«INERT 21 IANUARIE 1883 Vdiniiiisti ayitt, Oalea Vii-Loi-iei IW. 312* li abonamentele lrntHt* * fo' Pp»"- • J , p« 6 Ioni. pa 3 Inul. 40 lai 22 lai 12 lai „fila aa prumenc la idrainiatraţla. Un miniflr 15 bani. AXULAL VIII.—No. 15 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 3u literi* petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III 1 50 * . II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Ananţarile gi inserţiile se primesc Bncnreştî , la Administraţia ziarnlnl u Vlena, la biaronrile de anunţări Heinril flchalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Clttmenc 4 A. Loretfc, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard CĂTRE ALEGATORII COMUNEI , Scrutinul de listă, acest mijloc intentat ele spiritul tiraniei a acelor partide ce voeşte a impar ti ţara in SPOLIATORI şi SPOLIAŢI, fiind wndemnat de partidele de oposiţiu-iie, declarăm că Partidul Conservator sp abţine de la alegerile municipale de capitalei ce se fac cu scrutinul de ista şi ingerinţele guvernamentale. I “ Bucureşti, 20 Ianuarie 1883 Este cunoscut că principiul nitinului pe listă, această ino-itiune exotică împrumutată şcoa-, oportuniste din Prancia, a fost trodus eam pe furiş in noua ;j^e comunală. . „Binele Public11 «sacră acestei cestiuni primul o Bucureşti de la 16 ale lunci linrgâtoare, şi caută să dovedească «riculele ce pot resulta din a-•icarea lui. Observaţiunile contraţilor noş-ri părfindu-ne foarte judiţoase, reproducem mai jos, atrăgând ea mai serioasă atenţiune a ci-1 îtorilor asupră-le. Cănd un num&r dat de aleg&tori Sunt indrituiţi de legea electorală să :*ieagă mai mulţi represintanţi, dacă jjegea prescrie scrutinul de listă, a-rtinci fie-care alegCtor trebue să vo-rleze pentru intregul numâr de re* «usintanţi ce trebue aleşi, puind pe itraietinul său hârtia ce i se dă, o iŞistă, ooprinzCMid atâtea nume căt este "«umărul representanţilor ce acel colegiu trebue să aleagă. Cănd insă legea »u prescrie scrutinul sau votarea de sistă, atunci colegiul se sub-imparte fln atătea secţiuni sau colegii căt este jgjimârul de represintanţi ce are să ileagă, şi ast-fel lie-care secţie sau .'••olegiu alese câte unul. Ast-fel co-<*giul al 3-lea al oraşului "Bucureşti, "Vflnd a alege 6 deputaţi, alegerea ’jw* face cu scrutinul de listă, adică jie-care alegător votează, pentru 6 ' persoane de o-da,ta, puind sase nu-,!no pe buletinul seu, de vreme eo Iacă legea electorală nu ar fi ordo-lat scrutinul pe listă, s’ar fi impărţit, solegiul in G secţiuni şi fie care wcţiuiie ar fi ales cătc un ropre-«‘intant. Sistemul de representaţiune admis n Gpnstituţiunea noastră are de bală, nu numârul, ci interesele diferitor clase ale Societăţii. In acest istom se represintă colectivitatea di-Jferilelor interese sociale, si acest sis- tem este acela care s’a găsit cel mai bun şi cel mai just de toţi acei scriitori politici ce s au ocupat a găsi un sistem de representaţiune ce poate garanta mai bine diferitele interese sociale. Representantul unui colegiu electoral nu trebue să represinte persoanele ce compun colegiul care 1 a ales, ci interesele colective ale acelui colegiu. Acesta este motivul pentru care mandatul imperativ este înlăturat. Constituţia noastră dar admiţând acest sistem electoral, n’a avut nevoc a se ocupa de scrutinul de listă. Astăzi cănd regimul voeşte a schimba această basă a sistemului repro-sentativ admis do Constituanta de la 1866, pentru n ’şi pregăti teremul de a ’1 introduce şi in alegerea deputaţilor şi senatorilor, dispunând de majoritatea oameni şi senatului 1 a introdus de o cam dată in repiesin-taţiunea comunală. Uşurinţa cu care am văzut că s’a admis ne-a făcut a bănui că multe persoane nn au cugetat asupra efectelor sistemului de scrutin de liste, şi de aceea am crezut necesar a le indica aci pescuit. Scrutinul de listă dă unui alegC-or dreptul de a alege mai mulţi reprezentanţi de o dată, pe cănd cel-alt nu’i dă dreptul de a alege de căt unul Ast-fel un Bueureştean alege 6 deputaţi, pe cănd un Câmpulungean nu alege decât unul. De aci : l 0 nedreptate pentru alegătorii colegiilor co dau un singur repre-sentant, in faţa colegiilor cari dau mai mulţi. 2. Scrutinul de liste ridică alegătorului o parte din libertatea sa in alegerea persoanelor ce voeşte a face, căci ăl obligă a se concerta cu cei-1-alţi. alegători ai săi şi transige cu dănşii acceptând să voteze pentru un număr de candidaţi ce i displac pentru ca cei-l-alţi la răndul lox să’i agreeze pe unul sen mai mulţi din candidaţii acestuia. De vreme ce in cel-l-alt sistem, fiecare alegător votează după placul său, neavănd a vota decât numai pentru un singur candidat. europene, chiar cele mai înaintate in cultură, totuşi nu au ajuns a avea majorităţi compuse de oameni culţi, instruiţi, deveniţi avuţi prin travaliu şi economic bine înţeleasă. Acest sistem tinde a desvolta in om instinctele cele rele de rapacitate, de absolutism şi de servilism interesat. A- 3. Scrutinul de listă rădică chiar candidaţilor uă parte din a lor inde-pendinţă, căci ii obligă a transige măcar in parte cu principiole şi vederile lor. pentru a putea figura tot pe aceiaşi listă. 4. Scrutinul de listă mai cu seamă in colegiile cele mari ce au a alege un mare număr de represen-tanti, sileşte pe un alegător a se referi la aprecierile altuia pentru uă parte măcar diu candidaţi, pe cănd scrutinul separat nu’l pune in această necesitate, ci 1 lasă pe el deplin apreeiator asupra calităţilor persoanei ce are să aleagă. 5. Scrutinul pe listă inăbuşesto individualităţile, pe cănd scrutinul separat le permite a se produce şi a S6 desvolta. Ou scrutinul de listă un candidat trebue să facă parte dintr uă cârdăşie ca să poata fi ales. 6. Scrutinul de listă anihilează orice acţiune sau inriurire a minorităţii şi o pune in imposibilitate de a putea fi şi ea rr presintată, pe cănd scrutinul separat ii permite şi ei a fi represintată. Ast-fel un colegiu de ex. do 15,000 '"alegători ce are să aleagă 30 de represintanţi, cănd a-loge cu scrutinul pe liste, cei 7501 algători vor avea 30 ’-epresintunţi, pejpănd 7490 nu vor avea nici u-nnl. Pc cănd daca s’ar impărţi colegiul iu 30 de secţiuni, fie care secţiune fiind compusă dc 500 alegători şi «alegând un represintant, ar putea şi minoritatea de 7499 alegători să aibă pentru ideile, principie-le, dorinţele ei, să aibă şi ea majoritatea iutr’una sau vre uă căte va din cele 30 secţiuni, şi ast-fel să fie şi minoritatea represontată. Interesele at.’O personale căt şi do clase sunt diferite şi de multe ori o-posite. Pa o societate ce are forma de guvern reprezintativ să nu fie împărţită in asupritori şi asupriţi, trebue ca diferitele interese să iie reprezentate. Scrutinul de listă opreşte. aceasta. El tinde a înăbuşi de tot minorităţile şi a face din guverna-măntul representativ cel mai tiranic de pe lume. căci imparte societatea in asupritori şi asupriţi, in împilători şi împilaţi in exploatatori şi exploata ti. Acest sistem a fost inventat şi preconizat de acele partide tiiamce. cuie au voit să domine şi să exploatez^ partidele opozite, prin forţa brutală, rădicăndu-le cu acest mijloc jesmtic ori-oe amestec s ia 1 86 | Bubseiuntţh alegători din judeţul p represontanţi ai ideilor conservatoarei ile, taciâ cu situaţia politici a ţeri$ i juriul alegerilor constituantei, credea noastră sântă datorie de a arbor-stindardul nostru inainte de a lupta. A remanea indiferenţi in politică i„» a nu şi cunoaşte daforieJe sale de ceS| A rămâne indiferent mai ales intr u, ,. 1 ment aşa de seienm ca cel de astâyj care ţeara este chemata de a se rosf pra ckestmnelor celor mai mari, CehjW de căpetenie in viaţa doUiAiţjonnli y* nui popor, ar fi de a lipsi cu totul d,l4t ţimentul de patriotim de care trebuea nsufleţit ori ce cetâţian, ori ce ol! 1 bute 1 Arborăm dar stindardul nostru, şi dardul nostru va fi conservator-libetil Lupta politică trebue sâ fie pe faţjl vom exprima dar şi noi cu francheţi. «4 mina zilei, ideile noastre. Recunoascem ca ţara noastră este 1 îâ cu tendinţe liberale-demociatice. i ta^este un adevăr cunoscut şi care 4 in ochii tutulor. Datori m s’o spunea tărie. din ji- ■ reriil . de .Mi l8 S eiii « A» Mersul ideilor liberale de la marea 1 luţie franceză incoace, poate fi asemeni mersul unui iluviu care, mic, larâimpiţ ţâ la isvor, se intinde, sâ lăţeşte pan, Încetul cu incetul devine mare. Insă curent spre a putea fi folositor unei spre a răspunde scopului său , trebui fie bine indreptat, şi arta omeneasca tiA, sâ 1 impedice de a se revărsa şi de a răci câmpiele m jurul seu. Ce se spunem de mişcarea liberală i,:t ra noastra ? De la 1848 incoace această mişcare.» cut paşi gigantici. La inceput, aceasta I care, fu bine condusa, sub direcţiunea rt nutoasâ a câtorva patrioţi luminaţi. a |î torva oameni de bine. In urmă, . ( tatârn cu adâncă mâhnire,—ea şi-a aeL rat mersul tara nici o măsură, aşa ca ;t» zi un pericol mare ne ameninţă: sântenş* puşi de a cade de o data in prăpastia |fl| anarchii completa! Sintem dar in dreiiJ striga astăzi ca Cicerone conducătorilor w tuali a aceste mişcări; Quousque tandem, tilina, abutere patientia nostra?'' „Cată m u*#» itawBh ; tkfd® 1 - ai'i'iit ; ai I St ta şi m • ••t 816 ' ■ *1 cilţ ■ff ik ufi me incâ aveţi să încercaţi răbdarea trâ ?“ FOILETON 1DYLA (IMITAŢIUNE) Doui tineri se hotărără a eşi puţin din oraş sâ respire, moleşiţi de căldura plictisitoare a vere! Merseră câtva timp in tăcere şi aniăndoui se opresc deodată trăgend cu urechia. — Un canar! zise incet Grigore. — Nu : eşte o privighiătoare, Câtă uşurinţă in cântecul ei ! câtă graţia in trilurile sale ! — Ce accente melodioase ! — Să’ţi mărturisesc ceva ? Mi-e ruşine, dar e foate adevărat: n’am vezut pană acum privighiătoare ! — Vai de mine I E cu putinţă ? Eu am vezut destule, şi ăncă şi la Museu . . . Clisă umplute cu pae. - Curios mi se pare, observă Mitică ; aş jura că am auzit undeva aria ce ciripeşte privighiătoarea a-ccasta. Şi incepu a fredona printre dinţi : — La, la, la, la. Dar ce arie să fie ? \ voiţi a’mi spune pentruce daţi cu — Ah ! ’mi aduc aminte ! Ştii ce pietre in mine ? Ce v’am făcut fra- căn ec este ? Băndumcă mititică de te ? Pădurea şi oămpia sunt numai CU1 “n cantata de lăutari. ale d-voastră ? Eu nu pot face ce re legea mea, ai dreptate; tre- voesc ? Ce aveţi dar dacă cânt din oue să fie atunci vre un mierloiu piculină ? scăpat din colivia vie-unui bărbier — Iartă-ne, domnule alunar, res-sau a vre unui lăutar. Se pare de- punse zâmbind Mitică ; prietenul meu uş lat dar că, cu multă răbdare şi te luase drept un mierloiu şi eu drept cu u'băcie, se poate învăţa unele pă- o privighiătoare. smi orce căntec. ^ Tinerii lăsară pe alunar in pace, — Aşa e ; eu aş fi ănsă curios luănd-o inainte, şi bietul om le tot st cunosc pe acel mierloiu dresat, striga ca cel puţin să’i cumpere de vro D111 ce parte vine cântecul ? câţiva bani alune. — Iată din spre acel stufiş. Ajungând la o cârciumă, se ase- urigore luă de jos o piatră şi o aruncă in acea direcţiune. Un ţipet se auzi atunci. Aniăndoui tineri se speriară. — Ei! ia ascultaţi! zise o voce zară sub umbrar, şi cerură ceva să se răcorească. — Ce poftiţi ? întreabă căreiumă-Eta> o fată sveltă şi frumoasă. — Să ne dai niţel vin şi o bucă- a, ia, la, la — tra, la, 1 — Domnilor furioasă, p’aci p’aci să mi spargeţi ţică de păine^cu sare şi"piper. Ca^U' . . . . Nu voiţi să vă dau mai bine 11 acemş mip. sp văzu ieşind din un puiu fript sau niţel peşte proas-aeea parte un alunar bătrân, pere- păt, fript sau prăjit? chtVmter Emanuel, fiind că seamă- _ Nu, dragă jupăneasă, suntem tatifl1 6V t/ r3ai Jp°n C*U reSre' înăncaţi; n’am dori decăt a ne potoli tatul Rege al Italiei. Cu stănga se setea. YV'^iiculin'i “1 mana dreai>tă . In a°elaş timp, doui ţerani bine ‘‘ . _ | îmbrăcaţi intrară in cârciumă şi se zise amnarul, bine- I aşezară nu departe de tineri, cerănd o oca de vin. — Insfărşit! zise Mitică, iată doui copii ai naturii. Avem să aflăm dacă cum-va cartofii sunt proşti, daca recolta grănelor a fost mulţumitoare şi daca vinul va fi bun anul acosta. — In sănătatea d-tale, nea CVI line ! — Intra d-tale, tată Vasile ! - Da ce’ţi mai face flăcăul ? Cănd are de gănd să se’intoarcâ ? — Peste puţin nădăjduesc: este sergent acum. — Ce spui ? Şi-al meu o să iasă la anu popă. Tinerii lăsară pe ţărani de vorbă şi ei plecară după ce ăntăiu desfă-cuseră socoteala. Merseră ăncă două ore. şi obosiţi de drum şi'năduşiţi de căldură, ajunseră in sferşit in satul C... la un a-remlaş, prieten al lor. După o săptărnănă de şedere acolo, Mitică observase că Grigore dispărea din cănd in cănd la anumite oreţuşi Grigore recunoscu că Mitică se eclipsea la un moment dat in timpul zilei. — 'Unde te duci tu seara, du masă ' întrebă Mitică. — Dar tu unde alergi diminea» inaintoa dejunului ? zise Grigore. — Ea nu pot spune nimic: am găduit să tac. — Şi eu am jurat să păstrez o cere inviolabilă. — Va să zică tu ai taine pont vechiul teu camarad ! — Dar nu faci şi tu aceJaş lucri — Oh ! eu. e altceva : este voi de o tăneră femee pe care nu voe a o compromite. — Dar eu! e cestiune d'o tenă: fată. Crezi tu oare că cu aş putea compromite ? — Nu eşti tu asigurat de discr» tiu nea mea? Dar tu nu eşti sigur de mea ? — Tot ceea ce pot spune e c sunt eroul unei aventuri iucânfi toare. — Şi eu al unui roman deliciot — Naivitatea cea mai adorabilă — Ingenuitatea cea mai plil cută! — lucii ipueşte-ţi, scumpul moi că . . . n TIMPUL „ai biue de douăzeci de anideYia-^|ţ„ţion»lft nu am ajuns decât la 'fj tutulov principiilor politice, la u cel mai adânc iu afacerile pu-m'ranslormarea miei mare părţi a ţdouiâue intru clica, intr o for al'1 • flVlV* . 1 , -.-±_ :.i.— ii ad- ina ie anonimi sau cu titlu nominativ Ratarea budgetului. ţm ‘ţeasta este idealul politic noştri sint liberi de a-1 uimâri.l W acestui ideal, opunem idealid nos-Hu mijlocul lipsei generale de prin-•* n sasţ.ne crezul nostru politic .Im liberali, susţinem ori ce mani-■ a libertăţii corform cu progresul iuue lsi şi moderat. |em pentru libertatea cea a întrunirilor publice, Sperâm câ aceasta declaraţiune franca va glsi un echou simpatic in mijlocul cetăţenilor bărlădeni, şi că toţi care vor simţi, gândi ea noi ne vor intinde mana spre a conlucra in o acţiune comuna cu hărnicie, şi cu dragoste pentru binele obştesc f 1 1. G. Diamandi, G. F. Fetrescu, lordachi lamandy avocat, loan M. Kostaki Fpurianu, Mihai G. Emcmdi, Gr. Suţu, Gr. Vidraşcu, Mateescu. mai mare şi inainte ’ pentru libertatea electorala cea mai de educaţiuue politica jpo ru m nu pierdem-reformele pripit0 diţiunele expuse sunt de a aduce ise., iati ut U.| centru progres, insa cu retorme Iitate matur chibzuite, care sâres-I Iei necesit^ sociale bine simţite, i de conforme cu tradiţiumle, cu , ifli £ le cultura şi ului roman. nici o data din vedere caie nu intr'unesc reforme vitnge e departe de a auuco resultate iencite X’o , !rt, m popor la peire. [1 ,s4ş franci» proclama republica. Prin-illlctiune naturală, dar prea inverşuiia-l °ae luliinteaza sul'rajul universal. In 24 i e tară pregătire, să stabileşte acestprin-jT In 24 oare, contingentul electoral, se Imrma din cate-va sute de mii alegâ-r j i mai multe milioane. Dar 1 desilusiu-'■] 1 profundă 1 decepţiune amară! . . . . J abia trec şi Franc ia este. in vii » ten acestui principiu, lanţuita, libertăţile (ublce sunt sdrobite sub călcâiul unuisol-"| Şi . . . . după 18 ani de un regim It otic, de un regim de fer, Franci» a-|a . . 2 IJnde V .... U ştim cu toţii la o capitulaţiune umilitoare . ■ ■ Fiespectăm constituţiunea, admitem, in ifincipiu posibilitatea .unei revisuin, in a cat ţeara şi curentul ideilor noi vor ciama-o. Constituţiunea este pactul tun [mental al ţern întregi. Ea s a tăcut de 3 partidele şi a avut in vedere ocrotita tutulor interesselor ; astăzi faţă cu uvern de o singură coloare, faţa cu pro- Sdarea neconstituţională a camerelor ac-|ile in aceasta mare questiune, suntem 4Jontra revisuirei constituţiunei. ^ i Intrăm aesinteresaţi in lupta. Nu aspicul nici la funcţiuni nici la led grase. Vom primi in senul nostru pe toţi oa-1 tenii de convicţiune ferma şi cu principii ,anetoase Urirn politica de clica şi o vom combate Biu toate forţele noastre. Ci edem că ţeara e sătulă de politica in «tare vestitul sac cu grăunţe e singurul ' Rrincipiu • Cea ct . 'principiilor. Politica care va avea numai oe ţintă de a lovi in dreepta şi in stănga, politica care va tinde de a calomnia pe urii, a descredita pe alţii, politica personală Na d prescrisa de noi. Aceasta insă nu ne va impedica nici de a areta inconsecmţele de principiu pe care le sării noştrii. ECOURI STREINE In poarta consulatului austriac, din Bologna s a găsit o bombă. W'au arestat doi Irredentişti. In Austria incep a se inmulţi boni-oele mortifere iutocmai ca in Rusia şi Irlanda. misiunei Camerei asupra reformei magis-traturei şi eu deosebire incidentul ^ridicat cu aceasta ocasiune ţlj. De altminteri, a-censta s a mai v6zut şi in alte ţeri. Astfel, in Franci», cu ocasiunea reformei magis-traturei, un deputat propusese un cmdra-proiect in acest sens : „Instituţiunea ju- riului se va stabili in materie civila." Ecâ ce citim asupra acestui punct in raportul depus de d. Lepere pentru reforma magis-traturei : „Am ascultat pe d. .lulea Roche şi ’i-am spus că ar d de dorit, pentru ca comisiunea sa'i poata studia propunerea, ca principiul ce stabilea sa iia insoţit de uu sistem de aplicaţiune. I). Itoclie s’a nnilţu- se suprima curţile de apel.Apelurile se lor judeca do Tribunalele de arondismente cari succesiv au sa joace rolul de instanţă superioara pentru Tribunalele vecine. Ca cestiune^ de curiositate, reproducem purtea ain raport care arata motivele pentru cari se introduce aceasta măsură: „oa adaogam, zice raportorul, ca, daca nu no allâm in circumstanţele cari impuneau constituanţilor de la 1769 suprimarea pai la-mentelor, nu avem cu toate acestea nici un interes a conserva sub denumirea de Curţi de apel nişte companii mari judecătoreşti cari, prin torţa lucrurilor, vor forma ua aristocraţie iu magistratură ; pe care spm- Se telegrafează din Belgrad, că in-coronarca solemnă a regelui Alilan se va face in iunie, cănd va fi convocată şi marea Şpupştină. încoronarea ţarului in Moscova va fi in Maiu sau in Iunie, căci ambasadorii din Pctersburg işi inel briază locuinţe pentru acele luni. Conferinţa dunăreană se va intru-ni la Londra la 5 Februarie st. n. Earasi Electivitatea Maflistraturei mit a ne da oare cari îndicaţiuui verbale şi sumare cari nu puteau sa ne dea îuucar schiţa unui sistem11 "(2). Şcoala pretutindeni este aceeaşi: idei geiibraie, ori cat de multa şi sonore : aplicaţimii şi organisări prac tice, nici o data. De când s’a piopus reforma magistartu-rei şi admiteroa principiului electivitaţei judecătorilor, „Dreptul11 ’şi-a lftcut datoria tratând adesea cestiunea. Am crezut insa ca este bine, din când in când, să ne mai a-ducein a minte despre pericolul ce ne ameninţa, căci aşa considerăm electivitatea mngistraturei, Mai ales in era de „progres şi reforme11 anunţată prin revisuirea Cons-tituţiunei, este folositor a ne pătrunde de primejdia ce incongioara aplicarea sulragiu-lui popular la investitul'» judecatoriloi, învăţând cu deosebire din trista esperienţâ tâcutâ de alte naţiuni in aceasta privinţă. să o isoleze, sa de senti- singurul crez politic. Cea ce căutăm este lupta pe terâmul Reproducem dupe ziarul „Dreptul-1 un studiu important asupra Electivi-tăţei Magistraturei, datorit penei distinsului avocat Demetriu Popescu Ori ce comentariu este inutil, fiind destul a spune că d-nu Dimitrie Popescu, cu talentul seu cunoscut, face sS reeasă adevărul asupra acestui nenorocit sistem, care n a găsit adepţi de căt numai printre capetele rătăcite a politicianilor noştri de astă-zi, care voesc sa faca şi din magistratură un cuib de esploatare cum au făcut din toate cele 1 alte institu-ţiuni ale ţfirei. In epoca trâinentatâ in care trăim, lei de fel de cestiuui au venit lâ ordinea zilei Şi, ceea ce este mai caracteristic, lucrurile practice, reformele şi imbunătâţirile folosi* oare rare ori ne preocupă mintea ; ele par nedemne de noi : din contra, descoperim iu lume vre o idea ciudata, vre un pun-cipiu nepotrivit cu starea societaţei noastre iudata punem mana pe densele, nqle apropiam şi voim să le aplicam la noi. 1 "at“ ca aceasta este furia progresului, de suferim : nu se cerea urgenia aplicârei Dupe cum se ştie, iu Iunie trecut, Camera lraucesă a adoptat resoluţiunea ca îe-forma magistraturei sa se baseze pe e.ec-tivitate (.3). 8'a numit ua comisiune pentru lonuarea unui proiect de lege, care a şi depus lucrarea sa in Decembre trecut. Ne vom sili sâ o resuinâm in cate-va cuvinte ; insa incâ de la iuceput, putem a-lirma câ nici raportorul, J>. Lepere, nu a reuşit sa presinte uâ lucrare solida, nici proiectul in sine, aproape reproducţiune a legilor revoluţionare din 1790, nu coprinde nimic original şi serios. Re ici j>e colea, cate-va modificări reuşite in organisarea şi competenţa Curţei de casaţiune, cari in ma* re poate sunt admise la noi, constiluesc singura parte buna din lucrarea comisiunei. Eaca ideele generalii ale nouei organi-sâri ! Toate instanţele jndecâtoresci de ori-ce grad se constituesc prin sutrajul popular. Alegerea este de două grade : sutiajul universal alege un nuiffăr. Aleşii, de alta parte, trebue să intruneascâ oare-cari con-diţiuni de studiu şi practica. Se menţine instituţiunea judecatoriiloi de a căror competenţa a luat mare in- vom găsi la adver. Roate car e lectivitaţei la magistratura, pentru ca sa luam Înaintea Franeiei care nu atabilise pe atunci acest principiu ? Poate ca lucrul pro-din împrejurarea câ este mult mai două-trei idei generale, de iuoda o ad ev erata oi~ pace., tindere. Se recunoaşte principiul apelului, insă vine şi lesne a ingăna de cât a pricepe şi o-anisaţiune, care se poate câştiga numai cu studie serioase : am putea invoca, ca meni convingător, lucrarea majoritâţei ele- co- (1) 1). 0. Boerescu, care nu primea idea electivitaţei. a declarat că majoritatea comisiunei a calcat proiectul pregătit de d-sa, şi afirmaţiunea aceasta, pe cât ştim. a rămas fără replică păne astăzi. (2) „Cazette des Tribunaux'1 de la Decembre lb^ă. _ (3) Principiul acesta s a votat cu 275 voturi contra a 208. Guvernul a combătut propunerea. tul de corp nu va întâi zia o sustragă de la acţiunea, de la sentimentul opiniunei publice ; şi cari ar putea să devină cu iulesnire, ceea ce sunt astăzi Curţile de apel, ţâra ca cei mai mulţi din magistraţii ce le compun sâ aibă conştiinţa despre aceasta, — nisce focare reacţiuite contra aspiraţiwnilor montului, general al ţirei.il Focare de reacţiune 1 Când se dă asemenea argumente pentru suprimarea unei şedinţele Camere instituţiuui, a cărei eficacitate se recunoaşte cu toate acestea, lucrarea întreaga este judecata ! Cât pentru Curtea de casaţiune, i se mân ţine competenţa şi şi atriuuţiunile actuale eu oare-cari modificări : asttel, secţiunea re-clamaţiunilor (des requites) se schimba in secţiune civila avănd incâ dreptul a se pio-nunţa in materie electorala, fie vorba despre alegerile politice, sau judecătoareşti. Sistemul electivitaţei şi organizarea propusa se vor admite iu cele din urma de Parlamentul francez V Ne place a crede că nu. Mai intaiu, chiar principiul s a admis cu o mica majoritate in Cameră, şi lucrarea presentatâ de d. Lepere nu este espresiunea voinţei inajori-taţei comisiunei, care repudiează idea electivitaţei. Dificultăţile practice şi primejdia ce inconjoaiâ aplicarea noului sistem voi face, pană iu cele din urmă, sâ se inlătu-reze ideile presentale. Lste fără indoialâ mult mai comod şi lâiâ bâtue de cap a se vota principiul, după cuin sa făcut in vara trecută; când insă ajungem la practica lucrului, vorbole nu mai sunt de ajuns, şi nici o organizare, avend baso aşa de slabe nu poate suferi lunga discuţiune. A iară de acestea, ce sistem se va admite pentru constituirea corpului electoral V Cine să ia parte la alegerea judecătorilor q Unii pretind ca sufragiul universal este a-deverata mântuire. Poporul singur numai este in stare sâ dea pe cei mai buni judecători. Nu toţi electiviştii insă raţionează astfel. Cred câ inteligenţa slabă a maselor nu este in stare să distingă meritele candidaţilor. Sâ se admită dară sufragiul cu două grade: poporui să numească delegaţi cari la răndul lor, sa aleagă pe judecători Alţii merg şi mai departe. Eeiuză populare bri-ce amestec in alegeri, domni sa se compună un colegiu special, de câţi şi magistraţi, care să aibă o ~~ misiune. (A a urmai. Camera noastră (le Corn ereiu Marţi seară a (ost intrumrra membrilor Camerei de Comerţ pentru couiplectarea numărului Agenţilor de schimb. Uşurinţa cu care aceasta Camera a lucrat şi astâ-datâ . susţiind şi alegend, din candidaţii propuşi, tocu.ai pe aceia care insuşiau mai puţin condiţiunile cerute, au produs in lumea co-inercialâ C6& uiâi dcs&stro&sU' imprcsiunc. împărtăşind şi noi sentimentul geDeral am căutat, dar iară resultat. sâ allâm plin ce sortilegiu d-uii Margăritescu, Arghireseu şi Eleiterescu, oameni lârâ nici un merit şi ipsiţi de ori ce calităţi, au putut trece i • naintea celor alţi candidaţi, inaintea d-lu Vansaunen de esemplu, tiner inteligent, avend cunoştinţa pieţei şi alacerilor, susţinut de iusăşi Banca Naţionala şi stimat de toţi comercianţii, şi înaintea D-lui Alex. Kali'on alt candidat căzut, cu toate câ poi-tă in terg un nume atât de cunoscut. Myster, Myster.......... Tot ce e positiv este că D-uli 8t. Ionni-de, şi V. Socec Preşed.ntele şi \ ice Pre-i de Comerţ şi au dat de-miaunea, imediat dupe despoierea scrutinului. . Această determiiiaţiune este cel mai mare blam ce D-m. loanid şi Socec puteau da colegilor lor şi candidaţilor aleşi; ea este iu acelaş timp cel mai frumos elogiu ce se putea adresa tinerilor câzuţi. Daca Camera de comerţ susţine sistemul atat de atacat al Bursei actuale, apoi a dat proba de o nedibâcie impardonabiia, introducând in mijlocul vechilor agenţi, alte e-lemeute antipatice publicului şi cari nu vor l'ace de cât a mări numărul deja mare a adversarilor Bursei. Credem inutil d a spune ca aceştia au vezut cu plăcere lovitura ce iusăşi Camera de Comerţ a dat, cu ocaziunea ultimelor alegeri de agenţi de schimb, in instituţiunea ce din contră era masei ori ml avo-asemenea datoara a Încuraja ! Încă câte-va lovituri de soiul acesta, şi i> va duce la locul de odihnă. Ne place a crede că Ministerul nu va permite ca Camera de Comerţ sâ şi uda gradul acesta de preferinţele publicului comercial şi s o lase sâ pricopsească pe ui in detrimentul adevăratelor merite. Dar ce alt sâ te aştepţi de la votul Cofetarului de la Episcopie şi, a altora „ejus-dein tarinae'?. Nu şi-ar fi tăcut ore unii Comercianţi uâ adevărata pomana lâsându 1 ia baclavalele lui iu loc d a-1 trimite sâ se amestece şi in afaceri de Buisâ. N’ar fi fost mai util patriei dacâ sar li mulţumit in a debita elevilor din şcoala Militară cataifuri şi rahaturi? Ultime I N F 0 R M A Ţ I U N I telegramă din Primim următoarea Roşiorii de \ ede : „Biroul intreg al oposiţiunei Triumful complect asigurat. “ Munci u lese k. fac V să zic? Judeca dragă că . — Zmintit, ce eram să — Imprudent, ce eram — Adro, GFrigore I — Buuăseara Mitică ! f?i pe cănd vorbiau astfel, doui ţerani esi dedeau coate cu mister şi stau ascunşi dupe gard. — Ei bine, tată Yasile, cum stau daraverile ? intrebâ cel tenfsr pe cel mai in verstă. — Merge bine. Căline, merge, slavă Domnului. Sfinte, sfinte! că proşti mai sunt si pestriţii ăştia dela Bucureşti! al meu mai cu seamă ! — Da că al meu ! Tot d o teapă. S a amorezat ioc după lia-mea Mariţa, şi i-a scris şi revaşe depe cealaltă lume. — Al meu zice că moare de iubit dupe nevastă-mea, şi i-a S' ii-verzi şi uscate. Ba de cer, de flori şi de lună. Se Iun atee. — Lasă, lasă, m6 Călinecă le om da noi de nae1 —I Crezi cumva că dUnşii nu sc indoesc de nimic ? __ Denşii ? Biâ că vorbişi, mai bine tăceai, că tăcerea-i de aur.^ Ei sunt orbi, şi au să fia nevoiţi sa ne aducă cu ce să putem bea puţin in tihnă. . , . ^ „ i-a lasă mai bine_ vorba invoţat pe nevasta-ta ce facă ? te teme de nmuo. Dar lră- — Dar asta ! Ai trebue să — Nu ta ştie ? _ Ba că riţa 1 Şi se despărţiră nu! E şircată jMa- # * A doua zi, Mitică zise lui Grigore Am să’ţi cer un serviciu, dia- gă prietene. Vnîrrt.A de soarei vede că, Foarte bine, scumpule, eu am să te rog ceva. — Poţi tu să’nu împrumuţi masa 1 urată J . . . ■ _ Dar tu poţi să mi pici că şi o că- cătcva Zmărăn- Picături de parfum pe batistă ? ^ ___ Mi-e permis să te întreb. _ Atărnă de cestiune. Pentru ce ţii tu săteprimenc., ' tocma'i^' de ce voeşti să tcP‘11- fumezi V — Am să'ţi spun. — Yei şti — Astă seară voiu fi lăngă densa — Şi eu mă duc la ea. -- Daca ai cunoaşte pe, diţa mea! — Optsprezece am, blonda ca .spicul grâului, frumoasa ca un ăngei. — Doue-zeci şi doui am, bruna ca noaptea şi de o voluptate... — Şi o naivitate cum nu seşte. ___ Şi o ingenuitate cum tălneşti de căt foarte rar. Amorurile mele sunt ca o idylă d a lui deocrit. _ Ale mele sunt curate ca semnul CC1U Oii 1 când mo gândesc c’am putut să iubesc femeile din capitală! F __ Ah 1 aănd #mi inelupuesc ca-mi furase inima o cântăreaţă de Pa______ \li_e ruşine de slăbiciunea mea __ Koseso de mine gusumi. lovituri misterioase ia uşa se ga- nu m- fragede tea trei Mariţei. . _ — D-ta eşti domnule Mitică . trobâ o voce dulce, emoţionată. __ Da. scumpul meu angeraş. Uşa, repede Întredeschisa, se incliise fără sgomot. monie se făcu pe ditii .... Deodată acest indoit ţipet resuna . — Perule ' tatăl meu ! __ Dumnezeule mare ! soţul meu Mitică se întoarse: el zări ţeava u la două palme de pieptu m- re- Aceeasi cere-prispa Zmarăn- După douC ceasuri, Mitică bă ridică capul; el vezu un d’asupra frunţii nei pusce seu. Grigore topor ameninţător sale. a .. Hoţiile! striga Vasile. Spurcatule! zbiera Călin. - Te-aşi putea ucide hoţ! - Aş putea să câine ! . , „ , . Legea bun dă dreptul. Primarul ar fi pentru mine. Iertare! suspina Mitica. _ Indurare! murmură Grigore ea te tai oa p nu pun Ce s a intemplat in urmă ? A7ai! să aruncăm un vel asupra acestor lucruri: sau. dacă vorbim de ele. să vorbim incet, incet de tot. pentru ca Teocrit, Yirgiliu, Floria», Gessner să nu afle ceva. S'a petrecut o scenă de şantaj! Mitică şi Prigore fură siliţi să is-ălească căte o poliţă de 1000 franci, plătibilă intr'o lună. una valoare primită in nuci, cealaltă in Cartofi. Ambii tineri se. intoarseră in toată graba la Bucureşti, şi, dacă nu iuselăm, au şi reclamat jus- ne tiţiei. Idyla dar se tea cu juraţi. va fi deslegat lâ Cur- Deniroc DK l( OI.ONIALK si Dkl K'A Onoraio domnule VIS-A-VIS de theatjujl NAŢIONAL I '««/(J nnhilhni ., „ tc-We mm«n /« lurMU,„t r„ 1 7>"W,C f" /«• hune case vrmCUoarde Hha.-v, " ’mPnrtnt Hr Jn ceh Ana„Hs dedla'Murth,îq'ue 'i:,,,Jordeanx Ahsenl d Cnraso do Olanda, alb,'verde „î , 8rft)"1 Chartrenz F Pipenalnt verde, galben si -.11, .1 V U.r Wnuod ■ *» Su^'â £ Kr-' p"“bc , I-HTW. W inbickvk. E«P«gne, Ungaria Trnnsl anta ta, ^ s 'A?»»' >* ^ fj* ^ neputinţa, boale de nervi Părute secrete ale tinerelei şi debojeriile PRAFUL PER UI A I l)-nilui ruj] (pi #pavate din cvburi pcTuvianA SIROP DE R de GKIMAOLT et Cie Pharmacisti la Paris DE DOUA DECI aNNii «Al «EVARCAilLE OLKIULUÎ O» riRATL’ KI5 'si. euver.nu giirnuloru oi îl CAptlIuî li ol, r,j,, |..|,, («ne p.lor.j sl moioţeie, V* * «i‘« inedicamenlu n dej>uritifu Mesllentu. ________________Depomu iu ACE IŢII MRDIC4ME.VTU Dl J" maladiii.b nopiiLoar DKaORUNU tl T*'» CELLE ouoeinaBA ai.u yitoeuLui ANTiscontuTteu i.^'eloe ,±S,V,„«a,î poiu '1.11»., *r. S i JLi* p"1'1 »><■ " cou.r» cojiloră prudul», pnn l.Pl. t;”i* <3 >$ C CLi prin îpalelg pharmaui tonalele sus menţionate nu se vindeci bine prin nici un mijloc cunoscut pi 1 nrin praful Reruiu a D-rului VVnin; cl c neofensiv). unei cutii dimpreună cu instre esaciâ 4 franci. Se afla in ]) la : I. A. Ciura, farmacia nnti ,zz © cry C ci&iflv, di - l n Aijronom român pnmtica maro, cu bune caro au administrat ma mari, caută un Ioc do comptabii cu leafă. prm tovărăşia. Doritorii sunt rugaţi la Redacţia acestui dnr 1 Da R aga,sin ui repausatului [ ■ rM tVgTr’ linua ŞearpeJc d i Galea• berba-n Vodă No. 12. se ■■ rLvB?fre;cu. .pre*uri foarie mt 1 ' fe,u.nte obJeete de artă luci ellSra,ui sârmă de armat r cum : Fă tavă. una Casetă, ' d, caliciile, mai multe perechi brâu -■*cc de cap iu formă de săbii. pn ■ LST1''-,,— ’ de0Se,)ite colote, călimări garnite in pietre ■sroarand. robim mărgăritar si d mant precum şi zarfuri şi mai m ■o lucruri de argintărie si bi tone. ' Rngăm pe onor P. se bine voit ca a ne onora e.« j , j cu toţi cc Garantă sigură dată inscris. rase, 14. P1LL EtS. SINGER CS DE BLANCARD .'l4i«a de emul ii ew-york. t a Iui b- N E1D LI A’ GnR,A£eiit â l'Iodure ferrţux rnaO erablo -Sans odeonii cajeurd! ar ou d ioii D-ACADtKic n aEDECim: 0. închiriat de la Sfăntu Gheorghe vut(?1 ^83, casele din calea Piev-[ia, 12> in care locueşte ac- tualmente (l-nu advocat Triandatif sa se adreseze lad-nu OTON IU Otel Union. Aceste HAPURILE convine contra: Alevlmnilo «orofnlil.p. Hnchiliaiuu. In.emlt. • An.litnluinilc lynipkalice. etc., etc. ' /f , T'ebne observat Semnătura 'jgV «Murala aci pusă in josul eli- ruriE s ci-lui colonel Schina, r pimniţa, curte, etc. compusă din 12 , situată str. Aci iNo- i;b mtre ministerul de Interne Lolzn. Doritorii pot lua informaţii la mt Alocinnii vis-a-vis de Tlieatrn Xotin A SE PERI DE CONTRAFACERI. jl doctor in medicinS i chirurgie de la faculta tabdindu-se in capitala str a-vis de hotel Concordia in toate zilele de la orc-1, de la 4—6 p. m. specia rai şi copii, pentru sărac; Jl 1‘nĂiuuiciEXÎ - ry llut IkinapQrtc, iljT] ’-rCJ »M„lS I BALURI MASCATE Nula llosel. fîiiluriln'nuiscale vor urma H'gulat in tot cursul carnavalului de'lroi ori poNflplanmna: Duminică Mnrţia si Joia.-intrarea d lei. Începutul Ia 9 ore. Serile de luni, Miercuri şi Vineri sun d'spouibilo şi sala se ponto închiria pen-r" l!all,n de societăţi, Nunţi san Toatru. V se adresa la Antreprenorul aulei Hoso CIIjVMPAGNE roman A propunită din cel mai bun vin do pl d°boşti. precum şi vinuri naturale din Ih'ăgăşani. Odobeşti, Cotnari. Donlu .Marc etc. etc. Superioare tuturor vinurilor streine. Depou de lemne tăete DEPOU GENERAL LA Magasinul (le Delicatese >. (V. Mocia^m Hucureşti. S Asortiment complect in lari de Eordeaux şi Quirasouri do A. Ki BRICK ''‘diogiiune calitatea I-a 28 I( i, calitatea TT-a 26 lei. Se vinde b* l tl Stanicii 11 .Stfv.,rLi Rninonu ort-ct ameuxenţit. "iag»sin,' v» rfmăne pe deplin .'■rfei dar şi de un serviciu TimriŞa .V. miiJV«Wv,' *3 MAŞINFI U DE CUSUT ORIGINALE ^ LUI ’