W < HIU'JVW ' ' r/f ja V,] [MIERCURI 13 IULIE 1883 i. J Q tn.tk ţ*ra, (•f* an p<> 6 Iutii p» â 'lini. j n Ktr^inltstf P' an 10 It-I 22 lei 12 'ei 60 lei i ■tentele ae priimesc l> liiminiatreţi# Capitală 10 bani nnmărn Districte 15 ban» nnmărn . Au Qalea Victoriei Vi*. 32. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Director-respundător : MIHA1L PA LEOLOGU urat Bucureşti. 12 Iulie 1883 încercarea de asasinat, produsa la r-ău, a reni as inctl neurmărită se-ibigs de către agenţii judecătoreşti, ţjitru că aci nu este vorba de nişte minali obscuri şi fără protecţiune, o de insişi membri din familia mii ierială, pe cari nu-i pot atinge . iile. Dar un cuvent mai mult, spre a se pedepsi culpabilii, este acela ei, incercănd uciderea redactoru-Gazetei de Bacău, au severşit iar un act judecătoresc dupe legea conştiinţa roşiă, au pedepsit un i> ^ | mal ce a cutezat să dea pe faţă amiele de la Ungureni, şi negreşit itiţia, fie ea chiar aşa de hidoasă m o vedem in actul acesta, nu poa-‘Hwi fi pedepsită de către întemeietorii ei. Ast-fel fii şi nepoţii ministrului finiţii micelor George Leca sunt scutiţi de secuenţele ce ar fi atras fapta daca legea scrisă ar fi mai avut ere in România peste legea-voinţă miniştrilor actuali. Jeea ce parchetul local a intre-ins să tacă este numai un simu-iru de urmărire, care, precum spu-Gazeta de Bacău in numerul ei ieri, 11 ale curentei, avea de scop să efacă pe asasini in victime, şi nici--cum de a constata adevărul. S’au us intr’adevăr la parchet medici ri să constate şi să caracteriseze ele lesiuni arătate de asasini pe . | irpul lor, şi daca un aşa condarn-bil scop n’a isbutit, este graţiă nu-ai lealităţii acestor oameni ai ştiin-j ce n’au călcat pe urmele pretin (or magistraţi. Neisbutind intr’aceasta, parchetul al, totuşi, a făcut ceea ce ’i stea in mănă, a schimbat natura cri-inală a faptului, in simplă bâtaiă, ■ntru ca fiii şi nepoţii de ministru asin să nu incerce nici-un desa-■ement, să nu meargă la locul de ♦preală unde urmează a se pune n-cine face ca dănşii. Monstruosul acestei procedări creau că probează îndestul in ce grad i nesiguranţă a ajuns societatea ro-ănă sub guvernul roşu, şi cum nu ai este nimic de sperat de la jus-;iă de către nenorocita victimă care 1 cădea sub urgia ministerială! Vază dar fie-care in ce pericul il -ine asemenea nesiguranţă, vază mai es sub ce flagel a ajuns presa sub :eşti scamatori, cari declamă li-crtăţi şi exercita teroarea, cari nu .ai judecă, dar execută cu brutali-ite pe cel ce şi permite a arăta i public un fapt de cumplită per-îcuţiune, sau de tiraniă proprietari-?ască ! Aceasta cată să strângă mai tare ăndurile Oposiţiunii ; aceasta urii ează să decidă pe cel mai reservat iasă din acea reservă, şi să se pună x muncă spre a putea ajunge la in-dngerea şi încetarea acestei stări de ieruri. Nimic intr’adevăr nu este de spe-at in ceea ce priveşte viitorul, bu-eruul acesta a perdut ori-ce simţi- i •« a mănt de pudoare, iar puterea l’a nie-bunit. îndreptare nu mai poate avea. El a inclus de mult toate condicile şi a eşit de pe calea legală. Aşa şi atrage pe calea extra-legală pe cetăţenii in desperare. Acolo au promis baca-oanii să’l urmeze şi credem că se vor ţine de cuvănt. Mediteze şi lectorii noştri din celelalte părţi ale ţărei la această hotărâre desperată şi vor înţelege care le este datoria, cum trebue să se curme odată flagelul guvernului roşu. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 22 Iulie. — D. Nuquet, deputat din Yaueluse, a tost ales senator. Cairo, 22 Iulie. — In] ziua de eri au fost B81 morţi de holeră. Comisiuuea sanitară internaţională a decis că toţi pasagerii inaiDte do plecarea lor din Egipt vor fi supuşi unei vizite medicale. Aceeaşi comisiune examinează acum o propunere d’a lua inâsuri sanitare permanente contra tutulor proveninţelor din Bombay. Londra, 23 Iulie. — Daily News crede că concesiunile făcute de d. de Lesseps intereselor engleze in canalul de Suez sunt nesuficiente. El zice că guvernul va lua chiar azi o hotârîre asupra acestei cestiuni dar sfătu şte d’a se amăna pentru sesiunea viitoare discuţiunea dinaintea Parlamentului asupra aranjamentului încheiat cu d. de Lesseps, spre a avea timpul de cugetare şi a nu ofensa pe Francia, a cărei amicie este de trebuinţă s’o păstreze Englitera. D na Adam şi politica Roşilor Dăm aci căteva şiruri extrase din Novvelle Bevue clela 1 iulie, privitoare la România. Articolul nu e iscălit ; un prieten al nostru din Paris ne afirmă ensă că e scris de D-na Adam. Cititorul va putea să vază cum o republicană — şi chiar o republicană înaintată — pălmueşte pe partidul nostru liberal, adică pe aceia chiar, cari au crezut, trimiţăndu-i acum căteva luni o depeşă de felicitare, că au căştigat-o politica lor şi că au obţinut bunele ei graţie. Deşi cam târziu, totuşi următoarele şiruri eşite din pana d-nei A-dam, ăşi au importanţa lor. Iată-le : România a ales pe unul din cei mai eminenţi ofiţeri ai armatei belgiane, un inginer militar de un renume european, pe generalul Brialmont, spre a studia fruntariile sale, a pregăti un plan de fortificaţiuni şi spre a transforma Bucureştii intr uă tabără retranşatâ. Aceasta este un respuns excelent la sgomotele ce au circulat asupra resemnărei României iu cestiunea Dunărei. L'lndcpendanct roumavue exprimă cu acest prilej sentimentele de neîmblânzită energie caii sunt şi ale poporului întreg : „Chiar daca, luând parte la lucrările conferinţei, ar fi trebuit să refuzăm tratatul ce ar fi eşit dela ea, putem oare să primim azi acest tratat, pentru cuvântul numai că ni s’ar da voe sâ’l semnăm pe un picior de egalitate cn Austria ? .A pretinde aceasta ar fi o zmmtealâ Şi daca in realitate s’a gândit guvernul la aaş ceva, va trebui să renunţe la acest proiect. Ţara se lasă a fi guvernată dupâ bunul plac al unor oameni ; dar daca aceşti oameni eeieaiă Dunărea, ar fi de sigur indatâ prăvăliţi de la putere. „Şi âncă prăvăliţi nu este zis de-a-juns.“ Pe când oposiţiunea s’agravează asupra cestiunei vitale a independinţei naţionale, politica din intru nu promite cabinetului zile mai liniştite. De o parto, el este invitat a spune sus şi tare de cumva voeşte să cedeze Europei „spre a fi cu putinţa d’a se pune pe lucru conţi a lui şi a isbuti dă-1 dârăma prin orce mijloc ar fi, chiar prin violenţă, inainte d’a avea timp d’a da România ca pessheş Austriei." De alta parte, protestările cele mai vehemente contra corupţiunii sistemului electoral ies din gurile cele mai autorizate. Manifestul d-lui Dimitrie Brătianu, fratele presidentului consiliului, a produs o viuâ emoţiune; in el se poate citi frasele următoare : „Stăm râu şi in intru şi’n afară. Toţi „suntem iugrijaţi pentru ziua de mâine, şi „suferim cu atâta mai mult, câ uu pu-»tem zări cel mai mic semn de îndreptare. „In adevăr, la noi nu mai există azi „partide politice, căci partidul guvernamental, care singur umple acum corpurile „legiuitoare, uu este un partid politic. Guvernamentalii nu fac politică ; ei sunt oa-„meni de afaceri ; fac treburi, şi, caută s’o „mărturisim, treburi strălucite, peutru care „n’flm avea decăt complimente a adresa a-„gerilor noştri comercianţi politici, dacă, „înavuţirea fără a produce, fără a lucra, „n’ar fi uciderea morală şi materială a „noastră contribuabilii, demoralizarea, să-' „râcia ţârii, şi slăbirea Tronului." Această pornire viguroasă a unui bărbat onest ridică discuţiuni pasionale .- dar ea are din nenorocire prea multe pretexte pentru ca guvernul să poată respunde prin dispreţ ; populaţiunea independintă faţa cu străinătatea simte trebuinţa unei alte e-mâncipări mai complecte şi pe fiece zi mai trebuincioasa. In pizma majorităţilor oficiale, cabinetul nu va resista indefinit concertului de in-dignaţie de care e coprins intreg corpul electoral. Şi cum se intemplâ mai totdauna, patriotismul surescitat se poate alia cu liberalismul cel mai mândru, şi România se vă gândi câ istoria ei stă pe loc daca nu ştie sâ’şi asigure instituţiuni politice demne de exploatările ce i-au cucerit un loc in concertul naţiunilor europene. Din cele ce preced, poate ori cine înţelege in ce chip străinătatea apreciază faptele cabinetului roşu. Nu pot fi de loc măguliţi d-nii Rosetti-Brătianu de simpatiile ce ar fi sperat că are despre dănşii o republicană, — şi mai ales cum. am zis mai sus, o republicană inăintată, ca doamna Adam. Daca străinii şi se resimt de starea anormală iu care ne găsim azi, mul-ţămită neprevederii, nedibăciei şi ar-bitrarităţilor acestui guvern nepatriot, 6şi poate orcine închipui căt de critică şi gravă trebue să lîă situa-ţiunea. D. R. 1 iiformnţi uni Ziarul Zarea, din Odessa, aduce următoarea ştire îngrijitoare : „Marţi. 5 iulie, pat-a bolnavi aduşi in spitalul oraşului Odessa au murit de o boală care, după opinia doctorilor, este cholera. Aceşti bolnavi au fost despărţiţi de cei-l’alţi şi se află in-trun cort in curtea spitalului.’ Numitul zia » II . . . , 2 50 . Afianţarita ţi inserţiile se primesc nacnroştl , la Administraţia ziarnlnî la Vlena, la binrourils de annnţnri lleinril Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paria, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nslmprlmate se ard. li dete căutarea şi îngrijirile sale. Nici o osteneală, nici un sacrificiu nu’l costau cănd era cestiunea de binele semenilor sci De. aceea şi Şerif-Paşa, guvernatorul turc, il onora chiar el cu o afecţiune deosebită. El dase ordin servitorilor săi de a ’l lăsa să intre ori cănd in casa sa. Cu toate acestea sau găsit fanatici mişei spre a măcelări pe acest om sfănt. Pe cănd intr’o seară, la 5 fevruarie 1840, trecea pe dinaintea casei unui jidan, anume David Ha-rari, acesta îl rugă se intre la densul. Părintele Toma intra fără temere. David Harari era considerat, intru adevăr, ca jidanul cel mai pios din Damas, şi toată lumea ăl stima. Abia se închisese uşa din dărătul călugărului, şi David Harari, cei doi fraţi ai lui, unchiul său şi alţi doi jidani năvăliră asupra bietului religios, 61 astupară la gură, el trântiră jos şi 61 legară ţeapăn. Mai veni ăncă un rabin sau Haham, şi chiămară pe bărbierul jidan Soliman. EI primi ordinul de a tăia gătul victimei şi, fiind că nu avea curaj, David Harari, bunul şi piosul amic al Părintelui, apucă chiar el cuţitul ! — Dar mana ’i tremura şi fiind că zăbovea, fratele s6u Aarou ii veni in ajutor, pe cănd Soliman ţinea de barbă capul Preotului întins tare. Sângele strâns şi pus in butilii, luse trămis marelui ■— rabin, corpul fu desbrăcat de vestminte, pe cari le arseră, şi desarticulat şi tăiat in bucăţele. Chiar oasele fură sdrobite iu-tr'o piuliţă şi toate aceste rămăşiţi informe fură aruncate intr'un canal. Păcătoşii credeau că cu chipul acesta erau se şteargă urma crimei lor. Inoptănd, Ibrahiin Arnoran, servi-torele creştin al Părintelui, ingrijat că nu se mai iutoarce acasă şi ştiind că el se află in mahalaoa jidovească, se duse acolo să '1 caute. Ca şi Părintele, el fuse apucat şi ucis de jidani, cari se intruniseră, zice Uniunea Alsaco-Lorena, „ca să aibă săuge creştin se 1 pună in dulcea pane pentru sărbătoarea Purim.” Dar aceste dispariţium fură de in-dată semnalate, şi lumea intră la bănuieli. Consulul frances se interesă de afacere din toată inima şi provocă o cercetare. Se ştia că Soliman, bărbierul jidan, fusese chiăinat chiar in acea noapte, acasă la David Ue-rari. El fu arestat, şi prin mărturiri se găsiră rămăşiţele Părintelui, şi prinseră pe autorii ambelor crime. : Din şease-spre-zcce persoane arestai e, doui muriră in timpul instrucţiunei J patru fură graciate, printre cari şi Soliman, din causă că a măr-turit ; cele alte zece fură osândite la moarte. Această sentinţă nu s’a executat. Tot neamul jidovesc se puse in mare mişcare. Cremieux şi Moi.se Monte-fiore fură trămişi la vicc-rogele Egiptului! Li făcură ce făcură si obţinură un firman care micşoră osânda condamnaţilor. Nici o alegaţiune TIMPUL care să’i poată scusa sau justifica mi s'a făcut : Sc aridica o pedeapsă foarte meritată ! Un serviciu solemn de „Requienr fuse celebrat la 2 martie 1840 in biserica Capucinilor din Damas, şi rămăşiţele Părintelui Toma găsit in canalul jidanilor, fuseră îngropate in cimitirul Călugărilor. Desbaterile procesului de la lisza-Eszlar vor dovedi daca intru adevăr ne aflăm in presenţa unei a doua crimă, analoagă cu aceea din 1840, sau daca acusaţii sunt victima unor calomnii. CRONICA Cei de la Ortodoxul, organul P. S. S. Mitropolitului primat, au râmas cu gurile de lemn. Vâzându-se încolţiţi in afacerea emisarului catolic, ce figurează ca secretar intim pe lăngă persoana capului nostru bisericesc, ei se svercolesc când intr’o parte cşnd intr’alta, vor să ingăne ceva, dar nu spun nimic. Ast-fel Ortodoxul afirmă că s’a informat şi s’a încredinţat cine este d. Valeri şi cum se află el pe lăngă 1. P. 3. Mitropolitul primat, dar nu vrea s’o spuie publicului până ce B. Public nu va aduce dovezi despre cele ce susţine in privinţa acestui domn. Cu alte cuvinte, pricepuţii de la toaia mitropolitană pretind ca să li se aducă biletul de naştere şi de botez al d-lui Gio-vanni Valeri, prin care să se probeze că numitul este de naţionalitate streină şi de religiune catolică. Se poate oare naivitate mai mare, când nici persoana in cestiune nu tăgâdueşte că e italian papistaş ?! Am dori ca cei de la Ortodoxul să nu mai fie aşa de egoişti şi să împărtăşească şi publicului informnţiunile ce zice că au m privinţa d-lui Valeri, afară numai când aceasta ar fi vr’un mare secret de stat, care nu trebue sâ’l cunoască vulgul profan. (Resboiul) * Scandalurile au luat proporţii spâimântâ-toare prin unele birturi şi grădini publi-e. Ast fel in stabilimentul zis la Purcel din strada Ştirbei-Vodâ, mai in toate nopţile se petrec scene scandaloase din cauza femeilor ce frecuentă acea grădină. Vecinii de prin prejur, indignaţi de atâtea neorându-eli ce le turbură liniştea sunt hotărâţi să reclame. Atragem atenţiunea celor in drept. * Monitorul de azi publică numele elevilor şcoalei militare de infanterie şi cavalerie cari au fost înaintaţi la gradul de sublocotenent. O NOUĂ HOŢIE Liberalul află că şi la Dorohoiu s’a descoperit abuzuri de felul celor din Bacău. Se zice că parchetul curţi de apel din Iaşi anchetează cazul. — Aşteptăm amănunte pe cari le vom comunica cititorilor. Pentru cinstita Primărie Intre măsurile luato contra cholerei, măsuri cărora toate gazetele le-au dat loc in coloanele lor, este şi aceea — foarte me-merită — d’a se opri vinderea de poame necoapte. De aceea agenţii comunali confiscă pometurile ce sunt in această categorie. De confiscat le confiscă ; dar unde le aruncă ? Ni se spune că alt loc mai la ’ndemănâ nu găsesc dumnealor de cât gărla. Dar apoi se ştie că merele, perele şi cele-l'alte pometuri nu cad la afund, ci plutesc pe apă. Ce se ’utâmplă atunci ? O adevărată goană intreprinsă de copii, cari, in nesciinţă şi nevinovăţie de ceea ce fac, se aruncă in gărlă şi ’şi umple sînurile cu asemenea boleşniţe. Chiar duminică am putut observa ceva aşa. Un agent comunal aruncase o căruţa ntreaga de mere in Dâmboviţâ. Ş’apoi să te mai fi ţinut pe copilaşii ce erau pe ambele maluri!... Care desbrăcat, care cu haine cu tot intrau in apă după ele, şi, după ce se ’ncărcau bine, începeau a manca din ele cu o lăcomie copilărească şi ca dintr’uu lucru fără parale. Cum rămâne atunci cu măsura luată ? Nu este ea zadarnică ? In ce stă eficacitatea ei, daca nu in aceea d’a nu inlesni mâncarea unor asemenea pometuri ? De aceea dar, pentru ca măsura luată să nu fiâ numai slove negre pe hârtie albă, facem atenţi pe edilii noştii asupra rândurilor de mai sus, şi ’i rugăm, in interesul bygienei publice, d’a da ordine agenţilor să nu mai arunce poamele pe gârlă, şi d’a aviza la ce ar trebui să se facă cu cele confiscate. Ii mai rugăm ăncă — daca binevoesc a’şi destupa urechile — să caute a se interesa daca şi cele l’alte măsuri propuse de consiliul de hygienâ se aplică sau nu in-tr’un mod practic. D. B. Regnlarea hotarelor Despre comisiunea internaţională pentru regularea fruntarielor se scrie de la Cluj, că vineri 1 Iulie s’a ţinut cea din urmă şedinţă şi că s’a decis ca membri să plece precum arătarâm deja. Din lucrările comi-siunei nu transpiră mai nimic in public. Atâta totuşi se ştie, că ambele părţi au consimţit să ia de bază a lucrărilor actele tractatului de pace iucheiat la Şiştov in Bulgaria după cel din urmă răsboiu austro-turcesc, prin urmare şi regularea graniţelor făcută pe temeiul acestui tractat. Aceasta invoire prealabilă ar fi un semn de bună voinţă din ambele părţi ; cu atâta insă re-guhrea nici pe departe nu este apropiată. Las’câ la tractatul de la Şişstov încheiat numai intre Poarta otomană şi intre cabinetul din Viena, guvernele ţârilor româneşti n’au fost intrebate mai nici de cum, iar comisarilor turci le-a păsat prea puţin, in ce direcţiune au tras linia ingineri aus-triaci, şi proprietarii din acele timpuri, sau leneşi, indolenţi, sau şi terorizaţi, steteau ascunşi, ori-câ se tîrau ca sclavi ; — dar apoi de atunci incoace mulţime de semne şi anume movile ridicate, arbori însemnaţi, cărămizi ingropate la mai multe puncte au dispărut in aceşti aproape 100 de ani dar şi unele isvoare au secat de unde au fost şi au apărut aiurea sau nici de cum. FOILETON 2 ION URD1LA NOVELA. *) (Urmare). I. Treceau fetele oacheşe şi bălăi pe dinaintea lui, sburdau, se hârjoneau de le sâltau sinurile şi el le privea cu ochii sei şterşi, ca un filosof ce nu’şi bate capul cu asemenea nimicuri. — Bietul om !... Toată dragostea lui se’nţelenise in lucrul stăpânesc, şi ori ce altă simţire părea străină de inima lui. Dar binele nu ţine căt lumea; după senin vine furtună, zic oamenii; căci aşa ne e dat să cunoaştem, pe rănd, ambele feţe ale vieţii. Aşa intr’nna din zile, tata, sufic- *) Almanachul Societăţii „Bomănia Jună11. tul casei noastre, omul cel scurt la vorbă şi cald la inimă, care ţinuse atăta timp, spre mulţâmirea tuturor, cărma trebilor in mănă, incluse ochii pe neaşteptate, şi la vărsta de 18 ani remăsei trist şi orfan sub epitropia unei mătuşe, varga lui Dumnezeu. O, Doamne ce schimbare! Cu venirea ei, focul a intrat intre noi. Naltă şi sdravănă, cu nişte ochi aspri, bulbucaţi, gata de pălmuit şi vecinie ne-mulţămită de tot ce se făcea, eată noua noastră stăpână. Din zioa d’in-tâi ea luâ cheile de la cămară, de la pivniţă, de la hambar, prinse să gri-jească, să văruească in toate părţile, schimba mobilele dintr’o odae intr’alta, par’c’ar fi voit să nu remăe nici o urmă de ce-a fost mai inainte, şi toate acestea le făcea întovărăşite de vuet, cu vorbe ca de-al de-aceste, zise in gura mare: „Da bine, asta casă de om era?... Se poate mai mare risipă, mai mare bătae de joc?...“ Astfel ei umbla gura de dimineaţă pană n seară şi nici că mai obosea. Ş apoi era evlavioasă, scumpa mea mătuşă, şi cu visul Maicii Domnului tot-d a-una in sin. Mai ales dimineaţa j Peste acestea un c. r. colonel Fabini denumit şi d sa membru al comisiunei, corn • parând harfele (mapele) oficiale făcute in-dată cu ocaziunea regularei austro-turceşti, cu hartele cele mai noi, ridicate prin măsurarea trigonometrica din zilele noastre, află o mare diversitate in nomenclaturele de regiuni, localităţi, păduri, lunci, văi, gruieţe, coline, dealuri, măguri, munţi, se-nidări, plaiuri, poeui, genuni sau strămp-tori : căci adică unele nume vechi s’au dat uitârei şi li s'au substituit altele; multe s’au dictat odinioară in pana inginerilor in vre-o limbă cu totul necunoscută locuitorilor romăni din cutare ţinuturi, adică ungureşte şi nemţeşte ; altele poate şi mai multe , româneşti , pronunţate insă ne spus de râu de către ingineri şi comisari de limbi străine, s’au scris şi mai rău, şi s'au schimonosit adesea până la scandal intru atăta, căt citindu-le pe acelea după harţe aşa precum sânt scrise, nu Ie afli in nici o limbă, ci eşti silit să întrebi la faţa locului pe oameni din comuna ca să ţi spue adevăratul nume, şi sâ’ţi deslege ei probleme filologice. Vor fi insă şi unele localităţi, dintre care locuitori străvechi au dispărut cu totul anume in urma foametei celei mari din ani 1815 —17 şi au venit alţi in locul lor, care nu mai cunosc hotarele după numele străvechi, ci cu totul după alte nume inventate mai tărziu. Au nu se încercară chiar şi sub sistema absolutistică austriacă, ca să schimbe numele la mulţime de localităţi, in tocmai precum se întâmplă din nou acuma prin magiarizare ? Se mai află in ţara noastră şi părţi de munţi, cum pm zice dosiţi, pe unde nici-o-dată n'au călcat picior de om, de căt numai capre negre, urşi, cerbi şi căprioare. Problema comisiuni internaţionale considerată din toate punctele de vedere este una din cele mai grele şi mai delicate, din cate apar spre rezolvire intre două staturi vecine. Aci nu dăm de şesuri nici de câte un rîu mare, pe care să'l poţi lua linie des-părţătoare, fără nici o dificultate, nici vei afla măcar o bucată de loc, care să nu fie a nimănui, căci ea in tot cazul este pro prietatea statului, dacă nu este a vreunui paiticular. De aceea dacă comisiunile vor fi in state să'şi termine anevoiosul operat, vor bine merita in grad eminent de patria lor. Cu aceasta insă voim să zicem tot o-dată, că este o importantă datorie patriotică a locuitorilor fruntaşi din toate districtele respective, ca să stfia comisiunei intru ajutor. Să bage prea bine de seamă, ca să nu fie chiar ei păcăliţi intr’un mod sau altul. Bâtrăni şi cărturar, să nu’şi pregete a pretinde cu tot adinsul ca nomenclaturele să nu mai fie schimonosite şl falsificate, să se facă cât de puţin şi ei filologi, să ceară scrierea numelor aşea cum se va pronunţa. Comisiunea a plecat de la Cluj spre Bucovina, ca să înceapă de la aşa numitul „Oonfinium triplei,“ Transilvania, Moldova, Bucovina. Cerul să ’i ajute! (Observatorul.) era cu inima plină de umilinţă, cănd se inchina dinaintea iconastasului : „Tatăl nostru carele eşti in ceruri, sfinţea,sca-se numele teu, fac-ă-se voeâ ta“... Cioară, ardă-te-ar para focului, striga deodată in mijlocul rugăciunii, nu vezi colbul pe scrin ?... Apoi sărind, ca o leoaică, in spatele slujnicei cc-i eşia inainte, o lua de ureche şi o vira cu nasul in colb ; şi iar îşi urma in-chinăciunea : „precum in cer aşa şi pe păment; pănea noastră cea de toate zilele”... etc. Ciudat era, că pentru a ocăra şi a bate nu avea trebuinţă să-şi casă din fire, ca alţi oameni. După o pă-teclie de palme, date de exemplu in timpul mesei, ea mistuca tot aşa de bine ca şi cănd ar fi beut un pahar de apă răcoritoare. Ochii ei stăpâniţi de dorinţa de a găsi tot-d’a-una pricini, alergau necontenit prin colţuri, pe mobile şi pe sub mobile, ca doar vor descoperi vre-o aţă de paiajăn sau vre-un lucru căt de mic, care să nu fie la locul său, ş’atunci.... v’ai s'a-mar !... v încetul cu incetul zimbetul şi voea buna perifcg din casa noastră, lumea umbla numai pe vărful degetelor, Un poliţai model Românului i se comunică următoarea relaţiune din Dorohoiu, pe care o supunem d-lui ministru de interne : Fatalitatea a adus pe capul oraşului Dorohoiu, de pe malul Molniţei, aproape de Gerţa, un poliţai anume Cocotă. Natura la dotat cu un caracter violent vis-â-vis de cei slabi, şi linguşitor cu cei puternici „Bate in mod barbar cu o vână de bou pe tot acela care ’i cade in ghiare ; insuşi curtea poliţiei, scoasă afară din centru spre a nu şe auzi noaptea ţipetele victimelor, este infectată de murdării ; aleargă toată ziua ca un furios, şi ori unde trece, scăpaţii de el şoptesc : „iacă călâu“. O mulţime de plângeri s'au făcut, insă fără rezultat cunoscut. „Nu se sfieşte a da concurs unor ovrei străini cari jefuesc. fără excepţie popora-ţiunea locală şi trecătoare, prin taxe ilegale, in toate modurile şi după bunul plac. Aceşti streini (fiu şi tatăl Percher) supt-mineazâ prin manopere frauduloase veniturile cele mari ale comunei Dorohoiu. UN ACT ARBITRAR Ni se trimite din Câmpulung, cu data de 9 iulie, următoarele şiruri asupra cărora atragem atenţiunea celor in drept : Domnule Redactor, In zioa de 0 iulie curent, pe cănd fiul meu cel mai mare Vasile Bizeanu se găsea in magasinul meu de manufactură, se pomeneşte cu’n soldat din reg. 30 de dorobanţi invitândul a preda nişte reglemente dupe timpul când a lost in regiment angajat voluntar pe un an cu cheltuiala mea; dânsul neputăndu se pn-senta la regiment din causâ că avea oameni in maga-un, a trimis acele reglemente pe un băeat anume Nae Aninoşeanu, promiţând a se duce in persoană ăndată ce ’şi va termina interesul său. D-nu Căp. N. Vlâdescu considerând ne-presentarea sa ca in suhordonanţă, a] trimis im cliat un sergent care la luat şi la dus la regiment, acolo d-nu Căpitan Iau trăntit in arest, iar eu fiind greu bolnav acasă şi auzind de cele petrecute, a trebuit să reclam d-lui procuror al Trib. Muşcel ca să intervie să'l pue in libertate, căci legile şi Constituţia ţârii noastre garantează onoarea, averea si libertatea persoanei. Cu toată stăruinţa depună de d-nu procuror a fost imposibilă libertatea sa ţiindu-1 24 ore arestat ca pe un criminal, şi in acelaşi timp magasinul meu a stat inchis prin lipsa sa, pentru că eu nu puteam să es din casă fiind bolnav. Am căutat să mă sonving dacă această arestare militară este legală şi am fost încredinţat de către unii din ofiţeri, că un soldat Reservist este supus la regorile mi litare pe timpul numai cănd este concentrat, şi că o dată liberat este intrat in dreptul de cetăţean civil, şi numai poate fi supus regimului militar. Am reclamat personal d lui I. C. Bră- tianu preşedintele consiliului de minişij, min. de Resbel a face să se respecte Io», ţării, chemând la datorii pe d. Căp. ţ| • d|‘scu, care sfidând totul, ăşi permite s8, dice un om din sinul familii, al incâreJ fără să existe vre un ordin de concentrai faptul acesta fiind unic in felul său * crezut de datorie al supune la judecat piniunei publice spre a se vedea cum ofiţer in mijlocul concetăţenilor săi, im duce in locul legilor noastre cele ’mai berale, sistemul de legi turceşti: ial şi ceauş ! y Cu aceasta ocasiune nu lipsesc a atn, atenţiunea d-lui ministru de Resbel,şip,, şedinţe al consiliului de miniştri, om lj|k ral, de a fâce să inceteze o asemenea pj tare din partea unor ast-fel de oficeri, cj este ruşine pentru ţară de avea asemeii fii fără cunoştinţele cele mai elementara datoriile ce urmează să le aibă către fr* aceleaşi patrii. Afară numai daca nu vor să imiteze fraţii Unguri pintenarii, singuri care mai găsesc astă-zi să ne atace şi să ne sulte. Iată şi Telegrama adresată d-lui Min' de Resbel : Fiul meu Vasile Rizeanu reservist arei de ieri la Casarma reg. 30 dorobanţi Căpitan N. Vlâdescu am cerut Procurori punerea in libertate, până azi nimic, eu şti că legile şi constituţia ţârii, garantează bertatea persoanei, la noi insă legile au juns o ficţiune, căci bunul plac le locueşte, fiul meu nu este militar activitate, sunt bolnav greu in casă, daţim satisfacţie, sunteţi primul Minisij al unei ţâri liberale, şi sper de la d-v trâ justiţie. Anastasie Rizeanu li? W jil Funcţionari străini Domnule Redactor, Este de datoria fie cărui cetâţian, ca o! unde întâlneşte fapte ce ating morala şi otl dinea publică, ale desvăli şi da publicf] tăţei. In causâ e direcţiunea căilor ferate Le berg, Cernăuţi-Iaşi, liniile române sunt dai in administraţiunea streiniloi (căci fund onari superiori sunt toţi streini şi ’n mirt parte din cei mici sunt romăni). Din ’i rânduri de câte 20 funcţionari români, nici unul nau parvenit la o funcţiune mai sil perioară şi aceasta nu incapacităţei cel s’au atribuit, ci graţie persecuţiunelor ce au indurat şi indura de la mai mari loi şefi. Au fost in serviciu tineri ca Gh. Ivaşn Ştefan Ionescu, C. Ignaţiu, N. Ciceiu alţi foşti cunoscători manipulârei linielo| ferate, Dau putut ’insfi avansa, dar nici continua serviciul; persecuţiunea iau aduil la demisiune. Toate aceste se datoresc d-lui Desloge» inchinatoriu al zeului Bacus, şeful departe mentului comercial, dânsul au rădicat le treapta de revident pe un amic al sâu dl Kolaczek şi ambi persecuta cu inverşunr pe toţi funcţionari români sau streini w ’i găsesc inteliginţi, de teamă a nu ’i aj junge in serviciu şi tot o dată declamă p| toate tonurile că romăni nu sunt apţi in ale vorbea numai la ureche, slugile fugeau pe-un cap : numai Ion Urclilă, in contra căruia se îndrepta cu deosebire ura mătuşei mele, sta nedes-lipit de pragul casei noastre. Eu linul abie aşteptam zioa plecării mele in străinătate, spre a-mi urma studiile şi a pune capăt vieţeinesuferite ce duceam. Până atunci făceam toate chipurile să văd, căt se poate, mai rar pe iubita m ia mătuşă. Mă duceam pe la vecini, mă primblam călare prin ţarină, mergeam la vănat sau la păscuit cu undiţa la iaz ; dar mai des decât ori unde intălneampe Ilinca, o fată de suflet a morăriţei, cu care-mi plăcea să stau de vorbă, nu doar c’aş fi iubit-o sau că mar fi iubit ea pe mine, ci pentrucă era tănără şi veselă, şi eram prieteni din copilărie. Neinţeles insă era că lui Ioau Ur-dilâ nu-i plăcea să mă vadă împreuna cu Ilinca. Felurite cuvinte găsea el, care de care mai nepotrivite, spre a mc împiedeca să merg la moară ; ba se temea să nu răcesc din causa umezelii, ba Doamne fereşte să nu mă ’nec, tot vorbe fără temeiu, care mi intrau pe-o ureche şi-mi eşeau I I pe cealaltă : iar eu, nebăgător de samă cum eram, imi puneam păl;d 1 ria pe ceafă şi mă duceam puşcă 1 moară. De la un timp observai că dj căte ori mă întorceam de-acolo, tre buea să întâlnesc pe Ion prin im prejurimi, făcendu-şi felurite treb insă tot mai trist şi mai slăbănogi imi părea. Oare nu cumva,.. ? găndi eu in mine... Ce vorbă !.., Ar pute să-i fie bunic, nu tată!.. E cu nepus tinţă. Astfel năşteau şi periau, rampe răud, prepusurile in mintea mea-Intr’o zi scoborindu-me, după o\ biceiu, la iaz, văzui pe Ilinca cum sta intr’o mică luntre legată la mal. Atunci, fără să mă gândesc mai departe, sării in luntre, o desprinsei şi din două, trei lopeţi, o dusei 1 adănc. Negreşit, n’am avut nici precugetarc cănd am făcut toate a1 ceste, căci—precum spusei—nu ini beam pe Ilinca, nici ea nu mă iubeai ci eram numai ca nişte buni tovarăşi din copilărie... Dar acum, fiind aşa aproape de dănsa, legănat pe faţa apei neauzind alt vuet decăt vuetij măcinişului, neavănd alţi marturi de căt bâtlanii ce se roteau deasupra ca-l petelor noastre, şi colo sus soarele muu .. iul de lier.— Cu acest chip denşi au aifUveri destul de frumoase şi acum nj pe o scara mai 'naltă persecuţiu- dla s'au arătat prin diferite jurnale .jjrile ce sufer funcţionari Români şi rK'âini. Guvernul n’au căutat a pune .ifestor mişelii, dar nici măcaim sta-m vuita acestor persecutiuni. Se vede lâ rarilor de la guvern, le convine ca itavi romăni se fie persecutaţi şi iu-iîQiiar. |tgă aceste se adauge ca revidentul '4b aflandu-se adus in Paşcani, iau itfl'ţia d-1 Breda şeful staţiunei şipen-. aşijunge la scop, au intervenit pe lău-îl’iiarile seu Desloges — de indată aiitul statiunei Paşcani au primit ordin ■ÎJ de gasdă a funcţionarilor călători, infiinţarea staţiunei era in primul stremute la al doilea, lângă a-tele sale, in urmă au venit Kolac* i duit in misie la Paşcaui, cu adaus V zilnic ca diurnă : densul profi-avantajele ce ile dedea mai marile L loges, locuind alăturea cu aparta-lui Breda, prin corespundenţe ce :â Breda, au condus astfel afacerea i seu, in căt Breda au remas singur, i dispărut luănd şi o mare parte tul ce si ’l iconomisise. a urâte fapte nau mişcat de fel pe le Dimitrie Ghica, preşedintele co-â dirigent; nau căutat a stârpi peri ile ce aceşti doi funcţionari aduc ruilor lor, dar nici după faptul scan-d-lui Kolaczek nu l’au transferat t pe liniile Austriace spre a face cu iun act de dreptate funcţionarilor de i şi mai ales celor insuraţi, el men-"i dă ocasiune a mai persecuta pe da şeful staţiei Paşcani, dupe ce iau tt[ soţia. chiar n’au avertisat pe d-l Desloges ittiitor să nu mai joace asemenea ro-e protejaţii sfii şi soţiele func-ţio- a oeranţâ că dupe publicarea acestora, < lua urgente măsuri de îndreptare, r4 ale insera in stimabilul d-voastrS ■& primi cu această ocasiune stima eciul ce vă port. iilfctti cum şi a Dobrogei, a fost din cele mai satisfăcătoare. Nu credem că poate fi o staţiune de vară mai bine făcătoare pentru toţi convalescenţii, pentru orăşeni şi special pentru copii ca malul mărei. — Constanţa este chemată pentru fericirea ţerei Romaneşti, a aduce acest servisiu pe care altă dată Românii, nu 1 dobândeau decât cu sacrificii mari alergând in ţerile străine. Facem apel la D-v. scumpe confrate ca se bine voeşti a împărtăşi clienţilor D-v că această vară care a iuceput deja ou călduri tropicale, nicâiri uu se pot orâşanii mai bine răcori şi se profite de sănătate şi in dis-tracţiuni, ca la Marea neag ă. La Constanţa bolnavii pot urma comod cura recomandată de d-v. — Se poate face cură de toate felurile de ape minerale; cură de zer, fiind că Dobrogea este locul oilor. Se poate face cu inlesnire cură de struguri in viile Constanţei, una din promenadele cele plăcute ale localităţii. In tot caşul ne punem cu desevărşire la disposiţiunea clienţilor d-v, pentru tot ce priveşte bunul traiu, coufortul şi ingrijirea lor conştiincioasă. Primiţi, scumpe confrate, asigurarea stimei ce vS păstrăm. D-or Dragescu, D-or, Georgescu, D-or Cor vin. w ■ ..Dl >1 I. I. Constanta visitatorii anilor precedenţi, care au ; rft sesonul de vară la Constanţa, au ’oarte mulţumiţi in ceea ce priveşte ml curei inteligent condusă de băi e reci sau calde şi chiar acei care it numai cura de aer de mare, com-i «i partide de plăcere in barcă pe mare enade pe plage. raportul insă al confortabilului, acest |i cu totul prefecţionat fiind că expe-* anului trecut au pus in posiţiune de K ate atât pe Primăria locală căt şi pe e ri şi in special pe Hotel Carol I, ca plecteze lacunele ce se simţeau, şi sub aport visitatorii acestui an vor fi pe satisfăcuţi, îi facem o datorie de onoare a vă su-<ă de patru ani decănd petrecem in nţa starea sanitară a localităţii pre- it* vl< |10 Cronica theatrală De trei seri se dă la grădina Eldorado representaţiuni din cele mai interesante. Atât diversitatea petrecerilor cât şi talentul artiştilor face din aceste represintaţiuni cea mai nemerită distracţiune pentru serile de vară. Tot ce a mai rămas iu Bucureşti din societatea distinsă işi dă rendes-vous la Eldorado şi din seară in seară succesul creşte şi publicul vine mai numeros, căci cei cari au fost o dată se reintorc, iar cei ce ineă n’au fost, aflând deseripţiunile entusi-aste ale celor cari au visitat grădina, se grăbesc a merge să vază minunile de gimnastică ce fac cei doi clowni, admirabilele canţonete ce cântă gingaşele cântăreţe, thea-t-rul de marion te etc. etc. Ceea ce insă publicul aplaudă cu frene-sie sunt nişte cuplete cu oare-şi-cari a-lusiuni politice foarte spirituale şi fin exprimate cari primesc valoarea lor, in cea mai mare parte, prin modul cum Domnişoarele Marlens ştiu a sublinia prin gesturi ceea ce nu se enunţă prin cuvinte. Sfătuim pe toţi cititorii noştri a face o visitâ Theatrului Eldorado, siguri fiind că vor petrece in mod inteligent şi plăcut serata lor. Un Spectator, Momente de distracţie Un tănăr d la mode cumpără un piano şi se mira unde sâ’l pue că nici o cameră nu era destul de spaţioasă. — Pune’l in camera ta de culcare, ea numai acolo incape, Ci zise un prieten. — Aşa e ; dar când voiu cânta n’o să mai pot dormi. ____ TIMPUL Doui copii, un băiat şi o fetiţă, jucăn-du-se intre ei, începură a se lua Ia gâlceava. — Te faceţi acolo, intrebâ muma fetei cu asprime. — Nimic, mamă, respunse fata rîzănd ; ne jucăm d’a bărbatul cu nevasta. Un pensionar se iniaţişâ la Comitetul pensielor, cerând bonuri pentru anul ce începuse. — Ai dovadă că trăeşti ? intrebâ impiegatul. — Iat-o, respunse pensionarul. — Dar pe amil trecut ai ? — Nu. — Atuuci nu ţi se dă bonul. — Dar bine, domnule d-ta nu vezi că traesc ? — Ba da, acum ; dar cine mă asigură pe mine că ai trăit ş’acum un an ? Gura lumii. DIVERSE In zioa de 23 Iunie, pe teritoriul comunei Cadichioi, judeţul Constanţa Scăzând o ploae torenţială cu trăsnete a spart două gia-muri de la cancelaria primăriei şi a omorât un miel. In zioa de 28 Iunie, s'a inecat in apa Baroiului de lângă comuna Dăeni, judeţul Constanţa, locuitorul Iosef Radu din acea comună. EI se scălda in acea apă şi neşti-ind a inota a fost tras la gura ei unde s’a inecat. Cadavrul s’a găsit imediat. In oraşul Salina, judeţul Tulcea, in zică de 2 Iulie, intre orele 5 — 6 p. m., s ’a inecat in partea stângă a mărei copila An-dronichi, de ani 12, fica văduvei Maria Zamani, găsindu-i-se cadavrul după douâ ore. Petre Anton, originar din oraşul Bitolia, de condiţie muncitor, in etate de 23 ani, in zioa de 3 Iulie curent, voind a se scălda in Dunăre la Brăila, s’a inecat; cadavrul său insă nu s’a găsit. Ioniţâ Cocoşatu din comuna Pueni, judeţul Ylaşca, in zioa de 4 Iulie, ducăndu-se a se scălda in gârlă şi nesciiud a inota s'a inecat. Ştiri teatrale Teatrul Dacia.—Direcţiuuea Grigore A. Manolescu, Marţi la 12 Iulie 1883 : Se va juca pentru a treia oară piesa nouă : Holera ! Farsă originală in 3 acte şi 4 tablouri de * * * La Actul Il-lea Marşul Holerei, cântat de epidemici.—Muzica de d-nu Neuderfler, capelmaistrul muzicei şi orchestrei Roşio rilor. NOTITE BIBLIOGRAFICE REVISTA ARMATEI, de pe luna Iulie No. 4 are următorul sumar : REVISTA INTERIOARA: Discuţiune asupra apărării României de căpitan Gr. Crăi-niceanu. — Administraţia in urma aplicării comandamentelor de intendentul Coiănescu. REVISTA EXTERIOARA : Cartuşul cu trei gloanţe, de Delauuey căpit. in artileria franceză. ŞTIINŢE MILITARE: Legile imprâştie-rii şi legătura lor cu procedările de tragere şi de corectare, de col. Herkt.— Ex-plicaţiuni asupra articolului din Revista No. 1 relativ la incărcarea stupilelor, de maior Hepites. — Despre focurile de resboiu ale Infanteriei, de căpit. P. Vasiliu. — Câteva consideraţiuni asupra unora din fenomenele vieţii şi fermentaţiunii de dr. Popescu. NOUTĂŢI MILITARE.— BIBLIOGRAFIE. COLUMNA LUI TRAIAN, revistă mensuală pentru istorie, lingusticâ şi psicologia poporană, are in No. 3. 4. 5 următorul sumar : 1. B. P. HASDEU : BIEA. Cum ziceau Romănii inaiute de-a fi luat de la slavi pe dragă ? 2. P. ISPIRESCU: Jocuri româneşti de copii. 3. B. P. HASDEU: Un quadruplet lin-gustic. 4. Z1LOT ROMANUL : înainte de Tudor Vladimirescu. 5. S. FL. MARIAN : Şase satire poporane din Bucovina. 6. I. BIANU : Vito Piluzio. 7. S. FL. MARIAN: Două istorioare poporane din Bucovina. 8. N. DENSUŞIANU: Monumente pentru istoria ţării Făgăraşului. 9. B. P. HASDEU : Bourel, melc şi culbec. 10. AR. DENSUŞIANU : însemnătatea limbei române pentru filologia latină. 11. B. P. HASDEU : Din r. vaşele banilor Oraiovii. 12. D. STANESCU : Mocanca şi Vrăn-ceanca. 13. L. ŞAINEANU şi G. Creţu : Specimene de etimologie poporană română. 14. T. G. DJUVARA : Resumă franşais de la „Columna lui Traian.“.— Janvier — Fevrier 1883. „NAŢIONALA" Societate generală de Asigurare : Recolta anului corent a fost bântuită de o grindină abundentă. — Daca pagubele causate agricultorilor noştri nu se resimte in toată puterea lor, aceasta se datoreşte numai Societăţilor de asigurare, cari, cu toată mărimea daunelor, au putut reuşi s6 despăgubească in mod mulţumitor pe toţi daunatii lor.— Insă productele cari au scăpat de acest flagel, incepend a fi secerate sut ameninţate de un alt pericol, acela al incendiului; atragem dar atenţiunea agricultorilor asupra asigurărilor de şire, pe cari le efectuăm in qondiţiunile cele mai avantajoase. Ne place a spera că D-nii agricultori vor manifesta ca şi mai ’nain-te simpatia D-lor pentru institutul nostru şi că’şi vor asigura toate re- ne imbrăţoşea in razele lui, măr-.sc că eram mişcat... Da, eram t, şi ăncă atăt de mult, incăt iţeam să deschid gura, să zic ivănt... Ce se petrecea in mi. Nu ştiu !... Ştiu numai că a-un fel de stringerede inimă şi ru ciudat—găceam că in acelaş şi ea era cuprinsă de simţirea 5e ce mS turbura ; şi ea inţele-;ă intre noi e ceva care nu fumai nainte, că de astă-dalăsu-pentru noi o oară ce nu se mai Tina cu celelalte, o oară care in vieţei noastre punea hotar intre 1 şi viitor; şi toate aceste multe intuiri se preschimbau in surie-oastre cu iuţeala fulgerului par că pentru ăntSia dată ne vedeam pricepeam. Intr’adevCr, mS ui-ieum la Ilinca ca un om ce se tre-din somn, şi nu m8 dumeream de n’o vezusem tot astfel din locului, eu care o cunoşteam âţia ani, cum de nu-i văzusem cei mari şi negri, talia subţire, cel frumos care despletit i-ar ms genunchii, picioruşele cele făcute la strung, pe care le desmierda apa. Priveam, ce-i drept, cum apa le desmierda, cum, geloasa par că de privirile mole, tot mai mult le cuprindea; nu băgăm de seamă insă, in ameţeala mea, că apa se revărsa in luntre peste margini, că luntrea, prea mică pentru a ne susţine pe amCndoi, incet, incet se cufunda, şi impreună cu densa no cufundam şi noi... O Doamne!... Eată-ne duşi pană la glezne, pănă la genunchi... eram pierduţi... adencul nc inghiţea... Cănd deodotă Ilinca işi deschise braţele şi se incleştâ ee mine. Era palidă ca moartea sărmana, fără resu-flare, fără conştiinţă de sine; ear eu n’am grai să spun ce-mi fulgera prin creeri in acel moment suprem, in care vedeam po deoparte ca pia-pastic ine soarbe, ear pe de alta simţeam părul Ilincăi că-mi atinge obrazul. simţeam inima ei că bate peste a mea. Cugetele cele mai ciudate şi mai contrare inii năvăleau in minte, aSa că nici acum nu pot să-mi dau seamă ce mă stăpânea mai mult in acea clipită de cumpănă: Irici de moarte, sau dragostea pentru Ilinca . Ştiu atăta, că de şi vedeam moartea cu ochii, totuş iinbrăţoşaţi cum eram, piept la piept, gură la gură, in cea d’in tăi şi mai caldă mărturisire de dragoste, par’că-mi venea să strig : „deacum ce-mi pasă /“ Apoi ochii noştri se induseră, buzele noastre se atinseră... şi de-aci nainte nu mai ştiu nimic, căci eram duşi pe altă lume... 11. Ne-ain trezit in moară cu Ion IT-dilă la căpătâiul nostru. El care nu mă piordea din ochi, m’a văzut cănd am sărit in luntre, cănd m’am cufundat in apă şi intr’o clipă ne-a scos pe amăndoi. Sărmanul Urdilă !... C'um era de palid, cum i se bătea pieptul! Era mai speriat decăt noi inşine. Intr’una işi frăngea mâinile, se vâicăra. ne scutura fio apă, ne in-călzca şi tot nu-şi mai venea in lire, deşi ne vedea acum deplin sănătoşi. Ear eu unul, mă simţeam cuprins de-un fel de ruşine faţă cu privirile lui mustrătoare, aşa că, după ce m’am intors a casă, trei zile am stat incliis in odae, fără să mai dau ochi cu I-liuca. Eram intr’o stare sufletească cu anevoe de lămurit. Par’că visasem un vis şi-mi reinăsese, oare-cum, inima impărţită in două : intre dragostea pentru Ilinca şi recunoştinţa cătrâ Ion care inii scăpase viaţa. Insă de astă-dată Ion căuta intr’un chip cu totul vederat să mă depărteze de Ilinca. „Cuconaşule, iini zicea el cu voce tristă şi rugătoare, ce-ţi baţi capul după o biată fată de ţăran ?... Păcat şi de d-ta şi de dănsa. Ce ar zice răposatul boemi nostru, dacă ar deschide ochii?... Las-o in plata lui Dumnezeu să-şi caute de nevoi că destule are, sărmana; n’o intoarce de la datina ei, că nici ea nu-i pentru d-ta nici d-ta pentru dănsa; ş’ar rămânea numai un suflet stricat pe lume, de ţi-ar fî milă şi d-tale. — Ce-ţi pasă de dănsa ? ce drept ai asupra ei ?... ăi rospundeam eu cu cruzimea de inimă a unui tănăr neştiutor de durerile altora. (Va urma) coltele contra incendiului la această Societate. Direcţiunea Generală CĂILE FERATE ROMĂNE PLECAREA TRENURILOR DIN BUCUREŞTI Cu începere de la 20 Mnlu 1883. La ploejjti, Buzău, R-Sărat, Focjani, Mărăşeqti, Bacău, Roman, laşi, Galaţi §i Brăila (tren accelerat) iO ore 4* minute seara. La Ploejti (Sinaia, Predeal) Buzeu, R-Sărat, Focşani, Marâgcgti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 ore dimineaţa. La Ploefti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. La Ploejti, Sinaia Predeal (tren accelerat) yi de la Ploejti cu trenul mixt la Buzău, R-Sărat, Focşani, Mărăgeşti 5 ore 80 m. d. m. I.a Piteşti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio-rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 ore dim. (trenul accelerat) 4 ore 30 m. (treb de persoane.) La Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenai fulger) 7 ore dim. (treuul de persoane; o ore 10 min. d. a. (tren mixt.) SOSIREA TRENURILOR Dc la Iaşi, Roman, Brăila, Galaţi. Bacan, Mărăgeşti, R-Sărat, Buzău, rioejti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploeşti (trenul de persoane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mărăsesti, Focşani, R-Sărat, Buzău; Ploeşti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploesti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. Dc la predeal, Sinaia, Ploesti (trenai accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vârciorova, T-Sevcrin, Craiova, Slatina, Pi-tejti 4 ore 45 min. (trenai fulger) 7 ore 50 min. Beara (trenul accelerat 11 ore 20 m,n. i-nainte de ameaz i (tren de persoane) Dc Ia Giurgiu: 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţă (tren de persoane) 9 ore 15 min. seara (trenai mixt), CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eiua de 13 iulie 1883. Comp. Vând Solo Renta imortisibilă. . . . 93I/4 938,* 5°|0 Renta Română Perpetuă , 913/* 92V-2 ’7" 0 Obligaţiuni de Btat . . . 98t/8 983/s 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 100--- 101- 5o/o , Monicipale .... 83 Vi 84>l, 10 fr. , Casei Pensinnilor 300 I 281 --- 233- 5olo Scrisuri funciare rnrale. . . 89®n 90i/2 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 101- IOI8/4 5o[0 Scrisuri fonciare urbanp . . 871/s 875|b 6ojo > , , 963,, 97i, ^0(0 » » » 101- 101«|, Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Băncei Naţionale Române 2501 1350 1360 , > Soc. cred. mob. rom. 250 1. 208- 210- ... Rom. de construcţii 5001. 490--- 492--- , . , de Asig. Dacia-Rom 300 I. 370- 375- > > > > » Naţionale 200 1. 227--- 230- ................-..........................--------* Diverse Anr contra argint...... 2 >/* 2 40 > > Bilete de Banqne . . 2i|« 2 40 Fiorini valoare Austriacă. . . . 211- 2.13--- M&rci germane. ...... 1 23 1.25- Bancnote francese...... 99>|, lOO'/v ] Boalele de găt, gară, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in VieDa in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Deeebal N. .20 (indosul Bârâtiei.) MEDIO ŞT CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. BAS1LE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7 CP niCQr^PI I avocat s’a mu’ UIOOLOOU tat in Strada Luterană No. 9. Dl/in nil/ chirurg-dentist are onoa-. fAlDnilV rea d’a face cunoscut că a 1 enunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. timpul COLOSEUL OPPLE LtmjggR1;. u începere de Duminecă s’a deschis publicului vizitator MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE. A LUI SIN GE R “ SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME.- p,.eniiale cu 150 meda*^e P*’iirie PARIS 18 18 Medailâ deaur' • KHAOtLOl rate lunare Garau (a sigură dată înscris. o,.-. SINGER C § poarlâ marca Maşină de cusut new-york. de sus a o lui lubricei. G. NEIDLINGER, A^enl general. J CAVALERUL DE 1DD ii PRIMA CASA de COR FI ENTAă n TERA ’aladies secreles II HM tron velit ofiieri'Oii radicaV par m:i E5kB ineihode, basce sur des rei-lu-n-bes IfM scmiititiques reoentes, moim1 dans HI le; ca» le< plus descsperU sans S I ucun Irouble des fondions. Ji 8 I gueris egalement Ies consc-ipiences 8 ■ titchouses (len jieches de jeunesse, ■ 11 mm,icvroses et impuissance*. Diac, el on garanţie Prifire d’euroyer nne tariptlon exacte ie la maladie l>r BELA PARIS, 6, PLACE de la NATION Membre de plusieurs societes scientifiques I. HERTEB ATELIER DE PH0T0GRAPH1E Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prii; aceasta au; ouoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai uou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fina. Onor. public care n’a avut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ee lucrare nfingatoare de această artă precum : Reproducţie, lucrări in starea naturala etc. —Orele de posatsunt. in toate zilele, atât in timp frumos cat şi iu timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri iu pictură origiuale de vfinzare. ATHT A 1 X X x X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X CONSTANTA Staţiunea !3aliiear*a MARELE HOTEL CARUL 1 jC0 1E [o? MARE GRADINA ŞI TERAŢA PE MALUL MARLI 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDA PE MARE Mare sală de muncare, saloane (le ronrenaţiune de jocuri şi de dai Preturi foarte moderate, aranjam < ?. le speciale penii u şederea îndelunge I5il.tt.g-i ii ii l>ailor va începe Ih 'Wj imiielSI Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială, spre a reduce şe< rea la Constanta căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor nora cu presenţa lor. Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe teri cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi dc noapte eu curi de artificii. Tarif special pentru cei cari caută cură păuă la 1 Iulie şi duj 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample informatiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di| rectorelc Hotelului la Constanta. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiune|| •*#***;*#*************0|C**3r:; Par la presente j’ai l’honneur de ro-commander â i’honorable public mon ato-ier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tont neufs. —Les prix sont reduits et le travail iros fiu. L'honorable public qui na pas encore eu I oceasion de se con vai î.ere de inon travail n’a quâ nous lionorer de sa presenee et nous esperons qu’il s assurera facilement de la pefeetion de moli atelier. — Ou so cliarge de toute espece de travail concernant cet art, eomme: reproductiou, travaui â l’etat natural etc. — On peu-poser tous les jours. quo le temps soit bi-au ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. Băile Olănesti CEL MAI MARE SI DISTINS MAGAS1N No. 2. Coiful Stradei Şelari şi Covaci |S[o. 2. Situate intr’una din posiţiile cele mai frumoase din judeţul Vâlcea, şi apropiere de o oră de Râmnic, a-vănd apele cele mai renumite : Pucioasa, Iod, Brom, Alcaline şi feru-ginoase. Doschizendu-se stagiunea, 0-noi-, Visitatori sunt a visaţi că vor găsi tot confortabilul după cererea lor. Asemenea s a stabilit un birt, intre-tiimt de un străin care, împreună cu biijele lui, se pune ladisposiţia onor MAG ASIN fondat in 1879 Ly£^Q-^SIIN~TTXj DE V13-a-T18 de TetroiNaţijl BocDreţjti J Pentru scsoiml de Vară am primit din propria noastră fnbricn-tmne din Europa im imens asortiment de Costume de voinţe de (varii, Travers. etc. I Visitatori. asemenea şi o bună trupă Costume dc Oaşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste bro'c de Docs şi Piquet, Mantale de voiage do Docs. cu deos bire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin .şi Haras gros-vert I GQillinn rsn cî t ,i:„ i- r»* , ™ ^ ° _ 'os ume cu şi fără talie de Diagonal, Şcveot, Camgarn şi refl o t gro- \ Ol 1 . PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. JL reţuri rceunoseule de moderate cavalerul de mode I dc lăutari. Preturi foarte moderate. Nu vom cruţa, nici un sacrificiu ca să mul-ţămim pe Onor. Public ca să ajungem să punem aceste băi la inălţi-mea ce o merită prin calitatea superioară a apelor minerala ce posedă după chiar declaraţie chimistului Doctorilor cei mai distinşi din COLONIALEI Bl DELICATESE D. G. MOCIAS VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la mcnagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suls Ananas de la Martiniqne. Banane de la'Bayona Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via trovidenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, si Terde de Ia grand Cbartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec. de la VimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de Ia Get. Freres din Frauda, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqneruri tot felul de gusturi de ia Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastlcă (le Hio, Mnrasehino Ţuici Naturali. Romuri adevărate diu Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti. Drigăşani şi (le Dcaln mare. Preţuri moderate, serviciul conştiindos. Cu stimă, D. G. MOCLANU. TIONBROU higienică, Şi ţară. Ooşi pe obraz Cine sufere de acest absces de obraz şi vrea să se scape, să se adreseze la mine, Io--. Rottmanner fannacist, Wimhdd in Thfiriiii\ 1* I E T3 13 E de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE LOPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERDE şi recompensa cea i| mare obţinută de dentifrices. U hpoyrana N. Mut Iaca, huIu iheulrulu [li