V Calea Victoriei ANUL AL VTTT— No. 149 UL ANUNŢURI Şl INSERŢII [.inia 30 litero petit pag. IV. 40 Reclame pag. III . . . ■ 1 50 . , II .... 2 50 Iu Capitală 10 bani număra lin Districte 15 bani nnmărn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Diroolor-respumjăror : IVI III A ÎL P A LKOI.OG U Aranjările gi inserţiile ie primeae KncnreştI , la Administraţia ziarului ia Elena, la binronrile de annnţnri Heinrii Schaleli, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2j—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. !«■! ■ii X) t -V ti i y Bucureşti, 7 Iulie 1883 Forma obicinuită sub care roşii îj dau comunicatele in Monitor, este n nu se persecută nimeni in această ară, că toate merg strună, că toţi unt d o potrivă, şi că s’au luat cu-are sau cutare mBsură in interesul eneral ; intr’un cuvent fericirile râului sub acest guvern a coprins ţara jDinănească 1 Dar daca cineva caută a se incre-inţa despre veracitatea acestor alir-îaţiuni, indată vede că oamenii cari 'aveau nici-un căpătăiu, cari n'au ici-un merit, sunt astăzi rădicaţi de iltre puternicii zilei la puterea de a a şi ei favoruri şi a persecuta pe :oţi cei ce nu recunosc patriotismul or ; in vreme ce de altă parte bărbaţii ce au o cultură mai aleasă şi atitudine onestă, sunt eliminaţi cu eligiositate numai din causa că cul-nira lor are locaş un caracter independent care ii ţine neînduplecaţi in .'ederiie lor. Fie siguri adversarii noştri că, ihiar punend premisele largi de mai sus, nu cătăm a coprinde astăzi cu . ederea tot ce este funest şi reu întocmit de către denşii, pentru că, nepregătiţi cum suntem, ar fi să prezentăm un tablou incomplect, ori cat le oribil ar fi. Vom atinge aci numai o simplă cestiune medicală, care dacă are o mare importanţă, este pentrucă ne inai presintă o faţă a abusului de putere, a cumulului şi a favoritismului sub domnia Koşiilor. Se zice in legea organisării servi-jciului sanitar in ţară : „Consiliul medical superior, pe lăn-{ţă cele-lalte atribuţiuni, va clasifica meritele corpului medical şi le va avea in vedere la ori-ce trebuinţă." Această prescripţiune obligă nea-perat la cercetarea leală a calităţilor medicilor, a aptitudinii şi capacităţii! lor- Cu toate acestea, iată un scrupul care lipseşte absolut, daca nu conciliului chiămat a îndeplini rolul de clasificator, cel puţin autorităţilor cari numesc pe medici. Clasificarea, daca se tace, este spre a elimina pe medicul cu demnitate personală şi independent, pentru ca să se introducă favoriţii in diferitele posturi; iar pentru ca să se poată indeplini aceasta a trebuit să se recurgă la o glumă contrariă realităţii palpabile de lucruri, la gluma că incă şi pănă astăzi se simte lipsa de medici buni in multe localităţi. Cu aceasta se încarcă de posturi căţi-va favoriţi, cumulând une-ori atăta căt nu pot să împlinească. „ Fie insă ; admitem un moment că afirmaţiunea lipsei de medici, buni negreşit, ar fi fundată pe adever in căt pentru timpii normali. Dar, in timpii anormali mai poate fi atăta scrupul de merite ? Cănd de exemplu cholera bate Ia uşă, şi fie care simte că poate să aibă trebuinţă de concursul medical, cine mai poate căuta cu luminarea in ochii medicului, spre a-i vedea de ce coloare sunt ? In asemenea caşuri oamenii ştiinţei se i u grămadă, se minieră şi se destină fic-care pentru cătc-o localitate, unde se porneşte cu instrucţiunile necesare. Dar timpii grei, şi pericolele de perdere, nu comptează in judecata oamenilor fără judecată. Să moară de clioleră, să moară de ciumă, şi de ori-ce mai reu, cine a pofti ; sistemul remănc sistem: se ţin la o parte păgânii, cei ce nu cred adică in Rosetto-Brălianu si Carada profetul seu, cu toate concursile ce au trecut înaintea consiliului medical superior, şi se mănţin cumularzii! Cunoaştem medici recomandaţi in căte mai multe renduri de a fi am-ploaţi sau măcar de a li se decerne un grad in ordinile decorative ale Statului, şi nici post au obţinut nici decoraţiune li s’a dat. In căt pentru aceasta, incalte, s’a putut vedea, pe raporturile derecomandaţiune din partea servicielor respective, ciudata re-soluţiune, că „recomanda iunea vu poale fi admisă, ordinile fiind pe sferşit, “ ca şi cum persoanele recomandate n’ar fi avut calitate de cât de derbedei, cu care nici e bine a se tace risipă de acest lucru pe sponciu. Să fie insă vorba despre un favorit, sau protejat de favorit; o ! atunci lucrul se schimbă : şi post se deschide şi decoraţiile se găsesc in mare abundenţă. Iată şi exemplu. Un doctor Ufovescu, trece un concurs înaintea unui juriu de medici de ai cauzăşiei roşie şi atunci cade. Cu toate astea i se dă postul de cap al statisticei medicale al serviciului sanitar din ţară ; apoi pentru că aci nu se pricepea de loc, ca să se scape şi serviciul de dBnsul, 61 inaintea-ză medic primar la Giurgiu. Toate acestea pentru că numitul medic este ruda cofetarilor Tănăseşti, şefii regiei politice. Toate meritele, toate drepturile pier dinaintea favoritului, chiar in servicie unde se cere alegere con-sciinţioasă. Iar bine că, sub un asemenea sistem, n’a isbit incă furioasă vre-o epidemiă cumplită, căci se vedeau atunci mai bine tristele efecte ale cumulului in posturile medicale. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 17 Iunie. — D. de Waddiugon e numit ambasador al Franţei la Londra, in locu d-lui Ti8Sot, care din cauza relei stări a sanataţei, nu mai poate sâ’şi continue funcţiunile sale. In adunarea generala ţinută de acţionari canalului de Panama, d. Ferdinand de Les-seps a incredinţat ca canalu va fi Lrminat către sfârşitul anului 1888. A declarat că emoţiunea provocată printre purtători acţiunilor de la Suez nu se bazeaza pe nici un fundament, pentru ca regularea făcută cu guvernu englez a fost încheiată cu sinceritate. D. de Le-seps laudă pe d. Glad-stone şi pe colegi săi de cabinet. Constantinopol, 16 Iulie.—D. Cori, italianul care a fost prins de tâlhari, a fost la^at iu libertate pin mijlocirea unei re*-cumpârâri raţionabile. Hofgnstein, 17 Iulie. —împăratul Wil- helni, so it nici la 4 ore, a urmat indată călătoria sa la Badgastein, undeMaj. Sa va face băi in curs de trei săptămâni. Londra, 18 Iulie. — Lordul Granvile a recunoscut lămurit inaintea Camerei lorzilor. in ultima ei şedinţă, drepturile companiei canalului de Suez. Yiena,.J8 Iulie. — împăratul Fra G-e-Iosef a intrat astă-noapte la N hi. d n a ce a isprăvit călătoria sa prin (nuioi. Carint-hia şi Styria, ale căror poporalului b-au făcut pretutindeni ovaţiuuile cele umi ntu-i aste. Roma 18 Iulie. — Alegerile suplim n-tare de Duminică au dat rezultatele ur lipitoare : trei disidenţi au fost aleşi; radio*.i perd un fotoliu la Bolognia şi unu Ia Palma, au câştigat unu la Pesaro; in toate ce-le-l'alte colegiuri candidaţi ministeriali au fost aleşi. L'lndependnnce Roumaine pretinde că’i am cătat gălceavă cu luminarea cănd făcurăm observaţiunile noastre asupra modului s6u de a imputa Roşiilor inconsecuenţa, sau călcarea in picioare a principiilor afişate. Ea n’a pus—ne zice - ca convicţiuni ale sale faptele atribuite Conservatorilor intre anii 1871 —1876 şi pe care noi le relevarăm in numerul de al-altă-ieri, ci numai ca imputări ce s'au adus pe atunci Conservatorilor de către pretinşii liberali de astăzi. Declarăm că intenţiunea noastră n’a fost, nici va fi, de a ne gâlcevi cu nimeni, şi mai ales cu acele organe de publicitate cari ştiu a se pre-senta cu demnitate inaintea publicului imparţial. A fost insă o lacună in articolul foiei franceze combătut de noi. Cu toată buna intenţiune ce mărturiseşte că a avut, ea u’a lăsat a se înţelege de la început că odiosul imputărilor in cestiune, pornia numai din simţimîntul injust al adversarilor noştri statornici, şi nici-de-cum din acela al domnilor de la Independan-ce Roumaine. Acum insă că foaia franceză se explică atăt de lămurit in ceea ce priveşte simţimSntul ei, noi, departe de a avea disposiţiunile ostile ce ni le atribue, suntem din contra fericiţi a-i recunoaşte le ditatea, fără a ne mai acăţa de unele expresiuni şi insinuări şocante pe cari le intCmpi-năm in apBrarea ce şi face. D. C. G. Costaforu a adresat d-lui Al. Ciurcu. directorul ziarului Vlnde-pevdance Roumaine următoarea scrisoare : Domnule, De azi inainte, incetănd a colabora la ziarul V Indtpendance Roumaine, vfi rog să bine voiţi a anunţa aceasta cititorilor d-voastră. spre a desfiinţa ast-fel orice solidaritate intre noi. Primiţi v6 rog * te. C. G. Costaforu. * * * D. 0. G. Costaforu face parte de azi inainte din redacţia ziarului T mp.d. ' I ii formaţi uiii D. baron de Ring, ministrul Fran-ciei in Bucureşti, a plecat ieri la Sinaia. D. Manega, secretar al legaţiunii austriaco din Oonstantinopol , tre-cend prin Bucureşti, a pDcat la Yiena. D. Chirculescu a fost numit prefect al judeţului Olt, in locul d-lui Suciu. CRONICA Toată lumea din capitală se plânge contra apei murdare şi nesănătoase din gârla. e face on. Primărie ? Poartă la procese ev antreprenorii ! După cum se ştie, on. Primărie a fost condamnată să plătească despăgubiri d-lui Boisghârin, antreprenorul caua i ârii Dămboviţei. Acum se vorbeşte de un nou conflict intre d-sa şi Primărie. Se vede, că speră noi despăgubiri ! De altă parte insă, sub-antreprenori, furnisorii de pietriş, etc. au intentat proces d-lui Boisgherin. Vom vedea, dacă şi d-sa va fi condamnat să despăgubească pe cei in drept să reclame aceasta ! * D. general Câlinescu s’a dus alaltăieri la Galaţi d a inspectat garda civică. D-sa a făcut o anchetă la casa legiunii, undei a constatat un deficit de 6,000 lei, şi in privinţa căruia a făcut un raport pe care-1 publică ziarul Poşta. * La 12 iulie se. va ţine concurs la Mi nisterul trebilor din afară pentru ocuparea unui post vacant de copist, retribuit cu 150 lei pe lună. Tentativa de asasinat din Bacau Ziarului Imlep. roumaine i se comunică documentul următor, pe care ne credem datori a'l reproduce fără comentarii; faptele sunt mai elo-cuente de căt vorbele. D-lor Dimitrie Rosetti-Tetzcanu, V. Tătara, 1. Rafael, C. Platon profesor şi I. Gheorghiti, comersont. „Tentativa de asasinat comisă asupra persoanei concetăţeanului nostru Costache Radu, de către fii şi nepoţii d-lor Lecca, şi taptul că justiţia nu ia nici o mâsură spre a pedepsi pe culpabili şi a da satisfacere opiniunii publice indignate şi îngrijite, ne impune datoria d’a ve ruga să mergeţi in persoana la Bucureşti, ca să cereţi dreptate guvernului. Situaţiuu< a escepţionaiâ ce s’acreeat judeţului Bacău şi, maipre sus de toate, arbitrarul familiei Lecca care merge pân’acolo in căt să omoare lumea in mijlocul podului, ne aduce in poziţiunea neplăcută şi extra legală d’a ne face noi inşine dreptate, dacă legile ţerii nu se a-plicâ de loc. Bacău 1 Iulie 1883. (Urmează iscăliturile a 49 cetăţeni de frunte din Bacău) Delegaţiunea de mai sus a venit in Bucureşti şi s’a dus alaltă-ieri la d. I. G. Brătianu. Dar primul-minis-tru, fiind bolnav, n'a putut să primească pe delegaţii din Bacău. Aceştia au cerut sprijinul d-lui C. A. Rosetti. Directorul Romanului a promis că va cere să se facă dreptate. Vom vedea. ScrUorUe nefruncate na ge primei Hanaffcriffele neimprimate *e ard. O demisiune D. Al. Brăiloiu, fost secretar de Legaţiune, ne trimite in copie demi-siunea ce a inăintat d-lui ministru de externe : Domnule Ministru, Ain primit nota Excelenţei Voastre din 25 Iunie (7 Iulie) 1883 cu No. 10334 prin care mâ înştiinţaţi despre numirea mea ca jude asesor pe lăngâ consulatul din Con-stantinopole. Intrat in cariera diplumatică la 1874 am ocupat următoarele posturi : 1. Ataşat surnumerar pe lângă Agenţia diplomatică din Paris (Octomvrie 1874—A-prilie 1877); 2. Ataşat surnumerar, cu diploma de licenţiat in drept din Paris, pe lângă divizia consulară a Ministerului (Fevruarie 1878 —Aprilie 1879) ; 3. Secretar al 11-lea la legaţiunea din Petersburg, ansă ataşat cu acest grad pe lăngâ divisia politică a Ministerului (Aprilie—Septemvrie 1879); 4. Secretar al Agenţiei diplomatice din Berlin (Septemvrie 1879 — Aprilie 1880); 5. Secr-tar al II-lea de legaţiune, in acelaşi oraş (Aprilie 1880—Octomvrie 1881) ; 6. Secretar al II-lea de legaţiune la Paris (Octomvrie 1881—Octomvrie 1882). Puteam spera, Domnule Ministru, că du-pe un stagiu aşa de lung, in cursul căruia am lucrat continuu cu zel şi conştiinţă — precum insuşi Exeelenţia voastră a putut s’o constate când cu misiile d-sale la Berlin—puteam spera, zic, dacă nu o înaintare, cel puţin o menţinere intr’uu post dobândit cu titluri atât de numeroase, neexistând in contrâ’mi nici o plânge re din partea şefilor sub cari am lucrat. Intr’o bună dimineaţă insă m’am pomenit, fără avertisement, fără motiv, pus in disponibilitate ? Singurul motiv ce am putut simţi, in urma acestei procedări, este dorinţa Excelenţei Voastre de a consacra, ca principiu de activitate in obiceiurile administrative, regimul destituirilor, punerilor in disponibilitate ?, transferărilor, Înaintărilor, fără consideraţie a drepturilor câştigate pentru cei ce nu se bucură de favoarea d-voastre personală. înţelegeţi, Domnule Mimslru, că in aceste condiţiuni nu pot primi funcţiunea de jude asesor, fiind ea mai cu seamă o violare a drepturilor de ierarchie ce se păzesc in toate ramurile administrative ale ţârei. Această violare sunt in drept a o considera şi ea o degradare ce nu puteţi se’mi infligtţi, şi pe care v’aţi ineercat a mi o inflige, fiind că sunt fiul tatălui meu, pe câtă vreme trecutul acestui bărbat de stat era de ajuns spre apărarea drepturilor mele conştiincios câştigate prin e muncă de opt ani de zile. Pânâ aci, Domnule Ministru. Ve mulţumesc prin urmare pentru o onoare ce n’am solicitat şi care m'a pus in mirare. Primiţi, ve rog, Domnule Ministru, asigurarea inaltei mele consideraţiuni. AI. C. Brăiloiu. Licenţiat in drept, fost-secretar de legaţiune. Advocat. Bucureşti */i« Iulie 1883. Aşa o fi pe la noi.... iu Anglia ? Citim in Naţiunea : Dumineca trecută călătorii ce veniau cu trenul accelerat care pleacă din Piteşti la 5,50 au fost surprinşi de nişte fapte ce s’au petrecut pe drum. Se ştie că acest tren, conform itinera-riului stabilt, nu se opreşte de cât la sta* ţiunile Gâeşti, Titu şi Chitila pentru a ajun ge la Bucureşti. Se vede ensă că această regulă nu se ţi ne pentru toata lumea. D’a* TIMPUL \y Ir bia plecat diu Piteşti şi trenul se opreşte j semnifică autoritatea primului magistrat al ; ducerea aşa numitelor industrii agricole. la Goleşti, trebuie ânsă să recunoaştem ca numai pentru o secundă. Nu tot aşa s'a intemplat ensă mai in urmă. După ce se opreşte trenul ca de obicei, la Găeşti şi apoi la Titu, o altă oprire se tace la Ghergani. Credeau bieţii călători că s'a intămplat cine ştie ce accident. Şade trenul acolo aproape un sfert de ceas ; conductorul şi comunei : el nu e proprietatea d-lui Fulger, precum nici a ori cărei altei persoane care ar şedea din când in cănd pe el. D-sa trebuia să ştie că’i datoreşte respectul cel mai mare. Pe acel scaun au stat toţi primarii trecuţi şi vor sta şi cei viitori. Insultăndu-1 d-sa insultă autoritatea comunală prin care lapt s’a făcut nedemn de ea şi răspunzător in faţa legei. A mai insultat ineă d.Fulger toţi impigaţii gârei erau impacientaţi. Se I şi consiliul comunal, la acărei decisiuni, d‘ vedea că aşteptau pe cine-va care nu ve- I sa ca primai, era dator a se supune, sau, nea. In cele din urmă. se dă ordin de ple- I in cas da ni i ti convenit, să se ti îetras care ; maşina flueră, gata se plece. Un ţe- I cu cel mai mare respect, ran, alergănd in fuga mare, ajunge in ga - I Din cele expuse se vede căt de colo că ră şi incepe sS strige : „Nu plecaţi, că vi- I cea mai mare ambiţie a d-lui G.^ Fulgei. ne coconaşu!“ Trenul sta iarăşi, şi in cele venind la primărie, a fost d’a avea leafă din urmă apare şi mult aşteptatul călător. | mare, spre a se distinge de predecesorii Era d. Dimitrie Ioan Ginea, care se dusese la venătoare; d-sa dase ordin să i se o-preascâ trenul accelerat la gara Ghergani —şi cine tse poate impotrivi puternicilor zilei ? — Spre seară, scăpându-i un căine, a pus se i ’l prinză. Ce ’i păsa d-lui că trenul îl aşteaptă ? sei, cari de la 1876 incoace toţi au avut câte 500 lei pe lună. Lăcomia aceasta e desgustătoare. Căci in adevăr este desgus-tător lucru ca un primar, care declară că viue la primărie spre a nu se mai face risipă ca până acum, care nu e om sărac nici inpovorat cu greutăţi familiare, să fie lutre acestea producţiunea mătasei trebu să atragă cu deosebire luarea aminte. Mătasea ca product brut şi fabricaţiune de stofe a inavnţit multe ţări. Toată lumea ştie că Francia încasează dintr’ac6astâ pro-ducţiune sute de milioane. Marele oraş Lyon s’a inavuţit din mătase şi până as tăzi tot mai păstrează, dacă nu monopolul dară locul d'ântâiu in fabricaţiunea mătă-săriilor. După Francia vine Italia şi apoi Elveţia, Germania, Austria. Englitera. Aceste diferite ţeri a i intrebuinţat in anul 1881 cătăţimele de mătase următoare : Noi credem că aceste abusuri se fac fără I aşa de interesat in cât să facă scandal, pen-ştirea autorităţilor superioare ; de aceea lai tru că nu i se măreşte leafa ca aceea - a u-ele ne adresăm pentru a le cere pedepsi- I nUj ministru. Faptul e cu atâta mai bla-rea celor ce permit asemenea fapte şi in- I mabil cu cât chiar in şedinţa precedentă, dreptarea pe viitor. I după stăruinţa d-lui Fulger, consiliul co- Dacâ d. Dimitrie Ioan Ghica sau altul I munal a desfiinţat posturile decomisari co ca d-lui are trebuinţă de un tren care se ’l I munali, spre a face economii. Va să zică aştepte dupe plac, n’are de cât se şi ea I după d. Fulger, a face economii insemnea unul expres. Nimic ensă nu autoriză, nici I zâ a lua de la cei mici, carii sunt oameni măcar atot-puternicia (sic)sea, a opri trenurile I nevoeaşi şi cu grele lamilii, spre a pune in drum. Aşa o fi pe la noi.... in Anglia? in punga d-sale. Frumos sistem de economie. Vadă acuma alegătorii ce scule de oa meni au in fruntea acestei nefericite comuni. Consiliul comunal din Galaţi Leafă,.., iată patriotismul roşilor ! Leafă mare, alt-fel nu voesce roşul primar al Galaţilor. Iată ce ne spu-ue in astă privinţă Poşta : In şedinţa de la 4 iulie sara a consiliului nostru comunal s’a intemplat un scan dai foarte mare. înaintea resolvârei ori cărei alte chestiuni, s’a pus in discuţie spo rirea salarului d-lui primar. Unii propuneau a i se da 700 lei pe lunâ, alţii 1000 şi alţii 7500. Toate propunerile insă au fost respinse de consiliu. Atunci d. primar G. Fulger, care se re-tiăsese in camera d’alăturea, vine furios in consiliu şi cu un ton răstit şi insultător face următoarea declaraţie : „V’am spus, d-lor consilieri, de cănd m’aţi ales primar, că eu nu slujesc, fără să fiu plătit line. Nu vreau ca pe mormântul meu să nu se găsească nici o cruce si să crească holeră, cum e azi pe mormântul răposatului G. Mantu, fostul primar a Galaţilor, Iatăvă scaunul de primar ; eu nu voesc să fiu primar de pomană!!..“ Şi trântind scaunul in obrazul consilierilor. a părăsit localul primări,-i. Această scenă necuviincioasă a indignat profund pe numerosul punlic asistent. Consiliul a decis apoi a ridica şedinţa şi a se pronunţa asupra incidentului in şedinţa cea mai apropiată. Prin purtarea sa d. Fulger a adus cea mai gravă insultă magistraturei comunale si consiliului comunal. Scaunul de primar Din Districte Focuri.—In comuua Bâhnăşenii, judeţul Bacău, in zioa de 27 Iunie, venind o ploae torenţială a trăsnit nişte coşare cu porumb ; coşarele luând foc şi fiind şi vent au ars cu totul. Casa locuitorului Stiliei Theodorof din cătuna Periprava, comuna Şfiştofca, judeţul, Tulcea, apriozăndu-se, in zioa de 27 Iunie, de la un fumar ce se face pentru apărarea vitelor de ţânţari, a ars până la pâmănt impreunâ cu totul ce se găsea intr’ensa; paguba suferită se urcă la suma de lei 1.600. Surpare.—Locuitorul Ion Crângaşiu cu soţia sa Bâlaşa din Focşani şi un frate al acestuia numit Ion Stan Moise, ducendu-se, in zioa de 29 Iunie, a incârca o căruţă cu păment, s’a surpat groapa şi a acopeiit pe acest din urmă, care a şi murit. Francia . . . . . . 7,558,380 kilogr. Italia ..... . . . 5,325,479 „ Elveţia .... . . . 1,358,346 „ Germania . . . . . 794,327 „ Austria . . . . . . 131,238 „ Englitera . . . . . . 71,340 „ Total 15,237,110 „ Această cătăţime in destul de mare, va creşte treptat cu noile trebuinţe. S’a ere- zut că purtarea stofelor de mâtase se va impuţina ; eroare. S’a impuţinat fabricarea stofelor curate de mâtase, insă a crescut producţiunea stofelor de mâtase amestecate cu lână ori cu bumbac. In adevâr iată mă- tasea întrebuinţată in fie-care an cu ince- pere de la 1872 : 1872 . . . 10,652,773 kilogr. 1873 . . . 10,179,132 „ 1874 . . . 11,500,574 .. 1875 . . . 13,700,749 „ 1876 . . . 16,100,076 1877 . . . 9,533,561 „ 1878 . . . 11,779,921 „ 1879 . . . 12,661,532 „ 1880 . . . . 12,623,535 „ 1881 . . . . 15,237,110 „ Din aceste date se vede lămurit că in 1 unul dintre principalele articole ale corner ţului Irances. In perioade quinquenale, in cepănd de la 1855 pană la 1881 mijloci esportaţiunei sfofelor de mătase fabricate m Francia au fost: . . 425,210,000 milioane . . 585,980,000 . . • 457,100,000 „ . . 460,040,000 „ • • 282,100,000 „ . . 234,000,000 „ acestor date care dove 1854-59 . 1860-64 . 1865-69 . 1870-74 . 1875-79 . 1880-81 . Ca concluşiune dese cât folos poate să aducă unei ţări singură ramură de produeţiune când este bine esploatotâ, repet că creşterea gândacilor de mătase şi mai târziu chiar indus tria mătasei pot deveni isvoare de venit insemnate pentru România. După informaţiuuile ce avem din mai multe părţi ale ţârei, in primăvara aceasta s’au crescut mai mulţi gândaci de căt in anul trecut, şi educaţiunile au reuşit. La şcoala de agricultură unde s a crescut mai multe soiuri de gândaci, creşterea a produs resultate escelente. Boala gândacilor nu s’a arătat de loc, urcarea s’a făcut in condiţ'unile cele mai favorabile. Gogoşile sunt dintre cele mai frumoase şi pre căt ştim s’au lăsat toate pentru sămânţă. A-ceastâ sămânţă fiind sănătoasă se va împărţi cultivatorilor miei de către ministerul respectiv. — „Econ. Rurală.“ Sinucidere Individul Ioan al Gafiţei din cătuna Eădiu, comuna Burueneştii, judeţul Roman, in zioa de 23 Iunie, s’a zece ani din urmă a crescut cătăţimea de mătase întrebuinţată in principalele staturi ale Europei. Prefacerea mătasei in stofe de lux a inavuţit mult,* oraşe, insă in fruntea tutulor şi ca exemplu unic se poate cita Lyonul. In adevăr după datele publicate de camera sindicală a mâtăsâriilor, producţiunea mă-tâsâriilor a fost : 1876 . . • • . 454,100,000 lei 1877 . . .... 309,500,000 „ 1878 . . • -,.- 345,550,000 „ 1879 . . • • . 339,350,000 „ 1880 . . • • . 351,500,000 1881 . . . . . 378,720,000 „ Un singur articol să producă pănă Creşterea gândacilor de mâtase Am vorbit despre’ înfiinţarea unei societăţi pentru esploatarea şi încurajarea gândacilor de mâtase. După cum suntem informaţi s ar fi urmând cu subscrierea statutelor şi a acţiunilor. Nu ne indoim că pentru campania viitoare societatea va fi pe deplin organisată şi va putea să lucreze. In multe rânduri am atras atenţiunea asupra nevoiei ce se simte la noi de intro- 400 milioane lei ! In această ţifrâ partea cea mai mare este a stofelor de mătase curata. De cât-va timp fabricile din Lyon care se ocupau mai cu seamă cu mâtâsâ-riile de lues au fost nevoite să dea o des-voltare mare fabricaţi unei stofelor amestecate cu lână şi cu bumbac. Fausa este că de unde odinioară mâtâsăriile se purtau numai de clasele avute, astăzi gustul şi moda au făcut ca şi ţăranii să poarte mâtăsărie. Spre a satisface cererile, Lyonul a trebuit să fabriceze stofe amestecate. Până mai acum câţi-va ani se poate zice că Fiancia avea monopolul fabricaţiunei stofelor de mâtase de lues. Alte staturi geloase s'au puş pe lucru şi astăzi industria mătasei merge desvoltăndu-se. Cu toate acestea esportaţiunea mâtăsâriilor a in casa cumnatului său Ioan Bălăn- că tot clin acea cotună, pe cănd acesta şi soţia lui lipseau de acasă. Din constatarea făcută resultă că numitul îşi a curmat singur viaţa, din causa boalei ce suferea de mai mult timp. D ALE SCOALEI remas Sub acest titlu citim in „Rom. liberâ:“ Luna viitoare se iucep conferinţele invă-ţâtorilor din Ilfov. D. Baican, zelosul revizor şcolar al acestui judeţ, voind să ridice valoarea iuvâţâtorilor prin propria lor muncă, a pus in desbatere cestiunile ce urmează. Esemplul d-lui Baican e de toata ^lauda şi merită a fi urmat şi de alţi dd. re-visori şcolari. Numai in chipul acesta învăţământul rural se va putea întemeia. sau este Asupra geografiei veţi scrie : 1) întinderea teritorială a comunei, a plâşei, sau şi a judeţului intreg, de posibil, in chilometrii sau pogoane; 2) Numărul locuitorilor insuraţi ; 3) Numărul copiilor (bâeţi şi fete) pe; tru şcoală, arătând in parte câţi urmoazi şi căţi nu urmează la şcoală • 4) Meseriile cu cari se ocupa mai am oamenii din comuna in care ’şi-au 5COa]a 5) Câte şi ce anume fabrici se afla u colo, ce foloase aduc ele (Morile, zalha' nalele, povernele, tâbâcăriile, ferăriile, lem năriile, croitoriile in special etc.) şi ale cui sunt ; Domnilor învăţători, Subscrisul, in interesul instrucţiunei rurale, obţinând şi aprobarea domnului ministru culteler şi instrucţiunei rpublice, vă face cunoscut subiectel asupra cărora veţi trata in scris şi p9 caete anume, pentru conferinţele viitoare din August anul curent. I. Geografia şi II. Obiceiurile poporului in timpul serbărilor religioase şi naţionale. FOILETON 6) Cum se imparte pământul in pnviJ rea agricola, adică câte pogoane Aunt de arat pentru bucate (grâu, (porumb^ secară,! orz, mâlaiu), câte pogoane pentru grâdi-nârie (cartofi, varză, sfecle, fasole, mazăre,, linte, bob, pepeni, castraveţi, etc.), câte pogoane pentru tutun şi ce profit aduc inii bani, câte pogoane de vie şi cât vin dau cal profit in vani, câte de livezi şi ce anume] dau ca profit in bani, câte de ffineţe, căţel de păşune, câte pogoane rămân nelucrateJ din pricina ripelor, ale bălţilor etc., cam câte pogoane copiind apele curgătoare şi iazurile ; 7) Peştele care se află prin gârle şi bălţile locale (ale comunei, ale plâşei şi j ale judeţului intreg), ce fel este şi ^ce fo- loase aduce ; _^8) Animalele domestice să se isemne cam câte sute, oi boi, vaci, capre, cai, porci catâri şi chiar câinii de pază pentru stani şi prentru casa omului, etc. 9) Albinele cât folos aduc din ceara şi mierea ce produc ele, precum si numărul slugilor pe cât >e poate şi in special cum se face căutarea stupilor cu deamâ-nuntul; 10) Câte biserici, căte zidiri proprietă-reşti şi particulare, câte localuri de autorităţi (sub-prefecturi, primării şi şcoale) se află, cum sunt zidite (de peatrâ, cărămidă ori de gard), de când sunt şi cătâ durată vor avea, precum şi de cine sunt înfiinţate ; 11) Care ar fi posiţiile cele mai bune pentru apărare in timp de resbel, care sunt cele mai slabe posiţiuni ce trebuesc apărate şi cum pot fi apărate ; 12) Căte drumuri (de fer sau cu pea-trâ) se pot face, cam ce cheltuială s’ar pute face cu ele, precum şi cu diferite poduri (de lemn, de peatrâ sau de fer) ; 13) Câte braţe se pot da la timp de armare generală ; 14) Câte inlesniri se pot face (din partea comunei, a plaşii sau a judeţului intreg) in timp de pace (cu transportul de diferite lucruri), precum şi in timp de resbel ; 15) Ce imbunâtâţiri s’ar mai putea face; 16) Configurarea de chartâ geografică (a comunei, a plăşei sau a judeţului, de este posibil). Asupra acestor lucrări, cari se vor des-bate in secţiuni (pentru şcoalele din fiecare plasă) presidate de cel mai in vârstă şi mai înaintat in studii dintre domnii invăţători, designat de alegerea momentană a colegilor săi şi sub prevegerea cea mai de aproape a revisorului, se vor alege cele mai bune esemplare şi se vor premia de d >m-nu miuisrru al istrucţiunei cum va bine- DOUE DRAME ELYSEE-MONTMARTRE de Henri Chabrillat (Urinare) m Deocamdată, ea păru foarte încurcată de tonul serios al conservaţiunii; da din colţ in colţ, cum se zice, ca un copil prins asupra greşealii şi se temea d a nu i se face reproşuri venind dela autoritatea maternă. Cu toate acestea, când i-am spus adevărul, a fost tare mirată, aproape foarte atinsă. Ea privea drept in jos, fără a mişca; o slabă paloare şi o mică mişcare din buze indicau e-moţiunea ce o coprindea. Două mari lacrirne căzură apoi din ochii ei turburaţi; şi’şi ascunse faţa in măini zicănd : Sărmană mamă !.,. săraca mea mamă! Aide ! inima era bună, dacă capul era uşor. Morarul nu era cu desevărşire gangrenat de viaţa ce d. Gustav făce a p’acest copil să ducă. Era oarecare speranţă. Am jos o birja, ăi ziseiu sprea încheia, voiţi să vă duo acolo îndată ? Trebue să mergi a’ţi imbrăţi-şa muma care te aşteaptă. Deodată, fără a mai cugeta, ceea ce era un bun semn, se sculă şi se găti a pleca, fără chiar să mai pear-dă vremea d’a’şi pune o haină şi o pălărie. Pe cănd deschideam uşa, d. Gustav se arătă. Sunt sigur că dănsul păndia de cătva timp in coridor. — Unde te duci ? întrebă el restit. — Să văd pe mamă, că i bolnavă. Ei bine, eu te opresc a eşi, Privii pe Florina. Aişcarea ei repede deadinioară nu mai era aşa de vioaiă. Ea aruncă a-s,uPră nu o privire plină de indurare ; dar ea nu cuteza să n asculte pe a- mantul ei, iată ceea ce însemna fi- siononna ei mută. Ea avea teamă de mj,TOl > '1 iubia in acela? mp, întocmai ea aproape toate aceste nenorocite fiinţe. In ast scurt timp de tăcere, d Gustav înaintase puţin, avănd grijă d a nu inc lovi, aşezăndu-se ensă in aşa chip ca să taie trecerea Florinei -N|t mani indoit eu de loc mormăi el cănd am recunoscut ios pe bnjai că e din cuartierul Euro-pn, l-am văzut eu bine... Se găsesc destui oameni cari să scoată pe fe- mă cam cr"1’' adailgil el Privindu-me cam cruciş. Să scot din minte pe o femee i a'u/"T F mme aCel individ mă Flm ’t " TSC Să scot dia minte ;lni,na!- Ce ciudat abuz tace cu o limbă. 8,°S“”0U, toatc astea că trebue . 'ai scuit’ 91- adresăndu-mă către tCnăra pansjană, 0 întrebai: Domnişoară, ce trebue să spun pe se poate mumii d-tale ? — Dar... maş duce... sau mai bi- dănsa ^ Să Vadă’ bolbo1' l’OSl Mă indoesc, copilă, ca muma d-tale să mă priceapă; ’ţi-am mai spus că nu este in minţile ei. — Ţineţi, daţi-i aceasta şi dănsa va vedea că veniţi din parte-mi. Zicănd astea, ămi iutinse un mic inel de mărgean, un giuvaer de 50 centime, ce 1 scoase din deget cu o mişcare aşa de repede că nimeni n’ar fi oprit-o. Plecai indată, dar avusei totuşi timpul să aud nişte plănsete înăbuşite, apoi un sgomot de sfnutări, şi vocea d-lui Gustav care-o întreba : — Dar ce-o fi avănd mă-ta ? Mărturisesc că nu respirai liber decăt după ce ajunsei pe bulevardul exterior; mă grăbisem a eşi din această casă, a cărei atmosferă, mai vicioasă ăncă de căt viciată, ămi pricinuise durere do cap. ^ ţ- Ei bine, domnule, zise birjarul zărindu-ine singur, na fost cu putinţă să iei pc micuţa ? — Nu, n’am isbutit. Oh ! dănsa vema 1... nu hezitaso nici un minut, ea plecai... Dar a oprit-o d. Gustav. ~~ . ■ :K'cl om de nimici... Şi nu-i mai tot zice domn acelui ne-î.r0,JI!ie 0e Păcat că n’are tată Fio-toate acestea nu s’ar fi pe- trecut, daca ar fi fost un bărbat; vezi d-ta, o bătae ţapănă la arnen-doui şi ar fi fost de-ajuns 1 Dar de 1... E cam de mult timp de cănd mama Biquet ar fi văduvă... daca cumva o fi fost vreo dată măritată 1...... şi a- tunci... Sfărşitul nu ’l-am putut auzi, mă suisem tocmai in trăsură şi luarâm drumul îndărăt la squarul Delaborde, unde’l părăsii. Puţin in urmă, găsii pe bătrăna noastră la obicinuitul ei loc şi mă a-propiai de dănsa. Vederea micului inel făcu efectul prevăzut de Dra Florina; era fără îndoială vr’un dar de sărbătoare, vreo amintire din copilărie. (Va urma) Trad. de Dcmroc. rina i crede mai bine. Asemenea şi obi le care trebuesc scrise originale, jmncle şi domnişoarele invfiţătoare vor tot tin u ! !#! il :»in 'IM ■ despre veriuii de mătase (cultura lor »htul ce pot aduce) . Cum se tac ţesăturile (numele tuturor miiuielor de ţesut şi tot lucrul ce Ic ja punerea seminţelor de cănepă ont păuă la pânza ce trebue să realitate, precum şi lelurite lucruri -■ lac din asemenea pauza cum tre se face) : uitura paserilor domestice de 411 1'oloasele unei asemenea culturi : .'n-ce lei de boala cum se pot .inia i cu ce anume leacuri băbeşti, pre a descântece ; . 11111 se gătesc lucrurile de mâncări mălai, mămăligă, carnea de pa 1 alte animale, pescele, brânza şi le f-J- dea toate se vor cerceta tot in sec după plăşi) presidate de cele mai in ţi mai inaintate iu cunoscinţe alese gele domniilor lor, şi sub aspra pre Obligaţiuni de stat. . . visita bisericele diecesei, a cerceta ordinea 50/0 °tH8'MoniTipale14”™’ .regal” buna regulă in parochii, a holârâ asupra 10 R- » Caseî Pensiunilor 30 oare căror puncte de contestaţiune intre Ş \ păstoriţii săi, a administra sfintele sacra- ®°1° Scrisuri fondare nrbane CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 7 iulie 1883. mente, a da confirmaţiunea (*) preservatâ episcopilor : acest sacrament la catholicii romani nu se dă impreunâ cu botezul, tocmai dupâ câţi-va ani; şi a face misele (**) in zilele hotărâte pentru săvârşirea lor. (Va urma) diverse 60,0 >0 » » , Impr. cn prime Bac. (20 1 b.) Acţii Bâncei Naţionale Române 2501 » Soc. cred. mob. rom. 250 1. > > Rom. de con-itrucţii 5001. » » de Asig. Dacia-Rom 300 1. » » » > Naţionale 200 1. Diverse Bancnote franceae. Aur contra argint. In zioa de 22 Iunie, pe la orele 4 post-1 Fio’rini ; meridiane, pe teritoriul comunei Ipatile, I *ţ*irc‘ germane, judeţul Vaslui, a căzut o ploae cu peatră făcând puţină stricăciune grâului şi porumbului mai cu seamă in câtuna Hiliţa /* 873,, 96i,, 971, 100- 101«|, 33--- 34- 1360 1375 208- 210- 488--- 492- 350--- 355- 225--- 227- 2'/4 2 40 2i[4 2 40 2121 i2 2.181,* 1 23 1.25- 99i|, 100'/, In zioa de 22 Iunie, pe teritoriul comunei Odaia-Bursucâni, judeţul Tutova, a că-1 zut o ploae torenţială cu piatră, care a stricat 150 fălci secară şi 209 fălci păpu-1 şoiu; totalul aproximativ al pagubei causatâ | se urcă la suma de 15.000 lei. La 23 Iunie, din causa unei ploi cu grindină s’a distrus 70 pogoane semănături de grâu şi orz ale locuitorilor din comuna Şo-cariciu, judeţul Ialomiţa. In 23 lume, pe timpul unei ploi torenţiale ce a căzut pe moşia Cocargeaoa, judeţul Ialomiţa, s’a omoiât de trăsnet doi cai ai locuitorului Ianache Zaharia. In seara de 25 Iunie, pe ia orele 10 căzând, in comuna Sineşti, judeţul Vâlcea o ploae torenţială, a trăsnit patru râmători ai locuitorului Nicolae Surpa şi a acoperit pe acest din urmă, care a şi murit. In zioa de 29 Iunie, locuitorul Dumitra-che Ursu din comuna Podoalenii, judeţul Neamţu, ducendu-se la iazul morei din gura Arcârţei şi intrând in apă, s’a inecat. In zioa de 29 Iunie, pe când cireada suburbiei Munteni din Bârlad intra iu oraş, trăsnetul a ucis 6 vaci. jBealele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţimfi de la 3-5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost fef de Clinica in Paris Consultaţinni de la orele 8-9 a. m. şi de Ia 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. „NAŢIONALA» Societate generală de Asigurare : Recolta anului corent a fost bântuită de o grindină abundentă. — Daca pagubele causate agricultorilor noştri nu se resimte in toată puterea lor, aceasta se datoreşte numai Societăţilor de asigurare, cari, cu toată mărimea daunelor, au putut reuşi s6 despăgubească iu mod mulţumitor pe toţi daunaţii lor.— Insă productele cari au scăpat de acest flagel, incepgnd a fi secerate sut ameninţate de un alt pericol, acela al incendiului; atragem dar atenţiunea agricultorilor asupra asigurărilor de şire, pe cari le efectuăm in condiţiunile cele mai avantajoase. Ne place a spera că D-nii agricultori vor manifesta ca şi mai ’nain-te jsimpatia D-lor pentru institutul nostru şi că’şi vor asigura toate recoltele contra incendiului la această Societate. Direcţiunea Generală D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterana No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada BerziJNo. 78. BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat >n strada Principatele Unite No. 7 Franz Grubel ARHITECT Strada Tirană No. 30. Suburb. Icoană ; poate fi găsit şi peste drum de bis. Serindari, unde construeşte palatul Curţii cu juraţi. (*) Ungerea cu mir. (**) Liturgiele. MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PIANO A eşit de sub pressă in editura Iosef ŞanAroviei, magasin de Musicâ, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis delegaţiuneaRusă. Au bord de la mer vals de Eugene Kompa isky . . . . p. 2 lei es belles de Buoarest idem de Fr. Schipek 2 Mon coeur idem de D. A. Boiarolu 9 Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 ” Fleurs Roumanies potpouri de I). Ferlendis. o ************************ TIMPUL ^ MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A IUI S I N GE R « C-. - = i - SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME> preniiale cu 150 tuetlaiIej^lniG PARIS ) 1878 {{ Medailâ de aur A se feri de Imitaţii I rate lunare Garanţă sigură dată înscris. <*«. SINGER C s poarta marco Mapă de cusut mew-york. de sus a a Iul) Fabrioel. G, rî^IDLINGER.A^ent general [j d T — y> ' - r? ^ l5Sr ? y ^ -5 5 - c - » * - ■- o — MAGASIN fondat 1879 lvEJLa--A.SI3tTTJL DE vis-u-?i» de Tetrol Naţional Bacnrejti COLONIALE SI DELICATESE d. g. mm VIS-A-TIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inullei nebilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele B tutun fine. Aniset dublu de Olauda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de lajBajona. Benediciin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz. alb. galbin, şi Verde de Ia grand Cliartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de Ia Yimand Fockin Pipermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liquernri tot felul de gusturi de Ia Mai ie Brisard, din Bordeaux. Itenn-mitaMastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Boniuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espngne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-besti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Creţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOCIANU. *************X***************** IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 Două-deci de anni de isbânda inartu-l resc de efficacitatea acestui puternici derivaţii, recomiuaudat de medicii cei mai de frunte peutru vindecarea rapedel a b6lelor de pept, guturaiurilor, | durerilor de Gat, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor I de sele). etc.— PARIS, 31, Rue de SeiueA — Cutia, 1 Ir. 50, in tuto pharmaciele. j A exige n nuiele Iul 1ILI3TS/. Persdnele c U N o 9 O PILULELE DOCTORULUI DEBAUT DIN PARIS „_ Jnu esilăase purga, atunci candele simt acestol /trebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci del loboselă, pentru ca, contrariu celorlalte purga-l liive, acesta nu operâză bine decât cănd este in~S Isoţit de uu buna măncare şi de beutun întări-f vidre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care# alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ \caii îi convin mai bine, dupeoccupatiuniler , sele. Oboaâla purgatiunei fiind annulatai-.prin efîeciul nunei alimentatiuni, lea-ne se botaraşce cineva a repeta/* k purgativul ori de cate oneste. k trebuinţa. _ " 5F.şi2P-50 A Administraţianea: PARIS, 22. bonlt^. Montmatre. PASflLLE DIGESTIV fabricate Jn Vichy cu Săruri estrase din sor-giuţl. Ele att unfl gusta plăcuta ţi producă na efecta srcura contra acri-melora ţ’a grelelora mistuiri. SARURf de VICHY pentru BAI Una suia pentru uă baie, pentru cel cari nn potă merge la Vichy. Spre a ivita contrafacerile el se ctră pe tit* produsele marca ( ^Controlului Statalul frnncese Deposita In BneurescI la DD. War-tanovitz şi Herţog. apa TONICA dicquemare CHIMIST HOUEN (Fraxcia) Grăbeşte crescerea părului, împedecă de-coloratiunea ei i redă viată. Pommada Epidermală ANTIPELLICULARX Opresce căderea părului. — Dis-rS5emitreta‘ ~ A,t8mP*ri mâncă- Se găsesc in tit. Casele cele bun, _ *4 Parfumeris. aladies secretes trouvent gudri on radicale par ma methode, basee sur des recherches scientiliqui s recentes, mume dans le cas ies plus desesperes sans 11ucun trouble dts fonctions. Je gmiris egaleniHiit Ies consequences fâcheuses des pdches de je.unesse, nevroses et impuissances. Discret on garanţie Priere iMoyer nne descriptlon exacte ie la maladie l>r HKIjA PARIS, 6, PLACE de Iu NATION Membre de plusieurs socictc» sckniiftgucs Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comaudăndu-mi pot procura dilerite focuri e ai tifîcii, şi diferit-* colori de focuri bengale precum raeliete, roate, soare, bombe electrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Picturile moderate Artificieri (iONIŢA G. STOICESCU. (IANI POPA GEORGE. Stiada Academiei No. 25, maister al pirotechnii din Constantiiiopol. ! „Li CAVALERUL DE MODE" ---C.C 1 ■ H I lo cbiam cu bap.* lele organ.loru reipire- | lD Tr ^' tone *uuui vmdecate pnu I uburUe L^vkiwar* *fr., | d-rulul Cr*nler. Preţul 3 fr.t cutia, in rranciâ. o Krtscia. — LcTasaaiir farmacistb-chiinistfi da claaa l-ai, SS n» d* la Moan.la, PAUL Daooad in Baearaael: la d. Zlra.r, |i io tdte farmaciala. A se feri de imitaţiuni, ori ce iirodusu similarfi este uă imitaţiune a forme! exteriore fără oa i i t al ea adevăratului TAMAR INDIEN GRILLON FRUCTU L AX ATI V O SI RACR1T0RU Contra CONSTIPATIUNEl, HEM0RR01UELURI, C0NGEST1UNEI, VENINULUI, LIPSEI DE APETIT, INDEGEST1UNEI, INDISPOSIŢIUNEI GASTRICE F6rte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiuni. — Indcspensabilu pentru copii, dame insarcinate, bătrânii şi persbnele şedănde. A CEHE SEMNĂTURĂ PE FIE-CAUE CUTIE : lî. G1I1I.LU.V. E. GRII.LON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi iu t6te farmaciele. ® ******** ********************* x CONSTANTA * * * * * X X Staţiunea, Balneara MARELE HOTEL CAROL I x x MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI 90 Saloane şi camere mobilate eu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE X Mare lală de măncare, saloane de convenaţiune de jocuri şi. de dans. X X X p, eiuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea. îndelungată. Stagiunea băilor vii incci>e la 19/i iiiiiielf ^ Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şederea Ia Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o- nora cu presenţa lor. v/ Vor avea loc baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţa w cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu fo-^ cu ri de artificii. X r special pentru cei cari caută cură pană la 1 Iulie şi după ^15 Septemvrie st. v. vj Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu E. Pleus di-^ rcctorclo Motelului la Constanţa. ^ Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiunele. Tipografia Jd. Miule$cu, sala TheatruluiBossel. î Roooo/ ^— *"