-riodic, pentru a tăia frigurile şi impedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vârstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL ' Ptiarmacia G. SEGUIN. 3TB, ne Saint-Honort. PARIS ALEMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept, de siomac sau atinse de gâlbinare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă măncareeste Raca-IlOllt de Araben aliment nutritiv şi reconstituant, preparat de Delaugve-ilier diu Paris. (A se feri de con-faceri. Deposit in Romania la principalele farm. E IMPORTANT p i 1 e p s i e Spasme», Eclampsie et N<5vroses sont RADICALEMENT GDERIS par ma methode Les honoraires ne sont dus qu’aprfes succes Traitement par corrpspni.dance Prof. Dr Albert 6, Place du Trdne, 6, Paris Franz Grubel ARHITECT Strada Tirană No. 80. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construoşte palatul Curţii cu juraţi. D|/|DDjl/ i-liiriirg. ii. ntist are onoa-. rXIDnlfXi rea d’a face> ciinoscnl ci a ienunţat da se mula şi ci va urma a 1 cui iu strada ŞMrbey-Vodă No. 9. BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. T C- G. DISSESCU Luterani No. 9. avocat s a mutat in Htiada Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant do medio secondat' Iu Viena in clinicele lui Hraun (boale de femei şi tacuri) şi a lui Hobra (Syphilis şi boale d» piele Consultnţiiiui de la 3—5 oro p. m. Strada Decubal N. 20 (Hidosul Bsr&ţiei.) J0SEPH SANDR0V1TZ BUCL H I'>T1 lti _ CALEA VICTORIEI - 16. IN RATE LUNARE—_ î St VUM IN RATE LUNARE le Piane si Pianine din cele mai renumite tainici / A. sistem american cu iutreaga placă de metal, se primeşte şi piane vechi in schimb, coma udele se primesc din toate pro- vinciei ;iele, la cumpărarea unui piano se tlâ si una colecţie de note de piano 30 bucăţi, se găseşte in tot-da-una un aeordeur şi facteur de piano. mu CatArrhoift, nidaraltt, I sufocat»unea ai I6U b6- NEVRALGIES TmOteaU 1» o*m,* I tfi ekitrO es htpurlli ________________________|lel. ornn.lorQ r..pi»- IliaTI ■ * '.orie auaM Tindec«l« prin TabarU* UttMMr.• »-. I P,.**ULS /V . B Pruoit. — LtTUMir f«rm«eiil4-cbiiw»t Ş d* elu» 1-ti, M n»« ţ*J*“1*’ Bwmii la Batantei: U d. Ilraer, |l ia t«M untaciM*. ASTHME r ADEVERATE INJECTIUN1 SI CAPSULE I G O R D > FAVROT Acoste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lângă acţiunea antiblenoragică de Copahu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provocă nici I diaree nici greţă ; constitwescu medicamentul prin escelenţă in tratarea bolelor | contagiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi curze- | rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD tonice şi astringente, este miŞilocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a i evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURAT1V ICO FAVROT Acest sirop este neăpart pentru a vin decacu deseverşire maladiele pelei şi pen- I şi de ................................... " ' tru a sfîrşi efe a curaţi sângele după us tratamentu anti-sifilitic. El feresce de t6te (l accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. |{ Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculosă tote medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. DEPOSITO GENERAL.— F» Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris ; In Iassy, Racovits, Konia; Bucuresc'i, Rissdorfer, Zurner, Theil ; Galatz, Tatu-seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajova, F. Pohl, Plojesti, Schuller; Barlad, Brettner, şi in tdte farmaciile. - VJtBWSSaMM CEA MAi BUNA HÂRTIE IGIENICA DE ŢIGĂRI ESTE „DOROBANŢUL, LES DERNIERES CARTOUCHES ŞI L IND^PENDANCE DE LA ROUMANIE1* FABRICAT FRANCEZ ue Fraţii BRAUNSTEIN FABRICANŢI IN PARIS BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINATATE Această hârtie analisată de cătră d. doctor Bernath directorul labo-ratoru’ui chimic al Eforiei Spitalelor civile şi al facultăţei de medicină din Bucureşti, s’a costatat ca cea mai bună in toate privinţele dintre toate hârtiile de ţigară ce se importă in ţearâ. deoarece însuşeşte toate proprietăţile unei hărţii de ţigară ireproşabile fiind cu desăvârşire lipsită de ţesătura animală, cum şi de substanţe lignose şi fabricată numai din aţă. A se feri de contrafacere. Numai atunci sunt veritabile, când fiecare foiţă posedă firma noastră şi pe scoarţă semnătura noastră. Fraţii Uraunstein, Paris sau Braunsstein treros Paris. V Pentru serbări, nunti si petreceri batoane Cil culori şi litere. Preţurile unL ' ! rut . Comanclăndu-mi pot procura diferite focuri 1 de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombo eleetrieo, coroane iu fiori şi litere şi mari Anliicic ( ICNITĂ O. STOICESrU. 1 "( IANT POPA GEORGM. 1 Strada Academiei No. 25, maisfer al pirotechuii din ConRLantiiiopoI. I'oposit lu Bufet ol (1 iu Grftdina Cism*g 4