A dministraţia, Oalea Victoriei rVr. 33. ANUL AL vm—No. 151 a toat' ţar», pe >n ■ , pa 6 Ioni. , pe S Ioni. m streinitate pe an S . 40 le! 22 le! 12 lei 60 lei entele »« priimese la Administraţie I Capitală 10 bani nninărn Districte 15 bani nninărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. Director-respun^ător : MIHA1L PALEOI.OGU \ ANUNŢURI ŞI INSERŢII f.inia 30 litere petit pag. IV. 40 RedsmH pae. III . . • 1 50 . . II .... 2 50 ieanţnrle ji inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarului u Vlent la biuronrile de anunţuri Heinrif Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, G. Adam, rus Cldmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei manuscrisele neimprimate se ard St ite î« & 1 & Bucureşti, 9 Iulie 1883 n complexul de vicii şi abusuri au năpădit peste ţara aceasta, o-ă cu ivirea Roşiilor la putere, te cineva rădica p6n§ la inălţimea ei cestiuni ori-ce mică abatere, -ce neinsemnat abus, fără temere ar cădea in exageraţiune ; pentru nici abaterea, nici abusul nu sunt caracter isolat, nici se presentă 0 o faţă inofensivă. Un sistem vitreg e intemeiat şi funcţionează in in-gul său, un fapt rău la altul se a-ngă, in căt abusul, abaterea nu ot caşuri intămplătoare, ci curgere toată ziua a răului. Să urmăm cu privirea numai denudările de bani publici sub regi-îl Rosetti-Brătianu. Daca astăzi se s^opere la Graiova o măncătoriă însemnată de bani, nu este aceea îs rar, căci măine urmează aceeaşi iscoperire la Piteşti, poimâine se i-—_ -şte delapidarea la Bacău, in ziua mătoare la Galaţi, şi aşa mai in-■lo. Veniturile Statului, ale judeţe-r, ale comunei, sunt considerate ca ■coltă mănoasă, numai bună spre a consuma de locustele naţional-li-jrale. Am putea zice că nu este institu-ane sub Roşii, unde să nu fie in-iiibată şi molia care trebue să o arză ; şi iarăşi, lără temere de a ne tşela. susţinem, că de s’ar face o îspecţiune serioasă tuturor caselor jblice, ar eşi la iveală o situaţie :ât de spâimăntătoare, căt ima-naţia chiar a unui (pesimist n’ar ntea-o admite. Liberal-naţionalii sunt fel de rozătoare ce "mănăn-4 cu nesaţiu, caşi acel soi de şoareci ari, in 24 ore, consumă o cantitate gală cu greutatea corpului lor. Mar-riul privaţiunii intr’o viaţă intreagâ, c neavere, a primit drept dogmă ditică prădarea caselor publice, ca-acum constitue religiunea Roşii-»r. Primul precept al acestei religiu-ii este resbunarea pe neindupleca-3I0 instituţiuni cari, până acum căţi-ia ani, au refusat cu statornicia a gle lăsa să fie atinse de labele gro-lolane ale inregimentaţilor D-lor Ro-etti-Brătianu. Pentru astăzi trebue să mai sem-alăm o delapidare, proaspăt descoperită, la casa unui regiment de că-traşi, al căruia casier căpitanul T.,. ii se spune că ar fi arestat ; şi, ca 1 fim drepţi, cată să recunoaştem că lelapidarea nu are caracterul eminamente religios, pentru că eroul, sau e-oii, nu au pus indestul zel spre a face tă ia măncătoriă proportiuni pănă a inălţimea la care ar fi putut o ră-lica devoţii roşii. E vorba aci de neofiţi de nişte bieţi omenaşi sim- li cari vor fi primit poate religiunea de nevoiă, luaţi de curentul care domneşte in spiritul public, de când fundatorii acestei religiuniau putut o propaga cu atăta succes, şi măncă-ioria este modestă. E primul pas in practicarea religiunii, şi insişi neo-iţii sunt, se vede , nişte nemernici, ari nu au sentimentul adoraţiunii n gradul pe care-1 exige credinţa. Să fi fost un Costinescu, sau un Ca-1 rada, ori un Stolojanu. e tutti quanti, incă in debutul lor religios, şi apoi să fi văzut cineva daca se incurcau aceştia in aplicarea primului precept al religiunii domnitoare ! Să resumăm ideea in căte-va cuvinte : pe abus şi pe măncotoria banului public s'a aşezat domnia guvernului actual; cu latitudinea de a preda nepedepsiţi s’au deprins copiii de casă ai d-lor Rosetti-Brătianu, şi s’au atras cei mai mulţi dintre de-sertorii stindardului lor in tabăra guvernamentală; aeestea au avut funestul efect de a se intinde şi-a seduce, in dreapta şi in stânga, toate spiritele, mai ’nainte oneste, in căt acum nimic nu mai sperie, nimic nu mai miră, de căt răbdarea de a nu da iama in banul public, indărătnicirea de a rămâne cineva onest! ŞTIRI TELEGRAFICE Marsilia, 19 Iulie.—Circulă sgomotul că holera s’a arătat la Triest. Londra, 19 Iulie.—D. Gladstone, rosf un-zând d-lui Nordtchote, zice că regularea încheiată cu d. de Lesseps pentru facerea unui al doilea canal va-fi supusă la discuţia Camerei comunelor inainte de sfârşitul lunei lui Iulie. Roma, 19 Iulie.—Ştirile c& Agenţia Ştefani primeşte din Egiptul-de-sus, desminte sgomotul după care falşul profet ar fi pus a omori pe creştini prizonieri afară de misionari. Belgrad, 19 Iulie. —Ziarul Videlo desminte ştirea privitoare la o pretinsă con vorbire ce ar fi avut principele Muntene-grului cu d. Mijatovici, ministru de finanţe al Serbiei. Nyiregyhaza, 19 Iulie. Vroccsul de la Tisza-Eszlar.—Procurorul propuind tribunalului d a face să compară pe deputatul antisemit Onody ca să depuie daca, inainte de mutilarea cadavrului victimei, auzise zi-cându-se că era cadavrul unei prostituate, d. Onodi insultă ieri pe procuror in mijlocul uliţi şi mai târziu ’i trimise martori sei. Procurorul na primit d’a se bate, "şi tribunalul a refuzat d a cita pe d. de 0-nody, dar a decis d a deferă jurământul martorului Matkey. Bruxelles, 20 Iulie.—D. Thomson, deputat, anuDta că va interpela pe guvern marţia viitoare asupra incidentului generalului Brialmont. Atena, 20 Iulie.—Miniştri de marină şi de justiţie ’şi-au dat demisiunea. Regele Greciei va pleca la 12 ale acestei luni la Wiesbaden. Belgrad, 20 Iulie. —Ministerul a otărât să convoace marea Scupcinâ pentru luna lui Octomvrie. Lonstantinopole, 20 Iulie.—D. de Ne-lidoff a inmânat ieri Sultanului scrisorile sale de acreditare in calitatea de ambasador ai Rusiei. Cuvintele schimbate ou această ocaziune au fost toarte cordiale. liberalii romani Corespondentul din Bucureşti a ziarului „Frankfurter Zeitung" adresează acestei foi următoarele răndun asupra politicei liberalilor noştri : „Deşi guvernul, după alungarea lui Galii n’a urmat ancă cu expulsiunea altor ziarişti streini, cu toate acestea pot a igura din sorgintea cea mai bună, că in biuroul ministrului preşedinte există o listă intreagâ de corespondenţi ai presei streine cari sunt a se da peste graniţă la prima oca-siune. Din fericire guvernul din Bucureşti s'a convins din vorbele unor representanţi străini, că o goană generală, mai ales contra corespondenţilor germani şi austriaci, cari işi caută in pace de afacerile lor in România, n’ar contribui intru nimic spre a face pe străini să judece mai favoraDil despre necoapta stare de lucruri din ţara. Astfel şi corespondentul D. V. speră că nu va fi silit aşa curând sâ’şi dateze epistolele sale asupra României din invecinatul Braşov. Deşi legea contra streinilor, dela 1881, dă dreptul guvernului, să dea peste graniţă in 24 ore pe ori-ce strein fără arătare de motive, totuşi, contra acestei legi născută subt influinţa Ţarului Alexşhdru II, se pronunţă art. 11 din constituţiunea română dela 1866, care asigură oricărui strein pro-tecţiunea disposiţiunilor legale valabile pentru toţi. Drept o probă interesantă a modului, cum guvernul din Bucureşti, care numai prin propria sa vină a ajuns intr’o strâmtorare aşa de mare,—caută a’şi face propagandă in streinâtate, poate fi considerat articolul din „Kolnische Zeitung“, in care este vorba despre oare cari pretendenţi la tronul român şi vrăjmăşiei regelui actual român..." Mai departe corespodentul işi exprimă convingerea, că cele scrise in Gazeta de Colonia nau putut proveni decăt numai de la guvernul romăn, care prin asemenea, gogoriţe vrea să sperie pe Europa şi să o facă a mai ceda ceva in cestiunea Dunării, căci altfel, s’a dus domnia Roşiilor ! CRONICA D. Const. Dragomirescu, proprietar şi comerciant, s’a numit in funcţiunea de comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din judeţul Dămboviţa, in locul domnului Const G. Cosma demisionat. * Domnu Pomponiu Floru, inginer ordinar clasa II, s’a numit la direcţiunea generală a esploatârei căilor ferate ale Statului, in postul de şef al secţiunei VIII de intreţi-nere la Turna-Severin. * S’a numit mijlocitori de mărfuri la oborul de pe lângă camera de comerciu circumscripţia IX cu reşedinţa in Galaţi, domnii Spiridon C. Toma, A. I. Dănilâ şi Geor-ge Hiliuţă. * Ni se spune că d. căpitan Tulea, ar fi implicat intr’o afacere de delapidare de bani publici. El se află arestat şi dat judecăţii. * Consiliul de râsboiu. insârcinat cu judecarea dlui colonel Logadi, se compune din dnii generali Budişteanu, Radovici şi Via-descu şi din d-nii coloneii Mărculescu şi Eotea. * Toate ziarele au anunţat demisiuneapaşii de la Tecuciu. Bomănul chiar confirma ştirea, adaugănd că a fost primita. Cum se face 6usâ acum că d. Tăche Anastasiu, simplu particu.ar, s’a hotărât să ’şi retragă o demisiune deja primită ?—Ce o mai li la mijloc? Nu-i lucru curat!... * Femeia Auica, socia locuitorului Nicclae Coja din comună Pribegi, judeţul Ialomiţa in zioa de 26 Iunie, fiind apucată de epilepsie, a găsit in casă un brici cu care işi făcu mai multe tâeturi pe corp. Medicul plâşoi fiind anunţat despre aceasta, a trecut imediat la localitate, a preîn- tâmpinat reul şi a trimis pe bolnavă in cura spitalului judeţului. * Mâine, duminică 10 iulie, la orele 2* */a p. m. se va celebra in catedrala Mitropoliei din Târgovişte cununia d-lui George Forumbaru, advocat, cu domnişoara Sofia Simulescu.—Urăm tinerei perechi o viaţă lungă şi fericită! * Domnu Loebel Artur, cu diploma de doctor iD medicină de la facultatea din Viena, a obţinut dreptul de liberă practică in ţară ca doctor in medicină. * Individul Elias I. Levi şi asociatul seu Moritz Solomonidi din oraşul Craiova, au comis o escrocherie in prejudiciul domnului Al. I. Oarapancea, cu suma de 100 napoleoni, şi a altor persoane de la care au luat bani spre a le aduce maşini de agricultură ca comision. Apoi au fugit din acel oraş, şi poliţia ii căută pretutindeni, de i-o mai găsi. * Din cauza lipsei absolute de gust arhitectonic ce se observă mai la toate clădirile ce se zidesc in oraşul nostru, mai ales in stradele principale, se va supune consiliului comunal o propunere pentru iufiin-ţarea unei comisiuni care după cum zice „Gaz. de Roumanie," va avea să examineze d’aci inainte planurile faţadelor de la toate casele ce se vor construi in Bucureşti. * Tribunalul Ilfov a admis, zice „Indep. roumaine," opoziţia tăcută de primăria capitalei contra hotrârârilor in procesul cu d. Boisguerin, şi a anulat acea hotărâre. Se zice că primăria va intenta acum proces d-lui Boisguerin, antreprenorul canalizării Dâm-boviţei. Lăcustele Roşii De căte ori această ţară a avut nenorocirea a fi cârmuită de partida, astăzi la putere, de atâtea ori am avut a asista la diferite spectacole scandaloase, inconjurăndu-se tot-d’auua de oameni pe cari societatea serioasă ’i stigmatisează. Nu este zi io care însuşi Monitorul oficial să nu inregistreze căte o hoţie, meşteşugită la lumina zilei, şi in care să nu vedem implicaţi priocipalii conducâtori ai comunelor urbane, cum de exemplu, la Piteşti, Bacău, Craiova, Hârşova, şi din nenorocire şi unele comune rurale, cari concurează cu cele urbane. In scurt, hoţia este de rigoare. In loc de a se pune capât unei ast-fel de deprinderi imorale şi vâtămâtoare tesaurului, asupra căruia au căzut cu lăcomie lăcustele roşii, din contra ea a devenit o necesitate, o întreprindere oficială, care circulă numai in raionul administrativ. Dar râul nu stă numai aci. El a devenit o plagă in multe localităţi administrative, unde cetăţenii disperă a se mai presinta. Zilnic ziarele, nu numai ale oposiţiunii, dar şi cele ale sfetnicilor de la putere, denunţă abusuri de putere, comise de diferiţi funcţionari, şi cu toate astea ei nu scad numărul iudrâsneţilor, ci, din contra, intru pomenirea domniei virtuţii a d-lor Bra-tianu-Rosetti, numărul lor sporesc. Intre nenumăratele brutalităţi comise de diferiţi apostoli ai acestui inoccent şi moral guvern, de scumpă suvenire neamului românesc, pe la diferit^ biurouri administrative şi denunţate la timp,—am inserat in coloanele acestui ziar, numărul de la 26 Iunie, o reclamă a unui cetăţean onest, arendaş şi abonat al nostru, in care se spunea că in ziua de 17 Iunie, ducându-se la tribunalul din Ploeşti, unde avea şi un proces, şi adresându-se şelului de portărei, G. Alexandrescu in cestiuni relative, acest iufocat liberal, in loc de a 1 satisface, după cum datoria ’i impunea, ’i răspunde prin a-1 insulta intr'uu mod neomenos, amenin-ţandu-l că l va arunca pe ferestre. Indrăsneala acestui agent al numitului tribunal fu fără margini, dar cu destule e-semple. căci cetâţianul intrebăndu-1 pentru ce nu s'a trămis la timp nişte comunicări, ’i răspunde in modul descris şi in faţa unui numeros public, care asista cu indignare la struntarea cu care şeful de portărei din Prahova ştie a şi face datoria către cetăţenii cari nu împărtăşesc părerile politice ale stăpânilor săi. In urma acestora, hoţul de păgubaş fu chiămat de către primul-preşedinte, care, daca nu ca şi agentul d-sale, dar cam in acelaş fel i se adresa, ba T ameninţă că are să-l dea şi in judecată, se inţelege ca să nu mai aibă curajul a controla modul cum se dispune de interesele sale, lăsate la discreţiunea unor ast-fel de agenţi. Faptul s’a denunţat parchetului incă de la 17 Iunie ; d’atunci sunt 20 zile şi nu ştim ce se va fi făcut. In caşul acesta onor. parchet credem câ-şi va face datoria a in-frâna faptele unor ast-fel de agenţi d’a insulta şi ameninţa pe cetăţeni când se presinta inaintea lor cu afaceri relative. A lăsa ca cetâţianul să fie insultat şi a nu i se da satisfacţiunea legală, este ca să credem, că jaful şi imoralitatea au devenit in-tieprinderi oficiale. Auzi-vor cei ce trebue să aibă urechi s’audâ ? Yom vedea. In tot caşul, vom reveni. HIGIENA PUBLICĂ împreună cu Besboiul atragem atenţia şi a primăriei şi a guvernului asupra vânzării unor articole de hrană stricate, cura este de pildă peştele, carnea şi altele. Este ceva de necrezut, că nici in faţa alarmei despre holeră, puternicii zilei nu ies din nepăsarea lor, tolerând ca să sevin-ză prin capitală asemenea lucruri, cari trebuesc aruncate. Vaporul Teodorescu Citim in VIntransigeant: „Se construeşte in acest moment in a-teliarele d-lor Escher, Wys şi Comp., pe rîul Limmet, un vapor torpil de uu gen cu totul nou. „Vaporul e construit in intregul sâu din fer şi va putea manevra sub apă la ori-ce adâncime. „De el va fi alipit un reservoar de aer indestulator pentru a permite echipijiului să stea scufundat in apă douâ-spre-zece ore şi va fi luminat cu electricitate. „Inventatorul e un inginer romăn, d. Traian Teodoreseu din Galaţi ; fondurile necesare pentru constructiune i-au fost votate de Camerile române. „Vaporul, când va fi isprăvit, va fi supus unei serii de esperienţe pe lacul Zuricli. Holera iu Egipt După cum spun ultimele depeşe din Alexandria, cholera a isbucnit şi in Cair. Viceregele a pus corăbiile sale la dispoziţia consiliului sanitar, care insă deocamdată are destule spitale." Prin unele locuri din provincie epidemia scade, in altele creşte. Aşa in Damiette boala a slăbit mult ; acum 14 zile se vorbea de sute de morţi, iar ultimul raport spune de 30 morţi. In Manzurah, Manzaleh şi Sama-nud stau lucrurile r6u, căci numS-rul morţilor merge crescDnd. V TIMPUL -r La Tantah, unde epidemia se crezuse ca stinsă, iar s'a intămplat un cas de moarte. La Marsilia s au primit ştiri din Algeria, că şi la Palma s’au ivit caşuri de holeră. Biblioteca scoalelor rurale Oaz. de Roumanie spune că ministerul cultelor şi instrucţiunei publice a hotârît crearea unei biblioteci a şcoalelor primare rurale. Pentru a ajunge acest scop, ministerul va pune peste puţin timp la concurs ope-rile următoare : 1. Un manual elementar de istoria românilor. 2. Un manual elementar de agricultură cu aplicaţiune la economia agricolă şi domestică a ţări şi de noţiuni de comptabi-litate. 3. Un manual elemuntar de higiena, tratând in particular despre higiena locuitorilor de la ţară. 4. O carte de citire. 5. Un manual elementar de arpentaj cu aplicaţiune la toate lucrările agricole, inso-ţit de noţiuni de aritmetică aplicate la agricultură, conţinând şi sistemul metric 6. Un manual de grădinârie, conţinând cultura vii şi a pomilor roditori. 7. Un manual de morală practică a po porului roman. 8. Un manual care să trateze despre creşterea vitelor şi despre îngrijirile ce le trebuesc date. Premii vor fi înfiinţate pentru cele mai bune opere. Celui mai bun manual de istoria Românilor, se va acorda 2000 lei, şi celor-l’alte opere, 1000 lei pentru fie-care. Ceva mai mult, fie-care autor va primi din opera sa, care va fi imprimată cu cheltue-lile guvernului, 1500 de exemplare din prima ediţiune, căte 1000 exemplare din cele-l’alte ediţiuni. Manuscriptele vor fi primite pănâ la 31 Martie 1884. „Monitorul oficial“ va publica in curfnd programa acestui concurs. ceastă mare întrecere de cat prin seu, „Tratat de Horticultura Florile" aşa de bine primit de întreaga presă română şi de presa horticolă din străinătate. Volumul in cestiune mai posedă o diplomă de onoare, şi o medalie de aur. Felicitam pe d. Datculescu de meritată distincţiune. această Trei copii In zioa de 19 Iunie, femeia Biţa, socia locuitorului Toma Achim din comuna Rasa, judeţul Ialomiţa, a născut trei copii din cari doui "ăeţi şi o fată; unul din băeţi s a născut mort, cei-alţi sunt sănătoşi împreună cu mama lor. Cutg duşmanii in puhoiu Şi s’aşează pe la noi : Şi cum vin cu drum de fier Toate cântecele pier, Sboarâ paserile toate De neagra străinătate, Numai umbra spinului La uşa creştinului îşi desbracă ţara sinul, Codrul —frate cu Românul— De secure se tot pleacă Şi isvoarele ei seacă— Sărac in ţara săracă ! Cine-au îndrăgit străinii Mănca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar casa pustia Şi neamul nemernicia! ACTE OFICIALE N, Dumitrescu s’a numit, la casieria judeţului Tulcea, in funcţiunea de verificator clasa I, in locul domnului Al. Sofian trecut in altă funcţiune. O m o r In zioa de 30 Iunie, individul Va-sile Tănase din Giurgiu, in urma unei certe ce a avut cu amanta sa Anica Velgueschy din Transilvania, a ucis-o, servindu-se de un cuţit. Faptul s’a achitat şi făptuitorul s’a dat judecăţei. Consiliul judeţului Mehedinţi este convocat in sesiune estraordinarâ pentru zioa de 28 Iulie 1883, spre a se ocupa cu obiectele următoare : 3) Să aleagă pe comisarul prevăzut la art. 15 din legea pentru infiinţarea caselor de credit agricol; b) Să autori se facerea necesarelor virimente de fonduri in bud-getut judeţului pe eserciţiul 1883 — 1884; c) Să se pronunţe asupra contractului depus de domnu Th. Mihail, relativ la închirierea unui local,"proprietate a domniei-sale, pe termen de un an socotit de la 26 Oc-tombre 1882. Ştefane, Măria ta, Tu la Putna nu mai sta, Las’ Arhimandritului Toată grija schitului, Lasă grija Sfinţilor In seama părinţilor, Clopotele să le tragă Zioa ’ntreagâ, noaptea ’ntreagă, Doar s’a’ndura Dumnezeu Ca să-ţi mântui neamul teu ! Tu te 'nalţă din mormânt Să te-aud din corn sunând Şi Moldova adunând. De-i suna din corn odată, Ai s’aduni Moldova toată, De-i suna de două ori f Iţi vin codri ’n ajutor ; De-i suna a treia oară Toţi duşmanii or să piară Din hotare in hotare— Indrăgi-i-ar ciorile Şi spănzurâtorile! M. Eminescu Specula Câinilor PARTEA LITERARĂ Exposiţia de horticultura din Gând Am primit catalogul premianţilor marei exposiţiuni internaţionale de horticultura din anul acesta, din Gând (Belgia). Singurul romăn recompensat este d. C. C. Datculescu (Râmnicu-Sârat), pentru cuvântul că România n’a fost representată la a- DOINA. (*) De la Nistru păn’ la Tissa Tot Românul plânsu-mi-s’a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin şi păn’ la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o aţin : Din Boian la Vatra-Dornei Au umplut omida cornii Şi străinul te tot paşte De nu te mai poţi cunoaşte; Sus la munte, jos pe vale Şi-au făcut duşmanii cale, Din Sâtmar păn’ in Săccle Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul, îndărăt tot dă ca racul, Nici ei merge, nici se’ndeamnă, Nici ei este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Şi-i ctrâin in ţara lui. De la Turnu in Dorohoi Citim in Poporul: Au fost căte-va caşuri de turbare a câinilor, in capitală, cari au provocat o măsură foarte înţeleaptă din partea primăriei, aceea de a stârpi, pe căt se poate, câinii cei periculoşi din oraş. In adevăr, intr’un oraş civilisat, unde poliţia este la postul său şi unde locuitorii dispun de mai multe mjiloace de pază, este lucru de prisos întreţinerea câinilor. Pe asemenea consideraţiuni am crezut dar bună măsură luată de primărie in privinţa câinilor şi nu rămânea de căt să ’i mulţumim că s’a gândit la o aşa salutariâ disposiţiune. Insă, decepţiune ! Aflăm că câinii pe care hingherii primăriei ii vânează de pre strade, nu sunt luaţi cu scopul de a stârpi un rău, ci numai şi numai pentru speculă, căci ori-care dintre câinii prinşi se întoarce stăpânilor lor, daca aceştia vin să-i caute şi să plătească o taxă de trei lei hingherilor. (*) Din Convorbiri literare. Unindu-ne cu cele zise de numita foae, adaugăm că am putut constata prin noi in-şi-ne cele denunţate. Mai mult ăncă, pen-tiu ca geşeftul să fiâ mai mare, nu se face nici o deosebire intre câinii cu sau fora zgardă şi intre cei sănătoşi şi bolnavi. FOILETON DOUE DRAME ELYSEE MONTMARTRE de Henri Chabrillat (Urmare şi fine) IV Agenţii sosesc, vor s’o ridice, dar v8d câ nu mai mişcă. O duseră in-tr o cafenea vecină, căznindu-se a o învia cu fel de fel de băuturi. Mă apropi-ai şi eu, şi văzui că este mama Bi-quet... ’Mi-adusei aminte că este alături o berărie, la „Pisica neagră," unde se adună studenţii. Intru acolo şi spusei ceea ce se petrece, întrebând daca nu este intre dănşii vreun student in medicină. Erau vre-o şase. Drept vorbind, veniră numai decăt. Dar din nefericire nu mai era nimic de făcut. Mama Biquet incepu- se a se răci; acei tineri, dela medicină, au ştiut de ce a murit, săracă 1... începuse să iasă din bal, şi erau câteva măsci şi câţiva derbedei in această mulţime cari priveau o nebună moartă de foame!... Căt pentru mine, domnule, mie ămi era frică să văd ceva aşa... Drept vorbind, mă durea inima. — Aveai şi pentru-ce, zisei, inchi-puindu-mi acel tablou pitoresc şi funebru din Parisul nocturn. — Dar să vezi ce era mai mişcător... Printre măscile cari coborau scara balului Elysăe, zării pe Florina pe jumătate beată, cu al ei Gustav, tot in aşa stare ca dănsa. Doamne păzeşte de intălnire, găndii eu! şi nici nu a fost. Ei au observat o adunătură in faţa cafenelei, bărbatul a venit in spre locul unde se afla moarta. — Ce s’a ’ntămplat, intrebâ florina. — Nimic, răspuns-a el... e o femee care a murit de foame. _________ Ah! aşa lucruri nu voi să văd, zise ea, prea mi-ar face rău... şi, tot mergând, striga la puţini paşi mai departe: Ei! vii Gustav?... După asta, o luară in spre berăria lor obicinuită, la Pitanehe. — Dar bine ! ăi zisei, tot ceea ce mi istoriseşti este spăimăntător !... Astfel, iată o fată care a trecut pe lângă mumă-sa moartă, fără a se fi îndoit măcar. Oh ! cum are să mai plângă... şi cum o să’şi mai blesteme amantul, pe dânsa şi acel bal de carnaval!... Ah! acum inţeleg că azi eşti trist şi nemulţumit! Cănd a văzut cineva asemenea lucruri, şi numai decâteva ceasuri, atunci... Birjarul se posomerâ mai mult, glasul ăi se ingroşâ, se făcu mai serios şi mi zise: — Sunt trist de asta... şi de multe alte ăncă... Vezi d-ta, nenorocirea unora nu vindecă pe-a altora ! Este dtcineva mai nenorocit decăt mama Biquet, mai nefericit decăt Florina dragă domnule... şi acela care este mai nenorocit decăt toţi ceilalţi... a_ cela sunt eu, eu care’ţi vorbesc. Şi pe acea faţă groasă, mojică, bătută de vent şi de soare, vezui lacrimi curgând. Omul acesta cinstit, cum se cade. mă mişca grozav şi ine intriga in a-celaş timp. N’avusei trebuinţă a cere sâ’ini spună taina lui; inima ăi era plină, Hingherii, încurajaţi de aceia cu cari impari câştigul, merg cu cutezanţa până aprinde şi câinele ce vine in urma stăpânului, in scopul numai de-al sili pe aceasta să re-scumpere libertatea credinciosului său. Credem câ acest abuz ar trebui să ince-teze, şi, in această aşteptare, ne adresăm celor in drept. COMUINICAT Ziarul Romanul, intr’unul din numerile sale din luna Iunie 1883. reproduce o denunţare coprinsâ in jurnalul Vocea Covur-luiului, prin care se arată că pe şoseaua Galaţi-Vaineşu sar fi transportând petriş vechiu de la un chilometru la altul, puin-du-se pe partea aprovisionârilor noui. In urma acestei denunţări, ministerul, însărcinând pe inginerul şef al circumscrip-ţiunei VII a cerceta in persoană împrejurările, a primit raportul său prin care a-ratâ câ in chilometrul 22 antreprenorul era dator să pue 10 metri cubici de peatrâ in 5 grămezi ; oamenii săi insă din greşeală puind in acel chilometru 7 grămezi, a trebuit a se ridica acele 2 grămezi puse mai mult şi a se tiansporta in chilometrul 22, Sa mai constatat câ denunţătorul esteun lost şef cantonier, depărtat din serviciu, care şi el a primit această ştiinţă de la un fost cantonier asemenea depărtat din serviciu. Cantonierul fiind întrebat a răspuns câ a văzut cârându-se peatrâ de la un chilometru la altul, dar că neştiind împrejurările a crezut că este peatră veche. Denunţarea dar că se transportă petriş vechiu şi se punea pe partea aprovisionârilor noui, nu este adevărată. Căt de mult se grăbeşte guvernul d’a da comunicate in afaceri de mică importanţă!... De ce ănsă nu răspunde el şi la diferitele denunţări ce-i face oposiţiunea ? Pentru ce ăncă tace asupra soluţiunii conflictului dela vama Iţcani ?... Aci am dori să’l vedem vorbind. Din Districte Călcată.—In oraşul Tulcea, de cătrj nul din soldaţii de la bateriile de artih staţionate acolo, pe cănd se duceau cq ( la adăpat la ghiol, s’a călcat o copila! mergea să se scalde, numită Maria, tate ca de 10 ani, orfană, focăndu’i o gj vă lesiune la cap şi la uu picior. Pe o parte s’a dat do către medicul pectiv ingrijirile cuvenite acelei vieţii iar pe de alta s’a procedat in asist! comandantului de piaţa la constatarea sului. Accident.—Locuitorul Marin Dinu ga din comuna Cheia, judeţul Vâlcea,] căndu-se, in zioa de 14 Iunie trecut, intri cireş] şi rupându-se craca de sub pici. rele lui, a căzut jos cu gâtul intr’un ||. ascuţit din gard ce era lângă cireş, tând pe dată din viaţă. Neprevedere.—In seara zilei de 25 nie trecut Gheorghe Căncea din corn Bâileşti, judeţul Dolj, voind a aprinde lampă cu gaz şi din întâmplare spă du-se lampa s’a aprins cămaşa pe dăm din care causă a şi incetat din viaţă 1 Iunie. s Ploae torenţială.—In comuna Prov de-Jos, judeţul Prahova, in zioa de Iunie trecut, a căzut o ploae torenţială trugănd locurile de semănătură căt şi vezile locuitorilor fără a mai fi speranţa indreptare. Inoendiu.—In noaptea de 29 Iunie, tre orele 1 — 2, isbucnind ud incendiu fabrica de chibrit ari a domnului Sa: Foldenthal din comuna Buciumi, judeţul a ars o magazie de scânduri şi tot mat aiul ce se afla in ea pentru fabricarea chibrituri ; causa acestui incendiu, pe să presupune, ar fi din negligenţa unui fi ţionar de la acea fabrică. Mişcări in administraţie Sunt numiţi : Domnu D. Iancovici, director la prefectura judeţului Tulcea, in locul domnului Ba-boianu demisionat. Domnu I. Anghelichi, vechiu funcţionar, director la prefectura judeţului Covurlui, in locul domnului T, Christodulo demisionat. Domnu Bănică Zisu, fost sub-prefect subprefect la plasa lalomiţa-Balta din judeţul Ialomiţa, in locul domnului Teodor Porumbaru demisionat. Domnu Gheorghe Grindaru, fost subprefect, sub-prefect la plasa Zăbrăuţi, judeţul Putna, in locul domnului I. Langa demisionat. Domnu Eduard Ghica, sub-prefect la plasa Tutova, judeţul Tutova, in locul domnului Iancu T. Paladi demisionat. Domnu Costache I. Dânceanu, actualul copist din cancelaria prefecturei judeţului Roman, şef de biurou in aceiaşi cancelarie, in decedatului G. Teodosiu. înecaţi. — In zioa de 2 Iulie curmi recrutul Negru Grigore din regimentul) linie, compania 2-ă, staţionat in Galaţi, cănd isi spăla rufele sale la malul Dur a căzut in apă şi s’a inecat; mai in ur i s’a găsit cadavrul. In zioa de 3 Iulie curent, individul Iauc. Popa, de profesie muncitor şi de loc comuna Ibăneşti, judeţul Tutova, ducăndil se să se scalde in riul Bărlad, in oranj Bârlad, s’a inecat. In zioa de 26 Iunie, pe când copifl Sevastfla, fica lingurâriţei Marghioala T. Serbu din comuna Rănzeştii, judeţul Tutova se scălda cu o altă copilă in rîul Pruta fiind luată de holbura apei, s’a inecat. m. In zioa de 22 Iunie, pe la orele 3 p. căzend ploae cu grindină ia coma Crâmpoaia, judeţul Olt, a trăsnit pe locisţ torul Stan Ciobanu, care se afla la căm lcngâ o copită de fen, sdrenţuindu’i cama! şi pălindu’l pe pept şi in cap, in cât ’i voia să resufie şi avea trebuinţă să’şi spună durerea şi mânia; era de ajuns să’l ascult şi să’i arăt o faţă simpatică. El reincepu : — Cum ve spuneam, pe cănd pri-viam pe Florina ducăndu-se să petreacă, mă intorsei şi mă găndii să revin la agenţi ca să le spui cel puţin numele moartei... şi ce văd, in mulţimea de măsci, de ştrengari şi de feţişoare ?... Pe epoila mea, domnule !... pe Ugenia, care venise să po treacă pe cănd eu munciam noaptea să’mi scot pâinea !... La astă vedere, sângele mi s’a suit in cap !.. Săr asupra bagabondului, asupra ticăloasei de fete, duc pe unul la comisie şi pe cealaltă a ca$ă. Ea tremura ca o frunză, eu nu i-am zis nici o vorbă pe drum, strângeam din pumni, ămi muşcam buzele şi ’mi mâneam din carne. Vream să ştiu tot. Ajungend acasă, trebuii să resuflu; i-am tras ăntăi o trănteală bună şi apoi am spovedit-o !... Ah! e grozav I Ugenia ’mi-a mărturisit tot, domnule. Sunt Şi eu ca şi mama Biquet.., şi eu am o fată perdută !... perdută, ăţi spui... Şi nare nici şaisprezece ani!... Bietul om isbucni in plănsete. Eu nu’ini putui stăpâni ăntăia mi care, luai cu prietenie măinele sa) şi le strânsei in ale mele. — Sărmane nenorocit, ăi zisei. Nu găsiam nimic spre a l măng; ia. Ş’apoi ce vorbe nefolositoare i-a fi putut spune ? — Ce pofteşti să fac acum, ănj zise el printre lacrimi şi’n suspini îşi creşte cineva copila, ăi dă invă ţătură, o face sa’i placă munca, doj reşte să fiă o fată cinstită !... Şi a urmă... După ce plânse ’ndeajuns, mănil prea mult stăpânită isbucni de o-; dată. — Şi’n urmă veni un ticălos, un mişel!... căci este şi mai rău de cuiu crezi. Fata ’mi-a spus tot azi dimii neaţă, aruncăndu-se in genunchi şi ce-răndu-mi iertare. Iată ce s’a petre cut: După ce te-ai dus să vezi pj Florina, nu ştiu ce i vei fi spus, dar ea tot vorbia să’şi părăsească amant tul; se găndia poate prea mult la bă-trănă-sa şi asta făcea să nu mai trăiască bine cu dănsul. Gustav, văzănd| aceasta, şi temăndu-se d’a nu’şi pieri de traiul, s’a gândit a născoci altei ——w—— , din care causă se afla greu bol-se mai fiind speranţă a se îndrepta iioa de 22 Iunie, căzeiid o ploae cu iâ in judeţul Covurluiu, a causat ur-ele stricăciuni : omuna Cudalbi, a distrus cu desâ-50 ftlci orz, 20 falei grău şi 100 orumb, precum şi toate grădinile din j partea de sus ; mărimea pietrei e-la 10 15 grame, care a ţinut ca uturi de oră. rmuna Smulţi a distrus 60 falei pane ca 30 pogoane vie. muna Teigul-Pechea, din ploaia uri trăsnit un şopron de scânduri al •ului Costache Petraehe, fără insă a nade. minuna Satu-Pechea, asemenea a trâs-câmp o clae de ten nou, care a ars iverşire. I fAPISMU L n Şi 1 ACTUALA A BISEEICEI ORTODOXE IN REGATUL ROMlNiEI (Urmare 2) ipiscopul catolico-roman are să prize şi să caute numai Ia cele ce se e disciplina şi orândueala ritului lor nd şi cele mai inalte taine ale lor, se amestecă la cele ce sunt a păli sau a pretendansi impărtaşire turile şi previlegile archipăstorilor JŞti, socotindu se intru această pri-el ca şi cei mulţi episcopi fără e- ite sint luările aminte, care le infăţo-tinenţiei Voastre, spre milostivă chib-i*|şi sint bine încredinţat,c ă străluci -svoistve (*) a duhului Eminenţiei cu care v’au împodobit pronia Isească, nu se vor trece supt-tâcere, jfcând cu vederea şi pe prea Inăl-llpiperat protectorul bisehei catholi-r mie in ţara aceasta ; şi fiind i-locuri urmarea ce se va face, ro°r ainenţia Voastre, ca să aibă răs-e aceste observaţii ale mele, fiind aenţei voastre prea plecata slugă :is), Iosef Raab agent de sa Ma-. A, et cet. en Moldavie. In Iaşi Sept. (**) 1820. .ioa insemnatâ prin ordinul dom-a întrunit la Mitropolie un Divan rdinar, compus din 15 Membrii ai i inalt, cu Mitropolitul şi Episcopii |te, din un numer peste 30 boeri. itul deliberării acestui divan s’a adus iştinţa Domnului prin anaforaua ur- a 1 . •5 u u r î Miu op o 1 ie a ţârii obştească adunare lui bisericesc a cinu- Ş' politicesc, întocmai după cuprinderea luminatei porunci a înălţimii ta e, au pătruns cu bună luare aminte dog-maticeăsca punere inainte prin nota de câtră D-lui K : K : împărătescul agent, a-tiugatoare de cel anteiu punct bisericesc a pravloslavnicilor pământeni moldoveni, pentru un episcop apusienesc, numindul Ca-tholoromanicesc, cerind pentru dinsul slobodă voe la lucrările, ce se ating de datoriile chemarei sale, şi cetind mai ăntăiu nota din cuvânt. am văzut ca ceriiile sint, ca acest cu chemarea de in cuvânt episcop să aibă a cerceta bisericile catoliceşti, ce sint iu cuprinsul oblănduirei sale (adică in Moldavia) a indrepta bunele rânduele in popoarele sale, a hotări întâmplătoarele pricini intre oile păstoriei sale, a sluji tainele „adice mirul şi a tace ungere sau chirsma, care se zice că este la dânşii da-toriea unui episcop şi care la credinţa ca-tohceascâ nu se face o dată cu botezul, ci după trecerea de câţi-va ani a aedui-ce vine in lume, insfârşit ca să slujască formalnic episcopul in zilele prasnicilor. Din aceasta lesne să inţelege, că puterea cuvântului este, de a se legiui in Principatul acesta formalicescul păstor a credinţei catolieeşti şi acesta se aibă de acum pro-tecţiunea ce din poruncă, arată D lui A-gentui că s’au rânduit a o păzi pentru bi-sericele catholieeşti din Moldavia. Prea Inâiţate Doamne! prin stâlpirea o chilor noştii asupra acestei note a cinstitului agent am vâzut două isvodiri privitoare ; una de a dobândi formalnic pâsţeri. in Patria noastră şi cea dealdoilea de a resuna formalnica protecţie a Agenţiei pentru bi serice le apuseneşti din Moldavia. "Amândouă inpingeri aspre, şi isvodiri neaşteptate intr’o eparhie, care au păzit până [acum fiinţa sa prin „hărăzitele pronomii din in-vechime de câtra prea puternica împărăţie, şi cel mai ăntâi articul a pronomiilor celor mai scumpe este păzirea cea fără 'de nici o bântuire a legii şi a bisericilor noastre, care acest har cu statornicie l’am văzut sâvârşinduse de câtră prea puternica şi hrănitoarea împărăţie. întărit prin toate vrednicile de cuviinţe hatişerifuri ; după care se inchide toată toleranţa dogmati-ceascâ, a altor streine închinări, şi pe a-ceastâ temelie nedâjduim a lăsa şi pe urmaşii noştri spre măngăerea cea dese vărşită. (Va urma) a- judeţul Botoşani, Ia bogata colecţie de „ necdoţe hazlie. Ţiganul nostru furase patru cai, şi se adăpostise cu ei in comuna B.„. Primarul, cercetăndu I dacă are bilet de cumpărătoare, ţiganul respunse că: de unde sa aibă. cănd ’i-a furat cum a putut. Atunci Primarul ’i lua toţi caii. Ţiganul, necăjit toc, nu ’ndrâzni sa zică nimic, nici sâ-i c-ara vre-o lămurire : că adicătelea cum şi pentru ce. Veninul insă de la inimă ’şi-l’a răcorit cătr’un alt ţigan, tovarăş de nevoi, cu cuvintele următoare, reproduse la cercetare chiar in faţa Prefectului: „Hai să părăsim măi frate aceste locuri blestămate, că stăpânul de aicea ’i ca ne alţi oameni : dacă furi patru cai, el vrea să ţi ia cinci. Apoi de unde, Doamne iartâ-mă, să-i dai cinci, dacă tu n’ai furat de cât patru, şi eşti şi gol ca degetul. încalţe să-ţi ea doi, să-ţi ia trei, da să-ţi mai lase şi ţie ceva, măcar de săraănţă“. - Ţara d* sus. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE 14. T. CI. DJUVARA: Resumâ franşais de la „Columna lui Traian.".— Janvier — Fevrier 1883. Prea înălţate Doamne rmarea Domneştii ţidule din 17 a etrecute august alcătuinduse Ia stănta ) Temoriu citit in sesiunea de pri-a s-lui Sinod, anul curent, de P. S. oul Melhisedec. Vezi numărul trecut, însuşiri Calendariu grigorian. e... şi acest neruşinat, misera-ochit pe fiiă*mea.., El văzuse ilă la atelierul Florinei., şi a ... Ah ! afurisenie, bombăni el nd pumnii, e bun de spănzu-•oel netrebnic; ar trebui să se o acelor localuri, acelor baluri! 0 s’ar face reu ?... ete o lovitură puternică cu pum- masă. •a acestui părinte disperat, deşi tforutal formulată, era sănătoasă. Hai să liniştesc puţin necazul seu minteri drept. la să vedem, Si zisei, lucru-nr putea schimba mai bine de crezi... Vei supraveghia mai e copila d-tale şi, cu timpul, •l această nenorocită iubire. A o srpraveghia / Dar pot s’o * slujba mea? Şi dacă n oi lu-ce mănânc ?... Nu. Vezi d-ta, ţine la mişelula cela, este chiar 1 de Florina ! Ce vrei ! la văr-nu se judecă. Aş vrea să’l de-,‘ăcieminoră, şi el va fi mâinii ţii cu juraţi ! Dar, de ! fiece ’ are cinstea lui; deşi sunt bir-j totuşi să nu se strige ase- "V- arietăţi Un viţel cu cioc de pasăre. — In Săl- civa de jos a fătat o vacă un viţel cu cioc de pasăre răpitoare. Posesorul acestei vaci a făcut o groapă şi la moment a îngropat viţelul fără de a spune cuiva despre aceasta întâmplare până scum de curăn. d.—Nu ştim viţelul a fost cu cioc sau scirea aceasta are cioc. La toată întâmplarea aceasta din urmă ar fi mai interesantă, căci nu se poate ingropa, şi chiar dacă s’ar îngropa ciocul tot nu i putrezeşte. — Telegr. roman din Sibiu. Spirit ţigănesc. — Un spirit ţigănesc, ca multe altele, a mai adăogit un ţigan din cimene de etimologie poporană română. REVISTA ARMATEI, de pe luna Iulie No. 4 are următorul sumar : REVISTA INTERIOARĂ : Discuţiune supra apărării României de căpitan Gr. Crăi-niceanu. - Administraţia in urma aplicării comandamentelor de intendentul Coiănescu REVISTA EXTERIOARA : Cartuşul cu trei gloanţe, de Delauney câpit. in artileria franceză. ŞTIINŢE MILITARE: Legile imprăştie-rii şi legătura lor cu procedările de tragere şi de corectare, de col. H-rkt.— Ex-plicaţiuni asupra articolului din RăvUta No. 1 relativ la încărcarea stupilelor, de maior Hepites. — Despre focurile de resboiu ale Infanteriei, de câpit. P. Vasiliu. - Câteva consideraţiuni asupra unora din fenomenele vieţii şi fermentaţiunii de dr. Popescu. NOUTĂŢI MILITARE. — BIBLIOGRAFIE. COLUMNA LUI TRAIAN, revistă mensuală pentru istorie, Iingustică şi psicologia poporana, are in No. 3. 4. 5 următorul sumar : 1- B. P. HASDEU : BIEA. Cum ziceau Românii inainte de-a fi luat de la slavi pe dragă ? 2. P. ISPIRESCU: Jocuri româneşti de copii. 3. B. P. HASDEU: Un quadruplet lin-gustic. 4. Z1LOT ROMANUL : înainte de Tudor Vladimirescu. 5. S. FL. MARIAN : Şase satire poporane din Bucovina. 6. I. BIANU : Vito Piluzio. 7. S. FL. MARIAN: Două istorioare poporane din Bucovina. 8. N. DENSUŞIANU: Monumente pentru istoria ţării Făgăraşului. B. P. HASDEU : Bourel, melc şi culbec 10. AR. DENSUŞIANU : însemnătatea limbei române pentru filologia latină. 11. B. P. HASDEU : Din revaşele banilor Craiovii. 12. D. STANESCU : Mocanca şi Vrăn-ceanca. 13. L. ŞAINEANU şi G. Creţu: Spe- Societatea funcţionarilor publici Contorm art. 20 din statute, combinat cu art. 67 din regulament, se face cunoscut că adunarea generală ordinară va avea Ioc in zioa de 17 (29) Iulie 1883, Duminică, la orele 2 după amiazi in palatul Universităţei, sala No. 1. Sunt rugaţi a lua parte toţi domnii membri spre a se putea ţine şedinţă şi in cas de a nu putea veni să trimeată o procură. La ordinea zilei sunt : I. Darea deseamă despre mersul operaţiunilor societâtei de la 1 Ianuarie 1883 până Ia 30 Ionie 1883, finele primului an societar, conform art. 29 din statute ; II. Raportul domnului casier de gestiunea sa pe întregul an de la 1 Iulie 1882 până Ia 30 Iunie 1883, conform art. 53 din regulament ; III. Votarea budgetului pentru viitorul an 1883—1884. Preşedinte, Dimitrie Ghika. Act de mulţumire Subsemnatul având productele mele de pe moşia Blâjeşti districtul Bacău, asigurate la Societatea generală de asigurare „Naţionala* şi acele producte fiind bătute de grindină, am fost desdaunat de zisa Societate in mod foarte leal şi satisfăcător, pentru care cred de datoria mea a’i aduce in public mulţumirile mele. Alecsandru Makarovitsch. C0L0SEUL 0PPLER STRADA IZVOR Cu incepere de azi este deschis publicului vizitator. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIC No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 9 iulie 1883. 5oIo Renta Amortisibilă. . . , 5"|o Renta Română Perpetuă , 6°|0 Obligafiuni de Btat. . . \ 6o(o Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o > ilonicipale .... 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 5oto Scrisuri funciare rurale. . . Voio ., Scrisuri Rurale . . . 5o|0 Scrisuri fondare urbane . 6°l° » , , ‘°1° » » , Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Actii Băncei Naţionale Române 2501 > > Soc. cred. mob, rom. 250 I. » » » Rom. de con tructii 5001 > » > de Asig. Dacia-Rom 300 1. > » » » > Naţionale 200 1 Diverse Aur contra argint. > Bilete de Banque Fiorini valoare Anstriacâ. . Mărci germane................ Bancnote francese. . . Cump. Vdiifi 93i/‘ 933,4 91 ’l2 921/, 98i/j 983/, 100--- 101- 83 >/, 84i(i 230--- 233--- 90- 90i/, 101- 1013/^ 871/, 87*1, 963„ »7'L 101- 1013(, 33 --- 34 1360 1375 210--- 212- 490- 493- 350- 355- 225- 228- 2'b 2 41 2i|4 2 4 212- 2.14- 1 23 1.25- 99Ţ lOO'/g „NAŢIONALA" Societate generală de Asigurare : Recolta anului corent a fost bântuită de o grindină abundentă. — Daca pagubele causate agricultorilor noştri nu se resimte in toată puterea lor, aceasta se datoreşte numai Societăţilor de asigurare, cari, cu toată mărimea daunelor, au putut reuşi s6 despăgubească iu mod mulţumitor pe toţi daunaţii lor.— Insă productele cari au scăpat de acest flagel, incepend a fi secerate sut ameninţate de un alt pericol, acela al incendiului; atragem dar atenţiunea agricultorilor asupra asigurărilor de şire, pe cari le efectuăm in condiţiunile cele mai avantajoase. Ne place a spera că D-nii agricultori vor manifesta ca şi mai ’nain-te simpatia D-lor pentru institutul nostru şi că’şi vor asigura toate recoltele contra incendiului la această Societate. Direcţiunea Generală Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in VieDa in clinicele Iui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. CP niQQrOPII avocat s’a mu-■ U. UIOOLoUU tat in Strada Luterană No. 9. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). G. DANIEL0P0LU AVOCAT S’a mutat in Strada BerzUNo. 78 BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7 menea ruşini peste coperişuri!... Ui te, dacă Ugenia se va mai duce cu el, pe cinstea mea de om, o omor/... — Nu zice asemenea lucruri. . . ea nu este vinovată, este numai jertfă. Găndeşte-te la tinereţea şi la necunoştinţa ei de lume. Vinovatul este el. — Da?... ei bine, atunci 61 voiu omorî pe dănsul !... Dar fiică-mea, ’mi-ar place mai bine s’o văd moartă decăt a o vedea... ceea ce ar putea să devină in măinele acelui des-măţat ! Apoi, să mai inblănzi şi’mi zise terminănd: — Iartă-mă, domnule, că ’ţi-am spus toate aceste lucruri cari mă privesc numai pe mine... dar, ce vrei ! ţi le spusei, fiidcă fuse vorba de mama Biquet !... Ş’apoi, ămi apăsa inima, trebuia să le spui cuiva !... D-ta eşti un om cinstit; daca te-ani plictisit, te rog iartâ-me. Ii strănseiu mâna ca şi cum ar fi fost im vechiu prieten ; durerea lui ămi făcea şi mie reu. Ieri, uitându-mă pe un ziar, băga- Sub formele lor grosolane, pătrun-1 rea de seamă fu atrasă deodată de sei două drame ale poporului din Paris, avănd şi una şi alta aceeaşi basă, viţiul luat drept iubire de o copilă păcălită Birjarul ieşi şi se aşeza cu destulă greutate pe capră ; de atunci nu l-am întâlnit de căt foarte rar. După puţine zile nu ’l-am mai văzut deloc ; va fi schimbat fără indoială cuar-tierul. Aşa e făcut Parisul; se vede cineva, ăşi vorbeşte unul altuia, dar nu se cunoaşte. N’am ştiut nici odată numele lui, el ăncă n’a ştiut pe al meu ; aceasta ănsă nu mă im-pedica d a mă gândi des la el — şi la bătrăna cerşătoare. Şi este totuşi adevărat, ămi zisei, că legile noastre omeneşti şi sociale, cari cred că au prevăzut totul, remăn desarmate in faţa acestor ruşini monstruoase şi că u’au nici resplate de dat jertfelor, nici pedepse aspre pentru a lovi pe vinovaţi. V un simplu fapt divers pe care l’am citit cu îngrijire şi pe care I dau aci textual : „Ancă un atac nocturn ! Noaptea „trecută, intre două şi trei ceasuri „de dimineaţă, agenţii au găsit pe „şoseaua bulevardului Rochechouart „cadavrul unui om care a primit „două lovituri d<* cuţit in partea stăn-„gă, şi o a treia in gâtlej, de aceeaşi „parte. Victima ăşi dăduse ultima „îăsufiare cănd genţii ’l au găsit. „Căte-şi trele rănile au fost făcute „cu aceeaşi armă ! Se presupune că „loviturile au trebuit să fiă date foarte „va cerceta, printre cei de teapa lui, „care este acela care ’şi-a răsbuuat „astfel de tovăraşul ce era supranumit frumosul Gustav. „Tot ce se ştie, este că femeea lui „1 a părăsit, şi că el o şi inlocuise „prin alta, o fată foarte tănără, care, „după povaţa lui, fugise dela atelier „spre a’l urma.“ Daca, prin un joc al norocului, m’aşi face măiue prefect de poliţie, aş şti foarte bine unde să pot găsi pe omul care ’şi-a răsbuuat. Dar, nu sunt prefect de poliţie— şi nu eu voiu fi , cela ca să spun repede şi că omorâtorul a atacat fără 1 acestui funcţionar ceea ce ştiu des-veste pe adversarul seu. Alobilul pre desnodămăntul acestei drame de amor. gă- crimei n a fost furtul, căci s’a sit la mort-un port-monedă destul „de plin şi diferite hărţii cari au per-„mis să i se stabilească identitatea ; , este un anume Gustav S... fost mâ-„celar, care de cătva timp frequenta „balul Elysee—Montmartre şi era cunoscut de multă lume ca om intre-„ţinut de femei. „Marc perdere nu e prin urmare ; „cu toate acestea poliţia de siguranţă Trad. de Demroo. TIMPUL. CEA MAI BUNA SI CEA MAI EFTINA DIN VALORILE DE LOZURI Marc loz de 50,000 florini a | Iulie I.SS-t Marc loz de fiO.OOO Hm»11 I» I ISS-'f Mare loz de nO.OOl) H»""1 la I Mart- ISS4 Mare loz de 50.000 Ho»'" I» 1 lllllc Iss L Marc lot de .'>0.000 florini la | Kov. |SS4 şi un iiuinfir oons dorabil de « âNtigur mai mici. Fiecare obligaţie originala ce caia sa participe la 112 trageri- costa 20 franci, platiti in 4 versaminte trimestrialede 5 toi ^ Dupi primul vMkM de 5 franci anb .orli.orul parr oi^ U torte tugerlle.1 L (otălltatca 'âştlgurilor. Lămuriri detailate ac dau gratia la toate namile -T SOCIETATEA CRUCEI ROŞIE UNGARE Sub patronajul Maj. Lor i operatul şi imp6nV- teasa Austriei. I»o mi trei trageri A se trimite bilete de bancă, mandate sau timbre poştale la Bankhaui 1. ^loterie"' 'unstr din Ur- Rugiim po public sa au confunde aceste obligaţiuni ca btletele strnple de loterie, aceste din ar mă sunt oprite de lege. Cu obligaţiunile nu riscă cineva a şi perde "anii. „Li jAVAjEI.j li M o VINdeG.SEGUIN Ş6sse-(jeci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita effieaeitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fiă ca întăritor în convalescente, sărăcia singelui, scro- ier " ‘ fule, cblorosă, anemiă, perierea poftei de măncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; îiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL : Pharmacia G. SEGUffl, 318, rne Saint-Honorfi, PARIS PRIMA CASA de CONflENTA,in TERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colţul Stradei Şelari şi Covaci N°- 2. Pentru sesonul de Vară am primit din propria noastră fabrica-ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage de Garn, Travers, etc. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste broşe de Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. tf’5' cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro-vert. PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preturi recunoscute de moderate Fântâna Rohitsch (tai) ŞTIRIA INFERIOARĂ Staţia sudică a culei ferate Poltschach O celebră beutură acrişoară : o climă umed-caldă, subalpină ; băi de oţel, băi de apă rece. Alai ales contra boalelor organelor digestive. Excur-siuni admirabile ; salon de cură ; mu-ssică, concerte, tombolă, etc. etc. Prospecte gratis. Le pot comanda locuinţe şi apă la Direcţie. CAVALERUL DE MODE MAOASIS fondat in 1879 DE V1S*4»VI* •ie lTtrn) Naţional Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D, fi. I0C1ANU aladies secreles trouvent guerison radicale par ma methode, basee sur des recherches scientifiques recentes, meme dans Ies cas Ies plus ddsesperes sans aucun trouble des fonctions. Je guâris egalement Ies consequences fâcheuses des peches de jeunesse, nevroses et impuissances. Discretion garanţie Prifire i’moyer me flescriBtlon exacte ie la maladie I>i* HKr.A PARIS, 6, PLACE de la NATION Membre de plusieurs societes scientifiques VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă multei nobUimi, ţi onor. public că pc lungă articolele necesari la menagiul casei, au importat de lu ceh mai bune case următoarele Scuturi fine. Aniset dnblu de Olanda. Aniset de Bordeaux Absent de Snis Ananas de la Muriinique Banane de InjBayona Renodietiii-Bitter de China antlfebrtc Biter din via Providenzei anii Coleric. Chartrenz alb. galbin, şi Verde de la grand Chartrenz Francla. Curaao de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la Viniand Fockiu Plpermint verde, gali>en, şi alb de la Get Freres din Francla. Cognac vlenx, Cognar fln champagne, din Cognac. I.lqnerurl toi ielnl de custuri de Iu Mărie Brlsard, din Bordeaux. Henu-mita Mustiră de Hio, Mnraschino Ţuică Naturală Hornuri aderă-rate din Jainaii|ue. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac Kbuni şi In Ulmii. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Uermania, Italia, F.spagnc, Ungaria Tmiislbanla. Indigene de la Cotnari. Odo-beşii Drăgăşani şi de Dealu mare. Creţuri moderate, servl-cinl conştiincios. Cn *timâ, D. U MOCLANU. I.HEBTEH ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst.inu] cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte lină. Onor. public care n’a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos cât şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. . în acesţ atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. CEA MAI BUNA HÂRTIE IGIENICA DE T1GAR ESTE . dorobanţul, les dernieres cartouches ŞI i L’INDEPENDANCE DE LA ROUMANIE" FABRICAT FRANCEZ DE Fraţii BRAUNSTE1N FABRICANŢI IN PARIS BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINATATE t Acpastft hărtie analisată de câtră d doctor Bernath directorul lab< ratoru ui chimic al Eforiei Spitalelor civile şi al facultftţei dc medicii din Bucureşti, s a costatat ca cea mai bună in toate privinţele dit tre toate h&rtiile de ţigară ce se importă in loara deoarece msuseşt toate proprietăţile unei hărţii de ţigară ireproşabile, fiind cu deşi v&rşiro lipsită de ţesătura animală, cum şt de substanţe lignos şi fabricată numai din aţă. A se feri de contrafacere Numai atunci sunt veritabile, căndli care toiţă posedă firma noastră şi pe scoarţă semnătura noastră I-'raţii lirnunstein, Paris sru Mraiinsieiii Ireies Pari / ADEVERATE INJECTIUNI S! CAPSULE FI I C O FAVROT JK Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe lângă acţiunea antiblenoragicâ de Copa.hu. Ele nu obosescu stomahul şi nu provdcâ nici diaree nici greţă ; constitviescu medicamentul prin escelenţâ in tratarea bălelor contagiose a ambelor secse, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi curze-rea fără voie aurinului. Pe la finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD tonice şi astringente, este mijlocul infailibil de a consolida vindecarea şi de a| evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV ^ I C O K F A V R O T Acest sirop este neăpart pentru a vin deca cu desevărşire maladiele pelei şi pen-‘ şi de tru a sfirşi dea curaţi sângele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tote accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculdsă tote medicamentele | RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVROT. DEPOSITO GENERAL.— F* Favrot, 102, strada Richelieu, in Paris ; In Iassg, Racovits, Konia ; Bucuresci, Rissdorfer, Zurner, Theil; Galatz, Tnlu-seschi, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes; Crajova, F. Pohl, Plnjesti, Schuller; Barlad, Brettner, şi in tdte farmaciile. Par la presente j’ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail tr6s fin. L’honorable public qui na pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’ă nous honorer de sa prdsenee et nous esperons qu’il s assurera facilement de la pefection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction. travaux â l’etat uaturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’ă 4 heures apr&s midi. E> r;SUNT CELE MAI BUNE DIN LDME.^ premiale cu 150 yriedalle prirne PARIS 18X8 Medailă de aur —4—l—F—l—1—1—1—1—l—l—I—l—l—1—1—l—l—l—l MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINCER rale lunare Garanta sigură dalii inscris. o. - SINGER C s po.irli măreţ Mitţjinâ do cusut new-york. de sus a n lui Fabrice! -C S 5: ţ =1 r •'i > < -