uita lMBATA 16 IULIE 1883 ABONAMENTELE Oatk ţara, pe an . . . 40 M » pe 6 luni. . 22 lei , pe 3 lont. . . 12 |e; ItreinkUte pe an . 60 lei pntele priimesc la AdminiRtraţie ipitalâ 10 bani nnm&rn a districte 15 bani număra A<1 miixisst* *»a.ţÂOtilea Victoriei IVr. 33. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBE1-V0DA Kr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 declame pag. III . . .1 50 » , II .... 2 50 L« ■ -C 0:0 ri s ÎS ■o Bucureşti, 15 Iulie 1883 ] tţiunea a combătut şi a desră- 10 ii prejudecata, insă negreşit că ujrutut să o şi alunge cu desă-'Te din spiritul omenesc. Sunt in»urări in cari prejudecata dornul fatalmente toată cugetarea şi u trebue să i se dea ascultare. A- 4®asta e mai cu seamă in ces-1 de conştiinţă pe terenul molilor. '■e-vom dară: Nu este chip a se mnele prejudecăţi religioase sau ttine locale, fără a se vătăma 11 unea şi a se da lovitura de gra-oravurilor, şi prin acestea a se 3J naţionalitatea, reocupaţi prea mult de dorinţa aiunge societatea modernă in a progresele ei, s’a dat la noi cu ul la multe datine ce constitue itfiterul propriu de rasă şi s’a a-vt cu uşurinţă altele cari n'au îlhai mic raport cu fiinţa noastră silească. eşeală a setei noastre de pro-o şi plătim scump intr’unele, cu seamă in inriurirea ce au ndit’o străinii asupra Statului ăn. ir era un colţ, unde progresul iuţea să aducă asemenea pertur-ue, asemenea prefaceri derămă-de naţionalitate: era biserica u’ă, ortodoxă, care coprindea insa toate principiele de desvoltare că, fără a exige aceasta saori-pe tărămul naţional, serica era cetatea tare a Romă-ului căt timp poporul romăn a-ân toţi inalţii prelaţi chiămaţi a istori, caractere eminamente re-id ase; căt timp capul religiunii, ii npolitul, observa pănă la cele ; mici forme ale religiunii, căt it era condus de spiritul de a con-e: a intocmirile sântelor soboare. | ^norocirea noastră este că, şi ji acest punct de vedere Românisme s’a slăbit, in lipsă de apărător J er bisericesc. înalt prea Sfinţitul ■» :opolit Kalinic Miclescu, Prima-României, de la înălţarea sa pe c stă inaltă treaptă, pare a-şi fi ut simţul religiunii sale şi a nu ■ ţine cu tărie nici la credinţa oro xă, nici la moravurile acestei re-g ni. aca e să se producă astăzi in so i iţea romănă o inovaţiune anti-: doxă, sau in biserică vre-o re-i iă in desacord cu dogma, ori cu a *anele, aceea de la prea Sântul *i dealul Mitropoliei porneşte şi pe i< sal 61 află executor zelos, de multe >4fără votul sântului sinod, adică lcănd autoritatea care trebue să oştească in primul ordin. Nu o-din asemenea incălcâri Primatul al a venit in conflict cu Sinodul, cea ce este insă un rău exemplu partea Prea Sănţitului, e că se «tată actualmente in serviciul Prea ţiei Sale un bărbat de altă lege, dicul Giovanni Valeri, care inde-eşte funcţiunile de secretai-, ceasta constitue chiar un scandal irdine spirituală, căci nu este, şi ia o r' •u |a ii ii .1 n ii ac P AHBnţnrile ji inserţiile se primesc “ucnreştl, la Administraţia ziaralnl i» VIena, la binronrile de annnţnri Heinrii Schalek, Wollzeils 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Director-respundâtor : MIHAIL PALEOLOGU Scrisorile nefrancate nn se prlmpi Mannscrlsele neimprImate «p ard nu poate fi admis, ca şeful unui cult să încredinţeze funcţiuni relative la acel cult unei persoane ce nu se inspiră dintr’Snsul. Noi nu voim să ştim d’o-cam-datâ nici cui a socotit să facă plăcere prea Sănţitul Primat luând in serviciu pe acest papistaş, nici din care societate religioasă purcede el. Am ve-zut chiar o scrisoare de îndreptare a acestuia către Binele Public, carele mai ănteiu a tractat această cestiune, şi am fi dispuşi a admite, ceea ce el lasă a se crede, fără insă a o susţine, că nici a invgţat vre-odată teologia, şi nici ar fi făcut parte ctin vre-o con-gregaţiune catolică, dar că este un simplu doctor in drept. Şi chiar du-pe aceasta zicem că este un semn de nesocotire a Ortodoxiei, din partea Mitropolitului Primat, să chiăme in serviciul Prea Sănţici Sale pe numitul, considerăndu-1 ca un simplu catolic. Par e curioasă intr’adevSr îndreptarea acestui domn că nu este teolog, ci doctor in drept. Cum ? In serviciul Mitropolitului, ca Secretar al Prea Sănţiei Sale, nu este trebuinţă de teolog, ei de doctor in drept ? Dar care cestiuni de drept are să le tracteze Mitropolia noastră, Tspre a avea motiv să recurgă de preferinţă la cunoştinţele unui asemenea in-veţat? Ş’apoi ca învăţaţii de această specialitate, este oare astăzi in sinul societăţii romăne simţită vre-o lipsă, cănd atâtea capacităţi şi ilus-traţiuni avem de la cele d’ăntăiu facultăţi de drept din lume? Mărturim nedomirirea noastră; dar mai pre sus de aceasta, durerea noastră de a vedea, de pe tronul archie-episcopal din Capitală, dăndu-se semnalul decăderii spiritului ortodox, pe care se fondează naţionalitatea şi Statul Romăn. Vom reveni. Prinţul Victor de Schonburg-Wal-denburg a sosit in Bucureşti şi se duce in Moldova spre a inspecta mo şiile ce are acolo. In anul acesta manevrele vor începe pe la mijlocul lui Septembrie, şi vor ţine o lună. Manevrele se vor tace pe divisii. Concentrările vor începe de la 15 August. Zilele consiliului comunal al capitalii ar fi numărate. Disolvarea sa ar fi hotărită in mod definitiv ; de aceea nici cinstiţii membri de la sfat nu se prăpădesc cu firea lucrând. Se zice că alegerile cele noi se vor face. in luna lui Septemvrie. CRONICA ŞTIRI TELEGRAFICE Frohsdorf, 25 Iulie. Starea contelui de Chambord se imbunătâţeşte treptat. Cair, 24 Iulie.— Numărul morţilor de holeră numai la Cair s’a urcat in zioa de ieri la 360. Numeroase sate de prin prejur sunt atinse de epidemie. Constantinopol, 26 Iulie.— Carantinele pentru proveninţele din Egipet au fost urcate de la 15 la 20 zile, fie vasele bănuite sau nebănuite ; ele vor trebui, afară de aceasta, să sufere 24 de ore de observaţiu-ne la Dardanele. Noul ministru de interne, Edhem paşa a primit marele cordon al ordinului Nichani-Imtiaz. Iu formaţiuni Azi 15 Iulie se va face tragerea la sorţi a titlurilor de rentă amortizabilă 5%- Se vor amortiza 312 titluri â 500 lei şi 73 â 5000 lei, iar 4 a 20000 lei. D. general Soboleff, primul ministru al Bulgariei, soseşte azi in Bucureşti. Basinul din localul societăţii de gimnastică din strada Mâgureanu era foarte binefăcător publicului din Capitală, pe timpul caidurilor din anul trecut. Totodată a profitat mult şi Societatea. In toate zilele, lumea nu mai incăpea in basin, căci mulţi n’; eau alt refugiu in căldurile tropicale. Ne aşteptam, ca lucrurile să meargă tot mai bine. Din nenorocire insă vedem, că in vara aceasta basinu s'a inomolit cu totul. Ne vine >’â ne intrebăm: Oare un aşa sfârşit are ori ce lucru românesc? Câţiva lucrători sgâ-rie acolo de mai multe luni de zile şi poate au de gănd să isprăvească la crăciun ! In loc să fi pus oameni speciali şi să fi terminat basinul la timp, administratorii respectivi vor să facă economie, şi bat apa in piuă: Societatea de gimnastică perde, şi publicul sufere! Altceva este de cumva sapă dupe vre-o comoară sau vre-o venă de apă gazoasă! Atunci n’avem nimic de zis ! * Supt-loeotenenţii de la flotilă, care au fost numiţi acuma de curând, au să plece peste câteva zile c’un vapor român ca să facă prima călătorie pe mare. Inclep. roumaine spune că itinerarul s’a fixat ast-fel: marea Neagră, Bosfor, Mediteraua şi canalul de Suez. * Colonia romănă din Bruxel, indatâ ce a aflat despre pedeapsa aplicată generalului Brialmont, s’a dus de ’i-a dat o vizită, pe care generalul a inapoiat-o numai-de-cât. * Importul porcilor din Galiţia şi Bucovina şi^tranzitul lor prin România este cu desăvârşire oprit pănă la noi dispoziţiuni din cauza boalii „dorul de gurâ“ şi de „picioare" ce există intre porcii din Galiţia. * Coroana României in gradele de ofiţer şi cavaler s’a conferit la mai mulţi proprietari şi comersanţi din judeţe. * In temeiul art. 29 din legea comptabili ţâţei generale a Statului, se deschide dnm-nului ministru de interne un al duoilea credit estraordinar de 9.735 lei asupra e-serciţiulul 1883-1884, spre acoperirea chel-tuelilor făcute cu cumpărarea şampaniei bâ ută la banchetul dela Iaşi cu ocasia inaugurării statuei Ini Stefan-cel-Mare. * S’a autorisat epitropia spitalului Drâ-ghici din Vaslui de a primi donaţiunea de lei 12.000, făcută de domnu Dimitrie Ga-lianu, in folosul acelui spital, sub coudiţi-unile prevăzute in actul de donaţiune. * S’a autorisat ca eforia spitalelor civile din Bucureşti să primească legatul de lei 5.000, lăsat prin testamentul repausatului M. Mimi, in folosul spitalului Colţea. * Domnu doctor in medicină C. Botez, iu baza concursului depus, este numit in postul de medic secundar la spitalul Sântei- Treirne din Tâtâraşi, pendinte de epitropia spitalului casei Spiridon din Iaşi. * Domnu G. Minculescu, actual comisar de la poliţia oraşului Tulcea, este numit in postul de ajutor la administraţia plâşei Macin din acelaşi judeţ, in locul domnului Zăvoianu demisionat. # Art. 159 din regulamentul poştal se modifică in modul următor : „Art. 159. Oficiul de destinaţiune, indatâ după primirea mandatului poştal, il va in-registra in condică, il va viza aplicănd şi stampila de zi a oficiului şi il va trimite printr’un conductor responsabil ; acest conductor, asigurăndu-so de identitatea personală a adresantului cu toate precauţiunile necesare, va exige acestui a sub-scrie mandatul chiar in presenţa sa, şi in acelaşi timp se vor contra-semna mandatul şi de către conductor, care prin această procedare işi asumă răspunderea că mandatul a fost liberat chiar in măinele adresantului, dupo care, liberăndu'i mandatul, adresantul sejva presinta cu dânsul la postă spre a primi banii in persoană acolo unde nu a fost conductor responsabil ; iar la oficiurile unde sunt conductorii responsabili, mandatele se pot achita şi prin intermediar." * S’a aprobat vânzarea de veci a mai multor bunuri ale Statului din judeţele Ilfov, Dămboviţa, Muşcel, Teleorman, R.-Sârat şi Putna. * D. ministru al instrucţiunei publice a trimis o circulară prefecţilor din ţară prin cari ’i roagă să pună tot zelul şi activitatea in serviciul causei invăţâmăntului rural şi să comunice despre măsurile ce vor fi luat in privinţa aceasta. lua măsurile cuvenite contra celor ce-şi bat joc astfel de interesele publice." BIRUL CREŞTE Citim in Monitorul de azi: Comuna rurală Văşcanii din judeţul Suceava este autorisatâ a porcepe doue zecimi asupra taxei licenţelor. Comunele rurale Odaia Salcia. Segărcea-din-Deal şi Uda-Pâciurei din judeţul Teleorman sunt autorisate a percepe dou8 zecimi asupra contribuţiunilor directe către t tat. Răpirea unui alt copil Citim in „Tribuna" din Viena : Un fapt misterios, şi aproape ca cel de la Tisa-Eslar s’a petrecut la Nestilbih, sa de lângă Graţ. Doi evrei, cu mina sujpeca s’au văzut străbătând p’acolo, a mi au dis părut. După plecarea lor s’a aflat indatâ că a perit bâeatul doctorului Pondel, un copil frumos de şeapte ani. Cercetările tăcute n'au avut nici un resultat. Copilul nu s’a putut afla. Din informaţii, s’a câştigat siguranţa că cei doi evrei au atras copilul afară din sat prin desmerdâri şi cuvinte bune şi ’l-au adus spre Gleisdorf. Aci, s’au urcat in drumul de fer şi li s’au perdut urmele. Pănă la gară, s’au putut lua informaţii asupra celor doi indivizi. Ei ţineau copilul invâlit intr’o plapuma, spre a face să se crează că este bolnav. Şi chiar această causâ a dat banueli impiegaţilor şi celor-alte persoane, cari ’i in-trebau de ce iau atâtea precauţiuni d’a in-vălui copilul. Faptul s’a denunţat autoritâţei, care a promis o recompensă de 100 galbeni, celui care va descoperi copilul sau va pune justiţia pe urmele răpitorilor. Totuşi, nici un resultat un s’a putut obţine pân’acum. Tatăl e desperat şi o rudă a copilului a 'nebunit de durere. In genere, se crede că bietul copil a fost ucis de răpitori. Denunţarea acestui fapt s’a reprodus şi in ziarul oficial „Deutscbes Tageblatt" din Berlin. (Resb. Rom). Un funcţionar hoţ recompensat Sub acest titlu corespondentul „Poştei" Hârşova ii scrie următoarele : „încă de la 4 Iulie curent administraţia de Hărşova a cerut primarului acestui oraş că s-ar putea convoca consilul comunal, de şi sunt numai patru consilieri in total. Intre aceşti patru consilieri se numără şi N. Circa, fostul primar, care a furat impreunâ cu secretarul Cacinschi 5618 Iei din casa comunală, după cum s a constatat formal de autorităţile in drept şi publicat in „Monitorul oficial". La 10 Iulie sa adunat consiliul, şi prima chestiune abupre câriea a luat decisiune a fost ca „secretarului Cacinschi sâ i se plătească leafa pe tot timpul curs de la 20 Mai, de când a fost suspendat, şi până astăzi, cănd ineâ planează asupra sa sabia justiţiei, şi pata de pe frunte de hoţ public zioa inameaza mare nu este ineâ spalatâ." Intre cei patru consilieri cari au luat aceasta decisiune, a fost şi N. Circa, fostul părinte al comunei, la eşirea căruia din funcţiune lada casei comunale s'a găsit fără nici un ban (in-a cu 5518 lei lipsă), graţie patriotismului şi desinteresâri cu care a administrat interesele comunale. Vra se zică hoţii la noi in loc să se pedepsească aspru, spre pilduire, din contră sunt recompensaţi şi incurajaţi la rele. Vă rog deci denunţaţi caşul d-Iui prefect de Constanţa şi celor-alte autorităţi superioare, spre a UNDE SE FIE ? Două registre de recipise ce inspectorul financiar constată că lipsesc din Casieria generală din Bacău undesâfiă? — intrea-bâ Vocea democratică. Ele sunt primite de insuşi Casierul. Registrele de recipise au destinaţiunea de a proba sumele de bani ce se varsă in casă. Oare faptul lipsei acestor registre, nu este el o chee care ascunde un ce misterios ? întrebarea nu ar trebui să rămână fără respuns. REVISTA ZIARELOR Naţiunea critică modul in care autorităţile respective permit să se calce legea asupra burselor şi mijlocitorilor de schimb. Toate recla-maţiunile camerei de comerţ au re-mas fără resultat. Unii comersanţi streini maloneşti, văzSndu-se incurajaţi in culpabila lor atitudine, merg tot mai departe cu indrăsneala, cum se vede mai ales in Brăila. România liberă este ingrijatăde procesul de descompunere in care se află societatea noastră. „Nu ţinem la familie, nu ţinem la copii noştri, nu ţinem la stat, la şcoală, biserică, la nimic!" Nu ne mai mişcă nici dreptatea, nici adevărul, nici frumosul ! Nu ne indignăm nici de şarlatanie, nici de furt! Trist de tot! Resboiul W. vorbeşte de licitaţia ► '/ TIMPUL publicată de guvern pentru 475 nu-1 . • • -----intrcbu- lioane cărămizi, menite ase inta la fortificarea Bucureştilor. Dacă ţara va fi copleşită de duşmani, ce folosesc întăririle capitalei ? Met-zul, Strasburgul, Parisul, au putut să resiste tunurilor germane? Alte întăriri ne trebuesc şi de alta natură ! Tabăra de la Cotroceni Toată lumea se intreabă ce scop are lagărul de la Cotroceni, aşezat in bivuac supt tente-abri (corturi mici individuale) franceze, când generalul francez care le-a inventat n’a avut alt scop de că» numai a se servi de densele in campanie in marşuri forţate, pe un timp scurt, de la 24 ore pă-na la trei zile cel mult la caz de torţă majoră. . , . In Prusia aceste corturi se întrebuinţează numai cănd vre-o trupă este pedepsiţi ; atunci o scoate in bivuac supt aceste corturi, cel mult 10-15 zile, şi, după terminarea pedepsii, o Întoarce indată in ca- zărmi. . t . Ce snut vinovaţi soldaţii acestei ţeri, Domnule Ministru, ca să’i pedepsiţi pe un timp nemărginit in arşiţa soarelui unde nu există nici umbră, in lipsă de pomi, nici apă de beut şi spălat, fiind condamnaţi să stea ghemuiţi supt acele cortişoare? . Nu cad vi s’a raportat oare că pe fie care zi din front căte 10-15 soldaţi ameţiţi de căldură ? Apoi tocmai pe aşa căldura s a găsi zoru a se face câte 10 ore de eserciţiu pe zi ? . i £ Găndiţi-vâ că şi soldatul e om şi nu 1 mai supuneţi la o asemenea tortură fără de nici un folos. — Risboiul. Asa o fi la noi in Anglia ? însoţit * W 1 *** Faptul e nica trecută. Ca ziarişti ’l dăm in cunoştinţa publica, rugând pe cei in drept a ne spune : până cănd privilegie in toate, până şi la căi e ferate ? Până cănd coconaşi şi mojici, o \ mari amăgitori, ce mult amăgiţi Românii Tot aşa s'o fi petrecând lucrurile „chez nous en Angletcrre ? - Yes. ECOURI STREINE Procesul dela Tisza-Eszlar In şedinţa de alaltăieri a tribunalu- lui s’a terminat cu ascultarea nume roşilor martori, dintre caii uni au depus pentru, alţi contra acusaţilor. S’a terminat deasemenea şi cu cetirea diferitelor acte, procese verbale, etc. privitoare la acest îndelungat şi incurcat proces, in care părţile, semiţii şi antisemiţii, n’au încetat de a se incrimina mutual, că ar fi dresat sau mituit martori. Evenimentul zilei a fost cestiunea, dacă băiatul Moriz Şarf, martorul principal va fi supus jurământului. Toţi apărătorii acusaţilor au vorbit pe rend, arătănd că Moriz nu poate fi supus jurămentului, neavănd etatea legală şi apoi, după cum s a v6zut in timpul cercetărilor şi depunerilor din trecut, el este un băiat stricat, fără inimă, fără morală, lege sau Dumnazeu. Deci jurământul lui n’ar avea nici o valoare. Tribunalul se retrage in camera de cbibzuire. unde stă un ceas in- 1JCJ soane, causănd lesiunî la alte o sută Orcanul a resturnat un tren, prin care s’au vătămat grav treizm, şi patru de persoane. Holera In urma spăimentâtoarei epidemii din Egipt, mai multe guverne au propus înfiinţarea unui oficiu sanitar internaţional, ce-va fi punctul central al tuturor publicaţiumlor, relative a măsurile sanitare ce se vor lua de diferite state contra epidemiei. Sediul oficiului va fi Geneva sau Lu-geno. In Oair numărul morţilor creşte. Consulatele şi ministerele au părăsit oraşul, care a rămas ca pustiu. Din Districte Accident.—In zioa de 29 Iunie trecut, copilul Constantin, fiul lui Oh iţa Părvan din comuna Târpeziţa, judeţul Dolj, ducen-du-se la o fântână cu ciutură, numită a lui Ilie Ogarcă de pe proprietatea Breasta, ca să adape vitele ce avea in pază, şi aluue-cendu’i mănile pe lumânarea eiuturei căzut in fântână şi s’a inecat; de şi au sărit in ajutorul seu alţi copii, nu a fost insă cu putinţă să T scape, apa fiind adâncă. acte oficiale Domnu medic de arondisment Ionescu este numit definitiv in postul de medic al penitenciarului Slănic, ocupat provisoriu. Domnu Ioan I. Coandâ, bacalaureat, student al facultăţei de drept şi actual copist direcţia generală a serviciului sanitar, care a reuşit la concursul ţinut in zioa de 27 Iunie, este numit in funcţiunea de verificator, rămasă vacantă in administraţiu-nea centrală a financelor, prin trecerea domnului Grigore I. Zaharia in altă funcţiune. Domnu Mihail Rodocalat, doctor in ştiinţele politice şi administrative, este numit in funcţiunea de controlor şi comptabil al judeţului Covurluiu, rfimasâ vacantă prin de misionarea domnului Ştefan Russo. Politica de resistenţă a Moldovenilor Domnu C. D. Stanculescu s’a numit, la casieria judeţului Romanaţi, in tuncţiunea de verificator clasa II, in locul domnului I. M. Măcârescu, trecut in altă funcţiune. IVVI'ISVI I I. 1) ŞI STAREA ACTUALA A BISERICEI ORTODOXE IN REGATUL ROMĂNiEI treg. In acest timp publicu era foarte nerăbdător, agitat. însuşi băiatul Mor' Citim in Binele Public : Gherganii au mai mulţi coconaşi ^cu aceleaşi drepturi unul ca şi altul, pană cănd in fiilanglicanismul dumnealor, or putea introduce şi in România legea primogeni-turei din Anglia. Aşa fiind, auzind al doilea coconaş că cel ăntâiu opreşte trenul in loc cu pasageri cu tot, până şi o face toate trebuinţele, se vede că ’şi-a zis : — Da eu, de ce nu ’mi arăt ca şi nenea puterea mea in căile ferate ? Şi precum de la sublim la ridicol uu e de căt un pas, de la vorbe la fapte, nu fu de căt un pârleaz, căci se şi repezi in tren la clasa I insoţit de trei dulăi de vânătoare. Yâzând aceasta un alt călător, fu ispitit a se urca şi el cu un căţeluş in tren, dar fu repede oprit de conductor. — Mfi ertaţi, nu este permis a yâ sui in tren cu câiDi, ’i zise conductorul. — Foarte bine, dar d-lui de la Gher-gani ’i este permis ? — Alt-ceva, acela e coconaşul, om de lux, insoţit de nişte animale de lux ca şi d-lui. Şi aşa, coconaşul de la Ghergani călători, iz nu’şi putea stăpâni eruoţiunea. Tatăl său se încerca să scape _ din mainele sentinelei spre a se apropia de fiul seu. El reuşeşte in cele din urmă, sare fără veste şi ajunge lăngă Moriz. Se produce uu tumult grozav. Toată lumea sare pe bănci spre a vedea ce se petrece. Şarf strigă că-tră Moriz: „Nici acum nu spui cine te-a inveţat acele minciuni ?“ Procurorul îndeamnă pe Şarf să tacă. Acesta respunde strigând: „Nu pot să tac ; ved că mi-au zăpăcit şi prăpădit copilul 1 Au să’l otrăvească/1' Lumea strigă: „Tăcere! Linişte!" Şarf continuă a sbera şi in fine cere să fie condus afară, căci nu mai poate suferi. Apoi mai potolindu-se, vine din nou in sală. Preşedintele face cunoscută hotărârea tribunalului, să Moriz nu va fi supus jurămentului, deci mărturisirile lui nu prea sunt luate in serios şi probabil este, că acusaţii vor fi a chitaţi. La timp vom face cunoscută ho tărerea tribunalului in privinţa aceasta. O vijelie teribilă Din Londra se anunţă, că in Sud Căzută iu puţ. — An zioa de 4 curent, pe la orele 5 după amiazi, fata Smaranda de 16 ani, fica locuitorului Neapu Mihăilă din comuna Gârbovii, judeţul Ialomiţa, care afla bolnavă de 8 luni, pe când voia să scoată apă de băut dintr’un puţ din curtea caselor precum obicinuia in toate zilele, fiind ajunsa de slăbiciune, a căzut in puţ din care s’a scos fără viaţă. Ploi torenţiale. In zioa de 5 curent, pe teritorul comunei Frumuşiţa, judeţul Covurlui, căzând o ploae torenţială, trăsnetul a ucis o vacă. In judeţul Prahova, la comuna Gherghi ţa, in zioa de 5 Iulie curent, căzând o ploae cu furtună a distrus mai mulţi arbori şi pomi roditori, scoţându-i din pământ ; asemenea porumbul şi celel’alte semănături le au culcat la pământ. La comuna Hatcărâu, tot in acea zi, ve nind o furtună fără ploae a distrus mai mulţi arbori şi pomi roditori, scoţându-din pământ şi din cei râmaşi ne rupţi s’au scuturat toate fructele; clăi le de grâu şi orz, ce se aflau in cămp, le a ridicat ii aer lăsând din snopi pe câmp intr’o mar depărtare, iar grâul care a fost necosit l’a scuturat cu desăvârşire ; porumbul parte l’a rupt şi parte Ta culcat lâ pământ. Trăsnet. — La 5 ale curentei, căzând o ploae in comuna Moldoveni, judeţul Ialo miţa, s'a trăsnit 1 bou şi o vacă ale locuitorilor Simion Baciu şi Gheorghe Ivanciu, cari pe dată au şi murit. (Urmare 2) Pentru că mulţi din Moldovenii cei proşti ai satelor, intru nădejdele apărărei politi-ceşti, pot alerga şi a se lipi de credinţa lor, şi ’şi vor pierde legea cea pravoslavni-şi strâmoşascâ, pre care iaste întemeiata fiinţa Statului stâpânirei, şi intru care sau păzit până acum nevetămată datornica supunere a aceştii raele la prea puternicul devlet. Noi ne rugăm, precum am fost liniştiţi şi nesupâraţi despre aceasta in curgere preste doue viacuri de la Ieremia vodă şi pănă in zilele Domnului Calimach, nepo-meniudu-se nici-de-cum de episcop latin, aşa şi de acum sa remânem in pace, iu-dulcindu-ne de paza legii noastre; intr’o unire şi in tr'un cuget pre tot norodul raelelor acestui memleket, să scăpăm de grija vătămărilor obşteşti, intr’acest dog-maticesc punt, precum ânsuşi inalta inţe-lepciune a Măriei tale cu okii cei pătrunzători o priveşte. 1826, Aug. 25 (**). Resultatul oposiţiuniii Moldovenilor la Înfiinţarea episcopatului latinesc a fost că papa a părăsit pe un timp ideea de a do băndi episcopate legale, recunoscute in ţa ră, şi cu titluri din ţară, ci s’a mărginit a avea, ca şi in trecut nu mai episcopi visi-tatori, carii in formă se priveau ca treeâ tori, timpurari. înfiinţarea episcopatului latinesc, a fost » ceaşi şi in ţara suroră : căci şi acolo . s’a permis înfiinţarea de episcopat Sj^J I pentru confesiunea romano-catolicâ, ci mai un episcop visitatator, cu titlu de ^ . copole, pe carele Ta păstrat până de şi avea locuinţa sa in Bucureşti. Cu toate acestea Roma a persist ; ţinta sa şi profitând de nouele idei de ^ leranţâ ale Românilor a continuat a trm şi ţinea in România episcopi permarT in calitate de „vicari apostolici". Aş* Iaşi pe lâ 1840 era vicar apostolic 1 toni de Stetano, carele a scris şi put| româneşte un catichism catolic şi o J de predice. In anul 1868 era Yica: postolic Anton Ioseph Pluym in Bucur, şi avea sub administraţia sa nu mai 8 seriei şi 4 capele catolice in toată Muî nia. In Iaşi era Iosef Sendari episcop Marcopoli, având sub administraţia sil de biserici şi 12 capele catolice in Moldova, şi 26 de preoţi catolici (Al cult. pe 1868). Lumea noastră treptat deprins cu dânşii şf nimeni nu le-ai pus vre-o pedicâ in eserciţiul funcţii lor. Şi-au făcut locuinţi stabilă in lij reşti şi in Iaşi, şi-au făcut şcoli, semi pensionate, nu numai tolerate, ba ineă] venţionate de guvernele . ţere>- Scoale) cr-stea, de bieţi şi de fete, sunt astăzi cuentate nu numai de copii catolicii şi de ai Românilor ortodoxi, raai pensionatele de fete, dirigiate de câlu; catolice iesuite, trimise inadins ae| România pentru educaţie şi propagan tolieă. Se intreabă acum : pentru ce Roi pana in timpurile noastre n’au suferiţi aşeză in ţârile lor episcopi latini stabili cunoscuţi legalminte, cănd ei altmii au fost destul de toleranţi câtrâ co: nile creştine şi chiar câtrâ religiunih| creştine, afară de cea mahomedană, cari fost îngăduită a avea in ţârile românei 1) Memoriu citit in sesiunea de primăvară a s-lui Sinod, anul curent, de P. S. Episcopul Melhisedec. 2) . Vezi numârul trecut. (**) Anaforalele acestea sint transcrise intru o condică de la Mitropolia din Iaşi Un esemplar original de pe anaforaua reprodu să la pag. 25 s’a găsit in Mitropolia din Bucureşti. De unde se înţelege, că Mitropolia din Iaşi a comunicat şi Mitropoliei din Bucureşti lucrările făcute in Moldova f pentru episcopatul latinesc. măcar giamu Causa nu este alta, de cât instinctul năzuinţa conservării lor naţionale ; oâa nu puteau intelege esistenţa naţională | lată de religiunea lor, naţională; cine religiunea lor, ataca naţiunea lor şi der| inimicul lor neimpâcat. Aşa, şciind ei că Turcii au credinţi unde este intemeeată credinţa lor cu i cu giamiele lor, acea ţară aparţine 1 Mahomet, şi Mahomet o a dat Sultanul! de aceea Românii, când au inchiat alisi le lor politice cu Sultanii, intre alte sî laţiuni privitoare la drepturile lor naţii le, au pus şi aceea, ca in ţârile lor sil se introducă religiunea mahomatanâ.J templuri mahometane să se zidească vn dată. Biserica catolică, cu tendinţele eiaJ tiste şi de cucerir a toată lumea, s au JB serviciul cuceritorilor politici apuseni :Ş gurilor, Polonilor, Austriacitor, carii pururea au avut okii lor asupra tj noastre, şi nau perdut nici o ocasiunal a se face stăpâni pe ele. Afară de aj ei videau, ce se întâmpla inpregiuroi) cu popoarele ortodoxe Români şi W carii trăiau in ţârele catolice, Un* Polonia, unde episcopii şi călugării au inventat toate cruzimele, nedreptăţi ■taot FOILETON ION UDRILA NOVELA. *) (Urmare şi fine). I. Mătuşă-mea murise; eram acum in vârsta legiuită, prin urmare singur stăpân pe averea părintească, aveam un titlu de ştiinţă in buzunar, ce-mi mai lipsea ca să fiu om deplin ?... însurătoarea... Da, insurătoa-real... Vine o oară in viaţa noastră, in care credem că asta-i tot ce ne mai remăne de făcut. Acea oară se vede că sunase şi pentru mine... Insă întrebarea era, cu cine?... Atunci toate figurile femeeşti ce intălnisem in ţară şi in străinătate mi se infă-ţoşau in închipuire, le vedeam, le i cercetam pe rănd, dar dintre toate, I trebue să mărturisesc că figura I-lincăi imi părea mai frumoasă , >are. Văzută din depărtarea copilăriei mele, avea un armec poetic care întuneca pe celelalte. Ş’apoi ochi mari şi negri ca dSnsa n’avea nici una, nici chip aşa de blând, nici inimă aşa de bună... şi adică de ce n’ar fi ea?...imi şoptea un gănd ascuns şi sfiicios care abie işi făcea loc pintre celelalte ce se ’ncrucişau. N’ au vezut regi luând păstoriţe, şi mie unuia, să-mi fie ruşine să ieu pe aceea care-mi place!.., Auzi vorbă!... Astfel de idei încolţeau pe nesimţite şi prindeau rădăcină in mintea mea, şi deşi nu pot zice că luasem hotărirea nestrămutată de a m8 însura, totuş vedeam eu încotro m8 duce valul. Bântuit de aceste gânduri ajunsei insfirşit acasă c\upă mult drum şi necaz, şi cănd me scoborii din trăsură şi prinsei să urc scările incunjurat de toate slugile ce-mi e-sise inainte spre intimpinare, imi simţii inima bătend aşa de tare, (că I abie de-mi puteam păstra cumpătul. locuri unde se resfăţase odinioară sburdalnica mea copilărie ?... Locurile erau tot acele, numai eu mă schimbasem. Eram acum om, in puterea cuventului, dovadă semnele de respect şi de supunere ce mi se dădeau din toate părţile ; ear eu, urmărit de-un singur gănd, începui să vorbesc cu unii şi cu alţii despre cele petrecute in lipsa mea şi tocmai la urmă, pentru a nu-mi trăda secretul, adusei vorba despre Uinca. nend unul un miel, altul o găină, j de măna lui Dumnezeu, ^ după altul o strachină cu ouă, plocoane ziceau ei in limba lor campenei lalll A I I ce mi se aduceau de bună venire. De pe la mijlocul curţii ei işi luară căciulile şi se plecare adănc indată ce mă zăriră ; ear eu, fără să-i aştept mai mult, mă dusei Apoi intorcăndu-me earăş la gaj ce me stăpăuea, ăi întrebai de vestele, de copii, de ogoarele 1( tot aşa inainte, pănă cănd, după grabnic intre 1 incunjur, ajunsei pe nesimţite I) denşii, dădui măna cu cei mai bătrâni linca. s „He ! şi-i intimpinai cu cuvintele : — Bine v'am găsit sănătoşi, meni buni 1... Ce mai veste?... oa- „Bine-aţi venit, cuconaşule 1 Să „Uinca?... imi respunse atunci o trăiţi la mulţi ani! Intre noi, pace. slugă, dănd din umere, n’o cunosc, bună. n’am auzit. | Apoi ei imi dădură pocloanelc in — Cum n’o cunoşti ?... Fiica mo- primire şi eu, la rândul meu, po-răriţii din sat. nincii să li se impartă câteva vedre „Me iertaţi, cuconaşule; pe mo- de vin. Eram fericit să mc ved, durai- ştim că-1 chiamă Ilie şi nu-i in- pă atâţia ani de înstrăinare, earăş la surat- 1 locul de naştere, intre ai mei. Eată Imi veni atunci o grozavă strin- > moş Nichifor, vechiu vornic de sat, gere de inimă, dar mc stăpânii. fruntaş cu patru boi ; cată moş A— Intr’adevăr, d-ta n’ai de unde lăută, cimpoierul de la şezători şi de şti. Uitasem că in timpul mătuşei la scrânciob©; eată si moşTomave- *) Almanachul Societăţii „România Jună". I Căte amintiri nu-mi deşteptau aceste mele slugile nu se prea inveche.an la noi. In aeelaş moment văzui intrând pe poarta curţii locuitorii satului, caro veneau să ureze pe noul lor stăpân. Bătrânii înaintau in frunte, ţi- nătorul, cel care mi-a pus întâii şi 'n-tăi ciubeica in gură şi jnişca in măvă. Ei revedeam acum pe toţi, insă mai albi, mai gârboviţi de cum ei lăsasem la plecare ; ear dintre rândurile lor, ici colea, lipsea căte unul, strins Uinca /... respunse Toma venătorul, să fiţi sănătoşi, conaşule 1 cine ştie unde i-or fi lucind ochii. De cum aţi plecat la noi, a pribegit din sat şi niil i-a mai dat de urmă. | — Se vede că nu preatrăeal cu răposata, mătuşa d-voastră, I* nezeu s'o ierte !... băgă de samăf poienii. „C’o fi fost pricina asta safi pricină, Dumnezeu ştie, adausel Nichifor. De vr’un bine, de sigfl s’a dus ea de la noi. Am caii» multă vreme, să-i dau nişte h% ce i-a lăsat, cu limbă de moartf tul Ion Urdilă, dar n’am găsit-o căiri. N’am putut măcar să afin mai trăeşte sau nu. . j Eu unul, nu mai intrebain u1® nu mai auzeam nimic, g ji TIMPUL riif pentru esterminarea lor politică, “.şi religioasă. J;ii aceştia parte emigra in ţârele foarte cereau ajutoriuri politice mo-ateriale la Domnii si Mitropoliţii lacestea au făcut pre strămoşii noş-ijorevăzatori şi a se feri de curse streinii sub felurite pretexte, întinde in calea lor politică şi lud esistenţa confesiunii latineşti lor, pentru ca chreştinii de acest |i in libertate a’şi esercita cultul admis nici de cum stabilirea de • * latiue iu ţârele romăne : pentru pi jpii aceştia nu vin numai din mor jioase, ci aduc cu sine influenţe t-: periculoase, d'ănteiu oculte, apoi se intareşte — făţişe: propagandă . streină, protecţiuni şi amestecuri l^ireine, care cu timpul perd o ţară por ’l dau in sclavia altora, elicea nu putem să nu admirăm buşi inţelepciunea bătrânilor Ro-iri prin devotamentul lor religios ■serica ortodoxă a ţârei lor, şi prin ir ia ei apărare au salvat ţara si na-.t oună in zilele noastre. intrebăm acum : oare in această au făcut totul strămoşii noştri, ge-lile române precedente ? noi actualii trebue numai să cule-sdele ostenelelor lor ! paosăm la umbră laurilor plăntaţi iii ? Nu avem noi duşmani contra ii au luptat ei ? tvem noi oare trebuinţă a continua politică naţională, a susţinea aceeaşi . care ne a intovărâşit atâtea se-prin o mulţime de pericole ? Nu Grjrebuinţa a fi şi de acum inainte, na-:omănă, naţiune ortodoxă, şi incă Şi independentă, precum ne place a i luSllu ne amăgim. m aceiaşi duşmani, aceleiaşi pericole .esistenţa noasti â ca popor independent şi mai mari şi mai mulţi de cât ut : avem şi duşmani sociali inlăun-e cari strămoşii noştri nu iau avut, ifialismul cu sintome de nihilism şi lismul — boala secolului 19-lea. dar trebue să continue, şi incă cu ailmare putere, şi luptători trebuesc «e A] u i ti u < an iPl ui iele noastre de apărare nu pot fi de aiurea, de cât din simţul nos-H J+ional — românismul, şi din devota itul nostru religios — biserica orto-nz română. ăndouâ aceste terenuri trebuesc cui ,,iV şi săpate căt mai adănc prin o cul- UI uitelectualâ sănătoasă şi prin o direc- iu morală creştină. s’au făcut la noi in ţară până acum Este doauă privinţi, pentru cultura in lui românesc şi a celui religios ? Es- Bl iţa ne spune, câ nu s'a făcut cât tre- Ul şi nu precum trebue. H ă acum să ne ocupăm mai in detaliu -ql ia ce s'a tăcut până acuma la noi cu - :ca. care ne priveşte„in?primul rang. • r ir Strămoşii noştri au fost foarte dedaţi credinţei religioase. Ea ’i imputernicea in luptele şi necasurile vieţei ordinare şi politice, ea hrănea nădejdele lor la un viitor mai bun. Ei, putem zice, să năşteau creştini, simţul lor religios se disvolta in casa părintească prin pilda cea bună a părinţilor, prin frecuentarea regulată a cultului divin, unde in fruntea poporului se aflau, (ot-d'auna cei mari boeri cu familiele lor şi la ţara şi in oraşe; Boerii singuri citeau şi cântau la strană ; ei întreţineau servitorii bisericeşti, ei făceau şi Întreţineau bisericele. Esemplu lor ’l urmau şi cei mai mici, Mouastirile nu mai puţin, prin pietatea şi ospitalitatea lor, intreţineau pe la bisericele lor, şcoli poporale, pentru formarea servitorilor bisericeşti şi penUu cărturarii poporului. Călugării şi dascălii sau diacii de pe la biserici formau şi ei şcoli mici populare. Mai târziu s'au inflinţat şi şcoale mai înalte prin capitale, unde intre altele se preda şi theologia, pe căt le trebuia atunci. Pe la inceputul veacului present, s’a înfiinţat in Moldova cel intâiu seminar pentru cultura clerului in monastirea Socola, unde pe lângă invâţămăntul gimnasial se da şi cel teologic intr'o sferă negreşit puţin disvoltatâ. Duraia lui nu a fost lungă ; căci resbelul ruso-turc de la 1806 — 12 a inchis seminarul. După incheierea păcei ia-râşi s’a deschis seminarul ; dar iarăşi tu impiedicat de revoluţiunee intâmplată sub Calimac, spoi prin eteria grecească, şi prin resbelul ruso-turc de la 1828 — 82, când edificiul serainarial s’a prefăcut in casarmă la care ocasie a şi ars. S’a deschis din nou tocmai la 1834. Tot pe atunci s’a inflinţat şi in Muntenia câte un seminar prin fie-care eparchie. Aceste seminare insă aveau nişte cursuri mici şi puţin desvoltate, din causâ că ie-rarchli ţârii fiind înşişi puţin luminaţi prin învăţătură, nu simţeau necesitatea unui cler cult si inzestrat cu multa ştiinţă, ba incă avea prejudeţul că multa invâţâtură strică oamenii. % Intre aceatea societatea civilă a luat o mare prefacere: un avănt mare către cultură şi către libertăţile politice şi individuale. S a organisat dară pe pricipii noi, s’au inflinţat şcoli publice primare pe la oraşe şi sate gimnasii şi licee. S'au trămis de guvern şi de particularii avuţi o mulţime de tineri prin streinâtate, mai ales in Francia ca sâ se lumineze acolo la tocarele ştiinţelor, să aducă şi se propage in patria lor cunoştinţele acolo dobândite. Au venit incă şi mulţi streini, bărbaţi şi femei, mai ales francesi, poloni, care au deschis in ţară pensionate private de băeţi şi de fete unde oamenii avuţi dă şi dau păna astăzi spre creştere şi instruire pe copii tor. (Ya urma). — Da de ce nu moşule ?! — Ia poftim! Poftim cu toţi la locaşul meu, să ’l blagosloviţi! Intră toţi in vie, şi betrânul scoate o cofă de vin ş’o ulcică roşia,1] cu care ’i cinstea. — Poftim Părinţeie şi blagosloviţi! — Domnul să dea bine şi roadă şi cinste (ii zise Vlădica sorbind puţintel). — Da ia-1 tot cinstite Părinte Vlădică ! — D’spoi n’o fi mult? — Fie căt de mult, că ’i buu ! Şi dumnezeu sfântul sâ ţi dea sănătate, s’ajungi Protopop ! E. Ba'ican. DITEUSE La 27 Iunie trect, băiatul Nicolae, de ani 13, fiul locuitorului Ion Moroeanu din comuna Chioara, judeţul Ialomiţa., mergând a se scălda in rial Ialomiţa şi, neştiind sâ înoate, s’a inecat. La 5 Iulie curent, căzând o ploae pe comuna Marsilieni, judeţul Ialomiţa, sa trăsnit un viţel care a murit indată, o şi şiră de pae de orz din care a ars numai ca duoâ clăi, restul fiind scăpat cu ajutorul locuitorilor. Iu zilele trecute a venit la comuna Strâmbu, judeţul Brăila, un salaş de ţigani ursari, care s’a aşezat in apropierea micului heleşteu de acolo, in care intrând mai mulţi copii de ai lor a se scălda, duoi din ei, unul in etate de 9 ani şi altul de 6, s'au inecat. Locuitorul Niţă Ioan Balasei, herghelegiu la caii locuitorilor din comuna Tulu-ceşti, judeţul Covurlui, voind a trece câla re gârla Petoasa din lacul Brateş, a căzut de pe cal in gârlă şi s’a inecat; după 3 zile in urmă i s’a găsit cadavrul. anecdote populare ci Constantin tăcu, se uită lung ocul ce pălpăea in sobă, apoi 'oce cam inecată urmă : - S au strecurat mulţi ani dea-i, iubite prietene, incăt am avut ul să incărunţesc şi in lunga mea >ie am mai iubit de vr o trei, pa-ori cu multă aprindere, de-mi a că atunci iubesc pentru intăiaş Am avut chiar certe din pii-femeilor, am fost de două oii iit, dar, precum vezi, am rămas iholteiu. Ideea însuratului nu m a putut invinge. Insă toate aceste ii înplări şi încurcături s au şters, ri cum n’ar fi fost, fără a-mi lăsa smintire cea mai mică urmă. fein-w chipul llincăi mi se înfăţoşează ă î din cănd in cănd, dulce, poetjc un vis din copilărie. Hotărit luCea mai curată a mea simţire ost pentru o fată de ţăran. L-zi dar că nu puteam să-ţi spun astă istorioară fără un pic de in-jşare, fiindcă prea se leagă dea-ipe cu trecutul vieţii mele. Apoi dacă-i aşa, respunse Gheor nu mai puţin induioşat, vei fi Moş Iordache Pătlăgică era cuvios şi vrednic in toate. El avea o viişoarâ ş’o câta cu măna lui. Câtă roadă ii da vara, o petrecea earna. Era in Huşi moş Iordache, şi viea i era la ochiu pe unde trecea vlădica cu călugării călări (câte-o-datâ) câtrâ codiul verde. Intr’o zi de primă vară moş Iordache şi săpa viea, şi cam pe la toacă se lăsă de sapă şi ’şi luă o coficioarâ trecând la fântână ca să ’şi ude sufletul. El avea o barbă căt vr’o patru gâşte şi pe cap se invă-lise cu frunză de brustur (lipan in Muntenia). Când scotea el apă, auzi un tropot de mulţi călăreţi, şi ’şi iudreaptă ochii că-tră drumul mare, pe unde văzu că trece un cârd de călugări, toţi călări cu poala ’n brău. Capul călăreţilor era chiar vlădica, şi ’n urma lui droae de mulţi cuvioşi. _ Bună ziua moşule ! (ii zice Vlădica), — Mai sărutăm dreapta cinstite Părinte Da .... încotro aşa cu toţii ? Oii au dat nohaii! — Ba, câtrâ pădure! _ Apoi bine faceţi ! Da .... ■ pofti pe la mine, sâ vă dau unvimşoi va lua pe iubita sa fără sâ aibă şi dânsul milionul gata şi că el este convins că fata i va râmânea credincioasă. El ’şi lua adio şi plecă. Dar un milion nu este lesne de câştigat nici chiar in America. John Ssunders munci 48 de ani, până deveni unul din cei mai avuţi economi de vite din Mantana. Nu e mult decând John, in etate de 68 ani, ’şi făcu bilanţul şi constată că avea un milion. El se intoarse la Keutuky şi se căsători cu iubita sa in etate de 68 ani, care, cu toată colosala ei avere şi numeroşii ei peţiţori, i-a rămas credinciosă aproape un jumătate secol. O epistolă amoroasă a lui Abd-el-Ka-der.—Abd-el-Kader, vestitul Emir şi adversar odată al Franciei, a fost, cum se ştie, invins de gpneralul Lamoriciere şi trimis in Francia ca prisonier. Aci a fost ţinut inchis la Amboise. In preămblările sale el a insuflat ]o pasiune infocatiunei domnişoare frumoasă din oraş. Ea a adresat Emiru'ui epistole pline de foc pe care apoi Emirul i le-a trămis inapoi in modul cel mai discret dimpreună cu un inel şi cu această epistolă : „Fii bine-cuvăntatâ, ânger de iubire şi fericite! Alah să-ţi apere tinereţea şi sâ vegheze asupra nevinovăţiei tale. In ochii tăi este cerul şi noaptea in inima ta— Turturică albă, mâi albă de cât cursierul arab— teme-te de vrăşmaşul ce pândeşte lângă patul tău şi doreşte graţiile tale.—Şarpele se târăşte pe pieptul tău virginal—şi 1 umple cu veninul său otrăvit.—Alnngâ-1, cât timp Allah n’a binecuvântat unirea ta.—Iar,acest inel, suvenirul robiei mele, să ţi serve de talisman. Când intr’o zi te vei simţi slabă faţă cu ademenirile sedueţiunei, priveşte la acest inel şi sâ-i zici : Iubirea infarâ de dogma omenească este o minciună — ea este beţia desonoarei şi a ruşinei. Fii o soţiă castă şi o mamă săntă, fiica iui Allah, şi vei trăi in toată vecinicia !“ Numai după moartea fetei s’a găsit această epistolă a lui Abd-el-Kader intre celelalte hărţii rămase şi astfel s’a făcut cunoscut lumei acest episod romantic. gurărilor de şire, pe cari le efectuăm in condiţiunile cele mai avantajoase. Ne place a spera că D-nii agricultori vor manifesta ca şi mai ’nain-te simpatia D-lor pentru institutul nostru şi că’şi vor asigura toate recoltele contra incendiului la această Societate. Direcţiunea Generală nu ţi silit să asculţi şi tu o istorie din viaţa mea, înăni tot la oarele aceste aici dinaintea focului. La pe măne!... __ La revedere ! revedere, A. Gane. I Octombre, 1882. V ariet&ţi Stingerea lămpilor cu petroleu—Un fabricant de lămpi din Berlin îndeamnă pe toţ. acei căţi intrebuinţează lămpi de petroleu a nu le stinge suflănd prin ţilin-dru: ,Dacă >ste adevărat, zice el ,câ nouăzeci şi nouă dintr’o sută sting lampa suflănd prin ţilindro, nu este insă mai puţin adevărat, că aceşti nouă-zeci şi nouă se espuD aceluiaşi pericol, care să şi întâmplă celui de al o sutelea, adică de a se arde cu petroleu. Când reservoriul petro-leului a inceput a se goli, se intămplâ adesea, ca spaţiul golit de liquid să fie plin de gaz aeriform, care se produce prin căldura lâmpei. Adesea se mai intămplâ, ca feştila sâ fie mică, aşa in căt canalul ei să nu fie de tot umplut. Dacă in asemenea caşuri se suflă pe ţilindru, aerul esterior, care conţine oxigen, se amestecă cu gazul aeriform din interiorul reservoriului şi flacăra atunci ’i dă foc ; esplosiunea sparge reservoriul. mai ales cănd e de sticlă, petroliul aprins se revarsă pe haine, pe mobile, pe jos, şi resultatul e ceea ce gazetele anunţă mai pe fie-care septămână diu toate părţile lumei, incendiu şi moiţi de oameni.—Spre a stinge lămpi de petroleu fără a risca nici un pericol, să se scoboare feştila cu şurupul până la marginea caualului, insă nu mai mult, căci flacăra atunci ar putea iarăşi să vină in contact cu gazul, şi sâ producă esplosiune ; apoi se stinge lampa sufiând prin găurile de ventilaţiune. Petro-leul rece nu presinta nici un pericol, şi adesea nu se poate aprinde nici cu chibritul .- cănd să incălzeşte insă in lampa aprinsă, el devine foarte inflamabil şi reclamă multă atenţiune. Ronianticisin american.—Acum’a-s 48 de ani, un tânăr din Kentuky, John Saun-ders, s’a inamora* de fiica unui om avut ; fata răspundea din suflet la drago-tea lui. Insă părintele fetei respinse fără milă pe peţitor, ziefinu că tânărul se uită numai la avere. — „Ei, cât ai d-ta?’“ intrebâ tânărul. — Un milion dolari. — Bine, mâne plec spre occident şi vă jur, că voiu pretinde mâna fiicei d-voastrâ când mă voiu întoarce cu un milion. Bogatul mai observa, că Saunders specu leazâ mai mult la moartea Dătrânului, de căt să câştige un milion. Tânărul respunse indata, că şi după moartea bătrânului nu ACT DE MULŢUMIRE Subsemnatul având grâul meu de pe moşia Serbeşti asigurat la Societatea Generală de Asigurare „Naţională*, contra grind i-nei şi fiind lovit de acest flagel, am fost despăgubit de zisa societate in mod, foarte mulţumitor, pentru care o recomand publicului ca un institut ce ’şi indeplineşte datoriile cu stricteţă şi promptitudine. Cridea Tatos. Epitropia bisericei Lucaci In ziua de 24 Septembre 1883, la orele 10 dimineaţa, se va ţine li-eitaţiune , in cancelaria epitropiei, pentru închirierea pe 5 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1884, a prăvălii cu casele d’asupra, ce are biserica, in strada Şepcari No. 4 in care actualmente şade d-1 Penopulo. Condiţiunile se pot vedea in ori ce zi la d-1 C. I. Tăulescu, epitropul bisericei strada Lucaci No. 13. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE CĂILE FERATE ROMANE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu Începere (le la 20 Moiu 1883. La ploeşti, BuzSu, R-Sărit, Focşani, Mărăşeşti, Bacăn, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 45 minnte seara. La Ploeşti (Sinaia, Predeal) Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de per-Boane) 8 ore dimineaţa. La rioeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de la Ploeşti cn trennl miit la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărâşeşti 5 ore 80 m. d. ra La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vărcio-rova 3 ore 15 minut. d. a. (trennl fulger) 9 ore dim. (trennl accel-rat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.) La Giorgin 5 ore 15 min. dim. (trennl fnlger) 7 ore dim. (trennl de persoane) d ore 10 min. d. a. (tren mi«t.) SOSIREA TRENURI'OR De la Iaşi, Roman, Brăila, GaLţi. Bacăn, Mărăşeşti, R-Sărat, Buzăo, Ploeşti (trennl acc.lerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Bnzăn, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăş-şti, Focşani, R-Sărat, Bnzăn, Ploeşti (Predeal, Sinaial 10 ore seara (tren miit). De la Predeal, Sinaia, Ploeşti (trecui de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la prede J, Sinaia, Ploeşti (trennl accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De Ia Vfirciorova, T--Sevcrin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trennl fulger) 7 ore 50 min. seara (trennl accelerat 11 ore zO min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) tO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min. seara (trennl miit), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 15 iulie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . . 5°|o Renta Română Perpetuă , 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 5ojo > Monicipale ... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 5o!o Scrisuri funciare rnrale. . . 7ojo ., Scrisuri Rurale. . . 5o[0 Scrisuri fondare nrbane . . 6o[0 , > t 7o[0 » » » Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Bancei Naţionsle Române 2501 , , Soc. cred. mob. rom. 250 I. , , , Rom. de construcţii 5001. , , > de Asig. Dacia-Rom 300 1. > > > > > Naţionale 200 1. In Clirend va apare si partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle deN. Droc-Barcia-1111, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. „ NAŢIONALA» Societate generală de Asigurare. : Recolta anului corent a fost bântuită de o grindină abundentă. — Daca pagubele causate agricultorilor noştri nu se resimte in toată puterea lor, aceasta se datoreşte numai Societăţilor de asigurare, cari, cu toată mărimea daunelor, au putut reuşi sg despăgubească iu mod mulţumitor pe toţi daunaţii lor.— Insă productele cari au scăpat de acest flagel, incepgnd a fi secerate sut ameninţate de un alt paricol, acela al incendiului; atragem dar atenţiunea agricultorilor asupra asi- Diverso Anr contra argint. . . . , , Bilete de Banque Fiorini valoare instriacă. . Mărci germane.............. Bancnote francase. . . ■ Oomp. Vena 931/* 94- 913/, 921/2 98 (/g 98S/e 100- 101- 83 >/2 84- 231 --- 233- 8''3„ 901/. 101,i* 1013/, 87' U 875|8 963,, 97'|„ lOl’i» 10H|, 33- 34- 1360 1375 210--- 213- 500- 505- 375--- 380- 227--- 232- 2 20 2 35 2 20 2 35 211- 2.13- 1 23 1.25- 99'Ij 100 Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-™ 1. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâtiei.) MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandăndu-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferit- colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile moderat-. ,r . .(IONIŢA G. STOICESOU. Artificieri ^ JANI popA george. Strada Academiei No. 25, luaisi-er al pirotechn i din Cousiantinopol. u L Q-EIN ZE-t^-A-Z. PE SEMESTRUL 1 ÎNCHEIAT LA 30 IINIE 188.. ACTIV (Monetă metalici $i lingmiri Casa(Bil»to ipotecare (Bilete .v4 6 Capital Fond de reservâ Ct special (benef. fond. de reservâ) Bilete emise de Bancâ Reescomptul semestrului viitor Deposite de retras Diverşi (Conturi corente Uive ^ ( „ de valori Profit şi Perdere 46,344,939 100.680 15 P* PASIV 12.000.000 514.702 51 13.725 102,411,620 40,426 10 10,589.640 « 46.445 619 34 1,123.145 81 173 138,87 8 76 PROFIT SI PERDERE PE SEMESTRUL I, ÎNCHEIAT LA 30 IUNIE 1883 CREDIT Chieltueli de administraţie . . . Salarii............................. Jetoane de presenţă................. Salariile personalului imprimeriei . Material & chieltueli pentru imprim. Imprimate & registre...................... . Luminat & incălzit.................................. Reducţiune 5°/o la Mobilier şi maşini de imprim. Sold creditor....................................... bilet, de bancă 44.478 54 155,158 --- 18,460 --- 19,402 95 42,081 32 1,269 50 85 11,450 51 1.123,145 81 1.410,350 48 Soldul anului trecut................................ Dobăuzi de la avansuri, scompt. şi benef, diverse Beneficiul Tratelor & Remiselor..................... „ efectelor publice............................ „ dat de emisiunea rentei...................... „ Sucursalelor................................. 199 398,945 308,921 335.141 108,312 207.829 1.410.350 48 BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2 BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2 DEPURATIVUL LAROZE SIROP DE COJE DE PORTOCALE AMARI CU IODUR DE POTASSIUM (Sare de 1 odIna), Preparat de J, P. LAROZE, Pharmacist, PARIS — 2, rue des Lions-Saint-Paul, 2 — PARIS DEPOSIT DE MAS1NE AGRICOLE LnioMie cele ni perfecţionate ci ii tara apprat de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. ele. DIN FABRICA r'MARSHALL, SOILTS & (Gainsborough, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulaţiune, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriance, Platt & Co. (New-York) . Mori, Manege şi Maşine de treerat (cu manegiu) imtoaze de porumb, Tricuri, Grăpi, Maşine de viu tura1, Pluguri, şi Maşine de Semănat, din fabrica HOr iiEPH & NOII 5 < AINTZ (Viena) Depou de părţi de maşine. Preţuri moderate Tcîiă lumea cundşte proprietăţile loduiu lui de potassium. Doctorii Ricord, Bi.an-che, Trcusseiu. Nblaton, Piorry, Roger, au obţinutără cele mai bune efecte In afec-ţiunele scrofuldse, limfatice, cancertise, tu-berculăse, caria tiselor, tumorile albe, btilele petei, sângelui, accidentele sifilitice, secundarii ţi terţiare. Toţi medici citaţi acilea prescriu Iodurul de potassium asociâu-du’l Siropului Laroze de coje de portooale amari, carele, prin acţiunea sa ionică asupra aparatului digestiv, Înlesneşte absorbţiunea lodurului şi eviteaţlă iritaţiunea vălămătâre ce pdte resulla din întrebuinţarea lui topit In apă numai. SIROPUL DEPURATIV LAROZE se găseşte in deposit la tdte pharmaciile bune unde se mai p<5le gă garanţie n mnree, îoieţîi» . I b/lc4' $' *u?» închine fn cutii de ui formă f VW . redu»'1 d4m m*( (io*. cutiele reveatite de Timbrul in albastru ce ,rr„f Ina, “ £tt U decit 5 Mare depesit U D-nii P. Bruzzesi & C-îe Calea Victoriei 55 J • o _ <«((•)» o ' !!(•))»" O "«((•)>'> ' O {(•')) o Adeverata EAU conroi. di TESUEUjş Face sa dispară pirtj impedecă sbdrcituriu" albesce fi indulcesce M , GASTELLIER, Parfumeur-ChtJ 47, rue de la Chaussee-d'Antin, PARIS^ Şl LA TOŢI PARFUMORI ŞI COlpJ pentru (■■ pbii di ori-ee toilnlicin, i tiigt nani Pibriuifl '"(•)). O1 ((•) O ((•)>: O (•))»’ O' Maladies secrein trouvent gu^rison radicale par methode, basee sur des rechem scientifiques recentes, merne t| Ies cas Ies plus d5sesperes j aucun trouble des fonctions gudris egalement Ies consequel (ăcheuses des pdchds de jeuti» nevroses et impuissances. DiscrGion garanţie Priere 4’enyoyer nne iescriDtlon exacte it maladie DrBELA PARIS, 6, PLACE de la NATI0N Membre de plusieurs societes scientifid 91!’ Medalia Soeietdlei Sciintelor Industria le din Paris. DESTUI PERU ALBJ Melanogen rtnctura cea mai bună (w) • («i vX/ DIGQUniARR AM, Chimist DOCkN (Franci») Pentru a vopsi pe d .ti HKB ia tot» nuumtlt, perul ai barba . fără primejdie EUDOCQE pentru pelesi f&râ n«ci uu ■■ miros- — Acistă tinctur i rouduk este mpanori tutor eelor mtrflbu tat« peni idi. Se gdsesce tn tOte cotele cele iun/ de Porfumerie. I. HERTEli ATELIER DE PH0T0GRAPHIE Str Ştirbey-Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomi Onor. public atelierul meu artistic an_ după syst mul cel mai nou şi prevezufl4 aparate noi.—Preţurile reduse şi lucnJti j foarte fină. Onor. public care n’a avui^lJjp ocasiunea de a se convinge de lucr mea n’are de cât a ne onora cu presei) d-lor şi sperăm că se vor asigura de p feeţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare aceasta artă precum: Reproducţie, lunii in starea naturală etc.—Orele de posatn in toate zilele, atât in timp frumos cit in timp innorat de la 9 ore a. m. panii 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouriii pictură originale de venzare. Par la presente j’ai l’honneur de ^ commander â l’bonorable public mon»» lier artistique arrange d'apres Ie systemi i plus nouveau et pourvu d’appareils neufs.—Les prix sont reduits et le tni tres fin. L’honorable public qui n’a if encore eu I’occasion de se convaincrţf mon travail n’a qu’â nous honorer 9 presence et nous esperons qu’il s assm*1 facilement de la pefection de mon ati -On se cbarge de toute espece de tri concernant cet art, comme: reproduc travaux â l’etat uaturel etc. — On poser tous les jours. que le temps soit bi ou couvert, depuis 9 heures du matin ' qu’â 4 heures aprns midi. Băile Olănesti itpografsa N. Mtulescu, sala TheatruluiBosael. Situate intr’una din posiţiile o mai frumoase din judeţul Yălcea, in apropiere de o oră de Râmnic, v6nd apele cele mai renumite : P cioasă, Iod, Brom, Alcaline şi tu ginoase. Deschiz6ndu-se stagiunea nor. Visitatori sunt avisaţi că vor # tot confortabilul după cererea lor. # semenea s’a stabilit un birt, intr* ţinut de un străin care, impreună birjele lui, se pune la disposiţia on<>r Visitatori. asemenea şi o bună tu'P de lăutari. Preţuri foarte moderate. Nu vd cruţa nici un sacrificiu ca să iul ţămim pe Onor. Public ca să ajf gem să punem aceste băi la inii mea ce o merită prin calitatea s1 perioară a apelor minerala ce pose( după chiar declaraţie cbimistulu. Doctorilor cei mai distinşi din ţar* ai