vmmm/mmiMSK, SAMBATA 9 IULIE 1883 Administraţia, Oale» Victoriei IXr. 32. ANUL AL Vin—No. 15o ABONAMENTELE jentrn toatk ţara, P<‘ an . • 40 lei > * pe 6 Ioni. ■ . 22 Iei • > P* 3 Innl. . 12 lei Pentru gtreinitate Pe an £ . . 60 Iei Abonamentele ie priimtsc la kdminiitraţl». In CâpitalS 10 bani număra In Districte 15 bani număra TIMPU1L REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Dlreotor.respuncja.tor : MIH1II. PALEOLOGt / ANUNŢURI ŞI INSERŢII l.inio 80 litere petit ţ&e. IV. 40 Keclame paj;. II) . . . 1 50 > , II .... 2 50 iHHnţnrile ]i ineerţiile ae primesc "licăreşti, Ia Administraţia ziarnlnl \» VIena, la biuronrile de anunţări Heinrii Schalek, ffollzeile 12;—Â. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Aimi 51. Scrisorile nefrancate no se primei Xannscrisele neimprimate se ard. Bucureşti, 8 Iulie 1883 Afacerea de la Iţcani a luat sfârşit, spre mulţămirea ambelor părţi, ne spune o depeşă din Cernăuţi, publicată in jurnalele austriace. Cum insă a luat sfârşit, cum au rămas mulţămite ambele părţi, n’am putea-o spune incă, fiind că nici zisele jurnale nu dau amănunte, nici Monitorul oficial al Statului romăn, prea limbut intr'altele, şi gata a umple coloane intregi cu fapte neînsemnate, nu ne spune nimic. Am fi in drept să credem, judecând dupe absoluta tăcere a guvernului intr’aceasta, că el nu prea este mul-ţămit de ceea ce a obţinut de la guvernul austro-maghiar, căci, intr’alt fel de ar fi fost, penâ acum s’ar fi cântat pe toate tonurile, şi in toate zilele, succesul sâu şi s’ar fi incărcat el de gloriă pentru vecii vecilor. Intr’adevâr, daca, pe terenul de luptă cu mănă armată, succesul inalţă şi glorifică, tot pe atâta, şi une-ori poate chiar mai presus, măreşte succesul pe terenul luptei de condeiu, sau de negoţiări diplomatice, de ori-ce natură, cănd mai cu seamă se obţine succesul intr’un diferend, sau intr’o afacere, cu un Stat mare. Poate că conducătorii politicei Statului romăn, d-nii Rosetti şi Brătianu, la inceput la ivirea conflictului de la vama Iţcani, considerând gravitatea faptului petrecut, vor fi tăcut intr’adins, convinşi, că fiind atăt de invederată culpa autorităţilor austriace vor isbuti să obţină şi dumnealor pentru Statul Romăn o satisfacţiune isbitoare la vedere de la guvernul austro-maghiar, spre compensarea a şirului de umilinţe ale dumnealor in faţa zisului guvern, ca să se mai reabiliteze ceva in ochii naţiunii, desolată de atâtea uiăilinţe. Acum insă tăcerea cată să fie impusă de nesuccesul in ceea ce aşteptau dumnealor. Să căutăm a-i face guvernului partea cea mai bună. După cătă dosă de demnitate a arătat el in faţa puterilor streine, dupâ căt respect < a ştiut să insufle vecinilor; cu alte cuvinte, dupSjislabul prestigiu de care el se bucură, tot ce va fi putut obţine, in afacerea insultei autorităţii române la Iţcani, nu poate fi alta de căt pur şi simplu recunoaşterea că impiegaţii austro-maghiari, sau autorităţile locale austriace, au comis intr'adevâr faptul imputat lor, şi promisiunea că culpabilii vor fi destituiţi. Atăt şi nimic mai mult. Apoi, punând aceasta in compara-ţiune cu modul de satisfacţiune, ce s’a dat de către guvernul RoşuAus-tro-Ungariei, pentru caşuri ce n aveau nici-cum gravitatea insultei de la Iţcani, nu ar putea pretinde nimeni că s’a obţinut de către acest guvern satisfacţiunea meritată de la vecina noastră Austro-Ungaria. Guvernul Roşu, după cum s’a pretins, s'a supus a face scuse directe, prin notă formală, către guvernul Austro-Ungar, in cestiuni relativ neînsemnate ; acelaşi mod de satisfacţiune ăi urma să obţină şi el de la guvernul Austro-Ungar , intr’un cas cu deosebire grav, pentru ca să se poată zice, cu drept cuvânt, că a ştiut guvernul Roşiilor să inspire respect puternicei noastre vecine şi să aibe meritul unei reabilitări de umilinţele la cari s’a supus. Intr’alt fel, a se recunoaşte insulta făcută, numai printr un proces-verbal al unor simpli impiegaţi de cancelaria, şi tot sub această formă a se promite destituirea culpabililor, afacerea rămâne numai cocoloşită, iar nu vidată intr’un mod cum demnitatea Statului Romăn să fie scăpată. Acestea fiind apreţiările noastre in cestinne, aşteptăm să vedem intru căt faptele guvernului corespund cu dăn-sele. Până atunci, ceea ce ne vine a crede este, că ast-fel de satisfacţiune nu s’a obţinut, nici ar putea obţine, un guvern umilit şi lipsit de simţul demnităţii. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 18 Iulie. — Circulă sgomoiul că baronul Des Michels, acum ambasador la M drid, va fi numit la Viena in aceeaşi calitate. Starea comitelui de Chambord pare a se inbunâtâţi din ce in ce mai mult. Londra, 18 Iulie. — Camera comunelor urmează agitaţiunea sa contra regulării cu compania de Suez. — O moţiune a fost piezentatâ azi pentru ca guvernul să supue cestiunea unei comisiuni regale. SITUAŢIA D. Ion Brătianu venind la putere era representantul intregului partid liberal, ba ăncă mai era şi expresi-unea adversarilor coalisaţi ai guver nului Catargiu, dar cari insă roşii nu erau. D’atunci şi până azi, ce vedem că s’a intemplat ? Mai ăntăi, D. Brătianu a fost pă. răsit de toţi aliaţii săi de luptă cari roşii nu erau. Apoi chiar din rândurile propriilor sâi partisani au inceput schismele şi defecţiunile. Azi neînţelegerea şi desbinarea pare a fi ajuns Ia culme ; ast-fel incăt suntem in drept a intreba pe D. Brătianu : ce partid represintă stănd d-sa la putere ? — Partidul liberal ? — Ferească Dumnezeu—respunde D. Dimitrie Brătianu—fratele său mai mare —nici o dată nu s’a văzut un guvern mai anti-liberal ca acesta. A călcat toate principiurile sale, toate făgăduinţele, toate programele sale in picioare. Nu, Ion Brătianu nu mai este liberal, este un renegat al partidului liberal. Eacă ceea ce „Naţiunea“ pe fiecare zi repetă, eacă ceea ce proclamă pretutindeni D. D. Brătianu şi mulţi liberali, oameni sinceri şi oneşti cari împreună cu dânsul scârbiţi de guvernul d-lui Ion Brătianu s au despărţit de dânsul şi se leapădă azi de el cu energie. Apoi întregul partid de liberali sinceri şi independenţi, represintaţi azi prin d. G. Verncscu care combate guvernul alăturea cu noi, n’a^făcut oare odiuioare parte,—şi parte in-semnată—din partidul care a luptat pentru a aduce pe D. Brătianu la putere ? Vezăndu-i faptele sale atăt de contrarii cuvintelor, văzăndu-1 mergând din greşeală in greşeală şi din abus in abus nu l’au părăsit cu regretul d a-1 fi adus la putere şi cu dorinţa d’a-1 doborî căt mai curând ? D. Rosetti el itisusi — pare din cănd in cănd că ;se leapădă de solidaritatea faptelor D-lui Brătianu. Cănd desgustatj pleacă la Paris ca să guste din plăcerile vieţei private, cănd reluând panja sa tocită reîncepe laudele fiului seu spiritual Bră tianu; cănd, tot cu aceaşi pană, alungă de la dânsul şi de la partidul liberal ori ce solidaritate cu faptele guvernului. Atunci suspină, plânge, dar totuşi de Brătianu nu se indură a se despărţi, căci intre aceşti doi oameni esistă legături de o viaţă Întreagă care nici o dată rupte nu vor putea fi. Ast-fel o duce şovăind unicul sprijin al ministerului Brătianu, sprijin şubred, căci daca D. Rosetti tace, apoi vre-o câţi va din cei ce ’l înconjoară, nu se genează a o spune că D. Brătianu a apucat căi greşite pe care nici o dată adevâraţii liberali — purii — nu ăl vor urma. Acestea le auzim, zimbind poate, dar totuşi le constatăm. întrebarea acum este: pe cine mai represintă azi d. Brătianu la putere ? Sub ce. firmă stă ? Căci nu credem ea Domnia sa însuşi să aibă neruşinarea a numi partid si oameni de partid al său pe acea droaie de speculanţi — recrutaţi din toate partidele — pe acei gheşeftari politici care âl susţin la putere pentru foloasele scandaloase ce trag din şederea sa la putere. Cănd a inlocuit guvernul conservator, D. Brătianu era forte prin a-tătea elemente politice care azi ii lipsesc. D. Brătianu făgăduia la minuni, azi vai de faptele sale! Azi D. Brătianu e renegat de cea mai'mare parte din partidul roşu ; susţinut abia este de acei cari fondează pe şederea sa la putere operaţiunile lor financiare . Combătut este de o oposiţiune unită compusă de tot ce ţara are bărbaţi mai capabili şi mai oneşti. 0 tempestă exterioară ne ameninţa o dată cu sosirea termenului so-luţiunii cestiunii Dunărei. D. I. Brătianu nu mai poate dura la putere ; aceasta este evident. Cestiunea este de a vedea cine poate a ’l inlocui conform jocului regulat al sistemului constituţional ? Aceasta pe măine. C. C. CRONICA Avfind in vedere măsurile propuse de consiliul medical superior şi cari mtsuri sunt 1. Oa toate bastimentele impreunâ cu călători, echipaj şi mărfuri cari se presintâ cu patentă netA, să fie supuse, in porturile Constanţa şi Sulina, revisiei sanitare, şi anume măsurilor prescrise de aliniatele a şi b de la art. 4, precum şi la cele prescrise de articolele 71, 72, 74, 75 şi 76 din regulamentul contra boalelor pestilenţiale, publicat in „Monitorul oficial" No. 85 din anul 1879 ; 2. Bastimentele cari nu presintâ insă patentă netă vor fi supuse, impreunâ cu călători, echipaj şi mărfuri unei carantine de observaţiune de 8 zile in porturile Constanţa şi Sulina, conform regulamentului din anul 1879. Portul Mangalia se va inchide pentru ori ce provenienţă: Consiliul de miniştri, in faţa celor es-puse, încuviinţează de a se pune in apli -caţiune măsurile arătate mai sus propuse de consiliul medical superior prin menţionatul jurnal, precum şi acele ca naturalmente se vor aiăta necesare pentru punerea in funcţionare a carantinei. * Guvernul a hotărât infiinţarea unui serviciu de vapoare ale statului intre Giurgiu şi Cernavoda, in zilele cănd nu umblă vaporul austriac. Aceste vapoare române vor circula ziua. . • Licitaţia pentru construirea liceelor sf Sava şi Matei-Basarab din Bucureşti, se va ţine la 25 august 1883, prin oferte sigilate, in pretoriul ministerului instrucţiunii publice. * D. ministru de răsboiu a decis, spune Indip. roumaine, să trimeaţâ la Fontaine-bleau, pentru a urma cursurile şcoalei de aplicaţinne, pe cei d’ăntăiu patru ofiţeri care au terminat cursurile şcoalei de apli-caţiune din Bucureşti, şi anume d-nii sublocotenenţi Al. ăngelescu, Minculescu, Pre-san si Aronovici. Cei d’ânteiu doi elevi care au terminat şcoala de infanterie şi cavalerie şi care s’au înaintat la gradul de sub-locotenent, d-nii Rămniceanu şi Ghenea, vor fi asemenea trimeşi la Fontainebleau pentru a urmă cursurile şcoalei politehnice. Sa disolvat consiliul comunei rurale Do-broteşti din judeţul Romanaţi. * Doctorul Roşianu, ataşat pe lăngâ băile de la Lacul-Sărat, a descoperit de curănd, anunţă Cooperatorul, o lontână abondentă de apă minerală purgativă, mai puternică de cât aşa numita Apă de Buda din Ungaria. D-sa atât cu spesele d-sale căt şi cu contribuţiunile celor cari fac cură la aceste băi, a construit un pavilion special cu doue puţuri, spre a le pune la disposiţiu-nea publicului. Direcţia generală a serviciului sanitar publică programul concursului pentru trimiterea a trei medici-veterinari ca bursieri spre a se specialisa la şcoalele din străinătate. Concursul se va incepe Ia 1 Septembre 1883, in localul direcţiune! generale a serviciului sanitar. Aspiranţii pentru aceste burse vor trimite cererile lor la ministerul de interne (direcţiunea generală a serviciului sanitar), cel mult până la 20 August 1883. * Domnu Iorgu Istrati, directorul prefectu rei judeţului Roman, este autorisat a gera lucrările prefecturei acelui judeţ, pe timpul absenţei domnului prefect C. Morţun in concediul ce i s’a acordat. * Domnu Petre Constantinescu s’a confirmat primar al comunei urbane Ocna din judeţul Vâlcea şi domnii Stef. Marinescu şi Const. Codreanu ajutoare primarului. * Domnu Constantin Naiman Parascbivescu s’a confirmat ajutor primarului comunei urbane Iaşi, in locul domnului Gr. I. Buiu-cliu demisionat. * Sa disolvat consiliul comunei rurale Fru-muşiţa din judeţul Covurlui. * Domnu Al. V. Morţun s’a revocat din funcţiunea de primar al comunei urbane Roman. * S’a disolvat consiliul comunei rurale Co-mănioţa din judeţul Olt. Consiliul comunal din Galaţi Citim in Poşta : Bagheta sau mai bine zis biciuşca magi-gică a domnului prefect face minuni. In urma scandalului întâmplat alaltâ-sarâ la consiliul comunal, a c?rui trist erou a fost d. primar Cx. Fulger, d. prefect Cerchez a chemat ieri dimineaţă acasă la sine pe ajutoarele de primari şi pe mai mulţi consilieri, ordonăndu-le ca să se convoace numai de căt pentru ieri sara, spre a aplana scandalul cu primarul. Preţul aplâ-nărei era d'a se adăugi numai de căt d-lui Fulger 300 lei ca diurnă pe lună pe lângă salarul actual, facăndu-i ast-fel 800 lei. Consiliul ascultă şi se supuse fără replică. Pu’e ast-fel lucrurile la cale, consiliul se intruneşte la orele 9 jum. sara, sub preşedinta d-lui G. Cavaliotti fiind faţă 10 consilieri. D. Fulger lipsea ed la şedinţă. După aprobarea procesului verbal a şedinţei precedente, d. locotenent de primar dă cetire nnei propuneri făcute de doi consilieri, pentru a se acorda d-lui primar 300 lei diurnă pe lângă leafa actuală de 500 lei. Diurna să se plătiască din paragraful extraordinar. Propunerea a fost votată „cu unanimitate de voturi şi fără nici o discuţiune. Votul de asarâ este cea mai mare ruşine pentru consiliul nostru comunal şi dovedeşte o adănca decadenţă morală şi lipsă de demnitate din parte-i. Este trist in adevăr să vezi pe aceeaşi oameni, care alal-tăsearâ făceau paradă de patriotism şi scru-pulositate de banul public, să vie asarâ, şi ca nişte mduşei blânzi şi fără ghs, să voteze sporul cerut de d. Fulger, după ce acest din urmă aruncase in faţa con--iliului cea mai gravă insultă ce i s’a putut face. Faptul insă se esplicâ, cum am spus la inceput, prin biciuşca magică a. d-lui prefect. Consiliul actual este făptura violenţilor electorale ale prefectului. El nu putea să-şi uite origina şi stăpânul său. De a suferit dar insulta d-lui Fulger şi a lius ieri ceea ce a scuipat alaltă-ieri, aceasta pentru dănsul e secondar in faţa datoriei de a se supune la ori-ce poruncă a stăpânului său. Atâta numai vom zice d-lor consilieri : Vc plac stapănii ? Să aveţi parte de ei ! Nu terfeliţi insă, pentru d-zeu, demnitatea publică cu care sunteţi investiţi prin faptele voastre nedemne de nişte cetăţeni liberi şi independenţi ' , S p â ii z u r aţi In noaptea de 25—2ti Iunie trecut Mari a, soţia lui Marin Dobre din comuna Giubega, judeţul Dolj, fiind nebună, in lipsa soţului sâu, s'a spânzurat cu o funie legată de grinda unui coşar. Dorobanţul Nastasia Dumitru din cătuna Corhana, comuna Dulceştii, judeţul Roman, in zioa de 27 Iunie raiPUL in s'a găsit spânzurat de un copac grădina tatălui seu, fără ca să se cunoască din ce anume causă. Crimă... sau moarte naturală? Iu seara de 2 Iulie curent, s’a găsit in marginea pădurei Frazenu de lingă cătunul Gomoeşti, comuna Costeşti, judeţul Buzău, cadavrul unui individ necunoscut, statuia mijlocie, ochii căprui, faţa oacheşă, barba lungă, imbricat cu cămaşe de cânepă groasă, ismene groase, desculţ, in etate de până la 65 ani după aparenţă, având cu sine o coasă şi o pereche dâsagi in care s’a găsit o pereche opinci, o nicovală de coasă, o lulea de pământ spartă, un chimir rupt şi un teşcoiu de tutun cu o pungi de piele fără a avea veri-un ban m-tr’ănsa şi fără a se şti de ce ’i-a provenit moartea, mai cu seamă că pe corpul său nu s’a văzut nici un semn de lovitură. Poliţia judecătorească s’a sesisat de afacere. Muma denaturata In seara de 28 Iunie trecut, de către doi trecători, s’a găsit lepGdat pe o stradă din oraşul Măcin un copil ca de trei zile născut, şi in urma masurilor luate, s’a descoperit muma lui, care se numeşte Tudora Mitu Tiasu, de ani 45, văduvă, şi care s’a tradus parchetului respectiv. Dânsa a declarat c& miseria a fâcut’o să ’şi lepede copilul. Un poliţai puşcăriaş In No. al acestui ziar am supus la cunoştinţa D-lui Ministru de interne, că poliţia vechiului dar nenorocitului oraş Caracal, este incredinţatâ unui puşcăriaş, care nu inspiră incredere nici unui cetăţean şi prin urmare nu face onoare acelora pe care ’i represintă, crezând că Olteanul Nostru D-nu Chiţu se va indura a ne scăpa de un ast-feliu de „Scaiu“ care murdăreşte şi diminuiazâ prestigiul administraţiunei. Am crezut de asemenea că stimabilul prefect al judeţului nostru D-nu Caleţeanu, numit de curând, informat de denunţările noastre va lua disposiţiuni pentru depărtarea numitului poliţaiu Theodorian, care face parte din frumosul buchet al fostului şi de tristă memorie proiect Protopopescu, din nenorocire insă ! poliţaiul este mânţi-nut cu toate că D-nu prefect cercetând dosarele la Tribunal s’a convins că arătările noastre sunt adevărate. Se zice, şi zicâtoarea de multe ori este adevărată, că actualul prefect, ar fi cedat rugăciunilor Gaşcei din Caracal, de a man-ţina pe numitu poliţaiu, sau de mila Iui, sau de a acelora ce cu lacremi de crocodil plâng văzând cum buchetul lor de spini şi de ciulini putrezeşte din zi in zi. Te intrebâm D-le Chiţu, D-ta care ca ministru al afacerilor din uâuntru ar tre- eatâ nenoro- bui să aibi ochiul deschis in intrul ţerei. pentru ce eşti aşa do nepăsător la denunţările ce ’ţi se fac ? pentru ce laşi pe Olteni sâ’şi peardă ori ce ilusiune de D-ta? Când Theodorian ca casier comunal a păpat mii de franci din casa comunei, şi a şezut pentru faptele salle la un loc cu tâlharii, ce trebue să creadă cetăţeni a căror onoare şi avere ’i este încredinţată lui, care n’a ştiut să ’şi păstreze nici chiar onoarea sa? Ce trebue să zică hoţul care e chemat la poliţie când ar fi intrebat de poliţaiu de ce a furat cutare lucru ? şi ce ar trebui să ’i respundă hoţul ? Negreşit că respun-sul seu ar fi de a califica pe poliţaiu ca camarad al său. Ce ai zice D-le Ministru, când ai vedea pe un nenorocit comersant cu patru copii plângând in mizerie fiind-că ca garant al lui Theodorian ’i s’a văndut averea pentru a se putea pune la loc aceea ce se păpase de cinstitul casier ? Ce trebue să creadă lumea când acest onorabil comersant azi n’are ce mânca, earâ acela care l’a adus in această stare, n’are nici o grijă, ci stă cocoţat in capul poliţii din Caracal ? Delapidator de bani, adorator al asului de pică şi al lui „Morfeu“ eatâ calităţile, meritul actualului poliţaiu eu care citul nostru oraş este hărăzit. Rugăm şi de astă data pe D-nu Ministru ca in faţa acestora, să ne scape de numitu poliţaiu căci ne este ruşine al avea in capul poliţii. Dacă insă D-sa găseşte de cuviinţă al manţine, atunci cel puţin să’i citească po-gribania păcatelor sale, şi pentru spălarea lui să’l decoreze cu serviciu credincios sau cu Bene Merenti. Earâ noi ne mulţumim a arăta lumei cu ce fel de oameni se servesc puternicii zilei. In casu) când D-nu Ministru Chiţu nu 5’ar intămpla să audă strigătul nostru, sau poate nu ar voi ca să se obosească citind aceea ce bieţi suferinzi se zădărnicesc ai aducă la cuuoştinţâ, atunci ne mai rămâne speranţă şi suntem siguri că nu ne vom inşela. D-nu prefect Caleţeanu a cărui numire a produs mare bucurie in jndeţ şi in oraş şi a cărui onestitate pină astă-zi nu este pătată, va tace ca poliţia să fie mai bine representată, trimiţând pe actualul po-poliţaiu la şpaţir pentru ispăşirea păcatelor sale. Convins fiind că cetăţeni caracaleni nu ’şi vor per de frumoasele ilusiuni ce ’şi au făcut de onorabilul prefect Caleţeanu, aşteptăm decisiunea D sale şi la necesitate vom revşni. 1883 Iunie 26 X Caracal. ACTE OFICIALE Consiliul judeţului Covurlui este autorisat ca, in actuala sesiune estraordinarâ, să sa ocupe şi cu cestiunea privitoare la destinarea fondurilor din cari să se plătească cheltuelile necesarii pentru darea la semn judeţiauă. Un credit estraordinar de lei 1868 bani 50 este deschis ministerului afacerilor streine pentru plata contributivă a României, pe anul 1883, la comitetul internaţional de | măsuri şi greutăţi. Art. III. Acest credit se va plăti din ton-dul destinat pentru deschideri de credite pe anul 1883-1884. Consiliul judeţului Neamţu este autorisat ca, in actuala sesiune estraordinară, să se ocupe şi cu obiectele : a) Să aleagă pe comisarul prevăzut la art. 15. din legea pentru in fiinţarea caselor de credit agricol; b) Să fixeze numărul elevilor ce se vor intretine de judeţ in şcoala de agricultură ce urmează a se infiinţa de Stat. cum şi să chibzuiascâ mijloacele pentru plata burselor unor asemenea elevi; c) Să se pronunţe asupra cestiunei privitoare la infiintarea unei scoale de meserii ; d) Să se pronunţe asupra cestiunei privitoare la sporirea salariului şefului biu-roului din cancelaria comitetului permanent. Colegiul II electoral pentru consilieri generali de la judeţul Yalcea este convocat, in zioa de 7 August 1883, a se întruni, la orele 10 dimineaţa, in localul comunei de reşedinţă, ca să aleagă cinci consilieri la vacanţele declarate in consiliu. Consiliul judeţului Dămboviţa este autorisat ca, in actuala sesiune estraordinară, să se ocupe şi cu obiectele următoare : a) Să chibzuească mijloacele necesarii pentru echilibrarea budgetului judeţului pe e-serciţiul 1883 — 1884; b) Să aviseze asupra mijloacelor pentru construcţiunea casarme-lor armatei teritoriale; c) Să confirme pe luncţionarii judeţiani numiţi provisoriu de către comitetul permanent. INDUSTRIA DOMESTICĂ IN SATE Cine nu ştie căt timp perd ţăranii noştri când n’au de lucru la câmp ? Cel puţin cincifluni de zile ! Am căutat oare să ne dăm seama cătă perdere resultâ pentru producţiuneâ naţională din această neacti-vitate a ţăranilor ? Ne gândim căte viţiuri resultâ din lipsa de ocupaţiune a atâtor braţe? Am cugtat căt sar îmbunătăţi traiul ţăranului eănd el cu toată familia ar lucra in casă când nu are ce face la cămp ? Cestiuni insemnate, de la a cărora resol-vare depinde mult viitorul economic al ţării noastre. Cercetând cum stau lucrurile in alte ţări. ţinănd seama de imprejurările ţărei noastre, d. Aurelian a supus publicului calea de urmat pentru a introduce in sate atâtea industrii domestice. Ideea, sistema propusa şi-a fhcut intru căt-va drumul. Astăzi se vorbeşte mereu despre industria casnică, despre industria domestică. S’au făcut şi oare-care iDceputuri introdueăndu-se căte va răsboaie mai perfecţionate pentru ţesutul pânzei. Atâta tot. Se mai adaugă că şi acest mic inceput s’a făcut tot in oraşe, in capitală ; despre sate nici că a fost vorbă. Şi cu toate acestea in cestiunea industriei domestice populaţiunea iuralâ, trei pătrimi din populaţiunea ţărei, trebue să preocupe spiritele prevăzătoare şi pricepute- Ţăranii n’au de lucru, ţăranii suferă inzecit mai mult de lipsă de căt târgoveţii. După căt am aflat autorul acelor articole asupra intemeierei industriei in România, folosindu-se de posiţiunea ce ocupă ca ministru al instrucţiunei a dobândit micul credit de 5000 lei, spre a face o încercare pentru introducerea de meserii in sate. Spre acest sfârşit s’a adus din Transilvania patru femei românce care cunosc foarte bine ţesătura nu numai a pânzeturilor dar şi a postavurilor şi altor stofe de lână. Aceste maestre de ţesâtorie au adus cu dăn-sele şi două răsboaie perfecţionate. Ele au fost aşezate in două comune populate din Gorj unde se produce lână multă şi unde femeile sunt deja deprinse cu ţesutul. însărcinarea lor este să inveţe nevestele şi fetele ţăranilor să ţeasâ stole de lănă şi pânzeturi cu răsboaiele ce au adus. După ce vor invăţa femeile din acele comune vor trece intr’altele. Aşteptăm cu nerăbdare resultatul acestei încercări. Despre reuşita nici că ne indoim. Şi in adevăr fiind recunoscută dibăcia femeilor române, pentru ce densele nu ar reuşi intr’o meseria in care escelează surorile lor din Transilvania ? încercarea cu introducerea ţesutului stofelor de lănă reuşind, rugăm pe guvern ca in interesul industriei naţionale să stăruias-câ a acorda ministerului instrucţiunei mijloace pentru a introduce in toate judeţele ţărei in căte-va comune alte meserii care se vor afla de cuviinţă. Suntem Încredinţaţi că representaţiunea naţională nu va refuza mijloace pentru asemenea întreprinderi , dânsa care a acordat 500,000 lei pentru înfiinţarea de ateliere prin sate, tot după propunerea d-lui Aurelian, al căruia proiect votat de Cameră se prăfueşte in cartoanele Senatului. Nu, o Cameră română, fiă chiar cea actuală, nu poate refusa mijloacele pentru propăşirea industriei in satele noastre, căci când ar face una ca aceasta ar dovedi că este străină de ori-ce concepţiune serioasă şi practică in materie economică, ceea ce nu ar trebui să fie. Aci lângă noi, in Rusia, milioane de ţărani lucrează toată iarna la tot felul de industrii şi produc in tot mai mult de căt toate fabricele cele mari. Pânzeturi, postă-văria, mâtâsâria, curelâria, tăbâcăria, cis-măria, perieria, tinichigeria, alămăria, strun-găria, pictura industrială, porcelănâria, sunt atâtea industrii pe care le practicează cu succes ţăranii ruşi. Şi dacă’ruşii au reuşit, ne este oare permis a pune in indoială reuşita noastră ? Nu. Bună-voinţă, paţină cheltuială, stăruinţă şi in cinci ani cel mult, ţara aceasta va fi inzestrată cu mai multe industrii. — „Econ. Rurală.“ Dacă vor mai urma câteva cataclisme de această natură, nu vor mai românea in ţară din toată flora, de căt ici colea câte un stejar mai puternic! Coroana, României POTOP MORAL După cum se poate vedea amănunţit pe contra-pagină, intr’una din zilele trecute, intre orele 13 şi jumătate post-meridiane pe teritoriul ministeriului de finanţe, precum şi pe al uner particulari, judeţul Ilfov, comuna Roşie, căzând iarăşi o ploae toien-ţială cu grindină deasă de decoraţiuni şi in greutate ca de 15 grame, a distrus toate pogoanele morale din piepturile a o mulţime de patrioţi, precum şi grădini cu pomi de cinste, omenie şi alte fructe. Pagubele fiind prea mari, nu s’au putut evalua până acum. S’a conferit crucea de cavaler al ordinului Coroana României, următorilor funcţionari pendinţi de ministerul de financL- I. Administraţia centrală : Domriuluiij Teodor P. Radulescu, sub-directorul vămilor timbrului şi inregistrârei ; Domnului C. C. Perticari, sub-directorul comptabilităţai generale a Statului ; Domnului I. G. Eco-nomu, registrator general al ministerului : Domnului N. G. Dobrescu, sub-casier central. II. Serviciul de inspecţiune : Domnului D. Verra, inspector financiar ; Doranu'ui G. Miciora, inşpector financiar. III. Curtea de compturi : Domnului I. Zira, referendar clasai ; Domnului M. M111-culescu idem ; Domnului G. A. Smeureanu, iilem. IV. Regia monopolurilor tutunurilor : Domnului G. Galeriu, inginer-diriginte al saliuelor Slănic ; Domnului P. Ooedenaru, casier al regiei ; Domnului Paul Iacobini, câmâraş al salinelor Tărgu-Ocna ; Domnului M. Codreanu, ajutor al cămăraşului do la Tărgu-Ocna. V. Monetăria Stalului : Domnului D. Clinceanu, casierul monetâriei ; Domnului I. Ducovici, sub-director ; Domnului A. Tes-sler, gravor. VI Banca naţională a României: Domnului Jean Frederic Kohler, şeful serviciului secretariatului ; Domnului P. Simionescu, conţi olor; Domnului G. I. Urlâţeanu, casi r central. VII. Casa de depuneri şi consemnaţiuni: Domnului V. Parapeanu, sub-director. VIII. Casele de credit agricol : Domnu-ui D. Antoniade, administrator al casei de credit agricol din Ilfov. IX. Serviciul esterior al financelor : Domnului I. P. Râtescu, casier general de Ilfov ; Domnului N. Constantinescu, casier general de Dolj ; Domnului B. I. Popovici casier general de Vlaşca ; Domnului I. Budeanu, casier general de Oovurluiu ; Domnului I. Buicliu, casier general de Roman : Domnului I. Coroiu, casier general de Dorohoiu ; Domnului Christescu, casier general de Tulcea; Dumnului A. D. Mâciuceanu, casier general de Vâlcea; Domnului I. G. Codrescu, casier general do Botoşani ; Domnului V. Herişesou, şef al circumscripţiei vamale Vărciorova. De asemenea s’a conferit crucea de cavaler al ordinului Coroana României : Domnului Dimitrie Antonescu, secretarul primăriei comunei Iaşi. Domnului Alexandru Velciu, casier al primăriei comunei Iaşi. Domnului doctor Teodosie Filipescu, medie-primar al comunei Iaşi. I Mişcări in administraţie Sunt numiţi : Dornnu Nicolae Dobrotescu, fost sub prefect, sub-prefect la plasa Olteţu-Oltu-de-Sus din judeţul Romanaţi, in locul domnului Eilodor Boruzescu 'ransferat. FOILETON 6 DOUE DRAME ELYSEE MONTMARTRE de H«nri Chabrillat (Urmare) III Vorbiam tare incet cerşâtoarii, care părea că mă înţelege. I-am spus că văzusem pe fică-sa care nu putea să vină a o vedea aici, unde o aşteaptă de aşa indelungat timp, dar că ’mi-a dat acel inel ca probă că eram in adevăr insărcinat cu o misiune. In sfgrşit âi dădui adresa, şi a-vusei grija d’a adăuga că lăngă Ely-sâe-Montmartre va regăsi pe fiiă-sa, Buna bătrână Smi sărută măinele şi acoperi inelul cu dulci lacrimi; s’ar fi zis in adevăr că’şi venise in fire. Dar, in sfârşit, fiindcă nu puteam să jertfesc tot timpul afacerilor sau lucrărilor mele mumei şi fiicei Bi-quet, nu m’am mai ocupat de ele din acel moment. A doua zi, n’am fost tocmai aşa mirat, nevăzănd pe mama Biquet, cănd am trecut pe strada Vienci la ora mea regulată. — Este cu fiiă-sa, mă găndiam, iat-o acum fericită... Şi cum capul nu’i prea este intreg, nu va inţelege de sigur din ce isvor vine pâinea ce-o vor mănca!... In sfârşit, eram vesel că lucrurile se pusese pe bună cale. IV Trecură câteva zile astfel fără să mai fi auzit ceva despre ele. Dar a doua zi de Lăsata-Secului, revezui pe birjarul meu... Faţa-i era de tot stricată... ochii roşii, galben şi trist... Ce se intămplase ? — Ah ! domnule, zise el zărindu-mS... daca ai şti?,.. — Ce este nou ? şi pentru ce astă turburare, astă emoţiune ? — Nu... nu, prea ămi apasă su- fletul, d-tale am să’ţi spui tot, dar tot... După un minut, ne aflarăm in prăvălioara cărciumarului unde făcusem cunoştinţă. Atâta numai, că musafirul meu, de astă dată, era aşa de agitat incăt uita să'şi bea păhărelul. El iucepu fără intortochiături — Mai nainte trebue să’ţi spui că mama Biquet a murit. Venise şi rândul meu să mă’n-tristez. — Ce spui?.... moartă....... dar cum ? — Ei bine. a murit de foame. — Dumnezeule mare ! de foame ?.. şi unde ? In faţa balului Elysee- Montmar-tre, pe bulevard. E ingrozitor numai găndindu-se cineva... Astă sermană femee pe care o văzurăm d’abiasunt cinci-spre-zece zile.... — Nici că trebue unui om atăta timp spre a muri... — Dar cănd s’a intemplat nenorocirea ?' — Aseară, sau mai bine azi noapte, la eşirea din bal !.. Văd ănsă că am inceput cu sfârşitul, iată ince-putul: In ziua din urmă cănd ai vezut-o i-ai pricinuit o bucurie din cele mai mari cu un inelaş ce dânsa cumpărase intr’o vreme fiiă-si. Ea mi-a istorisit asta. Ea voia să meargă in spre casa ce i-ai desluşit d-ta; era grozav de fericită. Insferşit, par’că nici nu mai fusese nebună. Dar, începând a se’nopta, trecui iar p'acolo făcând o cursă şi o regăsii in acelaş loc... Ei, mamă Biquet, ei zisei, nu te-ai dus să cauţi pe Florina? „Aş dori din tot sufletul, răspunse densa, dar nu’mi mai aduc aminte adresa ce mi s’a spus, este lăngă un bal, dar nu ştiu care. „Atunci, fiindcă şi eu ştiam, ca şi d-ta adresa Florinei, i-o spusei. Şi unde o văzui plăcând incetinel tot zicând singură: „şade lăngă Elysee-MontmartreA Eu, dragă domnule, nevroind să’mi pierd vremea tot flecărind, căci de, am şi cu treburile mele, o lăsai să se ducă. Ş’api, intorcându-mă do pe capră, am văzut că apucă drumul cel bun, şi atunci nu m’am mai ingrijit prea mult. — înţeleg acum, âi zisei intreru-păndu-1, capul nu’i era ăncăintremat şi o fi uitat iar, pe drum, unde trebuia să meargă... se va fi perdut, rătăcit; insferşit, după câteva zile se va fi. intors ca o automată, ca o maşină lăngă Elysee. Dar, in acest res-timp, pe stradele pc care s’o fi găsit necunoscând-o lumea, nu-i va fi făcut nimeni mila ce o avea dela noi foarte regulat.., Şi sărmana nebună va fi murit de foame tocmai iu momentul poate cănd ăi va fi revenit amintirea. — O fi aşa, domnule, o fi. Astfel1 azi noapte mă găsiam pela două cea-. suri in faţa balului Elysee, căci eram cu un domn deghizat, care mă luase cu ora, şi care cutreeraso toate locurile publice din Paris. Deodată se făcu o mare invălmăşală printre vagabonzii ce stau pe la uşi: era o femee care căzuse. întâi, bine inţeles, s’a crezut că este beată. (Va urma) Trad. de Pemroc. TIMPUL i, »inii C. Dineseu şi Ştefan V. Fop, coi clasa II pe lângă prefectura poliţiei j «lei, in locul vacant. !3APISMUL 1 Şi Milţf e|SA ACTUALA A BISERJCEI ORTODOXE IN REGATUL ROMĂNiEI (Urmare 2) ‘ n ci episcopii visitatori tot-d’auna au i un Moldova, că ei au esercitat aici i nnile lor, că n’au fost nici-odată imiţi, neliniştiţi, sau oropsiţi, este un ♦re carele tot clerul din Iaşi şi dom-iignaţi ai ţârei. l'au confirmat inscris înalta Poartă, şi de pre care subscri-. |;ent al Maiestăţii tile imperiale regale ■' Jilice a avut onoarea a supune Inâiţi-a* 1*oastre o traducere. Aceasta s’a prac-»'şa din timpul predecesorului Inălţi- ■ iji oastre, şi totul ar fi fost terminat, m’ar fi fost supra-venit moartea epis-,i> Berardi. am, cănd Moseigneurul Paroni epis-isisator voieşte in virtutea firmanu-m a pune in ordine afacerile sale, care int şi nu pot fi decât afacerile mai râtate, şi pentru esercitarea cărora el invoire, el este impedecat intru aceas-nd-că funcţiunile sale se sâvărşesc in lăuntrul bisericelor catolice-roma-i nici odată n’au fost impedicaţi in ,ţiul cultului lor, religia eatolică-roma-nd tolerată in Moldova ca in toate alte provincii otomane, s’ar putea naş-oranduele, dacă s’ar opri catolicilor de uimi sacramentele după liberul eser-eligiunii lor. Sub-semnatul agent aiestăţii sale, imperiale al Austriei, lând, din ordin, religiunea catolică şi cele de ritul acesta in Moldavia, are ie de a ruga pre înălţimea Voastră de mite Monseigneurului episcop Paroni esercita afacerile sale in bisericele de a nu i se pune obstacole la aceas-a incunoştiinţa căt mai curând pre irisul de hotârîrea sa, spre a informa »easta pre Monseigneurul episcop visi-Paroni. end onoarea a oferi Inălţimei Voastre ;iele celei mai inalte şi mai distinse deraţiuni. „Subscris: Iosephe Paab.“ imnul Şuţu primind nota agentului a-ac, prin ordinul seu de la 17 August avocat Divanul ţerei, căruia ’i-a trămis tă notă spre deliberare şi hotărîre. Or-Domnesc sună ast fel: foi Mihaiu Grigorie Şuţul. cu mila ■ Dumnezeu Domn ţârei Moldovei. tcaosftnţia ta părinte Mitropolite, vntorilor de Dumnezeu episcopi. Hoţi preosfinţiţii Archierei împreună cu prea cuvioşii archimandriţi şi egumeni ntelor monastiri, ce vă aflaţi aici ino- Iaşi. nstiţi şi credincioşi boeri domniei mele, ,stră halea şi proini veliţi boeii ai di-a lui pământesc. oştit şi K. K. agent Raab prin nota dat cătră domnia mea, care se alătu-aicea, au făcut cerere intru a se slo-catholo-romaiceseului episcop intru lu-ia celor ce se ating de chiemarea sa, cum mai pe larg pliroforie veţi lua însuşi insoţita notă. Pentru care po-iim, ca Sâmbătă la 28 a curgătoarei neapârat adunându-vâ la S-ta Mitropo-eţi cerceta atât firmanurile ce s’au dat ricini ca acestea, căt şi anaforalele ce făcut, a cărora inţelegere potrivind’o aprinderea notei aceştia, prin anafora iipuitoare socotinţii Preasfinţiei voastre, D-voastră, prin care să putem da un ns hotărîtor acestei note, se avem şti-oruncim Domnia mea D-lui Vel-vornic ^rozi, ca Domneasca noastră ţădulaa-ta să 'şi aibă urmare şi lucrare ei inia şi pe deplin 1820. Aug. 17. gentul auitriac, după ce s’a informat de ii uul domnesc pentru convocarea divanu-in cestiunea episcopului latinesc, a adre-mitropolitului Veniamin o scrisoare in el a espus toate temeiurile, prin care «Şea a îndupleca divanul in favoarea ce-sale. Reproducem aici şi această scri-3|e : l itră înalt priosfintitul Mitropolit al 7 si Moldaviei. yriu Veniamin. •I Memoriu citit in sesiunea de pri-ij ară a s-lui Sinod, anul curent, de P. S. scopul Melhisedec. ). Aezi numerul trecut. I.uănd eu jos iscălitul hesaro-crăesc agent, înştiinţare, că după o ţădulâ domnească, ce s’au dat, este poroncit ca să se adune d-lor Veliţii boerii la 28 a lunei a-eeştia August, şi in obştescul sfat să’şi dea socotinţa Domnilor-sale in pricina episcopului romano-catholicesc, care se află a cum aici, adică de poate el aici in Moldova să boteze, să miruească, să cunune, să ingroape, şi căte altele se atinge de chio-marea sa ? — imi iau voe a înfăţoşa E-minenţiei Voastre următoarele observaţii in pricina aceasta, spre a Eminenţiei Voastre de bine-voitoare luare-aminte şi înţeleaptă critică; ca unul ce din poronca prea înălţatului imperat şi prea milostivului meu stăpân sunt însărcinat şi cu protecţia bi-sericei romano-catholiee şti in pământul acesta. 1. Toate mărtusirile crediuţii, care se suferă prin ţârile marii Europei, mai ales in Rusia, au pe lângă preoţii, duchovnicii trebuincioşi, şi episcopii lor spre săvârşirea celor mai inalte duhovniceşti lucrări ale dogmei lor, d. p. mirul, preoţia etc. Aşa videm, că in mijlocul romano-catholieşcilor ţări a împărăţiei Austriei şi a pravoslavnicei Roşiei, se află, osebit de episcopii legii stăpănitoare, şi episcopii greceşti româno catholiceşti, armeneşti şi Iuterăneşti, fără a se stinghiri cea dominată mărturisire a credinţei a pământului cât peîpuţin. 2. Domnii şi Archipâstorii Moldoviei du pe dispărţirea bisericelor, n’au incetat a suferi, ca să se aşeze aici in pământul Moldovii catholici, Luterani şi jidovi din poruncile ale Domnilor dintr’a ceea vr6me se vede, că catnolicoromanii tot-de-una au avut episcopii lor suferiţi de cătră oblăduire şi ritusul pământesc. 3. Asemenea se vede şi in ziua de astăzi că Ovreii, a căror neam, după cuvântul Domnului nostru Isus Christos. pânâlasfir-şitul lumii n’are să se stingă, s>u rabinii şi liahambaşii lor in toată ţara, şi fiind ei suferiţi numai cuvântul şi porunca Domnului se inplineste, apoi fi vor Jidovii mai îngăduiţi de cât noi ? 4. Norodul catholico-roman in ţara aceasta se sue la 40,000 suflete 1). şi mai toţi sunt sapuşi înaltei Porţi othomanicesti şi birnici. Dacă dar domnul şi Mântuitorul nostru porunceşte, ca Jidovii, carii nu ’l cred să fie răbdaţi cu cât mai mult se cade, ca mărturisitorii Sfinţiei sale, măcar că de altă formă, să fie suferiţi şi să aibă păstorii şi archipâstorii lor trebuincioşi, spre a lor povaţă şi invâţăturâ spre fapte chreştineşti. (Va urma) ferea zilnic de boala epilepsiei, s a inecat rîul Vedea. in ANECDOTE POPULARE Din Districte Grindină. — In zioa de 19 Iunie, intre orele 3—4 post-meridiane, pe teritoriul comunei Fitioneşti, judeţul Putna, căzând o ploae torenţială cu grindină foarte deasă şi in greutate de Ia 5—7 grame, a ţinut timp de jumâtate oră, distrugând ca 60—70 pogoane vie, cum şi recoltele locuitorilor din ţarina comunei cu orz, grâu, porumb etc., precum şi gradinele din interiorul comunei cu tot felul de sâmănâturi şi livezile de pruni ; pagubele s’au evaluat aproximativ la suma de lei 9.000. Trăsnet. — In zioa de 19 Iunie, pe la orele 4 post-meridiane, pe când oile locuitorilor Stancu Marin Manea, Sandu Cutieru, Voicu F. Manea şi Ivana Ciobâcin din comuna Broşteanca, judeţul Teleorman, se găseau in câmp pâşunănd, a căzut trăsnetul pe 17 dintr’ensele, râmâind moarte. înecaţi. — La 23 Iunie, Stan, fiul locuitorului Florea Ciobanu din oraşul Alexandria, de ani 5, s’a inecat in rîul Vedea; iar la 24 Iunie, Ion, in etate de ani 15, de fel din comuna Mericeşti. atlat in serviciul domnului Haralambie Gonstantinescu din oraşul Alexandria, voind a se scălda in acelaşi riu s’a inecat, fără a se putea găsi cadavrul. Tot la 24 Iunie, femeia Voica. soţia decedatului rragomir Ilie Şerban, intrând in-tr’un gâldău de pe apa Câlim-scu, însoţită de mai multe femei, ca să prinză peşte, şi apa fiind mare, s’a inecat, scoţăndu-se cadavrul după câte-va ore. Iar Ia 26 Iunie, orele 3 p. m., copilul Marin, fiul lui Alexandru Ciobanu, in etate ,je 12—13 ani din oraşul Roşiori, caresu- t uui român ii plăcea să şi poarte nevasta desculţă, şi vara şi iarna. — Bre bărbate (ii zicea ea iarna), da cumpără mi şi mie niscai-va ’ncâlţân ! — la lasă nevastă dragă, că doar iarna nu sunt şerpi, ca să mi-te muşte. — Braţe (’i mai zicea ea vara), tot desculţă vrei să âniblu ? — Ia lasâ-mă soro dragă, că nu’i „gerul bobotezei" ! Şi noi la voi, Şi voi la noi! Nici noi la voi, Nici voi la noi ! lTn ţigan era prieten „la cataramă" c’un român. Romanul avea de toate Ia casa lui ; iar ţiganul dacă nu avea nimica nici nu prea avea nevoe de multâ, ci numai câte de •vr’o bucată de mămăligă, pe care ’şi o făcea singur (căud avea cu ce) ; dar apoi n’avea ceaun, şi vecinie împrumuta ceaunul de la român zicându’i : Şi voi la noi, Şi noi Ia voi ! Ajunge ’n sfârşit ţiganul cu mâna de moşi (ziua moşilor, când şi vădanele dau câte ce-va d ai d’ale pomenei), şi se câp-tuşesce ţiganul cu o doniţă de la un creştin. Cum se vâzu ţiganul că are şi el vas nou şi curată, face focul, pune pirostriele şi aşează pe ele doniţa cu apă, ş’apoi incepe să bată din pumn in necasul românului, zicând cu fudulie : Nici noi Ia voi, Ni i voi la noi! Am şi eu ceaun acuma, mai de-hai de căt al tâu. Frunză verde din trei flori, In zile de sârbâtori, « Jâlesc trei privighiâtori, Pe mormânturi de surori! Iar pe crucea fraţilor, Fraţilor, bărbaţilor, In preajma argaţilor, Jâlesc şoimii brazilor! Că s’au dus pe lungă cale, Cine-au fost fără greşale, Şi-au lăsat tot dor şi jale, Pe drum larg şi pe cărare! Buftea, 29 iunie 1883. E. Ba'ican Ioan Tofanoiu, de Ioc din comuna Spineşti, judeţul Putna, voind a se scălda in apa Bârladului, s’a inecat; cadavrul s’au scos din apă şi inmormăntat. In zioa de 26 Iunie, pe la orele 4 post-meridiane, in comuna Vizantea, judeţul Putna, cu ocasiunea unei ploi torenţiale, a trăsnit pe femeea locuitorului Stanciu Gh. Enache din acea comună, din care causă se găseşte in suferinţă, având un picior umflat şi accese de nebunie. DIVERSE 1) Cifră esagerată pentru timpul acela. Numerul total al chatolicilor abia in_ zilele noastre in toată România este de 45, lo2. (Almancb. Cultelor pe an 1868). In zioa de 29 Iunie, pe teritoriul comunei Enâşeşti, judeţul Romanaţi, căzând grindină multă a distrus cu desăvârşire viile şi pogoanele de grău şi porumb ale domnului proprietar G. Caliceanu şi ale sătenilor ; in cătunul Spurcaţii, pendinte de acea comună şi in delimitarea locuitorilor vecinei comuni, peatra a stricat puţin ; tot in acea zi vijelia a rupt mulţi arbori, a luat feru după parte din acoperişul gârei Peatra, a spart 48 geamuri, a desvelit şi mişcat din temelie magazia gârei, a desvelit de tot cantonu No. 138 şi a spart toate geamurile. In oraşul Macin, judeţul Tulcea, supusul italian Zadara Anton, voind in seara de 30 Iunie, orele 7, să scalde in Dunăre un cal, a căzut in apă unde s’a inecat; ajutor nu i s’a putut da ; calul insă a scăpat. Cu toate căutările făcute de barcagii, cadavrul incâ nu s’a găsit. In zioa de 26 Iunie, căzând o ploae cu grindina, in comuna Ciurea, judeţul Iaşi, a făcut stricăciuni intr’un loc cu grău pe moşia Bârnova, precum in unele locuri şi po-puşoilor. In zioa de 26 Iunie, o copilă din co muna Carol I, judeţul Roman, s’a dus la vie de pe moşia Gădinţii pentru a culege eireşe, şi suindu-se in pom a căzut din el intr’un par care ii a intrat in subţioara manei drepte, din care causă la moment a şi incetat din viaţă. In zioa de 26 Iunie, unul din cosaşii din comuna Umbrâreşti, judeţul Tecuciu, numit Societatea funcţionarilor publici Conform art. 20 din statute, combinat cu art. 67 din regulament, se face cunoscut că adunarea generală ordinară va avea loc in zioa de 17 (29) Iulie 1883, Duminică, la orele 2 după amiazi in palatul Universităţei, sala No. 1. Sunt rugaţi a lua parte toţi domnii membri spre a se putea ţine şedinţă şi in cas de a nu putea veni să trimeată o procură. La ordinea zilei sunt : I. Darea deseamă despre mersul operaţiunilor societâţei de ila 1 Ianuarie 1883 până la 30 Iunie 1883, finele primului an societar, conform art. 29 din statute ; H. Raportul domnului casier de gestiunea sa pe întregul an de la 1 Iulie 1882 până la 30 Iunie 1883, conform art. 53 din regulament ; III. Votarea budgetului pentru viitorul an 1883—1884. Preşedinte, Dimitrie Ghika gurărilor do şire, pe cari le efectuăm in condiţiunilo cele mai avantajoase. Ne place a spera că D-nii agricultori vor manifesta ca şi mai ’nain-te simpatia D-lor pentru institutul nostru şi că’şi vor asigura toate recoltele contra incendiului la această Societate. Direcţiunea Generală CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 8 iulie 1883. 5olo Renta Amorţişi bilă. . . . 5"|o Renta Română Perpetuă , 6°j„ Obligaţiuni de stat. . . . 6o(o Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 I Solo Scrisori fnneiare rurale. . . 7oio ., Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 6ojo , > , 7o|o , > , Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.) Acţii Bău cei Naţionale Române 2501 , , Soc. cred. mob. rom. 250 I. » > » Rom. de construcţii 5001. » > > de Asig. Dacia-Rom 300 1. > > » > > Naţionale 200 1. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE 111 ClirCR(1 va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle deN. DrOC-Barcia-1111. director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Miulescu. Bătăliele (?!?) vieţei, Sergiu Panine, de Georges Ohnet, traducere liberă din limba fraucesă de V. C. Radovitz, volumul II. — Preţul unui exemplar 2 Iei. A eţ it de sub presă : Cobicele comunale complecte, coprin-zând toate legile decretate da la anul 1878 pânâ la includerea sesiunei Corpurilor Legiuitoare din anul 1883, complectate cu cele mai vechi râmase in vigoare, adecă : legi comunale, financiare, de instrucţiune publică, militare, comerciale, vamale, tele-grafo-postale şi generale, intre cari şi cele următoare: Nona lege comunala,eeaelectorală, a Consilielor judeţene, a tocmelilor agricole a timbrului, a perceperei contribuţiunilor, a impositului de băuturi spirtoase, a burselor de comer-ciu, a recrutărei armatei (complectă), a posiţinnei ofiţerilor, a comandamentelor armatei, a flxărei şi gradaţiunei re-mnnerarielor corpului didactic, a infl-inţărei ministerului Domenielor, regulamentele de construcţiuni in Bucureşti, regulamentele şcolare, etc., coordonate şi anotate de Dimitrie D. Păltincanu. De vânzare Ia librăriile d-lor Socec, fraţii loaniţiu şi Graeve (piaţa teatrului) şi Ia Registratura Primării capitalei, cu preţul de 4 lei. Vechile iustitnţinuei al României (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei romaneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Diverse Aur contra argint. . . > > Bilete de Banque Fiorini valoare Aostriacă. . Mărci germane................. Bancnote francase. . . . Comp. Viind 93 if‘ 933|* 91',, 92i/, 981/, 983/, ion--- 101- 83i/2 84'[( 230--- 233- 90--- 90i/2 101- 1013/, 87i/, 873„ 9b3„ 97l;„ 101- 101*[, 33- 34- 1360 1375 210--- 212- 490--- 493- 350--- 355- 225--- 228- 2'/, 2 V' 8i|« 2 4* 212- 2.14- 1 23 1.25- 99 Ţ, 100’/, Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Vicna in clinicele Iui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de Ia 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâtiei.) MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBEKG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada BerziJNo. 78 BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7 C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat in Strada „NAŢIONALA" Societate generală de Asigurare : Recolta anului corent a fost bântuită de o grindină abundentă. — Daca pagubele causate agricultorilor noştri nu se resimte in toată puterea lor, aceasta se datoreşte numai Societăţilor de asigurare, cari, cu toată mărimea daunelor, au putut reuşi sS despăgubească in mod mulţumitor pe toţi daunaţii lor.— Insă productele cari au scăpat de acest flagel, incepbnd a fi secerate sut ameninţate de un alt pericol, acela al incendiului; atragem dar atenţiunea agricultorilor asupra asi- Ooşi pe obraz Cine sufere de acest absces de obraz şi vrea să se scape, să se adreseze Ia mine, los. liottmanner, farmacist, Romhild in Tluiringen. Fivînz Griibel ARHITECT Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte palatul Curţii cu juraţi. Dl/1 n D11/ chirurg-dentist are onoa-• l\IDllIr*i. rea d’a face cunoscut că a i enunţi it d a s e muta şi că va urma a locui in strada ŞHrbey-Vodă No. 9. ^SEXTCELE MAI BUNE DIX LUME?'II Prime Garanţâ sigură dată inscris. on;. SINCER C Q poarli marco iţjiiiâ de cusut new-york. de sus a b tui Fabrice!. G. NEIDLINGEJT, A$ent general MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER GTHU.Oţ^pffUXtC'.' Pî**4M*tilr. Mutw-Ana»,» I s^ţprynut tu Piimum, 'fîrttn ‘’rrz (Ticna) Depou dc părţi de masine. Preţuri modei ate No. 2. Coiful Stradei Şelari şi Covaci No. Pentru sesonul de Vară am primit din propria noastră fabric ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage Garn, Travers, etc. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, Veste broşe Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vi Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot g vert. PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. IPrettiri recunoscute de moderate r------------------------------n ' Aceste HAPURILE convine contra : Afecţiunile scrofulfiee, Guşa, Rachitiamu, Anaemie, Conatituţiunile lymphatîee, etc., etc N. B. — Trebue observat Semnătura nâstră alatura[a aci pusă in josul etichetei. _______ A SE FERI DE CONTRAFACERI. V 106____________________________J MAGASIN fondat in 1879 Ivfc^O-.A.SIErU'L COLONIALE SI DELICATESE „Li CAVALERUL DE —txc'GxA’GîQXs PRIMA CASA de COWAjnTERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN CAVALERUL DE MODE VIS-A-VIS DE TIIEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei ndbilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiniqne. Banane de la^Bayona Benediciin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz. alb. galbin, si Yerde de la grand Cliartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec. de la YimandFockin Pipermint. verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vieux, Cognae fln champagne. din Cognac. Liqnemri tot felul de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Puneh in Cognac. Rhurn si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-besti, Drăgăsani şi de Dealn mare. Creţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima. D. G. MOOIANU. ROB BOYVEAD LAFFECTEUR ‘ SV?? ,î!a V l.d' a" g"Bl placuV d* uî oomposiliune cu I p£f ţ m.,1178.d? 'ţchl* Soci*U«B feKsfo do medicinii ,1 [,rin un pTcinnini p i t""- pricinuite dc viciuril.: natiRcliii Scroful» Pecinginii, Ecienu. Ptonaiti, Herpo*. Lichen. Impetiqo Podaori Rhumati.m’ Pr,np.,.?.p:!f‘!U‘0 5M' 'l'K'.uve, diuretice ,i euVriflce. 'L^KîvnlS: Ac^st Siro iotul yc decret ‘C°“0,ni* Ji p—“ «l.menuior ROB BOYVEAU LAFFECTEUR CU IODUH DE POTAS8IUM Aeeeti oale medicamentul cel im. bun |,„r,iru a vindeca accidentele enhllUice v.ch Î0«7ibTub:.?cuÎ0M TUB#r‘' C0mm8' E,0“0,8' pMcum “ LltDPt>auîmal, Scrofu 101 ru» Ricki|ie«iii iua»»»«r «Im BOYVEAU LAFFECTEOI MALADII CONTAGIOSE Vindecare sicură şi răpide CAPSULELE-MOTIIES Approbate de Academia de Medicina sunt remediul cel mai efficace contra acestor ^Pa^a(iG' anni de successe necurmatele au dat uă iniHQensă reputaţiun« şi au dat nascere la uă mulţime de contrafaceri de cari trebue a se pădi. Vfc.-A-'î/t si v Adeveratelecapsule-mothesportpeetiquettătimbrul ■ albastru al Statului Francez ca garanţie a mareei r^Zs'/ n03tre fabrică, şi sunt închise în cutii de uă formă I speciala al căror model redus’l dăm mai crios. IIMPORTANT, — Nutrebuescpriimite decăt cutiele reveatite de TimbrulTnalbastru ce rcpresintam mai gios. — Si in tâte P har maclele. Medalia Socistâtei Sciintelor Industria le din Paris. DESTUI PERU ALBU Melanogen Tinctura cea fnai buna a lui DIGDUEHARE Aloi, Chimist nOUEN (Franci. Pentru a vopsi pe dată in tote nuineiele, .“f' si barba . Iară primejdie IEUMCEM pentru eie si fără neci un ~ | miros. — Acăstă tinctura nqunuffil este superiori tutor oelor întreba ntate penă adi. Se găaesee în Id/c caeele cele bune de Parfumenc n Pr II ff ni ffi u. 11.11 fiu Ulii 11 .