v , ' • MARTI 12 IULIE 1883 rmiTi^ţyaţia., Oalea Victoriei IVr. 32 ANUL AL Vin—No. 152 ABONAMENTELE ANUNŢURI ŞI INSERŢII miratoatA ţara, pr ari , y pe (j Iutii , , ne 3 llltlî intru strein&tate pe au •(0 lei 22 lei 12 lei 60 lei l.lnia 30 litere petit pag. IV, fteclarae pag. [II . . . . II ... . 40 1 30 2 50 » Anunţurile ji inserţiile se primesc ^Bucureşti , |& Administraţia ziarului i» Vlenu, la biuronrile de anunţuri Heinril j Bclialek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-ţiein 2;—Pari», C. Adam, rue Cldmenc 4 i Lorett, rue S-tei Anni 51. aonamentele ie priimesc la Administraţie. REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2 fi Capitală 10 bani nnmărn n Districte 15 bani număra / Scrisorile nefruncate no se primei MnunscrUMe neimprimate se ard. r-respwnclâtor mihail PALEOLOGU Bucureşti, 11 Iulie 1883 Aparenta e une-ori posnasă : in-ulpă ce este corect şi ajută nclea-watea, acusaţiunea nedreaptă. Sunt ntr adever împrejurări cari favori-ează pe vrăjmaş, daca nu intr’alt . cel puţin dăndu-i loc de clefetire. împrejurările de la 1876 au fa-j orisat in căt-va pe Roşii şi pe de-ijractorii conservatorilor, pentru că de exigeau retragerea ministerului conservator fără să-i permită a ’şi îpBra posiţiunea şi chiar fapta ; ele eelamau acoperirea, sau ascunderea icopului naţional al convenţiunii comerciale cu Austro-Ungaria, şi un oare-care timp de cercare, spre a se vedea daca unele temeri, ivite chiar n rondurile conservatorilor despre o îatastrofă financiară, aveau fundament, sau că erau simple exagerări fie oameni precauţi. Cănd dar Timpul relevă mai a-altă-ieri, dupe L'Independance rouma-ine, care improspgtâ lucrul, aousaţiuni-fe nedrepte aduse guvernului conserva-;orla 1876, Românul, organul principal al confrăţiei roşie, nu perdu ocasia de a reveni la vechia impostură şi a cerca să restoarne probele aduse fle noi din nou intru susţinerea politicei de prevedere şi administraşi unii inţelepte, urmată pănă la 1876 de către guvernul Conservator. Să notăm aci că, din tot eşafodajul de acusaţiuni făcute guvernului Căzut la 1876, Românul, in urma celor ce opuserăm noi mai al-altă-ie-ri. nu mai mănţine de căt aeusa-tiunea privitoare la starea financiară ~ de sub Conservatori şi pe aceea primitoare la convenţiunea Comercială cu Austro-Ungaria, cercând a’şi res-■pinge or-ce solidaritate revine d-lor iRosetti-Brătianu pentru sancţiunea ce dumnealor i-au dat in urmă zisei ' convenţiuni. încolo, bateriele sale, ca să întrebuinţăm un termen militar, au fost reduse la tăcere: nici pomeneală măcar despre faimoasa concesiune Strusberg, cea decretată fără caet de •sarcine şi basată pe parola de onoare a concesionarului, cea cu preţul kilometric ne mai auzit, adică cu 270.000 franci kilometrul de drum de fer, pe loc şes; nici pomeneală despre sorgintea imprumuturilor operate de către guvernul Conservator, care sorginte a fost deficitul spăimăntător lăsat de Roşii in datoria flotantă; nici pomeneală despre causa care a dat naştere la aşezarea de imposite indirecte, sau creare de monopoluri, etc. etc. datorite toate sau concesiunilor nesocotite date de guvernul roşu sau risipelor acestui guvern. Dar, in fine, sunt oare dumnealor Roşii mai tari, cel puţin in aceste singure două puncte, in cari rădică vocea ? . \ In privinţa financelor, acusaţiunea ‘ adversarilor noştri se reazimă pe <\luo6 fapte: cererea d-lui Strat ca ministru Conservator in 1875 de a i se acorda un împrumut de 30 milioane, şi observaţiunea ce a făcut d. general Mânu, cu aceeaşi ocasiune, că de la 1871—1876 n’a fost nici ' y\1 ’ri: un singur an care să nu se fi încheiat cu deficit. De şi acestea sunt puncte elucidate de noi, şi am fi in drept să pretindem a nu mai se reveni la ele, cu toate acestea pentru că Românul tot cearcă a veni la densele, noi repetăm bucuros ceea ce am mai in-tămpinat altă-datâ. Este neadevgr grosolan afirmarea organului roşu, că d. Strat a cerut un împrumut de 30 milioane ca Să scape Statul de faliment. — împrumutul de 30 milioane s’a fost cerut ca măsură de prevedere, pe închipuirea că poate n’a să se impli-nească in acA an de lipsă toate resursele înscrise in bugetul Statului. Măsura aceasta probează prin ea însăşi, pe lăngă ingrijarea sinceră de serviciele publice, simţimăntele de umanitate de care sunt insuflaţi Conservatorii. Nu, negreşit; nu cu neomenia şi cu cruzimea guvernului roşu proceda guvernul Conservator la împlinirea birurilor. Nu este exemplu, sub Conservatori, să se fi ven-dut cerga, căldarea de mămăligă şi alte asemenea unelte, absolut necesare ţăranului spre hnna sa, necum să se poată semnal i şi barbaria punerii in venzare a oamenilor, pentru plata birurilor, venzare dovedită cu acte publice. De căt a se gândi ministerul Conservator la execu-tiuni de asemenea natură, preferea el ca lipsa să se acopere cu împrumut. Dar apoi nu au avut dumnealor Roşii ocasiunea să se convingă despre adevărata situaţiune mai tărziu ? Nu au văzut, din incaiările, efectuate chiar sub dumnealor, a dărilor pentru acelaşi an acusat, căt s’a înşelat in temerile sale onorabilul d. Strat, căt a exagerat lucrul, pentru că mai toate prevederile bugetare s’au împlinit şi anul n’a lăsat deficit ? Pentru ce stărueşte Românul intr’o acu-satiuue ce nu’şi mai poate avea obiectul ? Venim la observaţiunea d-lui gc neral Mânu. Ceea ce dovedeşte ea este că, departe de-a fi fost nesocotinţă in administraţiunea financelor sub Conservatori, guvernul de atunci, aflăndu-se mai pe fie-care zi in faţa unei nuoi necesităţi de resurse, pentru plata sarcinelor puse asupra statului de către Roşii, şi cari veneau la rend, era silit să greşească in mergerea sa pe dibuite. Aşa se in-tămplă tot-d’aunaunde prevederi precedente lipsesc, cănd o nouă experienţă trebue a se face; o uşoară de-sordine momentană e natui al să urmeze pănă cc se fixează produsul noului articol budgetar. Sfărşind cu financele, organul d-lor Rosetti şi Brătianu cearcă a nega realisarea, prin Convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria, a unui insemnat scop politic, faţă cu abusul Turciei de drepturile ei de suzeranitate, cum şi bunele efecte ale zisei Convenţiuni de a permite să se adopte un tarif vamal menit a spori veniturile respective. Mărturim mirarea noastră despre a- ceasta, mărturim că nu inţelegem cum, organul in care vorbesc oameni de guvern, nu ştie să facă distincţi u ne intre concesiunile reciproce coprinse in zisa Convenţiune şi a-vantagele unui tarif vamal decurs dintr ănsa. Numai adversarii noştri, pot avea curagiul să nege efectul de a spori veniturile vamali, ale unui tarif, basat pe ştiinţă şi experienţă, şi care determină cu precisiune drepturile vamali asupra diferitelor articole de import. — In acest punct noi nu găsim materiă de discuţiune, şi, de aceea, vom releva numai obiec-ţiunea Românului că incheiarea Convenţiunii comerciale a avut de efect ca exportul nostru să devină mai mic Dar aci ni se pare că au păţit.’o adversarii noştri ca găina care tot răcăind ’şi a scos singură ochii. In-tr'adevfir, daca asemenea efect a avut convenţiunea comercială, cine alt poate fi de vină intr’aceasta de căt guvernul care a aplicat’o cu neştiinţă şi lipsă de demnitate ? Nici una dintre stipulaţiunile convenţiunii nu tinde la scăderea! exportului nostru şi sfidăm a ne-o stisţine aceasta d-nii Roşii cu probe serioase. Ea insă admite reciprocitatea şi cănd guvernul care o aplică este atât de desconsiderat şi lipsit des energiă, in căt să nu ştie a asigura respectul acestei reciprocităţi, ajunge de sigur la funestul efect ce-1 constată organul acestui guvern astăzi. Ale tale dintru ale tale, Domnule Rosetti-Brătianu ! Puneţi-v6 cenuşă in cap şi pentru aceasta, căci, intr’adever, de plăns este ceea ce aţi lăsat să urmeze din con-venţiunea comercială cu Austro-Ungaria. Ne mai rgmăne a descurca cu adversarii noştri cestiunea solidarităţii lor cu această convenţiune comercială. Ei zic: „nu noi, ci d-nii Iepu-reanu, Vernescu, B’ogălniceanu, au dat sancţiunea; iar aceasta s’a făcut pe consideraţiui ea că zisa eonvenţi-une devenise un fapt îndeplinit, pe căt timp ea a fost inchiăiată de către părţi, numai sub reserva aprobării corpurilor l• (puitoare.* li Iată respunsul nostru : In ministerul care a dat sancţiunea era şi partitul roşu representat prin d-nii Ion Brătianu şi Mitiţă Sturdza. Aşa dar bine-voiască a-şi primi respunderea faptului. Apoi, in ceea ce priveşte obiecţiunea că convenţiunea era fapt irnplinit, vom intreba : era oare ea prin aceasta şi act legal fără sancţiunea domnească? Negreşit că nu. Pentru ee atunci n’au consiliat pe Domn să nu dea semnătura şi să pronunţe veto ? Pentru ce cată să scape dintr’o respundere pe care au primit’o de bună-voe ? Ei, domnilor ! actele voastre proprii vg ucide şi vg strivesc, cănd voiţi să striviţi pe alţii! Dar reul, incă-odată, nu leşeade in textul Convenţiunii, ci in aplicarea ei. O aplicaţi in mod umilit, şi ceea ce culegeţi pe urmele laşităţii voastre, aţi voi să se treacă pe comptul Convenţiunii chiar. Dar suntem şi noi pe aci, spre a aminti lucrurile şi a desamăgi lumea. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 20 Iuţiie. — Senatul a votat urgenţa, prin 1B9 voturi contra J27, pentru proectul de lege asupra reformei judiciare. D. Ferdinand de Lesseps a chemat la Paris pe inginerul lucrărilor de la Suez spre a face să se inceapâ apoi al doilea canal. Londra, 20 Iulie. Camera Comunelor. — D nu GladstoDe zice că deciziunea Cabinetului privitoare la cestiunea de la Suez e bazată pe textul concesiunii d-lui de Lesseps, text ce nu e de loc echivoc. Roma, 20 Iulie. — „Monitorul Romei* desminte că Papa ar fi in puntul da trimite o nouă scrisoare ImpSratului Germaniei. Cairo, 21 Iulie. — Au fost 342 morţi de holeră in cele din urmă 24 ore. Roma, 21 Iulie. — Ştirea că holera s’ar li ivit la Genua este cu totul desminţită. Condiţiunile sanitare in toată Italia sunt escelente cu deosebire. Paris, 21 Iulie. — Camera deputaţilor a votat, cu 250 voturi contra 122, urgenta pentru discutarea convenţiunilor incheiate cu companiile cele mari de drumuri de fier. Acest vot se crede că asigură adoptai ea definitivă a acestor convenţiuni. Senatul d. Challemel-Lacour, ministru afacerilor streine, răspunzând la o intrebare a ducelui de Broglie, zice : Franţa n'a declarat râsboiu impâratului Anamului, dar va face şi asta daca e de trebuinţă ; vrem să rSsbunăm insulta făcută armelor noastre şi ultragiele făcute cadavrelor soldaţilor franceji căzuţi iu cursa de la 7 Maiu“. Corupţia o combat Roşii ? Daca reformatorii noştri cari au luat iniţiativa propunerii ele revisuire a Constituţiunei, ar fi in adever preocupaţi de a ne feri de corupţiune şi de ingerenţă guvernamentală in alegeri, spre a da mai multă vitalitate şi soliditate instituţiunilor noastre re-presentative, ultimele alegeri legislative ar fi trebuit să le fie un inveţă-mSnt şi o probă flagrantă că nu cu sistemul de amalgam electoral ce propun se poate evita corupţiunea şi ingerenţă. Experienţa am făcut de mult, şi astă dată s’a complectat, că nu colegiile restrense, in care domină mai insemnat principiul censului, sunt cele mai expuse corupţiunei şi ingerenţei administrative ; din contra cele mai numeroase din ele şi cele ba-sate pe un cens mai scăzut au dat semn de mai puţină energiă, de mai puţină independenţă şi de mai multă corupţiune. Evenimentele dar s au insărcinat să arate că argumentul cel mai mare al revizioniştilor, pus înainte ca un aforism politic, este cu totul falş. Ceea ce ni sg intmnplă acum, sub regimul Constituţiunei din 1866, ni s’a intfefnplat sub toate rogiinele prin care am trecut de sunt acum cincizeci de ani, sub toate Oonstitu-ţiunile cari au domnit la noi. Sub Regimul Regulamentului Organic, pe cănd chiar posiţiunea noastră internaţională era foarte precariă, şi prin urmare independenţa voturilor puţin garantată, colegiile electorale se luptau cu mai multă putere contra ingerinţei şi corupţiunei adminis-traţiunei. Colegiile erau puţin numeroase, cele mai mari d’abia întreceau suma de una sută alegători; biroul Colegiilor era incă presidat de căr-muitorul judeţului; si, cu toate aceste, guvernul arareori isbutea să aibă majoritatea. 0 putem mărturisi aceasta din propria noastră experienţă, carele am avut onoarea să re-presentăm judeţul Gorjului intr’un şir de zece ani, de şi combătut in totdeauna de guvern. Colegiul era compus numai de vre-o şasezeci alegători maximum; şi candidaţii guvernului nici uă dată n'au putut reuşi a dobândi mai mult de zece penă la cincisprezece voturi. De ce aceasta ? Pentru că listele electorale, de şi se dresau de administraţie, nu se puteau falsifica, precum se falsifică astăzi de autorităţile comunale, independente numai cu numele. Listele nu se puteau falsifica pentru că se făceau sub ochii alegătorilor, proprietari cu putere şi independenţi, oameni cari nu se putea corumpe. Proprietarii erau o putere iu organismul Statului ; ei con-trabalanţau puterea guvernului, ei dau candidaţi d’intre denşi pentru funcţiunile de sub cărmuitori, şi formau prin posiţiunea şi drepturile de care se bucurau o stare locală de descentra-lisare serioasă, efectivă, de care n’are idee generaţiunea de astăzi. Respectul pentru posiţiunea şi drepturile proprietarilor era atăt de mare, in căt, de şi guvernul se părea, sub linele priviri, despotic şi arbitrar, nici ar fi cutezat, nici cuteza, să numească agenţi ai s6i ca cărmuitori —prefecţi (?) precum se zic astăzi —oameni fără căpăteiu. Cărruuitorii se luau toţi din rendul proprietarilor. Prefecţi, precum avem uni sub regimul liberal, ar fi fost goniţi cu petre de notabilii judeţului ; căci s ar fi crezut insultaţi să aibă in capul judeţului asemenea oameni; şi ensuşi guvernul s’ar fi crezut desonorat să fie representat de asemenea indivizi. Clasele guvernante aveau un simţ de respect şi către ele Snsăşi şi către public, de care se insuflau ca să păstreze prestijul autorităţii. Prin aceste simţimente, prin aceste obiceiuri, se favorisa şi simţul de demnitate in clasele dirigente; şi cănd ele mergeau la vot, cănd urna alegerilor se deschidea, fio care simţea că se află in faţa unei forţe politice, iar nu numai in faţa unui fapt brut neconştiincios. Educaţiunea politică, năravurile noastre, obiceiurile contractate de guvern, lipsa de control moral sunt singurele cause de corupţiune şi de ingerinţe, nu numerul alegatorilor. Aci este o cestiune de conduită ; şi ceea ce caracterisă conduita omului in viaţa publică, ca şi in via- TIMPUL ţa privaţii, este resortul moral. Ciind coarda onoarei lipseşte din inima şi din obiceiurile unui om, fie in ori-ce po-siţiune. nu vei scoate nimic bun din el. Şi nu poate fi mai mare beresia, nici afirmare mai bizară, de căt să pretindă cineva că o sută sau o mie de oameni corupţi, adunaţi la un loc, sunt mai puţin corupţi de căt zece oameni. Este adevărat că suntem corupţi, este adevărat că se urmează ingerenţe administrative in alegeri. Aceasta o credem, mai cu seamă când se afirmă de d. C. A. Eosetti, carele tre-bue să ştie ceva mai mult decăt noi despre practica guvernului. Se urmează in fine un abus, abus mare, violare scandaloasă a conştiinţei şi a drepturilor alegătorului. Dar aceasta provine din discompunerea societăţii, din degradarea caracterelor. Alegătorii independenţi din alte timpuri au perit, şi au făcut loc uiior cete de voltijori politici neconştiincioşi, fără simţ nici de drepturile nici de datoriile cari contribuesc a forma şi des-volta caracterul naţional, spiritul public ; preocupaţi sunt numai de como-dităţile vieţii. Cu reforma ce se propune, preponderenţa politică va fi a acestor voltijori care sunt incapabili de a davre o soliditate instituţiunilor. Element esenţialmente mobil, ei vor.introduce mobilitatea şi nestatornicia in toate actele guvernului şi in toate aşeză-mintele ţării. Aci este răul şi acest rău trebue să caute reformatorii să’l vindece. Leacul ce propun dumnealor nu este nici măcar un paliativ. Nu vor fi ănsă in stare să aducă cel mai mic remediu, căci nu caută să combată nici corupţiunea nici in-gerenţa, ci să le deschidă o carieră mai largă de acţiune. Reformatorii noştri nu-şi dau bine seama, că deposedând proprietatea mare din posiţiunea ce ’i-a făcut Con-stituţiunea dăndu’i un colegiu special, desfiinţează singura garanţie ce se poate da unui regim constituţional cumpănit, in lipsă de o aristocraţie. Regimul Constituţional este din esenţa lui o cumpănire de forţe. Cu reforma proiectată nu se cumpăneşte nimic, o singură forţă remăne in acţiune : forţa numerică, preponderentă, dominantă ; şi in definitiv nici poporul nu câştigă nimic. Votul său nu’i va profita. Singuri precupeţii politici au să se folosească cu amalgamul colegiilor; in loc de o monarchiă temperată, vom ajunge a avea o monarchiă ce- ■ sariană, care nici libertăţile din in u 1 nu va (1 in staro să le respecte, nici ‘ independenţa din afara sa ne-o asigure. Sub ochii noştri am văzut aceste nenorociri in Franţa, şi tot nu ne invăţăm minte. C. N- Brăiloiu. In formaţi 11»»» Ieri a apărut in „Monitor" decretu pentru numirea d-lui A Chirculescu in postu de prefect la Olt. Guvernul are de gănd să fiică un proect de lege, prin care toţi agri- cultorii şi cultivatorii din ţară, să fie obligaţi să declare exact administra-ţiunii intinderea semănăturilor şi cantitatea producţiunii lor. Acest proect de lege va inlesni sarcina comisiunilor instituite pentru facerea statisticei agricole şi industriale a ţării. D. Colonel Berendei, directorul ministerului de răsboi, s’a înaintat la gradul de general. CRO IST I C -A. Un păţit face Binelui Public denunţa-rpa următoare : Dorobanţii cei cu schimb, din compania I a regimentului 6, nu’şi au primit solda ce li se cuvenea, ineâ de la Paşte.J O transmitem şi noi guvernului pentru a fi ataşată la dosarul chiverniselilor. Cu interimul instrucţiunii publice, in absenţa d-lui Aurelian, fu însărcinat d. Geor-ge Leca Simţind-se ănsă pe dată burlescul acestei numiri, se zice că s’ar fi revenit şi se va numi un altul. * L'lndependance roumaine primeşte o scrisoare de la d. Galii, vestindu’i că se ocupă cu scrierea unui studiu politic, administrativ şi economic, asupra guvernului d-lui I. C. Brătiann. Această operă, in două volume de câte 300 pagine, va apare in luna i. eptembre. Cheltuelile tiparului costând 5,000 de lei, pentru acest sfirşit deschide o subscriere in biurourile ziarului L’Indipendance care se va inchide la 25 Iulie. Costul fie-cărui volum este de lei zece, plătiţi inainte. Principalmente autorul se va ocupa de cestiunea vfinzârei Dunării, ingajându-se a da pe faţă caşul de trădare, crimele de les-naţiune, toate acestea sprijinite pe dovezi. O deputaţiune din comuna Cudalbi s’a presentat la prefectul judeţului Covurluiu, iuaintându-i o petiţie iscălită de peste 100 locuitori fruntaşi din zisa comună, prin care cer cu persistenţă ca compania a III-a de dorobanţi ce are ci punct de centru in comuna Cuca, să fie transferata in comuna Cudalbi, pe motivul hoţiilor perpetue ce se fac in această din urmă comună. Cererea e drcaplâ. Joia trecută, la biserica catedrală sf. Ni-colai din Galaţi s’a botezat Ebreica Roşa, primind numele creştinesc de Ana. Taina Botezului a fost oficiată de P. C. S. Economul I. Sev-rin, protoierul judeţului. * Cu adâncă mâhnire anunţăm că Vineri dimineaţa la 9 ore a încetat din viaţă August Teodorescu, inginer a căilor feiate romane, in etate de 30 ani. Iieposatul e Jiul venerabilului cetăţean jgălăţean S. S. Economul G. Teodorescu, şi fratele d-Jui Traian Teodorescu, inventatorul vaporului suba-quatic. O circulară a d-lui ministru al instrucţiunii publice invită pe d. îwizori şcolari din ţară să reguleze ţinerea conferinţei cu inveţători judeţelor încredinţate revizuirii lor, in intervalul legiuit de la 1—29 August, după care vor comunica ministerului rezultatul de mai sus. L'îndep.-roumaine zice că mai mulţi membrii ai consiliului superior al instrucţiunii publice 'şi-ar fi exprimat, dorinţa da vedea o expoziţie a elevilor şcoalei de Be-le-arte din Bucureşti. Ideea este minunată. D. N. Chirilov, agent de schimb, a tras in judecată pe comitetul Bursei din Bucureşti, care ar fi pronunţat ţâră drept descărcarea sa de sarcina de agent. !*■* O expoziţip de trandafiri se va deschide in curând la Paris. Programa oficială spune că se vor vedea specimene a 30,000 feluri de trandafiri 1 Această expoziţie va fi cea mai complectă din câte au fost pă-n’acum. Concursul penţru ocuparea locurilor de bursieri şi bursiere ce au devenit vacante in internatele statului se va ţine de la 1 — 10 Septemvrie viitor, conform dispoziţiunilor legii istrucţiunii. — Pentru detalii să se vază Monitorul oficial de ieri. In privinţa falsificatorilor de bilete de bancă române care au fost arestaţi la Vama, se comunică „Românului“ că ei sunt tra taţi de către autorităţile locale intr’un chip foarte deosebit Ei comunică cu cei din a-farâ, primesc vizite, şi sunt supraveghiaţi atât de râu in cât ar putea să scape din-tr’un moment intr’altul. Denunţătorul vinovaţilor este chiar o rudă a lui Farmolinsky, litograful şi primul vinovat dintre falsificatori. Din darea de seamă oficială, făcută cu ocaziunea împărţirii premiilor, rezultă că avem in toată ţara : 3000 şcoli primare rurale de băeţi, 149 idem de fete, 300 şcoli primare urbaue, 7 licee, 15 gimnazii, 6 şcoli profesionale de fete, 5 şcoli comerciale 1 şcoală de agricultură, 2 şcoli de meserii, 2 universităţi. Numârul elevilor care urmează cursurile scoalelor primare de ambe sexe trece peste 140 000. Daca măsura luată de Primărie şi de Poliţie. d’.i nu se permite nimănui scăldatul in apa Dămboviţii, este bună, nu este tot aşa când cei insârcinaţi d a o duce la îndeplinire, se dau la acte de barbarie .Aşa ieri, in matca vechia a Dămboviţei de pe lângă grădina cu cai, am văzut cu ochii cum nişte jandarmi postaţi, se vede, ina-dius intru acest scop, luau hainele bieţilor copilaşi aruncăndu-le pe gârlă şi ingrozin-du-i prin fel de fel de înjurături, aşa că cei mai iuţi de picior o luară la fugă pe strade in pielea goală şi cu hainele la subţioară, iar alţi ăşi treceau prin apă hainele dincolo de mal. — îşi poate cineva uşor închipui ce privelişte scandaloasă şi uricoa-să iu acelaş timp putea fi pentru un străin care ar fi asistat la o asemenea scenă. Trebue să mai adaugăm că, pe când cu copii se purtau astfel, onorabilii jandarmi lăsau in linişte pe cei mai in etate de se scăldau. Airagem atenţiune» celor in drept asupra acestor acte de barbarie, şi-i rugăm d’a da ordine in consecuenţă subalternilor insârcinaţi cu aducerea la îndeplinire a me-surei de care vorbirăm. Gazeta Tribunalelor Mehedinţul ne spune că la 11 Iunie expirat, s’a judecat înaintea Curţii cu juraţi din Dolj procesul dirigintelui Oficiului poştal Filiaş, N. Mihăilescu, care după câte s'au constatat, a fost numai victima incre-derei, sale. Era in adevăr un lucru prea curios a crede, că un om care muncise 16 ani nepătat, atunci când nu mai avea de căt câţi-va ani de serviciu pentru a eşi la pensie, să Sustragă un pachet in valoare de 3200 lei ! Apărarea a fost susţinută de d-nii P. Chiţu, Nicolaid, Maldărescu şi Go-gu Ştefânescu, iar acuzaţiunea de d. procuror general Gârleşteanu. Toate notabilităţile Craiovei asistau la acest proces, care se zice că a fost unul din cele mai însemnate din căte acest oraş a văzut până astăzi, unde probele lipsind cu desăvărzire, acuzaţiunea căuta toate mijloacele spre a triumfa. Curtea se declara luminată insă mai nainte ca apărarea să fie terminată, şi dă un verdict de achitare. Deficitul comunal Consiliul municipal al capitalii a numit o eomisiuue, compusă din d ni I. Procop Di-mitrescu, P. Buescu şi Gr. Cerchez, ca să cerceteze deficitul rezultat din împrumutul de 15 milioane făcut pentru regularea Dâm-boviţii, canalizarea stradelor şi aducerea apei, şi să caute mijloacele pentru acoperirea acestui deficit. —De şi această comisiu-ne trebuia să ’şi înceapă de mult lucrarea, păn’acuma insă d-ni membri nu s’au adu Dat de loc. Nu ştim tare o fi’ cauza, nici daca diurnele şi le-o fi ^primind regulat; ştim insă că li s a făcut o ultimă somaţiu-ne spre a ’şi indeplini datoria. Vom vedea dacă această somaţiune va produce efectul dorit, d’a smulge adică pen ■ tru un moment pe membri comisiunii din prea multele şi feluritele lor ocupaţiuni şi a ’i face să studieze cestiunea ce li s’a ini; credinţat. Paris si Elena Se pare că opereta cunoscută Frumoasă Elenă, care s’a reprezentat şi estimpj in grădina Raşca, n’a lipsit a molipsi pe ju nimea noastră, in ceea ce priveşte roit ciobanului travestit (prinţul Paris) şi a frumoasei Elena, cu osebire numai că i practica modernă se fac câte-va modifica ţiuni potrivite cu localilatea şi cu impre jurârile actuale. Iată un exemplu foartj recent .Junele D. ofiţer de cavalerie cu garnizoana iu Bucureşti şi care aminterea se bucură de o bună reputaţie, făcu cunoştinţă d-nei A. nepoata d-lui O. Intre ambii tineri se deşteaptă o simpatie reciprocă, ear« conduse la hotârîrea d’a se căsători. Ofii ţerul nu lipsi d’a cere măna adoratei salt de la puternicul unchiu, insă acesta refuz! categoric, luând ori-ce speranţă junilor noş tri amorezaţi. Paris al nostru nu pierdu curajul şi, — in inţelegere cu „steaua visurilor sale“ plănueşte o stratagemă, aşteptând o ocai zio favorabilă spre a o pune in esecutarel Ast-fel deunăzi, bătrânul unchiu C. porneşte spre Sinaia împreună cu nepoata ir cestiune şi o altă soră a ei. La întoarcere, ^ 'şi lasă nepoatele la Câmpina, spre a „Iu: puţin aer curat.“ Aci se iveşte ofiţerulu D. prilejul cel mai frumos spre a’şi realiza planul. O trăsură cu 4 cai ca smeifi sburâ cu tinerii porumbei la Ploeşti, iaij d’aci alţi telegari ’i aduse la Bucureşti, und cuibu era deja pregătit. Bătrânul unchiu plânge cu amar pierderea nepoatii sale şi noaptea, la lună, ’l vez:| rătăcind pe uliţi doar va da peste fugara! turturică. — Resboiul. Cine a scos pe Adam si pe Eva din rai SNOAVĂ. (*) Când a voit Dumnezeu să gonească p Adam şi pe Eva din rai, pentru greşala lor cea nesocotita, găsi cu cale să trimită pa Gabor, ânger unguresc, ca să aducă la indeu plinire hotârirea sa cea nestrămutată. Talpoşul de Gabor, cum primi porunca, intr’un suflet se duse acasă de-şi scoase de sub pat cişmele cele mari cu talpa de trei degete şi cu nişte pinteni de doi coţi şi ru-geniţi, şi se băgă in ele ; după ce-şi trase nădragii, ce ţipau pe picioarele luidestrimţ ce erau, se imbrâcă cu o atilâ ce avea nişte nasturi de tinichea albă cât pumnu de mari, işi unse musteţele cu seu şi le resu-j ci de stăteau la buzele lui ca nişte ţăpoae; işi puse in cap un fleac de cauc, poreclii pălărie, şi-şi înfipse pipa in panglica ei, işi puse punga de tutun in buzunar de la care lasă să-i atârne afară legăturile in vârful eă-l rora era prins cârligelul cu care işi eurâ-J ţa pipa, şi aşa, fudul, cu pieptul inainte veni( la Adam ca să-i facă cunoscut hotârirea du nezeească. ri Adam şi Eva o sfecliră, văzăndu-1 viinlH (*) Din Convorbiri literare. FOILETON ION URDILĂ NOVELA. *) I. Dau unde dau şi ear me ’ntorc la timpul tinereţelor mele... zise Constantin prietenului său Gheorghe. Amendoi steteau la gura sobei, a-dănciţi căte intr’un jilţ şi pufăeau din lulele. „Să vedem ce vei desgropa din-tr’finsele? respunsc Ghcorghe, care se aşeză mai indemăntic spre a asculta. Constantin tuşi, işi drese glasul, se uită un moment gânditor la roţile de fum ce eşeau din lulea, apoi in-cepu astfel pe un ton melancolic: — O să-mi zici: „Cc-i pasă lumii de tinereţele tale!" ... Aşa-i!... dar ce să fac, dacă, mie unuia, acolo imi place să-mi desfâtez gândul, dacă numai acolo regăsesc zilele cele frumoase, pline de sănetate, de speranţă şi de voie bună, zile care n’au să se mai intoarcă. . Ani ajuns şi eu ca bogătaşul sărăcit, căzut in slăbiciunea de a nu mai vorbi decăt de pierdutele lui averi... Roscolind deci vraful filelor rupte din viaţa mea, cată că dau peste o istorioară, uitată sub colbul trecutului, care insă se leagă 1 atăt de strâns cu inima mea, incăt nici astăzi, că au trecut zecimi de i ani nhjloc, nu o pot spune fără un pic de induioşare. Aveam, zic, in casa noastră o slugă veche şi credincioasă la care *) Almauachul Societăţii „România Jună". tata ţinea toarte mult; dar era slut, mănia pământului. Avea mai intăi nişte ochi fără culoare, fără gene şi fără sprâncene. Când se uita la mine imi venea să cred că nu me vede. Apoi era ciupit de vărsat, de nu găseai loc sănetos pe obrajii lui, nici căt ai pune un vârf de ac; şi mai era pieş la cap ca un genunche, avea picioarele haitişe par’c’ar ti fost indoite de călărie şi pe lăngă toate aceste SI chema şi Ion Urdilă. Te las să judeci ce haz făceau fetele de dSnsul. SS nu crezi insă că era om morăcănos, reu sau pizmătareţ, cum sunt obicinuit oamenii sluţi. Dincon-tra era blajin, gulmeţ şi cinstit de puteai zidi o cerate pe cuvântul lui. Nimic nu făcea tata fără să se stătu ească cu densul. Ioane, oare să fie vreme de scos la plug ? — Ioane, oare grâul nu-i de secere ? — Ioane, oare cum vor sta preţurile anul acesta ? Ear Ion respun-dea aşezat şi lămurit ca un cărturar. Pe lăngă lucrul câmpului el mai ştia şy multe meşteşuguri, precum: strungi1- butnâria, grădinăria, ba ştia să facă şi vutce şi se coasă la gherghef. Un fel de om, cum s ar zice, bun la toate. Lui ei erau incredinţa-te cheile de la cârmă şi de la pivniţă, căci nu era beţiv,- el sta la ciuruitul şi datul grăunţelor la cai, el la împărţitul tainurilor in curte. Deşi nu era recunoscut, nici prin leafa ce lua, nici prin hainele ce purta, ca mai mare asupra celorlalte slugi, căci din causa sluţeniei nu ar fi avut în- destulă autoritate pentru aceasta, to-tuş trebiie de încredere el le inde-plinea. Ş’apoi ce leafă mai avea bietul Ion Urdilă ’? 30 lei vechi pe lună şi doi* rânduri de căputături pe an!... cum se dădea pe atunci.... O nimică pentru atâta credinţă cătră lucrul stăpânesc. Ear hainele lui erau totdeuuna acelaşi şi vara şi earna: nişte pantaloni largi ou prohab, încreţiţi la mijlocul trupului in forma şalvarilor şi un surtuc a cărui poale lungi 6i dădeau oblu pe genunchi; toate aceste croite vecinie din acelaş soiu de şăiac monăstirese şi de aceeaşi culoare. De cum m’am trezit, am văzut pe Ion Urdilă in casa noastră, tot aşa de betrăn, tot aşa de slut. tot aşa de îmbrăcat, incăt timpul curgea par'că fără să-l schimbe; şi căt pentru mine n’aş fi putut înţelege casa noastră fără densul, aşa cum era, dar nici el s’ar fi putut înţelege pe sine insuş de altfel sau aiurea undeva decăt la noi. De vremea aceea nu era poştă de cai, nici telegraf, nici drum de fer, abie de erau drumuri bătute; car hoţii foeuu in toate părţile ca prin satul lui Cremene. Tot Ion era purtătorul nostru de ştafete, pe tata ziefindu-i: Numai ce auzeai scrisoarea şi pungă du-Je la Iaşi, la „cu- „Ioane ! ţine asta cu bani şi tare. “ Ion punea scrisoarea in sin, pun ga la chimir, sub cămaşă, apoi mergea pe jos, trei zile încolo şi trei zi le încoace, pc cărările cele mai drep te, pe potecele cele mai neumblate, mergea mai departe cu picioarele lu haitişe decăt ar fi mers altul cu picioarele drepte şi niciodată nu lipsea un ban, niciodată nu întârzia cu oară. Toate mergeau bine, numai cu fel tele din casă Ion Urdilă nu prea ducea traiu bun, căci nu era zi lăsată de Dumnezeu ca ele să nu chicoteas-la spatele lui, să nu-i facă fel d de şotii: ba schi moşind u-i nume-ba aninăndu-i petici pe la spat^ şi căte şi mai căte. „Taci că te dau pe măna lui Urdilă!" era ameninţai rea cea mai luătoare in ris ce putea face unei fete. Ear bietul Ur dilă, care avea conştiinţă despre sluji ţenia lui, le suferea toate, şi faţa-i blajină nu destăinuea nici odată vreo urmă de mănie sau de dor. (Va urmai că fel le, * * * * d; ‘ au ci cine ştie ce mare treaba este şuf, cum vâzu pe Eva âşi perdu Ii:!. I se păru a li toarte frumoasă, piticise de tot. im ţi cu cine are a face, şi zise incet •> Scrisuri Rurale.. . . 5o[t Scrisuri fondare urbano 6°1° , > , , °1° * . . impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Răncei Naţionele Român o 2501 > > Soc. cred. mob. rom. 250 1. » » » Rom. de con-trucţii 5001 » » » de Asig. llacia-Rom 800 1. » » » » » Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . » » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. Mărci germane. . . . Bancnote francase. . Lnrnp. Vând 931/* 98S|‘ 91'|2 921/, 98i/, 98»/, 100--- 101- 83i/, 84i„ 230--- 233- 90- 901/, 101- 101»/, 87i/, 87*|, 963|, 97i|, 101- I01»i, 83- 34- 1360 1375 210- 212- 490- 493- 350--- 355- 225--- 228- 2'/, 2 40 2m 2 40 212- 2.14- 1 23 1.25- 991|, iOO'/j Boalele (legăt, gară, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-™ I- BRAUNSTEIN f"st asPH'ânţ de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi mele1 r 91 a,u,1-H?bra (Sjphilis şi boale de pie'e Consultaţium de la 3-5 ore p. m Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei ) U11 doctor barbar Ce s’a făcut in privinţa faptului brutal şi neoinenos, comis de către d. doctor Greces-cu asupra unei sârmane femei, căreia ’i-a smucit cu o furie aşa de sălbatică degetele de la mană, in cât i le-a desprins din loc? Se spune Resboiului că după interveni-rea agentului electoral, d. doctor Rărnni-ceanu, comisaru respectiv a intrerupt con- MED10 ŞI CHIRURG Dr. A. WE1NBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de Ia orele 8-9 şi de la 8—o p. ni Bucureşti strada Smărdan No. 6 a. m. BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s a mutat in strada Principatele Unite No. 7 începere 0^>^-t^c-CA3<2J&Q/s PRIACASA de CONFIENTAjnTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colţul Stradei Şelari şi Covaci No. 2. Pentru sesonui de Vară am primit din propria noastră fabriea-ţiune din Europa un imens asortiment de Costume dc voiage de Gam, Travers, etc. Costume de Cuşmir, Orleans şi Docs englesese. Veste bro?e de Does şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. -ţfKr ou deosebire recomandăm (Vie mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-veri. i ostume eu şi fără talie de Diagonal, Şeveoi, Camgarn şi reflol gro- vert. PANTALONI NOUVEAIÎTE etc. etc. I’roţuri revunoHonte dc modcrtiic CaYALERUL de mode I 6, IMPORTANT p i 1 e p s i e Spasmes, Eclampsie et N6vroses sont RADIOALEMENT GUERIS par ina unMhode Les houoraires ne sout dus qu’aprfcs succfes Traitement par correspnndance Prof. Dr Albert Place du Trone, 6, Paris Băile Olăneşli Situate intr’una din posiţiile eele mai frumoase din judeţul A ulcea, şi in apropiere de O oră de Râmnic.^a-vfind apele cele mai renumite : I o* cioasă, Iod, Brom, Alcaline şi foru- ginoase, DesohizSmlu-se stagiunea, onor. Visitatori sunt avisaţi că vor găsi tot confortabilul după cererea lor. Asemenea s’a stabilit un bii t. iuti> ţinut de un străin care. împreună cu birjele lui, se pune ladisposiţia onor. Visitatori. asemenea şi o bună trupă de lăutari. . Preţuri foarte moderate. Nu vom cruţa nici un sacrificiu ca să ipul-ţămim pc Onor. Public ca să ajungem să punem aceste băi la inălţi-mea ce o merită prin calitatea superioară a apelor minerala ce posedă după chiar declaraţie chimistului şi I>im■ t<>ri11 >r cei mai distinşi din ţară. I MAGASIN fondat in 1879 [2v3I_A_C3r-A^SIILN] ctl l)K vis-a-Tii| de Titra! Naţij Bncoreîl COLONIALE SI DELICATES D. G. M0C1ANU VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaUei nobilimi. ţi onor. public că pc lungă articolele necesari la menagiul casei, au importai de la cele mai Lune case următoarele Bluturi fine. A nişei dublu de Olanda. Anlset de Bordeaux Absent de Suls Ananas de Ib Martluique. Banane de laTJayona. Benedlctln-Bitter de China nntifebric Biter din via Provtdenzei anti Coleric Chartreuz. alb. galhin, şi Verde de la gr and Cliarţrenz Francia. (’nraso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la Vimand Fockin Piperniint verde, galben, şi alb de la Get Freres din Francia. Coguac vieux, Cognar fin cliampagne. din Cognac. Liqneruri tot felnl de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Kenn-mita Mustiră de Hio, Marascbino Ţuică Naturală Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch In Coguac Rhnm şi In Kirsch. Slibotiţă de Banat. YINCltl STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti Dr&găşani şi de Dealn mare. l’reţnri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima. D. G. MOCLANU. I. HEHTKU ATELIER DE PHOTOGRAPH1E Str Ştirbei/- Vodă No. 9. Pric «ceasta aut onoare a recomauda Onor. public atelierul ineu artistic aranjat după sjst and cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea toarte tina. Onor. public care n a avut inci ocasiunea de a ae convinge de lucrarea mea n are de cat a ne onora cu preaenţa d-lor şi speram cA se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de posut sunt iu toate zilele, atat in tiuip frumos cat şi in timp innorat de la 9 ore a. m. păna la 4 p. in. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. BALSAMUL DE MESTEACĂN al D.I.ENGIEL Simpla mimai lucal vegetal, care cârje dm mestencAn cănd trunclnd s» perforează, este de cilid ţineomenirea in minte, unul dm mijlocel mai întrebuinţate pentru înfrumuseţarea feţei, cind inşi acest suc s« ţclumlceţte in un balsam, atunci '}) cAjtigA proptietiţile ule |i efect •unt admirabile. , . . i Daci se spalA faţa sau alt punct al corpului atunci palia dimineaţa l mici fragmente de epnlerm, ntmAnind peleu albi fruinOsa |i fragedl. Acest balsam indepArtdzA creţitunle ţi Semnele de rimat, dlind fisionj june ; polei cistijii In albeţA, frigezime dupirăud iu oel mai scurt ti tele e rari, aluniţele, cojurile, rojaţa nasului ji cele-I-alte necuriţenu PREŢUL UNUI VAS FC. 4. 50 CTM. Pentru cântare iei detail in Bucurrin In d-nii iarol Gersabtlt{I de I. Oteim. Martinortet d /ii, Ghifă Perna. G. Rieti, Gtorge Martincmei Paul Cmffeur. lângă Patttgiul român. A’. Niculeicu, 1. N. Ardeleana p m fa D-lor Zurner noii.' Ciuro, Dimbotitt, Ntereeker, Witting, Schmettau. — In Gal norma,na St. Gheorgt a d-lui Marino Ourtovki si la Pharmacia domneasca a ci-lui , Ciirtonci. In Croita i Aug. Brherling.- In Slatina : A Jt>nter J? Ul Af. Binder P/iarmaatl.—In Ploeitr. S. 8chmettau si G. Sigmund Uormucteti, \Vebrr Pharmaciit. — In Brăila; G. Cauffmet, ft tn Focjant; M- F. Kemtr Par la prâsente j’ai Phonneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d'appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s assurera lăcilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail coucernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’etat naturel etc. — On peu-poser tous les jours. quele ternps soit bfuit ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’a 4 heures apres midi. Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandandu-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe eloctrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile mode rate. Artifmi ri (10NITA G. STOTCESOU. r ,f,tKrt ţ IANI POPA GEORGE. Strathi Academiei No. 25, niaisUr ni pirotechiri din CoiiHtuntiiiopol. MitXXiticklcJckJcXX*.** *.**.****.****1 * ¥1 ¥ ¥ S J ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ a . IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINĂ Marc deposit j.i U-nii F. Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 Tipografia N. Miulesru, sala ThcaU%/ 'w. Bo.wi ^xxxxxxxxxxxxxxxx**********: