si • II Ml 7 IULIE 1883 Acltuini^tvaţi:^ Calea Vietoi-iei ISi-. 33. ANUL AL VIII—No. 148 ABONAMENTELE M ihtrn to.U ţara, pe an . . 40 lei . , pe 6 luni. . 22 lei > P» 3 Innl. . . 12 |el entru streinâtate pe an ? . . 60 lei Armamentele se priimesc la Administraţie lin Capitală 10 bani nnm&rn In Districte 15 bani numărn -------------------- — REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Director-respundător : MIHA1L PALEOLOGU ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pa.fg. III . . . . 1 50 , , II .... 2 50 , Anunţările ji inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului ia VIena, la binronrile de annnţnri Ileinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefruncate nn se primei Manuscrisele noimprimate se ard. Bucureşti, 5 Iulie 1883 Materia Primului Bucureşti al ium6iului nostru de ieri s'a pus a pagină greşit, aşa că i s’a stricat inţelesul. Suntem siliţi dar a 1 reproduce astăzi şi a atrage atenţiunea lectorilor din nou a-3upră-i. Bacăul este intr’o profundă indignare şi agitaţiune. Cu anarchiştii la guvern fapte de resbunare se produc pe strade ai căror autori sunt cei ce (in de guvern sau rude aproape ale ministrului. De un asemenea act de selbăteciă nvu să sufere nn cetăţean, lost deputat, a' nume C. Kadu, redactorul foii ■ de oposiţiune locală, Gazeta de Bacău. El fu atacat, pe stradă, sub chiar privirile impasibile ale agenţiilor fortii publice, de către fii şi ne 1 boţii minstrului actual de Finance, constituiţi in bandă, cari dovediră, prin brutalitatea lor, că aveau inten-tiunea să omoare pe cutezătorul jurnalist, pentru crima ce a comis el, de a culege din gura ţeranilor de la Ungureni, proprietate a ministrului Leca, strigătele de durere şi disperare ce le provoacă regimul cumplitului proprietar, şi de a le transmite prin organul său la auzul general. Procese de presă s’au lăudat Boşii că nu vor face, voind negreşit a iuţelege cu aceasta că nu vor aduce pe jurnalişti dinaintea judecătorilor naturali, Juraţii; dar au inventat ei o nouă formă de proces de presă, pretenţiunile de despăgubiri de pagube inehipuite, produse la tribunalele guvernului, cum este una pendentă, aceea a Creditului fonciar Burai contra d-lui Ciurcu de la Independance Boumaine ; iar acum in urmă, au adoptat şi această speciă de proces de presă so-mariu, inaugurată la Bacau, care execută tâlhăreşte, apucând pe la spate, pe cel care a cutezat să zică un cu-vSnt neplăcut oamenilor de la putere. Lucrul e natural: unde nu mai este lege, unde domneşte capriciul, unde morala guvernului este cu desăvârşire căzută; acolo justiţia nu se dă, ci se mănueşte ; judecătorul natural este înlăturat şi cetele hidoase de bătăuşi selbatici iau rol de judecători, aplicând pc spinarea oamenilor ciomege, săbii şi altele, drept paragrafe şi articole de legi! Se miră unii cum, in urma atentatului la viaţa d-lui 0. Badu, fii şi nepoţii ministrului au fost lăsaţi in libertate? Dar aceia negreşit nu şi dau bine seamă de lucruri. Daca a rămas ca fie-ciue să-şi facă dreptatea. apoi atacatorii d-lui Badu sunt judecători in toată puterea ; şi s ai fi considerat o crimă să sc aresteze judecătorul in exerciţiul funcţiuniloi sale, sau cu ocasiunea exerciţiului acestor funcţiuni! Să ni so permită a spune aci că faptul de la Bacău este consecuenţa logică, inevitabilă, a mănţinerii in funcţiunile de ministru de Stat, au-nui individ care este desemnat, văzuta şi recunoscut, dupe acte ale sale publicate, calau al ţeranilor, un U-hrinovski mai cumplit, un prototip de rapacitate şi cruzime. Nu numai atât; dar ăncă consimţirea Regelui de a fi însoţit, in cx-cursiunca făcută prin Moldova de către un asemenea individ, pe care ’l însoţeşte pretutindeni oroarea publică de care se resimt judeţele din jurul Bacăului; la ivirea căruia se cutremură carnea pe nefericitul contribuitor al Statului această necugetată învoire de a însoţi pe Bege in Moldova d. George Leca, denotăm! fa-vori excepţionali şi impunitatea asigurată a faptelor sale, urina să in-curageze, să impingă pe toţi cei ce ţin de dănsul, la bravarea legilor, la acte de teroare. Să mulţâmim Domnului, că, după atâta latitudine acordată acestui om, de a face ori-ce voeşte in judeţul seu, nu s’a produs incă de căt numai atentatul la viaţa d-lui Badu. In altă parte, nu pretindem a fi aceea numai de căt civilisată: insă in altă parte unde morala publică există sau unde ar mai fi un rest de pudoare, n’ar mai fi putut sta la postul său nici 24 ore un minstru care ar fi dat exemplul de fapte a-tăt de cumplite. Sub domnia roşiilor insă, nu numai nu s’a clintit de la postul său d. Leca, dar, mai rău de căt atăta, i s’a învoit chiar să meargă,—ministru fiind,—să asiste la facerea anchetei ce guvernul a fost silit să trămită la Ungureni dupe publicarea actelor din Gazetta de Bacău. îşi poate inchipui cineva ce lucru a putut fi acea anchetă, şi daca sărmanele victime ale proprietarului tiran mai au vre-o speranţă de mântuire. In asemenea deplorabilă situaţiune, şi mai cu seamă sub teribila impre-siune a atentatului de la Bacău, comis de către fiii şi nepoţii ministrului, cetăţenii inspaimăntaţi n’au ştiut ce altă cale să apuce, de căt aceea a resistenţei. Ei au decis d’o-cam-datâ o resis-tenţă numai pasivă, aceea de a refuza plata impositelor, zicăndu-şi de bună-seamă: daca legile nu mai au putere, daca in autorităţile constituite nu mai găseşte cit eva garanţia vieţei, onoarei, şi averii, pentru ce atunci sacrificiul contribuţiunii spre întreţinerea lor ? Dar poate că lucrurile nu se vor opri aci, de oare-ce resistenţa aceasta pasivă va provoca persecuţiunea şi mai crâncenă din partea guvernului care a apucat câmpii. îşi inchipueşto atunci pană la ce teribile încercări au să vină d-nii Bosetti şi Brătianu, organisatorii şi întemeietorii acestei stări de luci ui i! ___ Amare vor fi momentele deşteptării sub puterea isbiturei publice, care se provoacă de către acest guvern prin toate chipurile. ŞTIRI TELEGRAFICE__________ Paris 18 Iunie. — D. Challemel-Lacour deelaiat azi camerei deputaţilor, asupra incidentului de la Madagascar, raportat de ziarele englezeşti, că. dacă o neînţelegere sau o greşală gravă se va constata nu va sta la indoială a îndeplini datoriile ce’i si ut impuse prin spiritu justiţiei. Londra, 16 Iulie. Camera comunelor.— I). Gladstone a declarat că guvernul n’a primit nici o ştire oficială asupra incidentului de Ia Tamatava. Prim ministrul a anunţat apoi că raportul administratorilor englezi iu compania canalului de Suez va fi împărţit mâine membrilor parlamentului, că alte documente vor urma şi că zioa discuţiunei regularei intervenită cu d. Lesseps, va fi fixată când discuţia bilului arendaşilor va fi terminată. Poustautinopol, 15 Iulie. — Poarta a notificat Engliterei că ori-ce regulare cu d-nu Ferdinand de Lesseps privitoare la Canalul de Suez, care ar întrece stipula-ţiunile conţinute in Firmanul concesiunii canalului, va trebui, spre a fi valabile, să primească mai ăntâiu sancţiunea Sultanului, Suveranul Egiptului. . Roma, 16 Iulie. — Se telegrafiază din Constantinopol „Agenţiei Ştefani" că contele Corti a atras serioasa atenţiune a Porţii asupra falşelor sgomote care circula, privitoare la cumpărarea de pământuri pe coasta Tripolitanei de către Italieni. Contele Corti cere ca să se caute izvorul acestor sgo-mote şi ca Poarta să le desminţa intr’un mod formal. Roma. 17 Iulie. — Papa primeşte azi in audienţă de plecare pe d. de Schloezer, ministru al Rusiei pp..lângă Vatican. P. de Schloezer se intoarce in Germania iu virtutea unui concediu timporal. Credinţa noastră fermă, că alegătorii independenţi ai celor retraşi din Camerele actuale, vor urma a protesta şi dfinşii prin abţinere contra stării actuale de lucruri, nu a fost amăgită. Faptul alegerilor din zilele acestea ne-a dat dreptate, căci la urne, in genere, nu au mers nici a treia parte din alegători, iar in judeţul Ilfov abţinerea a fost mai pronunciată incă, prin aceea că nu s a adunat in ziua de alegeri nici măcar numărul trebuitor pentru deschiderea colegiului. Guvernul şi organele sale au primit ast-fel o probă patentă că o-piniunea publică nu-i urmează, şi că pe teremul resistenţei pasive Oposi-ţiunea creşte şi desaprobă in mod hotăritor actuala stare de lucruri. Ceea ce este liber şi independent, ceea ce este onest, necorupt şi conştiinţios, fuge intr’adovăr cu oroare de urnele ce li se ţin deschise de către guvern, ca să nu vină a amesteca fructul consciinţei lor pure in producţiunea murdară a in-gerenţelor guvernamentale. Boşii au rămas ei intrSSei, mai complectaţi incă .şi cu cei rămaşi in parapon la primele alegeri. Ei pot incă să sfăşie legi şi budget al Statului. in apetiturile lor deosebite. Cu toate acestea, acum, mai cu siguranţă de căt ori când, cată să se aştepte cine-va la căderea împărăţiei lor, fiind că, in creşterea numărului lor in Camere, a scăzut şi restul de încredere publică ce li se mai acorda. CRONICA In ziua de 25 iunie pe la orele 12 din zi, in comuna Broşteni, judeţul Gorj, mergând mai multe femei cu rufe la apa Jiului a le spăla, s’au luat dupe densele mai mulţi copii de la verstă de la 7—13 ani, cari, intrând in apă să se scalde, s’au înecat doui din aceşti copii ai locuitorilor George Bobelnicu şi Barbu George Stanca din acea comună, şi după căutările făcute s’a găsit numai unul dintr’enşii, pe care Ta şi scos fără viaţă, iar cel-alt nu s’a mai găsit. * In zioa de 11 Iunie, a căzut o ploae cu peatră pe câtuna Râpele, comuna Drâneeni judeţul Fălciu, care a stricat 5 falei orz, 20 fălci răpiţi şi 20 fălci porumb. * Locuitorul Petrache Arseni dini comuna Giurgioana, judeţul Tecuciu, in zioa de 18 Iunie, ducându-se spre a scoate o vâişâ ce avea de prins peşte in apa Zeletinului, şi fiind ameţit de bâuturi spirtoase, s’a i-necat ; iar cadavrul s’a scos din apă de către locuitorul Neagu Scripcariu. * In zioa de 18 Iunie, pe la orele 2 p. m., căzând o ploae amestecată cu peatră pe teritoriul comunei Fundeni, judeţul Tecuciu, a stricat 100 fălci grâu, 20 fălci orz şi 200 fălci perumb. * In comuna Gropile, judeţul Bacău, in zioa de 24 Iunie, viind un nor furios cu vânt şi ploae repede, a trăsnit pe femeia Aniţa Grigoraş, ce şedea pe un pat in bordeiul sâu, care pe loc a remas moartă, dă-râmănrlu-ze de. trăsnet şi păretele de la spatele bordeiului. In acel bordeiu se afla şi doui copii, unul de 7 ani şi unul de 5 ani, cari nu au suferit nimica; iar locuitorul Ion Mocanu, care şi el era in bordeiu, a fost atins de trăsnet la piciorul drept, causân-du’i o lesiuue ce se speră a se vindeca. * In zioa de 26 Iunie, pe la orele 2 post-meridiane, venind o ploae cu furtună pe teritoriul comunei Onceştii-Noui, judeţul Tecuciu, şi peatra fiind de mărimea unui ou de vrabie, a distrus 100 fălci porumb, 50 fălci grâu, 5 fălci orz şi 6 fălci secară, ne mai fiind speranţa a se indrepta. * Escelenţa sa domnul Kallevitch, trimis estraordinar şi ministru plenipotenţiar al Serbiei,^ obţinând un concediu, a plecat in streinâtate, şi in absenţa domniei-sale dom-nu I. Zancovici. secretarul legaţiunei, il va inlocui in calitate de insărcinat de afaceri. Tentativa de asasinat din Bacau D. Ioan Leca a trimes din Bacău următoarea telegramă B oma- nului : „Cele relatate 'prin depeşa lui Rosetti Ţeţcanu sunt nişte infame calomnii, pentru care voi cere socoteală autorului." Ioan Leca. La aceasta, d, Bosetti-Ţetcanu a răspuns prin următoarea scrisoare adresată ziarului Irnlep. roumaine : „Am numit şi numesc tentativă de asasinat fapta a patru indivizi, care atacă pe la spate pe un om ce stă liniştit dinaintea unui magazia. Tot Bacău, in prada celei mai vii indiguaţiuni, a calificat acest lucru de infamie. Depeşa d-lui Ioan Leca este dar curata minciună, şi, de va fi sau nu crima pedepsită, adevăratul calomniator işi va lua osânda." D. Rosetti-Ţeţcanu. ATENTATE In ziua de 26 iunie, pe când locuitorul Toader I. Cruceanu din comuna Câbeşti, judeţul Tutova se afla cu boii la păşune, a venit la el indivizii Ioan I. Brăila, Toader l. Brăila şi Yasile Acsenie Boghiu, cu cari luăndu-se la ceartă, unul din ei, Ioan I. Brăila, 1 a lovit de mai multe ori cu un ciomag, din care causă a şi murit chiar in seara acelei zile. In ziua de 30 iunie, orele 6 şi jura. p. m. , Nicolae Antoneli din oraşul Sulina, a fost lovit cu cuţitul de către un Panaghi Madelo. Pacientul s’a transportat la spitalul comunei ; iar autorul faptului s’a prins de comisarul poliţienesc şi inaintat parchetului impreunâ cu actele dresate. DIN VALCEA Ni se scrie următoarele şiruri: Unul dintre militarii favoriţi ai guvernului, majorul Iurescu, agent activ al partidului roşu şi care in ultima campanie a avut eroismul a stărui să nu treacă Dunărea, crezând că tot ’i este ertat;—in seara de 29 Iunie, intr’un teatru de vară, a luat cu asalt, in locul Plevnei pe care n’a vâ-zut’o, scaunele ocupate şi plătite de alţii. D. H. Davidescu, indignat de purtarea ingăn-fatului major, s’a dus la colonelul care tocmai venise la teatru să reclame. Pe cănd istorisea cele intâmplate fu lovit cu palma hoţeşte, pe la spate, de către lesfâţatul mi-jor, pe care nici simţul disciplini, nici respectul ce datora şefului seu nu l’a putut opri de a comite aşa sălbatică faptă. Dar... titva nu merge de multe ori la apă. şi majorul nostru capătă de la d. Davidescu nişte palme care l’au tăcut să vadă stele verzi. Colonelul a telegrafiat celor in drept despre cele întâmplate in presenţa sa. Coteria roşie se face luntre şi punte pentru a cocoloşi lucrul. Lumea indignată aşteaptă hotărârea ministrului. A doua zi după acest fapt, doctorul Zu-gravos UDchiul majorului pălmuit a ajuns cu cutezarea, până a merge in comitetul permanent, unde d. Davidescu este funcţionar, făcând atâta scandal şi pretinzând destituirea lui Davidescu, incât preşedintele comitetului a fost nevoit a suspenda şedinţa ceea ce a mărit indignaţiunea publică. X. STRANGULĂRI In ziua de 28 iunie, in comuna Mâstă-câni, judeţul Covurluiu, s’a sinucis prin strangulare bucătăreasa domnului Alecu G. Codreanu, proprietarul moşiei Ciiirafteli din acea comună, soţia lui Costache Buţă, chelar, intr o casă unde locuiau soţii ; după cercetările făcute, nu resultâ bănuială de asasinat. Femeia numită Juji Borbat, ungară, in etate de 38 ani, de condiţie cerşetoare, in ziua de 1 iulie, s’a găsit spânzurată la şti a - şina casei unde locuia. Parchetul a fost sezisat despre acest fapt. REVISTA ZIAEELOB Binele public constată odată mai mult, că Boşii un a vorbesc, alta fac. Aşa cu „Libertatea presei,” eu „libertatea individuală.” Boşii nu tac procese de presă, ci pun să ucidă pe redactorii neplăcuţi lor; pe unii ii gonesc din ţară, pe alţii ii perse- TIMPUL cuta prin ageufii lor. Ei nu dau in judecata, nu pedepsesc pe funcţionali lor criminali sau abuzivi de prin o-raşo şi sate, dar şicanează pân la moarte pe adversarii loi politici, indirect, pe subt ascuns. Aşa au făcut cu profesorul Al. Şonţu, asa cu Al Ciurcu, cu Galii, iar la Bacău s a atentat la viaţa unui redactor ! Komănia liberă bănueşte că este divergenţă de idei intre subcoini-siunile parlamentului şi „Românul" in privinţa proectului de revizuire a Constituţiunii. Organul Independenţilor deasemenea nu se uneşte in toate cu d. Rosctti. „Cine contribue mai mult şi este mai cult, trebue să aibă o inrîurire mai mare in stat, decăt calicul şi ignorantul." Românul arată binefăcătoarele in-datoriri ale Consilielor judeţene, cari din nenorocire fac puţin. Ele nu aplică legea poliţiei rurale; sătenii sunt expuşi la diferite şicane şi perderi; hoţiile de vite se inmulţesc; pentru căile de comunicaţie nu se face nimic. Naţiunea respinge insultele foilor austro-ungare la adresa noastră şi se miră, cum guvernul statului vecin a putut face atăta gălăgie din nişte cuvinte pronunţate Ia banchetul din iaşi ! FUNCŢIONARI ABUZIVI Românul a adus la cunoştinţa guvernului nişte grave reclamaţiuni ale locuitorilor din comuna Arţari (jud. Ialomiţa) in contra autorităţi comunale locale. D. ministru al justiţiei a şi insarciuat imediat pe procurorul acelui judeţ a face o anchetă şi a raporta. Până acum insă, pe căt suntem ineuno-ştiinţaţi, procurorul nu s'a mişcat. Repetam dar rugăciunea d’a se face o ancheta serioasă, căci iacă ce lapte se denunţă : 1) perceptorul C. N. Costescu a luat sătenilor de 2 — 3 ori acelaşi impozit şi le-a cerut sâ 'i dea şi câte 2 lei de fie-care drept salariu. Acest fapt, ne spune petiţiunea, a fost constatat chiar de d. inspector financiar. 2) pe cei ce sunt in condiţiunile legi d’a fi scutiţi de impozite nu ’i scuteşte de căt după ce le ia câte o liră sau două. 3) Bani din cei pe nedrept incasaţi nu se găsesc Înregistraţi nicâ-eri. 4) Primarul Al. I. Coste-cu, bate, arestea ză şi ia mită de la ori-cine ii cade in mână. 5) Acelaşi primar ocroteşte pe dezertori din armată. In sfârşit, autoritatea comunei Arţari este in măna unei singure familii care, prin faptele ei, a ajuns a inspira groază tutor sătenilor. Rugam stăruitor pe d. ministru al justiţiei a chema parchetul din Ialomiţa la in-datorirea lui. Rectificarea Dambovitei Citim in Binele Public. In primul nostru Bucureşti din numerul trecut am pus in vederea publicului despăgubirea de 130,000 lei acordată d-lui Boisguerin pentru pagubele suferite de acesta in lucrările rectificării Dâmboviţei. şi am dovedit onor. Primării a capitalei că personalului seu de ingineria, se datores e această pagubă şi toate cele-l-alte, multe la nuinfr. ce vor mai resulta de aci. Am mai dovedit apoi că, pe câtă vreme lucrări de atâta importanţă vor fi incredin-ţate nepotismului şi religiunii politice, iu-dreptare nu se va face, şi pagubele viitoare ce rânjesc, ea şi cele ce au trecut in domeniul (aptelor implinite, inevitabile vor fi. După sistemul adoptat in toate ramurile de administraţiune, inţelegem ea, ceea ce cerem este cu neputinţă se dobândim intru cât o mai dăinui vitregul regim ce ne guvernează; ne permitem ensfi se sfătuim pe sfetnicii comunali, se se mai gândească câte o-datA şi la punga contribuabililor, pene când aceştia n roagă, ca nu. măine-poimăine, cuţitul trecând de os, se’i re ducă la trista necesitate de a nu ’i mai ruga ci de-a le porunci. Istoria omenirii nu e lipsită de asemenea spectacole când conştiinţa cetăţenească se deşteaptă din pirotealâ. In cestiunea ce ne preocupă, ştim că dd. ingineri comunali, imitând pas cu pas pe nepotul idraulician, se pun cu toţii sub paravanul unei specialităţi de ingineria, câ-reea, pretind domniele-lor, s’a incredinţat facerea planurilor şi executarea lucrărilor... Acesta este d. Burkli-Ziegler, o adevărată ilustraţiune a ştiinţei, dară care, faţă cu întreprinderile Primăriei, nu are nici o res-pundere. D. Burkli-Ziegler are, pur şi simplu, un contract cu Primăria, prin care se obligă a veni de câte-va ori la Bucureşti, a fi plătit cu suma cutare,—ceva foarte rotund,— a arunca un ochiu scrutător peste lucrările efectuate şi a face câte un raport platonic in care să arate consiliului că lucrările au inaintat sau au intărziat, fără a spune dacă sunt bune sau rele, dacă vor ţine sau nu. Desfidem să ni se dovedească contrariul. Toată administraţiunea, toate p'âţile, tot personalul şi executarea lucrărilor, depind numai de nepoţelul, mare inginer-director al Primăriei, plătit cu greutatea aurului şi cu dreptul de suveran absolut.... Domnia-sa face ce ’i place şi cum el tae capul; Domnia-sa cheltueşte cât voeşte ; Domnia-sa calculează, proiectează şi e» xecuteazâ. Prin urmare, domnia-sa fiind acela care pretutindenea este şi toate le împlineşte, domniei-sale ar trebui se ’i incumbe şi toate pagubele trecute, şi toate pagubele viitoare. Şi pagube au fost, sunt şi vor fi. Trecem la probe. Inteia Cimentele întrebuinţate la canale nu sunt de loc identice cu proba presin-tatâ la Primăria. De ochii lumii, s au şi refusat vre’o mie de butoaie din cole mai proaste, dară pe de altă parte, d, inginer-director a permis intreprinzetorului se ia Portland veritabil şi sâ „amestece ci mencele," petrecând „la un butoiu de Portland" două butoaie de pământ galben. Aci este o nenorocire, căci d. inginer-director crede, că cimentele cu prisă diferita,—ca cimentul Roman care se inebiagâ in cinci minute şi ca cel de Portland care "se întăreşte in 2 — 3 ore, când sunt amestecate. se inchiagâ toate de o-datâ şi dau re sultate mai solide de cât chiar Portlandul singur. Ideia poate fi ingenioasă pentru un novice ce face experienţe la capul altora, a-devâratele insă experienţe şi specialităţi prevăd un râu sfârşit pentru lucrările efectuate in asemenea condiţiuni, din cari pot isvorî procese, despăgubiri. A doua întreprinzătorul era legat prin caietul de sarcine să termine reţeaua canalelor la a nume epocă; iscusitul inse in giner-idraulician a găsit şi aci mijlocul de a degaja pe contractant şi de această îndatorire. Mijlocul e tras de păr, dară găsit. Evrica ! A treia. Inundaţiunile din părţile de jos ale capitalei, baricadate de către cheurile Dâmboviţei, numai dibăciei d lui inginer i-draulic se datoresc, şi pentru despăgubirile ce vor resulta tot d-sale vom avea a ’i mulăm i, căci acolo unde ar fi trebuit nişte podeţe largi, pentru a lăsa liber drumul apelor adunste din ploi torenţiale, d. inginer a avut ideia ingenioasă d’a săpa un puţ pătrat botezat „absorbant!“ A patra. Alegerea traseului reţelei canalelor in oraş, tot capacităţii d-lui inginer al oralului se datoreşte, căci d-sa construeşte canale pentru scurgerea apelor curate de ploi, fără se se preocupe de apele mai vulgare, precum cele din balta Cişmegiului, din stradă Ştirbei-Vodă din strada Schitului Mâgureanului, pe canalul din strada Sf. Yoevozi. de canalul care trebue deschis din strada Casărmei pe la Antim, Mitropoliâ, spitalul Brâncovenesc, de gropile Popa-Tatu, Neptun, Păunilor, pe lacurile de la Mihai-Vodâ etc! Aceste puncte, deposite de in-fecţiune, sunt lăsate la o parte, afară de reţeaua actuală, de această sorginte a altor imprumuturi de milioane, de unde es chiverniselile patriotice. A cincea In coia ce priveşte alimentarea oraşului cu apă, credem de prisos a mai vorbi, de oare-ce cele 15 milioane fiind istovite, vom fi siliţi se adâstâm a se vota alte vr’uâ 20 pănâ să vedem ince-pâniu-se si lucrările de alimentare. Până atunci s’a dat iu întreprindere numai zidăria ţevei de aducere şi a reservo-riului de la Cotroceni. Lucrarea aceasta se va face, şi ne ades-tăm să fim condemnaţi la despăgubiri mai mari de cât ale d-lui Bois guărin. Căci s’au concedat lucrările inainte d’a se fi expropriat terenurile necesarii lucrărilor, — de unde intârzieri şi prin urmare despăgubiri. Căci s’au presupus că filtrele şi cele-alte lucrări de artă, se vor executa pe uscat şi i s’a stabilit şi preţul pe aceste base, pe când in realitate ele vor fi negreşit inundate de apele suterane cari nu se vor pu- tea seca de cât cu mari sacrificie şi chel-tueli, — de unde pagube şi priu urmare despăgubiri. Căci corecţiunile cari se fac cursului Dâmboviţei de la Brezoaia păuâ la Bucureşti, sunt calculate ast-fel in căt vor schimba fără doară regimul apelor, şi apoi căci se creiazâ diguri cari nu vor mai permite apelor din luncile vecine sâ intre in Dâmboviţa, dând naştere la inundaţiuni a mii de pogoane, — de unde earâşi pagube şi prin urmare despăgubiri, şi in fine : Căci, prin schimbarea regimului şi a volumului de apă admis in Bucureşti nu se ştie care va fi soarta morilor ce se afla astă zi pe Dâmboviţâ — de unde i-arăşi pagube şi prin urmare earaşi despăgubire ! Unele ca acestea, şi judecând dupâ cele precedente, autrisă pe bieţii contribuabili a nu avea prea mare incredere in teribilul director-idraulician, nepoţel al Primăriei, născut pre cât se vede, a’şi invâţa meşteşugul pe capul—şi de capul, — milioanelor comunali! Domi consilieri, in frunte cu d. Cariagdi primarul sunt liberi se ’şi ocrotească neamurile, amicii şi cunoscuţii şi se dea gratificaţii de mii de franci şi lefuri grase la Nemţii şi la prăvăliaşii din oraş, trecuţi, —spre sfruntarea sciinţei, — ca ingineri şi architecţi la comună, fără se tragă câte o linie măcar pe an la Primărie ; dd. con-siliari, in frunte cu d-nu Cariagdi, — ca stăpâni absoluţi in regimul parodiat constituţional, —işi pot alcătui şi plăti personalul tdraulic din cine şi cu cât or voi, —ar fi inse cu cale ca, din cănd in când, se se intereseze şi dumnealor, şi se afle, cam ce tel de is piăvi sevărşeşte acea adunătură de personal, in frunte cu nestimatul marele ingi-ner-extraordinar-idraulic-director ! In sfirşit, d. primar şi dd. consiliari, ar face bine se ’şi mai arunce câte o dată ochii şi pe socoteli, şi să constate, spre pildă : Câţi oameui numiţ lănţari sunt servitori pe la casele domnilor ingineri ? Câţi oameni numiţi supraveghetori fac alte treburi de cât supravegherea lucrărilor ? Câţi impiegaţi plătiţi cu luna servese numai cu ora in biurourile Primăriei din causâ de cumuluri patriotice ? Câţi străini se află ingagiaţi şi plătiţi ca ingineri şi architecţi, fără sâ fi tras măcar o linia intr’un an, fiind ocupaţi ’cu nego .urile lor particulare ? Câte gratificaţiuni văzute, — despre cele nevăzute; honni soit qui maly pense, — s’au dat de geaba pe la favoriţi ? Căt şi de către cine s’a cheltuit pentru reparaţia casei de la Radu-Vodâ ? Mărginindu-ne deci, de uâ cam dată, la aceste căte-va observaţiuni in privinţă ma-relor lucrări de edilitate ale capitalei, sfir-şim, de precum am început, sfătuind pe părinţii oraşului, a se mai găndi câte o dată şi la punga contribuabililor, până când aceştia ii roagă, ca nu, cuţitul trecând de os, sâ i reducă la trista necesitate de a nu ’i mai ruga, ci de a le porunci, ceia ce nu e fără exemplu in istoria omenirii când conştiinţa cetăţenească se deşteaptă din amorţire. Din Districte înecuri.—Cu ocasinnea multor ploi ce au căzut pe la ineepUt,ul lunei Iunie, s’a neccat in judeţul Dămboviţa, din comunele \alea-M»re 100 ____ ’ «a .. pogoane porumb, 20 pe-' sarTi7nU Şl' 80 P°g0ane i MaU ’ 0 Pogoane porumb şi 130 pogoa no grâu ; Mogosani, 264 pogoane porumb Şi le7 pogoane grâu. Accident. —Louitorul Ene Iacob din comuna Gobşti-Badi, judeţul Muşcel, in vâr-■da ca de 55 ani, la 19 Iunie, suindu-se intrun cireş al său la o înălţime de 3stânjeni spre a culege eireşi, a căzut jos, din care oausă, Ia 20 Iunie, cu tot ajutorul dat de câtie medicul de plasă, a incetat din viaţa. Grindină.—La 19 Iunie, a căzut o ploae cu grindină asupra comunelor Speteni, A-xeni şi Borâneşti, judeţul Ialomiţa. Dupâ ştiinţele primite la Speteni grindina n’a făcut stricăciuni însemnate, la Alexeni s’au vâtemat oare-cum ţarinele sătenilor in deosebi arborii roditori, iar la Borâneşti s’au distrus cu desăvârşire 600 pogoane de diferite semănături. In zioa de 20 Iunie, pe la orele 4 p. m., a căzut o f loae cu peatrâ pe o parte din teritoriul câtunei Fâstâci, comuna Cos-meşti, judeţul Vaslui, stricând mai cu desăvârşire viile şi păpuşoaele. In zilele de 22 şi 23 Iunie, căzând ploae cu grindină asupra comunelor Zilişteanca şi Trestioara din judeţul Buzău, a distrus şi inecat mai multe semănături şt făneţe, scuturând şi fructele de prin pomi, ast-fel că paguba causată locuitorilor din aceasta, se urcă la suma de 5.000 lei. In seara de 24 Iunie, căzând ploae cu grindină pe teritoriul comunei Tâbărâşti din judeţul Buzău, a distrus ca 20 pogoane semănături ale locuitorilor. Foc.—In noaptea de 19 spre 20 Iunie, de către fâcântorii de rele s’a pus foc la crama de la via doamnei Maria Buneasca din dealul Valea Dudi, ce este situat in comuna Tovani din judeţul Buzeu, arzând pănâ in pământ dinpreunâ cu 7 buţi goale şi alte obiecte mărunte ce erau intr’ânsa : iar paguba causată este de lei 1,500. Trăsnet.—In zioa de 20 Iunie, pe la orele 2 p. m., incepând o ploae, a căzut un trăsnet in ostrobul de peste râul Jiu, ce este alături cu comuna Valea-Stanciului judeţul Dolj, unde se află cu oile spre pă-şunare locuitorul Niţă Tufan, care, spre a se apăra, s’a tras sub un copaciu (stejar) ; trăsnetul a luat coaja copaciului diutr'o parte in lăţime ca o palmă, spărgând trunchiul in douâ şi lovind un miel ce era sub dăn ul, iar locuitorul nu a suferit nici o vătămare. Ploae torenţială —Iu zioa de 21 Iunie, pe la orele 4 p. m., căzând o ploae torenţială pe teritoriul comunei Taşpunar, judeţul Constanţa, a omorât 75 oi ale economului de vite Stan Avrigeanu, stabilit cu târla la 300 metri depărtare de sat. FOILETON 4 DOUE DRAME ELVSâE-MONTMARTRE de Henri Chabrillat (Urmare) II — Cu putinţă, dar daca aş vorbi, mă cunosc eu, aş fi in stare s’o şi bat... Căci şi eu am o fată, şi daca n’ar merge pe calea cea dreaptft! . Destul, mă’nţeleg eu. Parcă ştiu că şi măcelarul are să se amestice, şi atunci numai dracu şi comisarul ar şti cum s’ar sfârşi. Ş’apoi cred că te gândeşti că ţiu la posiţiunea mea. O incurcătură ca asta, şi mi s’ar da răvaş de drum. Am incercat, nu-i vorbă, d’a apropia pe mumă de fată, fiind-că pe această n’o puteam apropia de bătrână. Dar mai mult vorbe perdute. In multe rânduri am zis mamii Biquet: „Nu aici se va’ntoar-ce fiică-ta, urcă-te in trăsura mea, şi hai să te duc pe bulevardul Ro-chechouart unde o vei vedea in aceeaşi zi.“ Dar vorbă să fiă! parcă urlam la lună. Ea ’mi respunse cu vocea-i plângătoare, care cântă tot aş t de dulce ca şi o muzică bisericească: „Florina ’mi-a zis să stau aici. Aştept pe fiiă-mea !“ — Da, biata femee ’şi-a perdut fără indoială minţile. Dar ceea ce d-ta n’ai isbutit, daca... aş incerca-o eu ? — Voeşti să’ncerci d’a duce pe mumă ? — Nu, ci d-ai aduce pe fiiă-sa. Eu n’am aceleaşi motive de mănie ca d-ta. Eu am să’i vorbesc; nu este cu putinţă ca inima-i să fiă de tot inclusă la omorul filial. In orce cas, mă sfâtueşti să’ncerc? — Mai intrebi 1 da... eo faptă bună. Şi chiar să plecăm de’ndată. Trebue ancă ca ora d-tale să nu treacă toată in cârciumă. Aidem, pe drum, la bulevardul Rochechouart. III Căte-va minute’n urmă, trăsura se opria in faţa unui hotel de aparinţă suspectă, un soiu de casă prost mobilată, unde do sigur putea cineva să inchirieze cu luna, cu noaptea sau chiar cu ceasul. Elysee-Montmartre este tare aproape de acolo. Cauza, alături de efect. Intrebaiu la birou de domnişoara Florina. — La al treilea cat, este numele pe uşă, ămi respunse o tânără. Urcând cele trei scări, şi trecând prin lungul coridor văzui intredes-chizându-se vreo duzină de uşi la sgo-motul paşilor mei şi un numâr egal de capete de femeiusci nepeptănate. Ah I nu mai putea fi nici o indoială asupra meseriei chiriaşilor acestei case. Insfârşit citii numele căutat: Domnişoara Florina, scris cu măna pe un sfert de hărţie lipit pe uşă. Bătui. — Intră, zise o frumoasă voce, tă-nâră şi armonioasă. Deschisei şi văzui două persoane dintre cari una irebue să fi fost de sigur Gustav, uşor de recunoscut după portretul ce mi se făcuse. Domnişoara Florina, intre- bai eu. — Sunt eu, domnule, respuse dânsa. — Aş fi dorit să vă vorbesc, ăn-să numai d-tale. D. Gustav nu aştepta să fiă rugat; fără a zice un cuvânt, se scula, Sşi luă pălăria şi eşi. Era bine dresat, domnul acela 1 Rămăsesem singur cu această copilă, căci in adevăr nici aş putea să i dau alt nume. Florina n’avea ăncă şaptesprezece ani, dar avea o frumuseţe diavolică. Un mic nas se găsea d’asupra unei guri puţin cam mare, cu figura rotundă, părul castaniu inchis. Daca astă fetiţă n’ar fi avut nişte ochi negri, foarte vioi, şi dinţi tare albi şi regulat aşezaţi, ar fi fost, nici mai mult nici mai puţin, o tânără grizetă destul de neînsemnată, cum se vede o mulţime la eşirea din atelierele parisiane. Dar aceste priviri arzănde şi provocatoare, dar acel suriz inveselit de acei frumoşi dinţişori, dar acele şaptesprezece primăveri, explicau îndeajuns pentru-ce locotenentul şi băiatul de prăvălie ochiseră in trecere pe tata mamii Biquet. Dela ăntăiul moment al intrevederii noastre, era uşor de văzut că tristele lecţiuni ale d-lui Gustav profitaseră. Ea se aşeza lăngă mine cu un aer provocator şi ’mi zise, cu fru-moasa-i voce: — La Elysee sau la Reine-Blan-che rn’ai văzut ? — Nu, domnişoară. — Atunci, la Galette, sau la berăria Pitanche, căci nu mă duc decăt acolo. — Nici acolo domnişoară. Vă văd astăzi pentru ăntăia dată şi, orcăt de tânără şi de gentilă sunteţi, nu o cestiune de amor mă aduce la d-ta. Ea se strămbâ deodată şi se făcu mai serioasă. Şi cu căt vorbiam, descriindu-i in puţine vorbe trista situaţiune a inu-mă-si şi nereparabila nenorocire pricinuită prin fuga ei, ara putut să citesc pe faţa ci mişcătoare seria sentimentelor cari ăi sbuciumau inima. (Va urma) Trod. d« Deniroc. vmmnK TIMPUL i( 'credere.—Dorauu Nae Teodorescu, liant de băuturi spirtoase din comu-cioarele, judeţul Ilfov, in zioa de 29 .voind a astupa cu ceara roşie un bu I spirt pe la locul pe unde curgea, nins picaturile cc au curs jos şi in-lj luând demensiuni, a prefăcut in ce-'b'Aasa cu prâvalia, piraniţa şi tot ce a Jir eusele, până şi hainele iudispen-Daunele sunt calculate la lei 5,000. ►evăzătorui a scâpat puţin fript la ochi. >1 ■ şi mâni. I dispus trimiterea lui intr’un spital. i *t. Iu zioa de 23 Iunie, pe la t. m., femeia Elena, soţia lui Gri-■* ovache, voind a se seâlda in iazul Beldiman din comuna Galata, judeţul • inecat, şi după căutările făcute gâ-i ; cadavrul, s'a transportat la moara acel iaz. Iiire. — Locuitorul Gheorghe Albu iauna Elisaveta Doamna, judeţul Rond ameţit de beuturi spirtoase, şi i-se in seara de 23 şpre 24 luni piere de şina calei ferate, pe la o noaptea, a fost sdrobit ast-fel in cat etat din viaţa. cu piatră. — In ziua de 19 iunie rele 5 seara, căzeud ploae cu piatră ina Drâgoeşti, judeţul Ilfov, a cau ătoarele stricăciuni : (lorilor din noul cătun Moviliţa, ca |goane grâu şi orz stricate cu desâ ca 850 pogoane grâu şi orz stricate _ late. Jlaşului moşiei Biţina-Pământeni, ca >ane grâu şi orz, stricate asemenea ărşire, 84 pogoane grău stricate rea pe jumătate şi pe alocurea o iţn trei. miorilor de pe acea moşie şi cătun, (Ipogoane grâu şi orz stricate peju- ‘‘iis'i^torilor din cătunul Biţina-Ungureni i|30 pogoane grâu şi orz, parte din-as stricate mai cu desăvârşire şi par-*a-Junătate. Îtorilor din cătunul Ohiroiu-Pâmân-60 pogoane grău şi orz stricate n trei, porumbul, meiul şi fasolea locuitori de şi le-au bătut, insă fiind ".jb speră a se îndrepta ; iar pagu-(*>•(( ssate dupâ aproximaţie se urcă până de 10.000. ' culturei, industriei, comerciului şi dome- "IC °r un Credit estraordinar de lei 12 000 Pentru acoperirea cheltuelilor de personal, materni ş. diferite alte spese necesare in efectuarea lucrărilor complimentare delimitare a pământurilor din Dobrogea, prin e-■evi ai şcoalei de poduri, şosele şi mine. Domnu S. P. Radianu, inginer agronom ae la institutul agronomic din Paris, actualmente sub inspector al circumscripţiunei 111 silvice, se detaşează de la acel serviciu Şi se însărcinează a dirige provisoriu ser-viciele divisiunei de agricultură, industrie şi comerciu, al cărei titular este a se înfiinţa budgetul anului viitor 1883 — 1884, păstrând şi dreptul la salariu şi la tare, după gradul ce are. înain- ia de 19 iunie, căzând ploae cu n comuna Dridu, judeţul Ilfov, a ricăciunile următoare: i oogoane grâu, cauzând o pagubă de S0. 1 iogoane orz, causănd o pagubă de UlfcO, toate de pe moşia arendaşului, ratare se făcuse asiguraie ; iar 138 Hi'ra grâu ale celor-alţi locuitori, cau-iitf’ jpuba de lei 9-000; 50 pogoane -.Lem 2.000; 250 pogoane porumb, $|pot îndrepta mai târziu. a de 22 iunie, in comuna Rădu-leţul Ilfov, căzând o ploae cu grin-mărimea unei alune, a distrus foile Hui (râmânând numai buturii), 150 ale proprietarului, oşia Răduleşti-Câldâruşani a Statu-distrus trei-zeci pogoane porumb ; v pogoane grău şi 10 pogoane orz cat pe jumătate spicele, şi 30 po-15 prăjini plantate cu tutun le-a oile, care insă se crede a se in-uai târziu. o* i 81 w et. — In ziua de 23 iunie, pe la p. m., căzând, in comuna Floreşti, rahova, o ploae torenţială care a umâtate oră, a trâznit o rîmâtoare rului Nicolae Pana, ce se găsea *şar, rămânând moartă la moment; iul aprinzăndu-se a fost stins pe 1 [locuitorii ce venise in ajutor, armai o parte din invelitoarea ce J aie şi coceni. MIŞCĂRI IN JUSTIŢIE Sunt numiţi şi permutaţi : Domnu G. Stăuescu, licenţiat in drept de la facultatea din Paris, substitut la tribunalul de ocol Constanţa in locul domnului Lu* ca Ionescu demisionat. Domnu C. V. Urezeanu, actual judecător al ocolului Novaci, judeţul Gorj, in aceeaşi calitate la ocolul Vulcan, in locul domnului V. I. Popescu care trece iu postul ocupat de domnu C. V. Urezeanu. Domnu Ioan Adam, care a absolvit cursul a trei ani de drept la facultatea din Bucureşti, ajutor la ocolul Vrancea judeţul Putna, in locul domnului I. Popescu demisionat. Domnu Elefterie G. Manciulescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Prahova, ajutor la oeotul Ialomiţa, judeţul Dâmboviţa,' in locul domnului M. Pârvulescu care trece in postul ocupat de domnu Manciulescu, conform cererei ambilor ajutori. Coroana Homâniei S'a conferit crucea de comandor al ordinului Coroana Bomăniei, domnului I. Dia-conovici, fost prefect şi domnului Al. Milo, * CTE OFICIALE ' i Constantin Drâgulinescu, fost i la biuroul vamal Vârciorova, re-demisiune, este numit iu func-şef-perceptor clasa II in serviciul al vămilor, in locul domnului Di-hâescu depărtat pentru neregula-l datate in serviciu. «chis pe seama ministerului agri- fost membru la inalta curte de comp-turi şi fost prefect. In gradul de comandor: Domnul Dimi-trie Pruncu, prefectul judeţului Iaşi : Domnului Leon Negruzzi, primarul comunei Iaşi; Domnului D. Olănescu, prim-secretar la le-gaţuinea din Constantinopol; Domnului Ma-nolache Mânu, fost membru la curtea domnească a Moldovei, fost preşedinte al comi-siunei epitropiceşti; Domnului Ioan Pala-di, fost prefect. In gradul de oficer : Domnului Leon Pa-nopolu, prefectul poliţei comunei Iaşi; Domnului Stamatopol, architect; Domnului G. Picipio, cancelar la consultatul general din Constantinopol, Domnului Ion Ventura, fost prefect; Domnului M. Adamescu, prefectul judeţului Neamţu ; Domnul doctor Dimitrie Gantemir, medic primar al spitalului din Peatra; Domnului Enache Cantemir, deputat. In gradul de cavaler: Domnului I. N. Papiniu, secretar al II lea la legaţiunea din Constantinopol ; Domnului Stamate Stama tiade, ataşat la legaţiunea din Paris : Domnului Teodor Balasan, proprietar şi redactor al ziarului „Curierul" din Iaşi ; Domnului Constantin Georgiu, casier al Eforiei spitalelor civile ; Domnului George Ciuntu, mare proprietar ; Domnului Emanuel Halunga, institutor la şcoala primară publică de baţi No. 1 din Peatra ; Domnului Dimitrie Sioarec, fost deputat; Domnului TeodorLec-ca, preşedintele comitetului permanent al judeţului Neamţu. s a comunicat Domnului prin un mechtup al marelui Vizir, prin care se aproba cererea ţârei pentru respingerea episcopului latiuesc. Intre acestea Archiereul latinesc, care fusese chirotonisit şi trimis in Moldova cu titlul de „Bacoviu4 a murit. După ce la Roma şi Viena s’au încredinţat că nici înalta Poartă nici ţara nu voeşte sâ recunoască petrecerea permanenta a unui epis cop latinesc in Moldova, cu titlu de „al Bacăului, sau Băcâoanu (Bacoviu), la Roma s a chirotonisit alt episcop catolic pentru Moldova, anonim, adică fără titlul Ba-coviensis. Vestea după orânduirea acestui nou episcop catolic pentru Moldova din nou a neliniştit spiritele, şi divanul ţârei s’a văzut silit a se aduna, iară convocarea Domnească şi a trata din nou caşul acesta. La 11 Marte, anul 1819 intrunindu-se clerul şi Boeri la Mitropolie, au espus din nou Domnului afacerea episcopatului catolic prin următoarea anatora : „Prea înălţate al nostru Doame! In anul 1815, in luna 'Decembrie, auzind noi pentru orânduirea unui apusiese episcop, pe carele cerea biserica apusienea-scâ să 1 trimiţâ in Moldovia, cu nume de Bacoviu, prin obştească a noastră atuncea anafora am pus înainte cele folositoare spre acea zi asupra comunei Belciureşti, judeţul Dâmboviţa, un tră-n*t, isbind pomul din jumătate, a contusionat pe popositori; mai greu insă a atins pe Oostache Ghiţâ Nicolae şi pe femeia Anica Nicolae Dobre din comuna Runcu ; caşul nu presită pericol. La 20 Iunie, căzând o ploae toienţialâ cu grindină pe moşia Vărâşti, judeţul Ialomiţa, s’a distrus ca 100 pogoane sămânâ-turi de grâu, orz şi meiu ale sătenilor. V ari etăţi Ploae de aur. — Acum patru ani muriţ la Viena un vechiu juvaiergiu, numit Ott, lăsând o avere de 6 milioane franci acest juvaiergiu era un original îndrăcit uu avea nici o rudă, lumea nu ştia nici mă car locul naşterii sale. Fiind câ du lăsase textament, fiscul, care in Austria este cel puţin tot atât de nesăţios ca şi aiure, se mâgulia cu speranţa de a pune mâna pe milioanele in cestiune, când de o dată se iviră mai bine de două sute de pretendenţi la acea moştenire. Oamenii de aface ri şi de justiţia se râpeziră asupra acestei minunate prăzi şi ei au isbutit eă tragă din-trănsa, ca cheltueli şi onorarie, frumoasă sumă de 700,000 franci. Restul sumei oprire că adică una ca aceasta au fost ne- fost împărţit in zilele din urmă intre cei primită la noi pentru multele impiedecâtoa-rele pricini, care anafora infâţişindu-se prin păzită de Dumnezeu înălţimea ta împărăteştii stăpâniri am fost mângâiaţi toţi, in-credinţându-ne de singură stâpănitoarea ho-târire pentru neclatită paza obiceiurilor şi aşezămintelor celor din inceput a credinţei noastre. Acum iarăşi am auzit din mai multe păi ţi că apusieneasca biserică, luând încredinţare precum se vede, câ noi ştim cu adevărat, cum câ n au stătut vr'o dată latinesc, episcop Bacoviu (pentru că nici au stat scaun de episcopie vr’o dată in Bacău, ca unul ce este supus din inceput episcopiei Romanului), de aceasta incredinţăndu-se, către alt scopos s au mutat, şi au chirotonisit acum, precum auzim, alt archireu fără numire, care PAPISMUL i) Şi vrea să zică intru tăcere : „Moldavias" cere ca sâ'l trimită aicea către noi la Iaşi Aceactâ nouă veste atăt au turburat de obşte pre toţi, şi adus irtru nelinişte şi tagma bisericească, pre boiării şi tot norodul in cât nici aşteptând ca sâ luăm porunca Inâlţimei tale pentru aceasta, am indrâsnit sâ insciinţâm prin obştească anafora dreptăţile patriei noastre tânguirile şi insferşit ferbintele noastre rugăciuni. Când 3’au supus smerită patria noastră isvorâtorului de dar prag a înaltei Porţi, am luat inscris âgâduinţa mai ales către aceasta intâiu ca credinţa noastră sâ fie slobodă şi tagma noastră cu totul nebântuitâ, şi trebuinţa cerând să se diafendefsească de către Măria Sa, a căreia stăpânirea fie vecinicâ. Cetim in istoria locului pe care o avem in condice scrise de mână, câ la anul 1592. Craiul Ardealului Baton Zigismund trirne ţând oşti in Moldova, tâlhăreşte au răpit pe Domnu de atuncea Aron Vodă, ce intru a doua domnie domnia (carele era orânduit de la înalta Poartă) şi ducândul in Ardeal l'au tăiat capul, aşezând in locul lui pre alt Domn, om oare-care al sâu cu numele Râzvan. Acest Râzvan au adus cu sine şi uu episcop, nu ştim cu ce nume, de care istorisesce geograful Meletie prepuind câ au fost trimes de papa Climent al 8 lea. Deci mai inainte de a face mişcarea de resplâtire înalta Poartă pentru desbinarea locului, au-ziudu-le acestea crâiul Lecbiei de la oarecare boeri pământeni, ce au fost fugiţi a-i colo pentru apropiare, indemnat de către pomeniţii boieri, au făcut Domn pe Iere-mia Vodă: pre carele insuşi ei boeri dânşi ’i au ales, şi intovârâşindul cu oştile sale, ’l au aşezat iu locul iui Râzven in scaunul Moldaviei, izgoniţi fiind dupe dreptate, şi ! Râzvan, ce s'au fost făcut Domn fără cu 49 de indivizi recunoscuţi ca având drepturi asupra moşteniri; ei sunt mai toţi din-tr un canton al marelui ducat de Baden, de unde acest Ott era originar, după cum s’a stabilit lucrul. Cea mai mare parte (450,000 fr.) a moştenirii a dobăndito vira sa, vâduva Barbara Zon, o ţârancă de 78 de ani, care, după ce a trăit toată vieaţa cu cartofi şi pastrama, se vede de o dată cu o avere insăm-tâ in ajunul morţii sale; ea a primit deja mai multe cereri in căsătorie, dintre cari una din partea unui baron. O altă parte de mai bine de 300,000 de franci a fost atribuită lui Phillippe Henne-berger, din Hleinzinderfeld (Alsaţia-Lorenaj acesta e un fost salahor care locuia acum vre 15 zile intr’un stabiliment de caritate El are o feată care era servitoare şi care de asemenea este asediata cu cereri in că sătoriâ. Dar ea le a râspins pe toate zicând „când n'aveam un ban, nimănui nu i-am plăcut ; acum e îândul meu să nu „aleg de căt“ după gust. cietăţilor de asigurare, cari, cu toată marimea daunelor, au putut reuşi se despăgubească in mod mulţumitor pe toţi daumiţii lor.— Insă productele caid au scăpat de acest flagel, incepănd a Ii secerate sut ameninţate de un alt pericol, acela al incendiului; atragem dar atenţiunea agricultorilor asupra asigurărilor de şire, pe cari le efectuăm in condiţiunile cele mai avantajoase. Ne place a spera că D-nii agricultori vor manifesta ca şi mai ’nain-te simpatia D-lor pentru institutul nostru şi că’şi vor asigura toate {recoltele contra incendiului la această Societate. Direcţiunea Generală NOTIŢE BIBLIOGRAFICE In curend va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle de N. Droc-Barcia-I1U, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei N. Mhdescu. Bătăliele (?!?) vieţei, Sergia Panine, de Georges Ohnet, traducere liberă din limba francesă de V. C. Radovitz, volumul II._ Preţul unui exemplar 2 lei. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 6 iulie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . 5°|o Renta Română Perpetua , 6°|„ Obligaţiuni de stat. . . ' 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o , Monicipale .... 10 fr. , Casei Pensinnilor 300 1 5oio Scrisori funciare rurale. . . 7oio ., Scrisuri Rurale . . 5o|0 Scrisuri fonciare urbane . Ho > , , » » , Impr. cu prime Buc. (20 1 b.J Acţii BăDCei Naţionale Române 2501 > > Soc. cred. mob. rom. 250 1. » > > Rom. de construcţii 5001. de Asig. Dacia-Rom 300 1, > Naţionale 200 1. > > < » > STAREA ACTUALA A BISEBICEI ORTODOXE viinţâ (carele pentru aceasta nici in catalogul celor ce au domnit se arată), şi episcopul sâu. (Va urma) IN REGATUL ROMiNiEI (Urmare 2) Domnul Moldovei Scarlat Calimach, pri-imind anal'oraua Divanului, a comunicat’o înaltei Porţi, şi tot-o-datâ a dat şi agentului Austriei o copie spre răspuns ia stăruinţele sale pentru infiinţarea episcopatului latinesc in Moldova. Răspunsul Porţei DIYEIINE 1) Memoriu citit in sesiunea de primăvară a s-lui Sinod, anul curent, de P. S. Episcopul Melhisedec. 2) . Vezi numărul trecut. In zioa de 19 Iunie, căzând ploae cu peatra pe moşia Ileana, judeţul Ilfov a distrus ca 100 pogoaue grâu. In zioa de 20 Iunie, pe cănd 6 indivizi muncitori se adăposteau la rădăcina unui păr de ploaia cu peatra şi vânt, căzută in Darul unui American regelui Ita liei.—Ziarul din New-Aork spune urmă toarele : Se fac mari pregătiri pe vaporul Birma-nia al liniei italiano pentru a primi fai moşul cal model Damascus, oferit de curând in dar regelui Italiei de câtrâ D. John W. Garrett din Baltimore. S’a construit pe vas un grajd pitrat cu pâreţii tapetaţi, de 8 picioare lărgime şi 6 picioare şi jumătate inâlţime. Parchetul este de lemn de brad şi s'au fixat in plafon nişte scripte şi frânghii pentru a ridica calul de la pământ in caşul câni el ar suferi in timpul călătoriei pe Ocean. Damascus este, după spusele tuturor experţilor in materia, unul din caii cei mai perfecţi de forme a timpurilor modorne. El este fiul faimoasei epe arabe Esneas şi al armăsarului pur sânge Hamlet Se spune c’acum un an D. Garret a refusat 40,000 de dolari pentru calul sâu La aceasta epocă un sculptor de talent W. Story, care se gâsia la Neapole, fu primit in audienţă de regele Italiei. Vorbind de sculptură, D. Story arătă greutăţile ce intimpiuâ pentru a reproduce in marmură cai perfecţi. D. Story, care văzuse pe „Damascus, vorbi de frumuseţea formelor sale şi făcu sâ nască in mintea regelui dorinţa d'a'l poseda D. Story zise câ el nu credea câ D Garret va vinde calul seu mal puţin de 50,000 dolari. Dar regele insistă ca el sâ scrie D-lui Garret pentru a şti preţul exact Ceea ce sculptorul şi făcu. Puţin după aceea D. Garret scrise regelui rugându’l sa primească calul sâu in dar Diverse Anr contra argint. . . . * » Bilete de Banqne Fiorini valoare Anstriacă. Mărci germane. .... Bancnote francese. . . uump. Vând 93i/ 933[* 913/ &2'ţ2 98 983', 100--- 101- 83 'i. 84i/( 230--- 233- 90- 90i/.. 101 >/4 102- 87i/, 873, 97- 1008|( 10U/2 33- 34- 1360 1375 210--- 212- 483--- 486- 334- 337- 222--- 225--- 2'/« 2 40 2l[4 2 40 212-, v 2.13 i[y 1 23 1.25--- 991|, lOO'/s Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele iui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei.) MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Stuărdan No. 6. D-nu Doctor Boicescu «'a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). G- DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78 BASILE C- LIVIANU ADVOCAT „NAŢIONALA» Societate generală de Asigurare : Recolta anului corent a fost bântuită de o grindină abundentă. — Daca pagubele causate agricultorilor noştri nu se resimte in toată puterea lor, aceasta se datoreşte numai So- anunţă Onor. sa clientelă că s'a mutat in strada Principatele Unite No. 7 D. K1BR1K, a lenunţnt d a se chirurg-dentist are onoarea d’a tace cunoscut câ . . muta şi câ va urma a locui in strada Ştirbey-Vodă No. 9. TIMPUL Jl ablouri n» pervazuri CâVALB! Li bucuresci 2, Strada Smărdan 2 sc cura para ettine mai direct iu fabrica lu GUSTAT KERSTAN Ticna II. KSrnevgusse 1 Cataloage şi liste de ţretur: tis si francs. bucuresci 2, Strada Smărdan 2 (ira -o£—- - A c c 'G'Q&Qfa PRIMA CASAdeCOHFlENTAinŢERA DEPOSIT DE MAS1NE AGRICOLE LocomoMie cele mai perfecţionate cn si fara aparat de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT. MORI DE MACINAT etc. etc. din fabrica i^nvr a SOHSTB & O ^ CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Colţul Stradei Şelari şi Covaci No. 2 Pentru sesonul de Vară am primit din propria noastră fabrica ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage <1 Garn, Travors, ete. Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesese, Veste broşe d Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de. Cocimin şi Haras gros-ver rtnstmne cn si fără talie de Diaeonal.'SeYeot. Camgarn şi reflot ere Par la presente j’ai l’honneur de re-commander a l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeine le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prii sont reduits eţ le travail tres fin. L’honorable public qui u a pas encore eu l’occasion de se eonvaincre de mon travail n a qu’ă nous honorer de sa presence et nous esperoDS qu’il s assurera facilement de la petection de mon atelier. —On se charge de toute espece de travail concernant eet art, coraine : reproductiou, travaux â l’etat naturel etc. — On pou-poser tous les jours. quele tmiips soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. vert PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. i>i recuuo«cute de moderate CAVALERUL DE MODE ©******* iciactckjt** *::kX3cit*3cXX.*3c*.ic I CEAS0ARN1CE 10,000 CEASOARNICE ^ | O ara ii ţie ÎJ ? - ____. -Y- vis-a-vis de Tetrnl National Bncnrejjti ii Afl ASIN , fondat V£^C3--A.SI^ U X_i UE COLONIALE SI DELICATESE 1879 Băile Olănesti A i* j> i ii t f Situate intr’una din positiile cele mai frumoase din judeţul Vâlcea, şi in apropiere de o oră de Râmnic, a-vănd apele cele mai renumite : Pu- cioasă, Iod, Brom, Alcaline şi feru-ginoase. DeschizBndu-se stagiunea, 0-nor. Visitatori sunt avisaţi că vor găsi tot confortabilul după cererea lor. Asemenea s’a stabilit un birt, întreţinut de un străin care, Împreună cu birjele lui, se pune la dispoziţia onor. Visitatori. asemenea şi o bună trupă de lăutari. Preţuri foarte moderate. Nu vom cruţa nici un sacrificiu ca să mul-ţămim pe Onor. Public ca să ajungem să punem aceste băi la Înălţimea ce o merită prin calitatea superioară a apelor minerala ce posedă după chiar declaraţie chimistului şi Doctorilor cei mai distinşi din ţară. Primirea escesiv de favorabilă ce s’a făcut Ceasornicelor Semen ire de argint, ce am oferit abonaţilor noştri, ne-a încurajat de cheia o nouă afacere de 10.000 Ceasornice cu una din cele m ani. i des MOCIANU bune fabrice din lume care ni le garantează pentru cinci ceste ceasornice sunt de o fabricaţiune ingrijită şi ornată cu nuri prea frumoase. Suntem fericiţi de a putea oferi aceste ceasorn: reală de 55 franci clienţilor noştri şi publicului in unic de 35 franci (cu porto). Deasemenea am tratat o VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL X ce de o valoari general, cu preţ ^ ..... _ _____ _____ ) afacere de 20«l X ceasornice remontoare de Nickel, al căror mers regulat e pe ^depl. X garantat şi pe cari lc oferim cu preţul de 20 franc X to pentru toate ţerile lumii. X Cererile Însoţite de preţ, in bilete hipotecare sau X să se adreseze la : # BANKHAUS I. PAGES,BARTENSTEINGASSE, 14 V1ENNE (Autriclr Primim înapoi ori-ce ceasornic ce n’ar plăcea, cu coi 2 ditinne de a ni'l înapoia in bună stare si cel mai tărzl G trei zile după primirea sa. XX * #S:*****.*****: Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de laTîayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz. alb. galbin, si Terde de la grand Chartrenz Erancia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la YimandFockin Pipermint, verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita Mastieă de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rhnm şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti. Rrăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. ’ Cu stiinâ, D. G. MOCIANU. ., franco de po mandate postat! MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PIANO A eşit de sub pressă in editura Io ef Sandroviel, magasin de Musică, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis dolegaţiuneaRusă. Au bord de la mer vals dc Eugene Kor/rpa nky . . . p. 2 lei es bidles de Siicarest idem de Fr. Schipek 2 „ Mon coeur idem do 1). A. Boiarolu 2 Quadril ţigănesc de Fr. Schipek ? .. Fle-urs Rimmunies potpouri de I). Ferlendis. 2 CONSTANŢA MARELE HOTEL CAROL I teraţa pe malul marei camere mobilate cu lux SPLENDIDA PE MARE Ioane de convenaţiune de jocuri şi de dan njamcvie speciale peni.) u şederea îndelungaţii i- va incopela iunielSSll] va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şeda >lăeută străinilor c.ori o vor o- MARE GRĂDINA ŞI 90 Saloane şi VEDEREA Mare sală de măncare, s< Freţuri foarte modcrc Stagiunea 1> Direcţiunea nu rea la Constanţa cât se poate mai p nora cu presenţa lor. Vor avea loc baluri in saloanul cea marc sau in grădină, şi mai m curi de artificii! Tarif special pentru cei cari cr 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la i rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in IPSOS DE CAM PIN A CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA Pentru serbări, nunţi şi petreceri * MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINĂ Comandăndu-mi pot procura diferite focuri do artificii, şi diferit-* colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe eleclrice, coroane in flori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preturile moderate. Artificieri ( I0NITA G. STOICESCU. Artificieri ( JANI popA GE0RGK Strada Academiei No. 25, maister a] piroteclinii din Constantinopol. TENCUIALA PENTRU OASE Mare deposit la D-uii P. Bnizzesi & C-ie Calea Victoriei 55 avocat s’a mutat in Strada toate stagiune!' Luterana No. 9 Tipografia N. Miulewu, sala TtieatruluiBoml