\
iJUOI 14 IULIE 1883
/%.<liuiiiiF4tv*aţi}i, Oalea, Victoriei
ANUL AL Vni—No. 154
ABONAMENTELE
tra toitl ţars, pe an .        .
         , pe 6 luni. . pe 3 luni. . itru itreinâtate pe an .        .
10 lei 22 lei 12 lei 60 lei
mamentale ie priimeec la idminiatraţle.
M
b
ni Capitală 10 bani număra n Districte 15 ban» număra
TIMPU
       REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2.
                               Director-respundiător : MIH Al L P A LEOLOG C
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . . • 1 *0
  ,    . II .... ‘4 50
    iBanţurile |i inserţiile ee primesc _ Bucureşti , la Administraţia ziarului "u VIena, la biurourile de anunţuri fleinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-atein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmene 4 A. Lorett, rue S-tei AnDi 51.
                                                                                                                                                                                                                       Scrisorile nefrancate nu se prlmet Manuscrisele neimprlmate se ard.
Bucureşti, 13 Iulie 1883
Ll

   Cunoscut este scopul călătoriei ce Dimitrie Sturdza intreprinse in capitala imperiului habsburgic : acesta j fost de a căuta să potolească fu-iile escitate la Viena prin divinele alcoolice la banchetul din Iaşi.
   Ar trebui acum, cănd ministrul nostru de Externe ’şi-a împlinit mi-iunea şi se află intors la postul sSu n Bucureşti, să ştim şi cu ce is-iăndă a venit. Imblănzitu-s’a cance-arul marelui imperiu ? Iertat’a pe mirmidonii ce sforăe frase seci, spre ădilarea auzului oamenilor simpli, şi ad apoi in genunchi înaintea colosului incruntat ?
   Daca vom sta să hotărâm lucrurile dupe aparenţe, dupe surisul pre-:parat al vicleanului emisar ministerial, cum şi dupe liniştita şedere pe scaunul lor a tutulor miniştrilor Majes-tăţii Sale Regelui, cu cel de la fi-ţnance impreună, cu Cillânl adică al ţăranilor de la Ungureni; daca vom căuta aparenţei, scopul călătoriei este atins : iertarea este dată şi conducătorii actuali ai Statului întăriţi pe un nou period.
     Cu toate acestea, in fond lucrul merge alt-fel : iertare nu s’a dat incă, sau daca s’a dat, e numai sub reserva ca ministerul roşu să cedeze in cestiunea tractatului de la Londra, să nu mai stăruiască in resistenţa proclamată ; iar declaraţiunea de cedare să o facă primul-ministru insuşi, chiar acum, in mergerea sa spre băi.
     Numai cu aceste condiţiuni se asigură că s’ar invoi Austro-Ungai ia să redea încrederea ei bine-voitoare acestui guvern, pentru mai departe continuare a isprăvilor sale naţional liberale!
     Cestiunea dar e incă pendentă, nodul stă incă încurcat pe căte-va zile, până cănd se va putea face probă de devotament către Austro-Ungaria in cestiunea Dunării. Acel timp nu este departe, ci numai pe la jumătatea lunei viitoare august, cănd se crede că se va convoca din nou conferinţa de la Londra, dăndu-se şi excelentului ministru al Regatului romăn un loc de onoare, spre a-şi rosti Miventul de aderare la tractatul respectiv şi a-' investi chiar cu semnătura sa.
      La această dată in fine se va pu tea precisa, dupe adevărata ei valoa re, resistenţa făcută de către guvei nul actual disposiţiunilor puterilor mari in privinţa noastiă.
      Căt pentru acum să ne amintim numai, că Europa, sau puterile cele mari, erau dispuse dintru început a admite in conferinţă pe Romăma cu vot chiar deliberativ, daca aceasta ar fi declarat prealabilmente că va admite comisiunea-mixtă, ca şi zise e puteri; şi că prin urmare puterile astăzi, daca vor da un loc României intre ele cu vot deliberativ, intiu ni mic nu s’ar contrazice şi nici-o concesiune n’ar face demnităţii şi intereselor Statului romăn, pentru că acesta nu va pătrunde in sinul conferinţei liber pe sine, in urma angaja-
mentului ce ’şi-a luat acum la Viena mai precis şi sevărşitor.
   Resistenţa guvernului actual este nu mai intr’un scop dramatic. A voit el a da emoţiuni publicului nostru şi a face o luxoasă punere in scenă, prin misiuni pe la diferitele cabinete europene, şi intr’adevăr că ’şi-a asigu-
aprobă otărirea guvernului d’a lisa la o 1 să moralizaţi lumea, o apostoli ai re-parte aranjamentul încheiat cu Compania gnxiulai „Virtuţii11?
at un merit dintr’acest punct de pri-
vire.
de la Suez ; ele zic că acesta e cel mai bun mijloc d’a resolva greutăţile pendinte.
   Sofia, 24 Iulie. — Principele Alecsandru al Bulgariei, a sosit azi dimineaţa la Sofia; a lost primit cu solemnitate de autorităţile civile şi militare ale capitalei.
^4tiri grave
   Cănd insă se uită cinema la condi-
ţiunile in care s a pus Statul, la ceea
ce a oerdut şi arc să mai pearză ©1        .
         ,    7 , .    ...     ,    .. ziarul gălăţean Posta; el ne spune
pe urmele acestui minister, atunci in- _         &           v . ....,
0 ştire destul de gravă ne aduce
cepe groaza şi scârba de întreprinde -ile lui. El a proclamat Regatul, voind negreşit să dea un lustru independenţei dobăndite. Dar pentru aceasta a mers să constracteze la Viena ingajamente şi obligaţiuni, de cari, daca ar fl avut mai multă in-ţelepciune şi cumpănire, se putea dispensa. Dupe aceea, cel puţin mai pe urmă, n’a voit să-şi indrepteze fapta, făcănd sacrificiu posiţiunea sa interesului ţărei. Stăruind a deţine puterea cu ori-ce preţ, acest guvern a adus Statul Romăn până la nenorocirea de a şi negoţia la Viena soarta ininsterului său, pe basa concesiunilor celor mai funeste intereselor noastre. Şi iată cum, din toate foloasele, din toată sforţarea, noi nu ne alegem de căt cu adaus la pagu-oă, chieltuind şi in călătorii sume insemnate, ca să sfărşim a ne lepăda de drepturile noastre sacre
că reserviştii români sunt chiămaţi sub drapel.
   Pe de altă parte, ni se spune că prin comune a inceput să se scrie de rechisiţie.
   Adevărate să fiă toate acestea ?
   Cerem lămuriri guvernului, căci lumea se alarmează aflând asemenea ştiri.
   A lăsa liber pe un asasin, însemnează a încuraja asasinatul şi a băga spaima şi teroarea in senul societăţii !
                                                                                   I «formaţiuni
   Unul căte unul, toţi miniştri părăsesc ţara. Ce le mai pasă ? Nu inotăm in fericiri ? Aşa, s’a acordat un concediu de 40 zile, cu incepere de la 12 Iulie, domnului I. C. Bră-tianu, preşedintele consiliului de miniştri şi ministru de resbel, pentru a merge la băi in streinătate.
   Domnu D. Sturza. ministrul afacerilor streine, este insărcinat eu in-terimul preşedinţiei consiliului, şi domnul general N. Dabija, ministrul lu crărilor publice, cu acela al ministerului de resbel, pănă la intoarce-rea la post a titularului.
ŞTIRI TELEGRAFICE
   Paris, 23 Iulie. - D. Ferdinand de Lessepe a adresat d-lui Gladstone o seri-searein care roagă pe primul ministru al reginei d’a nu se considera legat prin in-elegerea ce a subsemnat cu el spre a rezolva cestiunea de la Suez care inţelegere _ reu înţeleasa in Englitera. D. de Lesseps declară că dacă se intimplâ ca înţelegerea să fie suspendată sau retrasă, compania de la Suez va săpa ori şi cum al doilea canal proectat şi va aplica reducţiile taxelor de transit ast-fel cum a fost convenit in regulare.
   Londra, 23 Iulie. — Camera comunelor — D, Gladstone anunţă că nu va invita Parlamentul a sancţiona inţelegerea provizorie cu compania de Suez, fiind-că n a întâlnit pentru această regulare consimţirea generală a ţfirei.
   D. Gladstone insistă asupra trebuinţei d’a păstra amiciţia Franciei; face laude companiei de la Suez şi ilustrului {ei preşedinte Ferdinand de Lesseps ; desaprobă pe acei cari susţin că Englitera trebue să domineze asupra canalului de Suez şi declară că nu va intrebuinţa influenţa ce dă Engliterei situaţia ei temporala şi excepţională in Egipt, a micşora drepturile companiei. Primul ministru sfirşeşte constatând că toate ehestiuniie privitoare U canalii de Suez sint d’un interes comun tutulor Pute rilor europene.
     Roma, 23 Iulie. - „Ziarul oficial11 publica o notă conţineud că pretutindeni m Italia recoltele sint abondente.
     Londra, 24 Iulie. - Marchizul de Har-ticrton a anunţat astă-noapte Camerei co Junelor că au (ost printre trupele Engleze la Cair doue cazuri de holeră, din care u nul urmat de moarte.
     Cea mai mare parte din ziarele engleze
   Domnu D. Sturza, ministru afacerilor streine, intorcăndu-se din concediu, a încetat, cu incepere de la 11 Iulie, interimul acelui minister, cu care a fost insărcinat domnu I. O. Brătianu, preşedintele consiliului miniştrilor si ministru de resbel.
                                                                                        Terorismul iu Bacău
   Am reprodus după Qaz°ta de Bacău ştirea despre o îngrozitoare bă-tae suferită de către locuitorul loan Iacob de la Sebastian Gonciu, vătaf la Dl. Iordachi Iuraşcu.
   Astăzi "dăm următoarele lămuriri asupra acestui fapt, după aceeaşi foae :
   La 20 Iuniu a. c. Ioan Iacob a fost bătut mai ântei de către feciorul boeresc a D-lui Iuraşcu, numit Simion a Petroaei, (se vede că pentru că nu s’a dus la muncă) in faţa mai multor oameni şi chiar a ajutorului de Primar Ştefan Mitrea.
   Ajuns la locul de muncă, bătutul găseşte pe lan pe Sebastian Gonciu, vătaful D-lui Iuraşe ; acesta, după ce’l injură in modul cel mai trivial, descalicâ de pe cal, şi in-cepe al bate din nou, ’1 isbeşte de mai multe ori, T calcă cu picioarele, până ce ’l lasă scaldat in sânge.
   Suferindul abia se poate târâi până la o târlă unde stă până dimineaţă
   Adoua zi dimineaţă, pleacă de acolo, spunând celorlalţi că poate nu va mai ajunge a casă lăsăndu-şi chiar traista, pe care nu mai era iu stare ?â o poarte.
   Nenorocitul nu se mai ştie unde e ; a-căsă nu s’a mai dus.
   Femeea lui se îelueşte primarului, (al 2-!e Vătaf a lui Iuraşe) acesta, o îsgoneşte spunfindu-i că să se jelueascâ numai după ce va muri, ear nu când e numai bătut pentru munca boereascâ.
   La 22 Iunie, numita femee, auzind că văcarii D-lui Iuraşcu ar fi găsit un om mort in luncă, s’a dus şi i-a intrebat, dar aceştia se vede ca au tăgăduit.
   Marturi la bâtaea aplicată de Gonciu sunt: Anica lui Grigori Florea, Ileana lui V. a Petroaei, Anica lui C. Luca I. Radu Ileana lui T. Svanţo şi G. a lui V. a Petroaei.
                                                                                    Un primar-bătăuş
  De mai multe zile, diferite ziare din Capitala, şi anume ziarul România Liberă, publică o plângere a femeei Maria Grigore Biculete prin care acusâ pe ajutorul primarului comunei Curtea-de-Argeş, numit Ilie Uţescu, că ar fi bătut in doufi rfinduri pe fiul ei cbiar in localul primăriei.
  Ministerul face cunoscut că incă de la cea d’ânteiu suplică a zisei femei a cerut informaţiuni de la prefectul judeţului, care arată că, convingând -se că in sdever numitul ajutor de primar a maltratat in mod brutal pe fiul reclamantei, l’a şi revocat din funcţiune şi ba dat in mânele justiţiei.
                       (Monitorul).
Atentatul din Bacău
    Se ştie că Monitorul oficial a pu-Dlicat un comunicat, arătând că fraţii Caton, Eugeniu şi Dimitrie Leca, autorii tentativei de asasinat comisă asupra d-lui 0. Radu din Bacău au fost puşi in urmărire imediat după comiterea faptului şi ca s a dat contra lor chiar mandate de aducere.
    Gaz. de Bacău spune acuma că nimic nu e adeverat. Nici un fli de pgr nu li sa mişcat ; agresorii şed la Ungureni liniştiţi, adică liniştiţi in felul lor, pentru că in zioa de 5 curent mai veni un om d’acolo c'o mănă stSlcită de bătae.
    In contra legii de procedură penală, care prevede arestul praventiv in materie criminală, judecătorul de instrucţie a lăsat „liberi11 pe culpabili după luarea interogatorului.
    Când e vorba de peliţa vr’unui patriot, o singură palmă e d’ajuns pen tru ca delicuentul să fie aruncat in fundul temniţei, neacordăndu-i-se nici chiar liberarea pe garanţie ; iar cănd e in joc „viaţa unui om, ce nu face parte din tagma roşie, culpabili sunt lăsaţi liberi spre pilduirea societăţii.
    Cu ast-fel de exemple imorale vreţi
   Ce a făcut D-l Procuror in urma tănguirei adusă de către femee ?
   Fi-va cu putinţă a se face şi aces; fapt muşama, numai pentru resonu că autorii sunt slugele d-luilord achi Jurascu, şi că d-l. Juraşeu este unu din puternicii zilei, rudă şi favorit 1 Leculeştilor, care şi ei comit aceleaşi fapte pe moşiele lor ?
   întrebăm ăncă : unde aste cada-davrul acelui om, daca cumva va fl murit in urma bătăei suferite ?...
   Cerem guvernului să bine voiască a orăndui o anchetă serioasă şi i publica raportul ei prin foaia ofi cială.
   La asemenea denunţări de o gravitate excepţională ar trebui guvernul să se grăbiască a restabili ade vărul, iar nu d a tace mălcă, fiind-că sunt in cestiune rubedenii dale ac tualului ministru de tristă memorie G Lecca.
   Cerem această cu atât mai mult • ii căt o crimă s’a comis, şi ea tre bue pedepsită. Găndiască-se cărmui lorii, că sângele nevinovatului cer răsbunare 1...
                                                                                                     Un furt de 10 000 lei
   Ni se comunică că ieri noapte, un grădinar din calea Şerban-Vodâ No. lo7, anume Ig. Sfetcu a fost victima unui furt indrăznefi Nişte boţi dibaci intrară in casă, pe cănd dormea cu fereastra deschisă, şi crezură de cuviinţă a i curaţi lada de murdăriile ce se găsea intr’finsa in valoare de mai bine de 10.000 franci. Această murdărie consta in: 400 lire otomane. 50napoleoni in aur, o salbă de 40 galbeni, compusă din patru mari şi alţi mici, 1000 de lei in argint, mai multe monede vechi, ruble ruseşti de argint, o broşâ de aur cu un smalţ albastru şi nişte haine.
   Poliţia 6i urmăreşte; copoii ei aleargă prin toate părţile spre a-i prinde.
   De nu le ar fi cazna de geaba!
                                                                                            SINUCIDERE
  E curios cum de vre-o cătâ-va vreme s au imulţit sinuciderile la noi. Pe când mai acum câţiva ani d abia se auzia de câte un cas isolat, azi nu e zi de la Dumnezeu să nu fim siliţi a inregistra numeroase caşuri de strangulare, de otrăvire, de impuşcare. Caracteristic semn al stării actuale de lucruri.
  Aşa alaltăieri noapte, o biată femee, Angelina Marinescu, a bSut o soluţiune de fosfor. Prinzenda-se repede de veste, prietenii ei o transportară la spitalul Colţei unde se află sub îngrijirea doctorilor.
  Cu tot antidotul administrat, e puţină speranţă de scăpare.
  Nu se ştie cauza care a derminat pe femeea Marinescu la acest act de disperare.
Atentat
   In seara de 7 curent, in urma unei certe intr’o cafenea din urbea Sulina, judeţul Tulcea, Sulina Tahir, supus otoman, a aplicat trei grave lovituri de cuţit unuia anume Faris Omer tot supus otoman ; peste puţin făptuitorul care isbutise a fugi a fost prins de poliţie şi dat pe măna parchetului, iar pacientul a fost transportat la spital.
                                                                                                Holera in Egipt
   Teribilul flagel, ce băntue valea Nilului, a inceput să inspire temeri şi in Europa, Din fericire se des-mi n te sgomotu, că şi intr’un spital din Triest ar fi fost un cas de holeră.
   In Egipt, pe cănd epidemia s’a mai potolit in unele locuri, a isbuc-nit insă cu o furie extraordinară in capitala ţ§rii. Ultimele ştiri din Cair spun că intr'o zi au murit peste 200 persoane.
TTMPUL
      Locuitorii din cartierele atinse mai mult de holeră au fost duşi la Tu-rali, iar casele lor au fost arse. Prin toate stradele capitalei ard seara mari focuri do cătran spre a desinfecta aerul.
      Alexandria deasemenea este im-presurată de cordonuri sanitare. Nu pot trece decăt numai miniştrii, re-presentanţii consulari şi diplomatici.
     Pentru Direcţia Poştelor
    Nu e zi de la Dumnezeu să nu -primim reclamatiuni din partea abonaţilor noştri de prin districte, şi mai ales din partea celor de prin comunele rurale, că nu primesc gazeta regulat, şi căte o dată de loc.
    Am tot crezut, in urma plângerilor altor confraţi, că lucrurile se vor schimba, că onor. Direcţie va fi căutat a cerceta pricina unor asemenea neregularitâţi şi că va fi luat mâsuri severe pentru ca posta rurală să nu fiă numai o ficţiune, ci să'şi îndeplinească cu sfinţenie scopul pentru care a fost ereeată.
    Aşteptare zadarnică! Or-că am avea poşte rurale, or că n’am avea, tot una ar fi. Mai mult ăncâ, in caşul din urmă, ar fi ost cel puţin o economie. Căci, in adevâr, nu inţelegem mănţinerea lor, daca o scrisoare pornită din Bucureşti azi spre pildă, eţi vine tocmai peste nouă_ zile. Unde e avantajul ? De asemenea gazetele nu se dau abonaţilor decât la patru sau la cinci zile şi, la opt sau nouă zile, li se dan căt 6 şi 7 foi odată.
    Să nu se creadă că exagerăm. Unul din membrii Bedacţiunii noastre a putut constata prin sine ânsuşi această neregularitate. In timp de şapte zile cat a stat la o moşie in apropiere de Bucureşti, n’a primit de căt un singur numir din Timpul, care de altminteri i s’au expediat foarte regulat.
    Apoi, onorate Domnule Director, nu este aceasta o adevărata batjocură ? Cum râmă-ne cu interesele noastre izbite ? Voiţi oare a ne sili a intenta acţiune contra ve ? Şi aceasta e foarte uşor de făcut. Dar, pentru numele lui Dumnezeu! căutaţi a aduce o imbunătâţire in serviciul acestor poşte ru rale, şi prin aceasta veţi bine merita dela biata populaţiune rurală, şi veţi servi in acelaş timp interesele instituţiunii in câpul căreea ve găsiţi.
    Confraţii noştri, cari ăncă au suferit şi suferă din câuza acestei neragularitâţi in expediarea foilor lor, vor ridica, nu ne in-doim, vocea Ier, pentru a cere împreună indreptarea unei asemenea stări de lucruri.
    mar a! comunei urbane Dorohoiu şi domnii Nicu A. Tabără şi Vasile Spănu ajutoare primarului.
    Dom nu P. Petrescu s’a confirmat ajutor primarului comunei urbane Târgoviscea din judeţul Dămboviţa, in locul domnului Al. Naumescu demisionat.
                                COMUNICAT
I Mulţămită Domnului ! guvernul s’a
    Domnu Toma Bagdat s*a rovocat din fun-ţiunea de primar al comunei urbane Băm-nicu-Sărat.
    Două strade noi s’a hotărât a se deschide in capitală: una plecând de la capul podului de la Mihai-Vodâ şi dând pe bulevardul Elisabeta, iar cea lalta, paralelă cu cea d’ntei, plecând de la cheiul Dămboviţii şi mergând tot la bulevard.
    In patrulaterul format de aceste doue strade, s a decis a se ridica palatul corpurilor legiuitoare.
CRONICA
    D. Chr. Bădescu, directorul prefecturei judeţului Teleorman, este autori-at cu gere-rea afacerilor prefecturei acelui judeţ, pe timpul absenţei in concediul acordat domnului prefect G. Chiriţescu.
                                                                                                                                   *
    Domnul Iancu Dimitriu sa confirmat pri-
    Ministerul instrucţiunii publice invită prin-tr’o circulare pe d-nii primari ai comunei urbane, ca să ia energice măsuri pentru terminarea reparaţiilor localurilor de şcoa-le mai nainte de sosirea anului şcolar viitor (15 August), fiind foarte dăunător lucru reinceperea cursurilor la timpul legiuit.
                                                                                                                                             *
    D. Dimitrie Aug. Laurian a primit din partea ministerului instrucţiunii publice in-sârcinarea d a merge in străinătate şi a studia organizarea scoalelor reale.
    Ministerul de răsboiu a hotărât, se zice, înfiinţarea unei scoale pentru ofiţeri de administraţie.
gr;
ăbit a ne da şi noă un comuni-
    B. Public spune că d-nii Protopopescu Pache, V. Porumbaru şi G. Misail, s’au retras, duminică 10 curent, din consiliul de administraţiune şi comitetul censorilor societăţii Unirea Mutuală. Se zice că şi alţi membri ai acelui comitet ii vor urma.
    După art. 20 din legea organică a Do-brogei, invăţămăntul public urmând a se regula printr’un regulament special, ministerul de instrucţiune publică auzind pe consiliul permanent al instrucţiunei, comunică spre ştiinţa suplinitorilor şi suplinitoarelor claselor de la şcoalele primare urbane din tot coprinsul Dobrogei, concursul publicat deja in Monitorul oficial No. 282 de la 10 Martie şi No. 43 de la 28 Maiu 1883, pentru acele clase, zioa de 1 şi 15 Sep-tembre viitor, rămâne revocat pănâ ce se va face regulamentul menţionat.
    Monitorul de azi publică un tablou de moşiile hotărâte a se revinde pe comptul cumpărătorilor cari nu au achitat pănâ acum ratele. Ziua de revănzare este la 15 septembre, orele 2 d. a. in centrul Iaşi, localul prefecturei judeţului Iaşi.
                                                                                                                                *
    Direcţia şcoalei de arte şi meserii din Bucureşti (Filaret) aduce la cunoştinţa generală, că la 23 August 1883, vor avea loc concursurile şi examenile de admisiune pentru ocuparea burselor Statului şi a locurilor vacante din această şcoală.
    Modul şi condiţiunile de admisiune in şcoală se pot citi in Monitorul oficial de azi.
eat, privitor la cele denunţate de noi contra poliţaiului din Caracal, Teo-dorian.
    Iată ce spune Monitorul :
    Ziarul Timpul de la 29 maiu şi 9 iulie 1883, publică sub titlul „un poliţaiu puşcăriaşi", o denunţare anonimă in contra poliţaiului urbei Caracal, Teodorian. Minis: terul s’a grăbit incă de la prima inserţiune a^acestei denunţări de a cere informaţiuui domnului prefect respectiv, de la care a primit raportul sub No. 3.794 din 3 iunie. Prin acest raport se arată că in adevăr domnul Teodorian in anul 1875, pe când ocupa funcţiunea de casier comunal, a fo^t inculpat că a delapidat suma de lei 2.851 bani 26, prin falsificarea unor recipise şi sustragerea a nişte declaraţiuni de vârsâ-ment ale perceptorilor fiscali, insă tribunalul de Romanaţi, prin sentinţa sa definitivă sub No. 1.141 din 11 noembre 1878, a achitat pe domnu Teodorian, in vederea certificatului consiliului comunei Caracal, constatator că inculpatul a achitat sumele de bani privitoare la a sa gestiune.
    Ministerul insă nu s’a crezut mulţumit cu această achitare care de altminteri are puterea lucrului judecat, şi spre a’şi putea forma pe deplin convicţiuuea sa morală asupra inocenţei domnului Teodorian, a cerut noui informaţiuni din dosarul afacerei, şi resultatul ce se va obţine se va comunica la timp.
    Din cele ce precedă, reiese că anonima denunţare publicată in ziarul nostru este intemeiată. Şi daca guvernul va bine-voi — precum promite — d’a cere noi informaţinni din dosarul afacerii, se va convinge pe deplin de adevărul conţinut in şirurile inserate de Timpul, şi, in caşul acesta, va destitui pe acel funcţionar, care nu merită a ocupa un asemenea post.
                                                                      Exposiţiunea de horticultura din Rusia
    Legaţiunea Rusiei, prin ministerul afacerilor străine, face cunoscut că societatea imperială de horticultura din Rusia organi-sează la Petersburg o exposiţiune internaţională de horticultura şi un congres botanic, cari vor fi deschise in cursul lunei Maiu 1884. Ministerul aduce la cunoştinţa doritorilor de a lua parte la această exposiţiune, că urmează a presenta lista obiectelor ce voesc a expune in dublu exsem-plar comisiunei insărcinatâ cu dirijarea ex-posiţiunei la Petersburg cel mult până la 15 Aprilie 1884.
    Pentru ori-ce alte desluşiri, doritorii pot consulta regulamentul exposiţiunei care se află la divizia agriculturei industriei şi co-merciului din ministerul domenielor, in toate zilele şi orele de lucru.
FOILETON
 ION UDR1LA
                                                                                     NOVELA. *)
                                                                                                         (Urmare).
                                                                                                              I.
    Ş’atunci Ion se încurca, ingăima vorbă fără noimă şi ochii lui cei şterşi păreau că se sting cu desăvârşire. Surpat acum din două părţi de necontenitele bănueli şi urmăriri ale mătuşei mele. care avea ideea fixă că el trebue să fi furat multă avere de la tată-meu, şi de grija ce purta pentru Ilinca, bietul Ion se usca vă-zănd eu ochii, aşa că sbărcit, spăn, stricat de vărsat şi pleş cum era, ajunsese de semăna cu o babă imbră-cată in haine bărbăteşti.
    Eată că intr’una din zile mătuşă-
                                                                                                                                                                                       *) Almauachul Societăţii „România Jună".
mea, care necontenit ferbea de necazul ce avea in contra „hoţului celui mare“, precum numea ea pe Ion Urdilă, intră ca o furtună in odaea lui şi prinse să-i răscolească toate lucrurile, că doar va da de urma averii furate. N’a rămas ladă, saltar, tu-reatcă de cismă, astupătoare de sobă, unde să nu-şi fi băgat mâinile; şi de ce căuta mai mult, fără să găsească nimic, de ce ochii ei se încruntau, ăi părea rău să vază intemeindu-se nevinovăţia lui.
   —   Ha! striga ea, galbenă ca şo-
franul, uităndu-se ţintă in ochii lui. Eşti om priceput d-ta !...... ştii as-
cunde !...
   „Mulţămită lui Dumnezeu, respun-se Ion fâcăndu-şi cruce, in neamul Urdileştilor pănă in zioa de astăzi n’a fost nici un hoţ, cuconiţă.
   —     Asal... Vrea să zică acum o iei pe mare; te fuduleşti cu neamurile, adause mătuşica la culmea furiei. Apoi să-ţi arăt eu, măi badeo, cum ştiu plăti celui ce se obrăzniceşte cu mine, şi... trosc... plioscl... măna ei greoae lovi amăndoi obrajii nenorocitului Urdilă. Asemenea lucru nuise intămplase in viaţă, Urdilă re-
mase împietrit, cu gura intredeschi-să, fără să clipească măcar din ochi ; eai ea, răcorită de ciuda ce clocotise intr’ănsa atăta timp, eşi din odae trântind uşa in urma ei. Atras de vuet, in trăi la Urdilă şi-l văzui, sărmanul, stănd ăncă in picoare nemişcat. cu privirea fixă, ca un om care nu-şi poate da seamă de cele ce i sau mţămplat. Se cunoşteau ăncă pe obrajii lui urmele vinete ale degetelor ce i-au necinstit bătrăneţele. 1 etruns de milă, ăl cuprinsei in braţe şi-l sărutai pe amăndoi obrajii, in locul unde a fost lovit. „Ea te bate, eu te sărut!11 ăi zisei cu voce înduioşată. Atunci ochii lui se umeziră Şi pierzăndu-şi puterile, el căzu sfâşiat pe un scaun.
   „Eată ce mi-a fost dat să primesc a bctrăneţe, zise el cu glas stins. Dar Dumnezeu nu m’a lăsa să port multă vreme astă ruşine. In curănd toate au să se sfărşească.
   Mi se rupea inima, văzănd lacrimile bătrânului nostru servitor Un altul indată ne-ar fi părăsit şi s’arfi dus in lume; dar Ion cum era să se deslipeiscă de casa unde, după cum spunea el, a mâncat păine
Din Districte
   Grindină.—In noaptea de 7—8 Iulie, căzând o ploae cu grindină in comuna Peretu din judeţul Teleorman, a distrus ca la 150 pogoane grâu, orz şi porumb ale locuitorilor.
    înecat. In zioa de 21 Iunie, copilul Constantin, fiul locuitorului Gheorghe Ţer-şmu din comuna Ograda, judeţul Ialomiţa, in etate de 4 ani, pe când se juca pe malul riului Ialomiţa impreunâ cu un alt copil de 3 ani, al lui Dobre Ivan. a căzut in apă şi s a înecat. Cadavrul s’a găsit, la 24 Iunie, poprit de o cracă a unei sălcii in dreptul cătunului Strachina.
   Sinucidere.—Locuitorul Stanciu G. Bo-
boc din comuna Mera, judeţul Putna, s’a sinucis, in seira de 3 Iulie, prin lovitura unui pistol, faţă cu soţia şi tatâl sâu. Cau-sa acestei sinucideri nu ce cunoaşte, parchetul se afla in anchetarea faptului.
   Ars de viu.—In seara de 2 — 3 Iuliucu rinte, Liţă Popa, cărciumar in comuna So-cetu, judeţnl Teleorman, intrând in bordeiui sâu impreună cu locuitorul Marin Ştefan Codrianu, ca să prefacă din spirt rachiu, a luat foc acel butoiu de la luminarea ce avea, ast-fel că spărgSndu-se, indată au fost amândoi cu desâvârzire arşi impreunâ cu bordeiul şi ODiectele aflate intr’ânsul, fără a se mai putea scoate ceva cu tot ajutorul dat de locuitori.
    Furtună, — Vocea Praliovei anunţă următoarele : „O ingrozitoare furtună a căzut asupra comunei Hâtcărâu din judeţul nostru, in zioa de 5 Iulie curent; ea a fost aşa de tare in cât a distrus şi scos din pământ mai mulţi arboii şi pomi roditori ; cei [rămaşi pe loc au fost scuturaţi de fructe cu desăvârşire.-
    „Grăul, orzul şi cele-l-alte ce se aflau pe câmp, aşezate in clăi, au fost rădicate in aer şi asvârlite la distanţe mari. Bucatele nesecerate, au fost scuturate de tot de furtuna, râmănându-le numai paiele, şi acelea chiar au fost culcate la pământ.
    —„Tot in aceeaşi zi, in comuna Gher-ghiţa, furtuna amestecată şi cu ploaie a distrus asemene pomii, şi porumbul a fost culcat la pământ din causa repeziciunii cu care a venit.'1
   Diligenta incendiată. „Progresul" spu ne că in zioa de 4 Iulie curent, pe când diligenţa poştei traversa cursa intre Vaslui şi Docolina, din imprudenţă scăpăndu-se o-ţigară in nişte fân ce se afla in capra di-ligeoţei, a luat foc ; conductorul imediat sărind a scos plicu din deligenţă, iar pasageri au sărit pe ferestre. Ei voiră a duce diligenţa la o fântână din apropiere spre a o stinge, dar pe când cai fugea, curentul favoriza tocul, care in scurt timp a consumat in flăcări toată diligenţa remâind numai fearele.
                                                                          Un incendiu teribil
   Un incendiu teribil a nimicit mai de Iot oraşul Lipto-St.-Miklos din Ungaria. Catas-
trofa a fost provocată de către un cerşeţl)1 vagabond, care a pus toc in Verbicza, li calitate, ce este împreunată cu oraşnl. jr măneicâ o ţărancă, dela care a cerut mif nu i-a dat nimic. Verbicza a perit cu t2
tul de pe suprafaţa pământului ; 340
case, şase oameni şi o mulţime de viteffi deventi prada flăcărilor. Oraşul L. S. ■ ! klos este o ruină ; numai biserica catofll prefectura şi nouă case cari erau acope*î cu ţigle, au fost scăpate, toate celealte diri au ars.
                                                                                                               A ars şi zidirile, unde se află judecă ria, cărţile fundare s. a. In magazinele I
tabac a ars provisium in valoare de 70(iţ fl. Unii industriaşi fabricanţi, şi comercial a avut pagube de câte 50—70 mii fiorin Poporaţiunea (Slovaci şi Unguri) e despn rată. Căldura era aşa de mare, in cât a n micit şi bucatele de pe câmpurile invec nate, chiar şi cartofii. Casele nu erau ai gurate, numai coperişele lor, cari erau in toate acoperite cu şindrile. Miseria locuiţi» rilor nu se poate descrie, ei umbla cu miii flămânzi prin comunele învecinate, cerăil ajutor.
   Cerşetorul, care a pus focul fu descoper. Oraşul n’are pompieri. Era să se forme; o societate de pompieri voluntari, dar li cuitorii nu s’au putut inţelege, căci o fra ţiune cerea că comanda să fie in limba m ghiarâ, alta ca să fie in limba slovac Ast-fel cade instituţiunea pompierilor. Ea urmările nefericitelor frecări naţionale !
ACTE OFICIALE
  Domnu P. Condurache, actualul comis; clasa II de pe lângă prefectura poliţiei Ci pitalei, este numit in postul de comisi clasa I pe lângă aceiaşi prefectură, in 1< cui domnului G. Nicolescu, demisionat.
  S’a deschis pe seama domnului minist; de interne un credit extraordinar de I 30.000 pentru despăgubirea celui in dre de valoarea unui pachet de 30.000 lei d pus la biuroul postai central din Bucures in zioa de 9 Iunie 1883 sub recipisa No 2.883 de casa N. Germani şi fii spre e» pediare la Turnu-Măgurele şi perdut d conductorul postai Popescu Petrache.

   Domnu I. Râmniceanu, fost coutrolor, s’a, numit controlor şi agent de urmărire, ii locul domnului N. Varabieff destituit.
D’ALE SCOALEI
   Pentru ocuparea in mod provisoriu catedrelor gimnasului din Dorohoiu, intri tinut de comună şi subvenţionat de mi nister, se publică concurs pe zioa de 1 Ol tombre 1883.
   Concursurile se vor ţine la universităţi din Iaşi, in conformitate cu prescripţiunil legei şi regulamentului de concursuri di 1879.
   Titlurile şi condiţiunile pentru admişi nea la concurs sunt cele fixate de lege.
   Pentru eatedra de religiune insă cot cursul se va ţine la seminarul Socola ; i aspiranţii trebue să fie absolvenţi ai seminarului de gradul II.
?
1 -

şi sare treizeci de ani dearăndul, un-1 de m’a văzut deschizănd ochii pentru intăia dată la lumina soarelui, unde a ingropat pe bauii lui stăpâni: pe mama şi pe tata !... Cum era el să se deprindă la bătrâneţe să urce alte scări, să nu mai vază acei păreţi. văruiţi, care-i vorbeau din trecut, acea grădină cu atâţia copaci răsădiţi de măna lui, acel lung cerdac de jur împrejurul casei, de unde tata, şezănd la vorbă cu el, privea plugurile înşirate pe brazdă?... Toate aceste făceau parte din măruntăile, din inima, din sufletul lui.
   Aşa dar, Ion a rămas credincios locului de care-1 legau atâtea amintiri; dar nu şi-a purtat mult ruşinea, căci indată a şi căzut la pat pentru a nu se mai scula. Cinci zile numai a zăcut; ear in zioa a cincea. cea din urmă a vieţii lui, m-a rugat sa. opresc ciasornicul ce era in odae şi pe care se deprinsese să citească oarele.
   „Nu vreau să mai ştiu vremea cum curge, imi zise el cu aerul lui răbdător şi hotărât la toate.
   Apoi chemă pe o slujnică să deschidă o ladă veche braşoveneascâ,
ce sta intr’un colţ acoperită cu lăi-j cere, şi-i zise să scoată lucrurile) din ea.
- „Cu cămaşa asta, cusută de mânai' Ilincăi să mă imbrăcaţi după ce-ol muri.                                j
   Ear ochii lui lunecând de-alungufl firelor de altiţe, cusută de măna I-lincăi, destăinueau o vederatâ turbu-rare sufletească. Negreşit işi aducea el aminte de ceva, căci sta lung şi cugeta, şi increţea din sprâncene., par’c’ar fi voit, in gândul lui, să lei ge.prin acele fire ceea ce a fost cu] ceea ce este, adică ambele capete] ale vieţii sale pămănteşti. Apoi ada * use el după câteva momente de tăcere ;
   „Să-mi puneţi hainele cele de poâ* tav' negru, dăruite de boerul nostru j Dumnezeu să-l ierte, in anul când â/ rSposat.
   Eu, unul, stăm uimit şi ascultau cum Ion punea la* cale, cu limbă de moarte, toate cele privitoare la in groparea lui.
                         (Va urma)
                                                                                                                                                    *
3
                                                                                                                                                                                                                      :.nţii se vor inserie la minister cu 8 zile inainte de termenul con-
% '*
* l ' % ,
JXoiiii ofiţeri
iaintat la gradul de sub-locotenent, e 1 Iulie 1883, elevii şcoalei mili inlanterie şi cavalerie, al căror nume
' V( L f
Ut
   In arma infanteriei
«siade Constantin, in batalionul i Constantinescu 3 Mih., in regiei, . | linie. lacomi Constantin, in bat vânători. Cocoş Nicolaa, in re-
      5   linie. Gafencu Ioau, in regimen-ie. Popovâţu 2 Petru, in regimente. Giuan Benoni, la regimentul 2
       Macedoneanu Nicolae, in regi Kt 1 bnie. Slâvascu Ioan, in regi ' dorobanţi. Romanescu Em., in ul 14 dorobanţi. Demetriade Scar-atalionul 1 vânători. Ghiţeauu Di-a regimentul 6 linie. Negruţ Ghe-i regimentul 3 linie. Otnescu I i regimentul 3 linie. Cristea Şte-egimentul 16 dorobanţi. Chircules-rie in regimentul 8 infanterie. Va-f as ile, in regimentul 13 dorobanţi 7asile, in batalionul 1 vânători. Ed., in batalionul 2 vânători. Gheorghe, in regimentul 24 doi onstautinescu 2 G., in regimen-e. Alcaz Constantiu, in regimente. Buciumeanu Ioan, in regimente. Bogdanescu Gheorghe, in re-
6  linie. Popescu Aristid, in regi-linie. Creţescu Ioan, in regiman-
robanţi, Drâgulănescu Ioan, in regi-linie.
   In arma cavaleriei
Nicolae, in regimentul 1 roşiori. E., in regimentul 4 călăraşi. Ma-in, in regimentul 2 roşiori. Râş-meliu, in regimentul 12 călăraşi.
   nu M.. in regimentul 10 călăra-pescu Teodor, in regimentul 10 că hidionescu N., in regimentul 6 câ-etrescu 3 Teodor, in regimentul permanent. Mironescu Yasile, in |ul 2 roşiori. Filiti Barbu, in re-
1   roşiori, Teişeanu Dimitrie, in ul 2 călăraşi. Baranga 1 N., in ul 2 roşiori. Perieţeanu Alexandru entul 2 călăraşi. Yeleanu Aristid, ■ntul 5 călăraşi, Herescu 1 Ioan, in ll 1 roşiori. Dăscălescu C,, in re-
2  roşiori. Sutzu Gheorghe, in re-8 călăraşi. Catuneanu 2 Constan-
gimentu! 7 călăraşi. Poenaru Gheor-egimentul 5 călăraşi.
     in corpul flotilei
.anu 1 Alex., Popoveţ 1 Pavel, Bil-, Grecescu Gheorghe, Crivăţ Gheor-tseu 2 Constantin.
3
rdimr j *!u io I
li
!*ţfS |
ii™
pniif
răi
iffi1

A.PISMUL
       Şi
ACTUALA A BISEBICET ORTODOXE
       IN
REGATUL ROMĂNjlEI
            (Urmare 2)
    înălţate Doamne! acest vrednic de împărătesc ferman întărit pe teme- -atescului hat, procatohul Inălţimei ul la sfânta Mitropolie, eată se a-ntea inaltei socotinţi a Măriei tale, i osebită râvnitoare şi cu durere i întindem acum glasurile noastre împărăteştii indurări prin Dom-pârinteasca mijlocire a inălţimei ieptându-ne şi mai mult intru ne-,in grăbirea şi din cuprinderea notei Agenţii, că sub numire de un se formaliceşte păstor apusienesc Şi acela intârit de protecţie, şi intru adăugire inălţat la cea mai lealitate a slujbelor, a privegherei, «i, apoi se tace călcare ceior intâiu pământului intru ale legei, fiind i potrivă după canoanele biseri-i8e face strămutare celor date Im-hrănitoare pronomii prin hatişe-Sănd de a zice că intru ale legei, iu am fost atinşi nici intr’o vreme norodul isvodire nouă şi închipui
     moriu citit in sesiunea de pri-s-lui Sinod, anul curent, de P.S. Meihisedec. ti numeral trecut.
re de păstorie, poate şi unii din acei proşti plugari, alunecăndu-se se se intâmple prigonire şi turburare. Dar oare nu este de luat aminte şi de socotit arătarea ce face dumnealui agentul prin o particularnică scrisoare a d-sale către preosfinţitul Mitropolit, care s’au pus înaintea inaltei socotinţi a Inălţimei tale cum că sunt patruzeci mii suflete alcătuiţi in sistema credinţei apusieneşti locuitori in Moldavia, când apoi acest numer intru adăogire sporind, şi pe lângă preoţii lor se va intări şi păstor isvodit din nou, şi se vor imputernici şi cu protecţia agenţiei, de o dată acum intru cele bisericeşti, căţi oare nu se vor lipi ca să nădâjduească şi intru cele poli-ticeşti şi se pearda credinţa cea pravoslavnică şi dominata a sa covârşire din vechiu intâritâ. De aceasta suntem bine nădăjduiţi că nu numai nesmintite se vor păzi pro-nomiile care, prea puternica hrănitoarea noastră împărăţie ne-au dăruit din inve-chime, dar âncâ şi a ne păzi intru ocrotire, căci de obştie, este neprimitâ cea mai puţina şedere şi numire unui aseminea Episcop, avend apusenii preoţii lor, şi capelele cele prin voe şi slobozenia ocărmuirei pământeşti, precum au şi pravoslavnicii in staturile Europei, fără nici o smintire acelor învechite legiuiri către deuşii, dar nici adăogire, şi această şedere de doi ani acum a acestui numit de dânşii Episcop, pe carele insuşi fermanul împărătesc ce ’l are in mănele sale nici de cum nu ’l numeşte Episcop, de căt: Filip Paroni Bisericesc trecător pentru a sale trebuinţi, sâ contenească, ca să ridice cu mergerea sa intru ale sale, neodihna ie au pricinuit unui norod, care are de cea ănteiu măngă-ere slobozenia legei prin ocrotirea ei din partea puternicei şi hrănitoarei împărăţii, ca să scăpăm şi de grija turburârei obşteşti intru acest dogmaticesc punct, precum insuşi inalta inţelepciune a măriei tale cu ochii cei pătrunzători o priveşte. 1820.
                 A inălţimei tale
                                                                                                                                                                                                                    smeriţi către Dumnezeu rugători
   (p) (*} Veniamin Hitropol. Moldaviei.
Gerasim Episcop Romanului.
                                                                                                                                                                                                                        (p) Meletie episcop Huşului.
   (p) Al Sardiei Nictarie, (p) Grigoriu Iri-nopoleos, Inochentie Uipoleos; (p) Denii! Archimandr. al Hangului, (p) Al Mouasti* rei Galata Archimandr. Partenie ; losaţ Archimandr. Frumoasei; Grigorie Archimandr. St. Sava, Ilarie Archimandr. şi Stariţa Sfintelor mănăstiri Neamţul şi Secul ; Timotei archimandr. şi stariţ Sf. M-rei Slatina.
                                                                                                                 Prea plecate slugi:
   Constantin Balş Logofăt; Iordachă Canta Logofăt ; Grigore Sturza Logofăt ; Dimitrie Sturza vel Logofăt; Iordache Ruset vel Vistiernic ; Răducanu Roset Hatman ; Ralet vel Vornic ; Vasile Roset Hatman ; Constantin Catargiu vel Vornic, Grigore Ghica Vornic; Iancu Miclescu Vornic ; Mihail Sturza Vornic; Alecu Canta vel Vornic ; Drucachi Roset vel Vornic ; Şerban Negel Vornic ;
   Mai urmează incă alte 15 subscrieri nedescifrabile ale boerilor ;
   Din această anaforă se vede, că Domnul şi această dată a dat agentului austriac res-puns negativ in afacerea locuinţei permanente in ţară a unui episcop catolic. Tot ast-fel de răspuns se înţelege de la sine că a dat şi Mitropolitul Veniamin la scrisoarea agentului austriac, citată mai sus.
   Cu toată opunerea de a se cunoaşte formal de guvern esist-nţa iu ţară a episcopului latinesc, nici chiar cu titlu de episcop visitator, episcopul Paroni a rămas in ţară până in primăvara anului 1826, profitând de turburările ce au urmat in Moldova din causa revoluţiunei greceşti, şi sub protecţia austriacă. Atunci Paroni, strămutat fiind in alt post, in locul lui s’a trămis un altul, fără a înştiinţa ocărmuirea, nici a ’i cere autorisare, ştiind din esperienţă, că nu o va dobândi.
   Dar acest nou rânduit episcop latinesc la Iaşi, a murit după trei luni de zile de la sosirea sa. Aceasta conduita de impunere a bisericei romano-catolice, in anul 1826, din nou a alarmat autorităţile ţârei, intrunindu-3e in adunare obştească din nou a supus domnului Ioan Sturza, tot istoricul episcopatului latinesc din Moldova, si au cerut din nou nepermiterea iufiinţârei unei asemenea institnţiuni. Dăm aici şi această ultimă anaforă, in cestiunea aceasta. Ea poartă dată 1826, August 25 :
TIMPUL
                                                                                                                 Prea înălţate Doamne !
    In multe vremi şi in multe kipuri cer-căndu-se biserica apusieneascâ a’şi lăţi păstoria sa intr’această pravoslavnică ţară a Moldaviei, n'au putut a’şi implini voinţa. Pentru că moşii şi strămoşii noştrii tari fiind in credinţă cu răvna ferbinte, cu statornică osărdie n’au ingâduit nici intr'un kip, precum din istorii şi din letopiseţile ţăiei se mărturiseşte. Că in vremele cele vechi, şi intre năvălirile neamuriior megieşite, biserica apusienească găsind prilej inlesnicios, şi silindu-se a’şi înmulţi numărul celor de o dogmă, au trămis propo-veduitori aici in Moldovia, să inveţe pre Moldoveni legea latinească, inse n’au ajuns la pravâţul lor, unii gonindu-se cu pietre, şi cu bătăi peste hotar, şi alţii o-morându-se de câtră norodul pravoslavnicii.,]-. Şi aceasta au fost cea d’ânteiu cercare.
    Apoi, precum arată istoria pământului, după ce patria noastră au intrat supt apărătoarea stăpânire a prea puternicii impă-răţii, la anul 1593 : un Craiu al Ardealului anume Bator Zigismund trimiţând oşti in Moldavia u robit pre cel de atunci Domn Aron Vodă, fiind rânduit de prea inalta Poartă intr’adoua Domnie şi ducăn-du-1 in Ardeal ian ridicat viaţa cu tâiarea capului.
    Atunci numitul Craiu rânduind Dom Moldaviei pre un om al sâu anume Râz van, acesta au adus cu sineşi un episcop latinesc, nu ştim cu care nume de eparchiă de carele pomenesc şi istoricii pământeni şi Meletie scriitorul geografiei acei vremi zicând că, Gliment al 8-lea papa Romei au fost trimes un episcop latin in Moldovia pe acea vreme. Insă Craiul leşesc din ratările boerilor ce era fugiţi acolo spre scăpare, inştiinţându-se de întâmplările Mol daviei, au trămis Domn prin alegerea ace lor boeri pre un Ieremia-Vodă cu oşti le şeşti, şi gonind pe Răzvan cu toţi oamenii sSi din ţară, prea puternica împărăţia a găsit de cuviinţă, şi a întărit in scaunul Domniei pe numitul Ieremia Vodă. Şi in tr’acest chip a lipsit şi episcopul latinesc Atunci craiul Ardealului Batori a pornit jalobă către papa Romei împotriva Craiulu leşesc, arătând că el necruţănd vre-o cheltuială sau osteneală, stăpânise Moldavia intru cele mai mari nădejdii că ar fi putut trage la dogmele apusieneşti pre toţi locuitorii ţârei, dar Craiul leşesc eu a sa im-protivire iau făcut zadarnic lucrarea cea râvnitoare, de care papa oţerându-se a dat anatemii pre craiul Lechiei pentru impe-decarea ce a făcut. Şi aceasta a fost a doa cercare.
                               (Va urma).
mie mi’i foame. Nu găteşti
    (*) înaintea iscăliturilor sunt puse pe-ceţele.
                                                                                             BACALAUREAŢII
  Examenul de bacalaureat s'a terminat săptămâna trecută. Din o sută de candidaţi admişi la esamen, au trecut cu succes ambele probe, şi prin urmare au obţinut diploma, numai următorii 53:
  Pentru litere şi ştiinţe : Sărăţeanu C. Antoneseu, V., Nanu, St. Ionescu C., Tres-tianu A., Sclia C, Chiţu D., Teodorescu B. Viişoreanu N., Zossima D., Leca D.. Se verin E., Pohl F., Coslinsky I., Oprescu G.. Simionescu N.. Andronescu Gr.. Obogeanu Em., Popescu P., Niculescu St.. Hiotu G. şi Boţea Gr.
  Pentru litere: Niculeccu L., Tălângescu M., Cociu A., Urlâţeanu Gr., Gioroceanu Al., Manoilescu A., Biihl A., Cernăteseu Al., Tomasian A.. Râdulescu (t., Moscuna T., Papadopolu D., Albeanu I, Petrescu St., Marinescu S., Mihălescu Em., Ştefănescu D., Nicolau Al şi Palade C.
  Pentru ştiinţe : Vlasto G., Hagi Preda Elisaveta, Gaster A., Drugcanu C., Chin-
tescu M., Borănescu C., Sega! nescu N., Malciu N., Nisipescu drescu G, şi Marinescu G.
Stefa-
Alexan-
                                                         ANECDOTE POPULARE
                                                                                                         Cum se dă femeea la brazdă
   Un român o cam smintise cu însurătoarea, că ’i cântase cucu ’n stânga, Şi ’şi luă o părticică (dupre cum se zice) nici fru-mou-â nici mănoasă nici de-vreme-acasă ! dar-apoi ce era sâ se facă ? însurătoarea când a apucat a se lace, făcută remăne ; Nevasta „nu ’i mâr să ’l muşti şi sâ T a-runci“.
   Aşa bietul român inghiţia noduri !
   Aduce el carne, făină, sare, brânză, verdeaţă, lemne.... cala casa lui: iar nevasta lui
nici nu le-atingea ! Baltă remănea toate a-goniselele bărbatului, că ea nu se pricepea nici boabă ! Şâdea ^toate trintite, — care şi ’ncotro, că ea nu ştia nici s’aţiţă focu’n vatră !
   —      Nevastă, ce va ?
   —   Ia las frate cu mâncarea!
   —      Lasă-las, da trebueşte. Ca se mâncăm noi ?
   —   Guriţă bărbate.
   Azi guriţă, măue guriţă, foamea te se-câtueşte, şi te face sâ cam dai da-dreptul că nu vrea sâ ’ncunjure ca golăciunea.
   Aşa fel iu, bărbatul aduce (câte-va zile d’a-răudul) de toate câte trebuiau ca pentru casă; iar după ce vede că nevasta lui nu punea nici mâna, s’apucâ el şi pune o măciucă buuă intr’un cuiu, şi zice câtră măciucă :
   —      Ia ascultă măciucuţâ! Ţi am adus făină, carne... şi de toate celea, dar să ’mi
Iaci mâncare bună ; că de unde nu, apoi să ştii câ te ciocnesc ! Auzi ?
   Aşa zise el către măciucă, iar nevasta’i asculta. Apoi, el se duce ’n treaba lui. Când veni românul osteuit şi flămând, nu găsi nimica de imbucat, şi se duse la măciucă, o luă din cui, şi zise nevestei :
   —      Dragă, tu ai auzit ce am zis eu măciu-chiţei ?
   —   De,.... am auzit drăguţă !
   —   Vezi că n’a făcut nimica?
   —   De,.... văd bărbâţele !
   —      Apoi s’o ciocănesc de garduri, a să ’i fie prea vârtos, ş’o s’o doară rău ! De durut, eu vreau s’o doară, dar e prea d’o-dată o durere mare; mai bine, s’o cam pocnesc eu de ce va mai moale! Ia întoarnă spetele !
   —      A-oleu bărbate dragă! Las’o focului măciuca! N’o mai bate ! Las’o, câ mai bine ’ţi tac eu ori ce, de cât s’o mai ciocăneşti de spetele mele!
                               E. Baican
La
La
La
                                                            ■Ştiri teatrale
   Joui seară, 14 iulie, se va juca in grădina Teatrului Dacia, interesanta piesă Ca-tlierina Howard, dramă in 5 acte şi 8 tablouri.
   Măine 14 iulie este hotărâtă deschiderea grâdinei Stavri. Se ştie câ Jonescu va juca acolo cu trupa sa.
cultori vor manifesta ca şi mai ’nain-te simpatia D-lor pentru institutul nostru şi că'şi vor asigura toate recoltele contra incendiului la această Societate.
                                                                                                                                                                                                           Direcţiunea Generală
    CĂILE FERATE ROMÂNE
      PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu iucepere rte la 20 Maia 1883. ploeşti, Buzău, R-Sărat, Focşani, Alârăşeşti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi şi Brăila (tren accelerat) iO ore 4fi minute seara.
Ploeşti (Sinaia, Predeal) Buzău, R-Sirat, Focşani, Mărâşeşti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa.
    La Ploeşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa.
Ploeşti, Sinaia Predeal ('tren accelerat) şi de Li Ploeşti cn trenul mixt Ia Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărâşeşti 5 ore 80 m. d. m.
    La Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio-rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (tren de persoane.)
    La Giurgiu 5 ore 15 miD. dim. (trenul fulger) 7 ore dim. (treuul de persoane) 0 ore 10 min. d. a. (Lren mixt.)
                                                                                                                                         SOSIREA TRENURILOR
De la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi, Bacău, Mărâşeşti, R-Sărat, Buzău, Ploeşti (trenul accelerat) 5 ore dim-
De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a.
Dc Ia Mărâşeşti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt).
De Ia Predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul de plăcere) il ore 15 min noapte.
De la predeal, Sinaia, Ploeşti (trenul accelerat) 12 ore 30 min. ameazi.
De la Vărciorova, T-SeYerin, Craiova, Slatina, Piteşti 4 ore 45 min. (trenul fnlger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat ii ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane)
De Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fnlger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min. seara (trenul mixt),
                                                          CURSUL BUCURESCI
CASA DE SCHIMB
                                                           TOMA TACIU
  MIŞCAREA POPORAŢIUNII
                                                                                                       In Re riad
                                                                                                 De la 2—8 iulie curent
  După cifrele estrase din Oficiul stârei civile :
  Născuţi 15, din care, 6 bâeţi legitimi. 4 fete legitime, 4 fete nelegitime şi 1 găsită, toţi de religiune ortodocsă.
  Căsătorii ; nna de religiunea israelitâ. Morţi 12, din care : 5 bărbaţi şi 7 femei 11 ortodocşi şi 1 protestant.
                                                                      NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
  Tu Clir6îid va apare şi partea a doua din Teoria Yerbului după fraţii Bescherelle de N. Droc-Barcia-llll. director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu.
                                                                                                              „NAŢIONALA"
   Societate generală de Asigurare :
   Recolta anului corent a fost bântuită de o grindină abundentă. — )aca pagubele eausate agricultorilor noştri nu se resimte in toată puterea lor, aceasta se datoreşte numai Societăţilor de asigurare, cari, cu toa-i mărimea daunelor, au putut reuşi s8 despăgubească iu mod mulţumitor ie toţi daunaţii lor.—
   Insă productele cari au scăpat de acest flagel, incepănd a fi secerate sut ameninţate de un alt pericol, acela al incendiului; atragem dar atenţiunea agricultorilor asupra asigurărilor de şire, pe cari Ie efectuăm in condiţiunile cele mai avantajoase. Ne place a spera că D-nii agri-
            No. 60. Strada Lipseani. No.  60.    
               Pe ziua de 12 iulie 1883.         
                                   Comp.    Vând 
  5oio Renta Amortisibilă. . . ,   93i/*     94- 
   5° 0 Renta Română Perpetnă ,    913/,   921/a 
 6°|n Obligaţiuni de stat. . . .   98i/g   985/g 
6oio Oblig. Căilor f- Rom. regale  100-     101- 
      5o/o , Monicipale ....       83 >/2  84i[, 
10 fr. » Casei Pensinnilor 300 1   231---   233- 
5olo Scrisuri funciare rurale. . . 8 *8U   90>/2 
7oio .» Scrisuri Rurale..          lOln*  1013/, 
 5ojo Scrisuri fondare urbane . .  87i/,   876:s 
6o|o , . »                         963„    97l|, 
7o[o » * »                         lOl'l, 1018|, 
  Impr. cu prime Buc. (20 1 b.)    33-       34- 
Acţii Bancei Naţionale Române2501  1355   1365   
, > Soc. cred. mob. rom. 2501.     208-     210- 
, > » Rom. de construcţii 5001.    500-     505- 
, » » de Asig. Dacia-Rom 300 1.    370-     873- 
> > > > > Naţionale 200 1.         228-   231--- 
             Diverse                             
Aur contra argint......            2'/«     2 40 
> > Bilete de Banqne               2.1,     2 40 
  Fiorini valoare Anstriacă. . .   211>l2 2.12'b 
Mărci germane.......               1 2S    1.25- 
Bancnote franceee......            991|,  100’/, 
1 Boalele de găt, gnră. nas si urechi
                                                                                       ti-ateazâ printr’o artă specială.
  D-ru |. BRAUNSTEIN
fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) pi a lui Hebra (Sypbilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.)
                                                                             MEDIC ŞI CHIRURG
  Dr. A. WEINBEKG
                                                                                  OCULIST
                                                                              fost ţief de Clinica in Paris
                                                                       Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6.
                                                                              Franz Griibel
                                                                                  ARHITECT
Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte palatul Curţii cu juraţi.
Dl/înnil/ chirurg-dentist are onoa-. rvlDnlfXi rea d’a face cunoscut câ a i enunţat d a se muta şi câ va urma a locui in strada Şfirbey-Vodâ No. 9.
     CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN I
No. 2. Colţul Slradei Şelari şi Covaci No.
                                                                                                                 Pentru sesonul de A a rit am primit din propria noastiă fatf ţimie din Europa un imens asortiment de Costume de voia®
Garn, Travers, etc.                               J
                                                                                                                     Costume de C-aşmir, Orleans şi Docs englesesc, teste bro*
Cocs şi Piquet, Mantale de voiage de Does.
                  cu deosebire recomandăm
                                                                                                                   Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Ilaras groM Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi rellol
               PANTALONI NOCVEATJTE etc. etc.
                                                                                                                       I->roţui,i recunoscute de moderatei
                                                                                                                                               cavalerul de mode
SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME.
enuale cn 150 piedaile pr
^^|PAR I
    'MyJMedaiIă de
PMIlftDELPH
rate
lunare
   i Garanţâ U \.t! sigură dală || L' înscris. 1 ţ
   oii.. § ÎNGER C = p°*r,in,arc°
Maşină (le rusul kew-york. do sus i
   a lui                        FabrioeL
  G. N EI DU N GER, A^onl $ener?
                         MASINELE DE CUSUT ORIGINALE
                              A LUI
S IN GER
         ——mmmI —--
COLOSEUL OPPLE
Cu incepere
de Duminecă s’a deschis publicului vizitator]
JOSEPH SANDROVITZ
BCCUIIE811
— CALEA VICTUE1EI — !•*.
IN RATELUNARE_____
se
                                                                       PERVAZURI
                                                                             şi
                                                                         OGLINZI
   cumpăra eftine şi bune numai direct in fabrica Ini.
                                                                     GUSTAV KERSTAN
                                                                     Yiena, II. Kornergasse I
                                                                  Cataloage şi liste de preţuri gratis şi francs.
                                                                IN RATE LUNARE
  Se vinde Piane şi Pianine din cele mai renumite fabrici sistem®american cu întreaga placă de metal, se piniuş i . piane vechi in schimb, comandelc se piimcsc din t<u e j vinciele, la cumpărarea unui piano se dă .şi una colecţie de note de piano 30 bucăţi, sc găseşte in tot-d a-una un >un acordeur şi facteur de piano.
    I.HEHTER
    ATEL1FR DE PH0T0GRAPU1E Str   Ştirbry- Vodă So. 9.
   Prin «censta utr. onoare a recomanda Onor public atelierul meu artistic aranjat ' du pa sy st inul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preturile reduse şi lucrarea foarte fiuft. Ouor. public care n a avut ineft ; ocasiunea de a se convinge de lucrarea inea nare de cat a ne onora cu presenţa d-lor şi speram ea se vor asigura de per-Iectiunca Atelierului meu.
   Se primeşte uri-ce lucrare a(ingat.»are de ' aceastii ana precum: Reproducţie, lucrări 1 in starea naturala etc.—Orele de posat sunt in toate zilele, atât in timp frumos cat. şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. plina la
4 p. in.              , . ..
   In acest atelier se găsesc şi tablouri m
pictura originale de vfinzare.
    CEASOARNICE 10,000 CEASOARNICE
   Par la presente j'ni l'honucur de rc-conmiaudor ii I honorable public mon atelier artistique arrange d’aprta le systAme le
.               .    . ..... 1 '   ..n I ir. tiMll
plus uouveau et pourvu d'appareils tont
 Oaranţie
*
*
X
             ’ ■     ^                                                   O
Primirea cscesiv de favorabilă ce s a făcut Ceasornicelor Rem .n- J re de argint, ee am oferit abonaţilor noştri, ne-a incurajat do a W
dese-
    incheia o nouă afacere de 10.000 Ceasornice cu una din cele mat .. bune fabrice din lume oare ui le garantează pentru cinci ani. AX ceste ceasornice sunt dc o fabricaţiune îngrijită şi ornată cu
X nuri prea frumoase.                                  .
% Suntem fericiţi de n putea oferi aceste ceasornice ne o vaioni <X reală de 56 franci clienţilor noştri şi publicului in general, cu pn tul
■X unic de 35 franci (cu porto). Deasemenea am tratat o afacere •
•X ceasornice remontoare do Niokcl. al căror mers regulat o pe •X garantat şi pe cari le oferim cu preţul de 20 franci, franco de por* ■X to pentru toate ţcrile lumii.
X Cererile iusoţito de preţ, iu bilete liipotecai ■X să se adreseze la
sau
mandate pustiile
 *
 *
 X
 X
 X
 X
 X
 s
 X
noufs.—Les priî sont r^duits et le travnil tres fin L’honorable public qui n a pus encore eu l'oceasion de se eonvainere de mon travail n'a qu a notts hotiorer de sa prâsence et nous esperoos qu’il sossurera faeilement de la pefection de moţi atelier. — Ou se cliarge de toute espeee de travail concernant cet ait, coiume: reproduction, travaux a l’etat uaturel etc. — On peu-pnser tous les jours. que le temps soit beini ou couvert, depuis 9 heures du mălin jus-qu’ii 4 henres apres midi.
Băile Olănesti
X HANKHM'sl. PA(îES,B AIîTEN STEINGASSK, 14 VIEKSE (Autrielie
X
       Primim înapoi ori ce ceasornic ee n’nr plilcea. eu con- ^ diţiuno <le a ni'i Înapoia in bună stare şi eel mai târziu trei zile (lupă primirea sa
ROB BOYVEAU LAFFECTEUR
  Acest Sirop Depuratif şi Reconstituanl de un gust plăcut, de na composiliune cu toiul vegetala, a fost approbatin 1778 de vechia Societate regală de medicină şi prin un decret din annul XIII. vindeca toto b6lele pricinuite de viciurile sângelui : Scrofule, Pecingini, Eczema, Psoriasis, Herpâs, Lichen. Impetigo, Podagră, Rhumatism.
  Prin proprietăţile scle aperitive, digestive, diuretice şi sudorifice, favoris^ză desvolla-rea funcţiunilor de nutritiune, întăresce economia şi provoca espulsiunea elementelor morbide, fia ele virulente seu parasitare.
ROB BOYVEAU LAFFECTEUR
                                                                                                                                 CU IODUR DE POTASSIUM
   Acesta aste medicamentul eel mai bun pentru a vindeca accidentele syphllitice vechi seu rebele : Ulcere. Tumori, Gomme, Exostose, precum şi Limphatismul, Scrofu-losa şi Tuberculosa.
La Paris, la J. FERRE, pharnatiis, 102 rut Richelieu.ii Succeuor alui BOYVEAU LAFFECTEUR
   Situate intr’una clin posiţiile cele mai frumoase clin judeţul Vălcea, şi in apropiere de o oră de. Rărnnic, a-vftnd apele cele mai renumite : Pucioasă, Iod, Brom, Alcaline şi ferii-ginoase. Deschizendu-se stagiunea, 0-nor. Visitatori sunt avisaţi că vor găsi tot confortabilul după cererea lor. A-semenoa s a stabilit un birt, intre-ţinut de un străin care, Împreună cu birjele lui. se pune la disposiţia onor. Visitatori. asemenea şi o bună trupă de lăutari.
   Preţuri foarte moderate. Nu vom cruţa nici un sacrificiu ca să mul-ţămim pe Onor. Public ca să ajungem să punem aceste băi la înălţimea ce o merită prin calitatea superioară a apelor minerala ce posedă ! după chiar declaraţie chimistului şi Doctorilor cei mai distinşi din tară.
Pentru serbări, nunţi şi petreceri
   Coniairclândn-ini pot procura diferite locuri
                                                                                                                                                                                                                                   do artificii, şi diferit" coluri de tocuri ben-‘ gale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in tlori şi litere şi mari batoane cu culori şi litere. Preturile mode. (ION1ŢA G. STOICESCU.
                                                                                                                                                                                                                                                       " ( UNI POPA GEORGE.
                                                                                                                   Strada Academiei No. 25, maister al piroteclmii din Constantinopnl.
Artificieri
   CAVALERUL DE

— z a
y- > -<

^ rr. v'- >
<> ~ - ^
Tipografia N. Miuloscu, Hala l'Wrwiw !< "• t-