N MIERCURI 6 IULIE 1883 Administraţi;v« Oalea Victoriei INr. 32. ANUL AL Vin —No. 147 ABONAMENTELE ntru toată ţara, pe an . . . . , , pe ti Ioni. . . , pe 3 Ioni, . . intru 6treinitate pe an J . . . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei lonamMtale se priimesc la Administraţie. Un Capitală 10 bani imm&rn in Districte 15 bani nnni&rn ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 50 > , II .... 2 50 A : W REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Director-respundălor : MIIIAIL PALEOLOGU Anunţurile ji inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziaruln? ia Vlena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;- Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se prlmet Manuscrisele nelmprlmate se ard. Bucureşti, 5 Iulie 1883 A 00 ✓ Bacăul este intr’o profundă indignare şi agitaţiune. Cu anarchiştii la ;uvern fapte do resbunare se produc ie strade ai căror autori sunt cei ce in do guvern sau rude aproape ale ministrului. De un asemenea act de selbăteciă avu să sufere un cetăţean, tost deputat, a nume 0. Radu, redactorul foii de oposiţiune locală, Gazeta de Bacău. El fu atacat, pe stradă, sub cbiar privirile impasibile ale agenţilor forţii publice, de către fii şi ne potii minstrului actual de Finance. constituiţi in bandă, cari dovediră, prin brutalitatea lor, că aveau intern ţi unea să omoare pe cutezătorul jurnalist, pentru crima ce a comis el. de a culege din gura ţeranilor de la Ungureni, proprietate a ministrului Leca, strigătele de durere şi disperare ce le provoacă regimul cumplitului proprietar, şi de a le transmite prin organul sâu la auzul general. Procese de presă s’au lăudat Roşii că nu vor face, voind negreşit a înţelege cu aceasta că nu vor aduce pe jurnalişti dinaintea judecătorilor naturali, Juraţii; dar au inventat ei o nouă formăde proces de presă, pretenţmnile de despăgubiri de pagube inchipuite produse la tribunalele guvernului, cum este una pendentă, aceea a Creditului fonciar Rural contra d-lui Ciurcu de la Independance Roumalne ; iar acum in urmă, au adoptat şi această speciă de proces de presă so-mariu, inaugurată la Bacau, care execută tâlhăreşte, apucând pe la spate, pe cel care a cutezat să zică un cuvânt neplăcut oamenilor de la putere. Lucrul e natural: unde nu mai este lege, unde domneşte capriciul, unde morala guvernului este cu desăvârşire căzută; acolo justiţia nu se dă, ci se mănueşte ; judecătorul natural este inlăturat şi cetele hidoase de bătăuşi selbatici iau rol de judecători, aplicând pe spinarea oamenilor ciomege, săbii şi altele, diept paragrafe şi articole de legi! Se miră unii cum, in urma atentatului la viaţa d-lui C. Radu, fii şi nepoţii ministrului au fost lasaţi in libertate? Dar aceia negreşit nu ’şi dau bine seamă de lucruri. Daca a rămas ca fic-cine să-şi faca dreptatea. apoi atacatorii d-lui Radu sunt judecători in toată puterea ; şi s ar fi considerat o crimă să se aresteze judecătorul in exerciţiul funcţiunilor sale, sau cu ocasiunea exerciţiului acestor funcţiuni ! Să ni se permită a spune aci că faptul de la Bacău este consecuenţa logică, inevitabilă, a manţineiii in funcţiunile de ministru de Stat, au-nui individ care este desemnat, văzut şi recunoscut, dupe acte ale salepu blicate, calau al ţăranilor, un l -hrinovski mai. cumplit, un piototip 1 e rapacitate şi cruzime, tremură carnea pc nefericitul conui buitor al Statului; această necugetată invoire de a insoţi pe Rege in Mol dova d. Georgc Leca, denotând fa- vor! excepţionali şi impunitatea asigurată a faptelor sale, urma să in-cu ageze, să împingă pe toţi cei ce in de dânsul, la bravarea legilor, la acte de teroare. Să mulţămim Domnului, că, după atâta latitudine acordată acestui om, do a face ori-ce voeşte in judeţul seu, nu s'a produs ineă de cât numai atentatul la viaţa d-lui Radu. In altă parte, nu pretindem a fi aceea numai de cat civilisată: insă in altă parte unde morala publică există sau unde ar mai fi un rest de pudoare, n’ar mai fi putut sta la Nu numai atât; dar ncă ăconsim-ţirea Regelui de a fi insoţit, in ex-cursiunea făcută prin Moldova de către un asemenea individ, pe care ’l însoţeşte pretutindeni oroarea publică de care se resimtjudeţcle din jurul Bacăului; la ivirea căruia sc cu-postul sâu nici 24 ore un minstru care ar fi dat exemplul de fapte atât de cumplite. Sub domnia roşiilor insă, nu numai nu s'a clintit de la postul sâu d. Leca, dar, mai râu de căt atâta, i s’a in voit chiar să meargă,—ministru fiind,—să asiste la fa- O 1 isbucnit eri ta sf. Miklos, capitala comitao-tukii Lipto. NumSru victimelor nu e inca determinat ; opt cadavre, care au fost scoa se de sub dărâmături, au fost ingropate azi. Vr’o douS-zeci de persoane aproape lipsesc, prefectu se află printre vietime. In urma acestui sinistru, mulţime de per-soaue sint fără adăpost, mizeria e mare. Londra, 17 Iulie. —Ziarele Daily Neivs şi Standard sint favorabile intelegeri stabilite intre guvernu englez şi compania Canalului de Suez. Standard zice chiar că Englitera nu trebue să supere pe Franţa pentru o cestiuno de tarife. Daily News sfătueşte d’a imtrebuinţa opt milioane de livre sterlinge pentru cumpârarea acţiunilor de Suez şi zice că aceasta va inlătura multe obstacole. Times atacă cu violenţă caliinetu Gtad-stone din cauza inţelegeri sale cu d. de Lesseps. cerea anchetei ce guvernul a fost silit să trămită la Ungureni dupe publicarea actelor din Gazelta de Bacău. îşi poate închipui cineva ce lucru a putut fi acea anchetă, şi daca sBrmanele vietime ale proprietarului tiran mai au vre-o speranţă de mântuire. In asemenea deplorabilă situaţiune, şi mai cu seamă sub teribila impre-siune a atentatului de la Bacău, comis de către fiii şi nepoţii ministrului, cetăţenii inspaiinănttaţi n au ştiut ce altă cale să apuce, de căt aceea a resistenţei. Ei au decis d’o-cam dată o resis-tentă numai pasiva, aceea de a îe-fuza plata impositelor, zicendu-şi de bună-scamă: daca legile nu mai au putere, daca in autorităţile constituite nu mai găseşte cii eva garanţia vieţei, onoarii, şi averii, pentru ce atunci sacrificiul contribuţiunii spr intreţinerea lor ? Dar poate că lucrurile nu se vor opri aci, de oarc-cc resistenţa aceasta pasivă va provoca peisecuţiunca şi mai crâncenă din partea guvernului care a apucat câmpii. îşi incliipucştc atunci până la ce teribile încercări au sa vina d-nii Rosetti şi Brătianu, organisatorii şi întemeietorii acestei stări de lucruri ! — Amare vor fi momentele deşteptării sub puterea isbiturei publice, care se provoacă de către acest guvern prin toate cliipmilc. Terorismul in Bacău Reproducem după „Gazeta de Bacău “ descrierea crimei mârşave şi laşe, comisă de către fii şi nepoţii d-lui ministru do finance G. Leca, vestit prin atrocităţile şi cruzimile ce se petrec necontenit pe proprietatea sa Ungureni. ŞTIRI T Ii LEG RAF10E Paris, 15 Iulie. - Ultimile ştiri de ta Frohsdorf spun ea starea comitelui de Chambord s’a îmbunătăţit. Alexandria, 14 Iulie. — Au fost eri 4 3 morţi de holera ta Damieta, 50 ta Mansu rali, 20 ta Menzaleh şi 0 1a Gbizek aproa pe de Cair. Pesta, 15 Iulie. - Fu incendiu marea Iată rclaţiunea numitei foi : O tentativa de asasinat sa comis ieri in mijlocul oraşului contra d-lui Costache Radu, fost deputat al opoziţiunei şi unui din redactori cei mai neobosiţi ai „Gazetei de Bacau “. Sa relatam faptul in roata goliciunea lui şi apoi vom trage concluziunile noastre. D. 0. Radu pe ta orele 7 jumetate sea-, sta pe un scaun dinaintea magaziei Climescu, luând o ingheţata pe care trimisese a o aduce de 1a cofetăria apropiata Ivaneiu Stefanescu. De-o-data se pomeneşte atacat pe la spate eu lovituri de sabie, tesac şi ciomege peste cap, peste umere şi peste spinare, şi când ameţit de aceasta agresiune de o violenţă şi o brutalitate neauzită se intoarce sa vazâ cu cine are a face, se găseşte înconjurat de nepoţii şi fii d-lui ministru de finanţe George Leca, care tară nici o cruţare continua a 1 căsăpi._— Radu scapă o primă dată din mauile lor. şi intră in magazie ; dai şi aici năvălesc după el asasinii, şi continua a lovi pe Radu care nu avea nici o vârguţa in măna spre a se apăra. In acel moment, un trate al lui Gostache Radu, D. Guţa Radu, care de la cofetăria d-lui Sfetcovici văzuse inceputul atentatului, aleargă iu ajutorul fratelui său şi voiud a 1 degaja din mâinile asasinilor primeşte şi el o lovitura de sabie 1a ureche. In fine. C. Radu parviue scăldat in sânge a intra in odaia de dindosul magaziei, unde asasinii văzăud că scapă cu viaţă şi scopul lor nu e îndeplinit, voind a ’l urmări, sparg geamurile de 1a uşa pe care Radu cu puterea desperărei parvine a o ţinea inchisă sprijinind-o cu spetele. Atunci incepend a se aduna mai multa lume, atrasă de strigătele lui Radu şi a fratelui seu, asasinii, vezâud ca nu mai sunt patru contra unuia se retrag in grabă spre Otelul lui Alecu VaGliu, unde trasurile d-lor ii aştepta îubamate gata spre a dovedi mai bine premeditaţiunea crimei. In acest moment, d. Căpitan Florescu, trecând şi afiănd despre atentat, ordona ta doi dintre asasini, care suni: unul militar iar cel-l’alt elev la şcoala militară, de a se duce la arest, iar d lor, tară a ţinea cont de ordinul superiorului se suie iu trasuri şi pleava in goană. Unii din martorii oculari ai acestei sceue de măcelărie sălbateca sunt : d-ni Grigorie Matasaru, Petrache Negai, Carol Kofier, Greculescu, Ivaneiu Ste fanescu, Vas. Dumitrii), Io-ef sin Leibu Birjaru, Alex. Alexandrescu şi alţi ale cărora nume pentru moment nu ni le putem aminti. Poliţia şi toţi agenţii săi a stat in cea mai mare impasibilitate : mai mult in-că, un domn comisar Constantinescu, somat de către unu din trecători de a interveni, a răspuns cu cea mai mare indiferenţa : „lăsaţi i să facă ce vor vrea, eu nu mă amestec.“ Cate-va momente după petrecerea atentatului, respândindu-se vestea prin tot o-laşul cu repeziciunea fulgerului, Bacău in-treg fu in picioare, iar d. Poliţaiu, d. procuror şi d. judecător de instrucţie, abia după vre-o oră se prezentară la fata locului. — Poporul era intr’o agitaţiune extremă, telegrame se dădură la moment Miniştrilor, d-lui C. A. Rosetti şi mai multor ziare; fierberea fiind ta cuime, d-nii judecător de instrucţie şi procuror promiserâ publicului de a aresta imediat pe criminali, şi iu adevăr după căte-va ore, fii, şi nepoţi dlui ministru Leca fură aduşi eu escortă de 1a apropiata moşie a unchiului tar, d. general Leca, unde fugise. Dar speranţa că justiţia va urmări fără părtinire şi cu asprime descoperirea adevărului şi pedepsirea culpabililor a fo4 iute nimicită, căci nu ştim sub ce motive, după o arestare de vre-o oră 1a casarma dorobanţilor, s’a permis asasinilor de a se intoarc» la ţară la d. general Lecca, de unde au revenit astăzi de dimineaţă, după ce neapărat li se va fi dat eonsiliele necesare pentru apărare inaintea instrucţiunii. Această favoare neexplieabila, nepărăndu-se indestulătoare d-lor procuror şi judecător de instrucţie, s'a permis apoi asasinilor de a merge liberi şi pe „parola de onoare să dejuneze la d. prefect Vidraşcu, in fino li s’a permis a se prezenta liberi ta Cabinetul de instrucţiune. In faţa unor asemenea imprejurâri. Bacău intreg sta in uimire, oamenii cei mai liniştiţi şi cei mai paşnici se înarmează cu revolvere şi pistoale, pentru a ’şi putee apăra viaţa la un moment dat. Nu ne miră de loc că iu familia Leca, sabia, in loc de a fi o armă de apărare a patriei pe câmpul de onoare, să fie simbolul trădării şi al laşităţii ; ceea ce ne miră insă, ne intris-teazâ şi ne aduce 1a desperare este că i-naintea acestor trădători, inaintea acestor cătai, Justiţia să fie indiferentă şi umilita ca şi cum ar fi ta poruncile d-lor Leca. C. Radu, ca redactor al „Gazetei de Bacău,“ a denunţat in nenumărate rănduri a-trocitâţile şi eruzimelede la Ungureni, proprietatea d-lui ministru Leca, şi Justiţia nu ’şi-a făcut datoria. Justiţia a asigurat familiei Leca impunitatea : consecinţa acestei impunităţi n’a intărziat a se manifesta, faptul de ieri a junilor eroi Locuieşti probează până la evidenţa că denşi, ştiind de sigur ca şi astă dată ori ce crimă a lor va rămanea nepedepsită, nu s’au sfiit câtuşi de puţin a râsbuna pe părintele şi unchiul lor de cutezanţa ce avut’o Radu de a desvăli in taţa ţării odioasele mistere de la Un gureni. Suntem dar in tot dreptul de a zice, ea nu mai avem in ţară de căt un simulacru de Justiţie, şi ne infiorăm de rezultatele fatale care ne aşteaptă ; căci acolo unde le gea nu se mai respecta, domneşte auar liia, şi o ţară abandonată anarhiei este t ţară perduta. Dacă dar, Justiţia nu ’şi face datoria, dacă dar anarhia ia locul legii in ţa ra noastră, noi sub-semnaţi, cetăţeni Ba caoani, declarăm că ne vom face singur legi şi singuri le vom aplica. Nu voim a provoca lupte sângeroase, nu vom ataca prin urmare cu arma autorităţi le constituite, insă vom face o revoluţiune pasivă. Noi sub semnaţii declarăm dar, sus şi tare, şi constituindu ne in Comitet de rezistenţa contra forţei brutale a guvernu lui ee ne apasă, facem apel la toţi cetăţeni in peptul cărora bate o inimă românea* că de a rezista in mod pasiv autorităţilor existente ; ii conjurăm ca până ce guver- nul şi justiţia nu vor reintra in lege, să nu mai plătească nici impozit, nici o dare către Stat, să nu mai dea concursul lor de nici un fel autorităţilor, şi să cântăm cu toţi prin ori-ce mijloace pasive de a împiedeca pe acest guvern vitreg şi călcător de lege de a mai putea funcţiona. D. Rosetti Tetzcanu, Ernest Sturza, Ioan Gheorghiu Comersant, G. Aslan, B. D. Kollini, A. Âristide, C. D. Avram, G. I-onescu Comersant, C. Răileanu comersant, C. Glod comersant, A. Teodor, P. Nicolau comersant N. Tetoeanu, T. Rafael, I. V. Condurat, G Levezanu, L. Sechelart, M. Crupenschi. Scuzele cerute de Guvern la Viena Liberalul din Iaşi, foaia devotată guvernului şi care deci nu poate fi bănuită eâ vrea sa lovească in oamenii stăpâniri, face următoarele aprecieri asupra notei umilite adresata de ministrul nostru de externe cabinetului din Viena : Cele ce presimţeam acum cinci zile, astăzi s’au realizat pe deplin ; guvernul a fost nevoit, pe langâ comunicatu din Monitor sâ mai dea şi o notă, şi tdacâ comunicatu a fost un act nenorocit pentru demnitatea noastră naţională, trebue sa spunem ca nota este o adevărata calamitate. Austro-Ungaria este, sau trebue să fie, acum, cu desăvârşire satisfăcută. Toate sentimentele unui popor, toate mişcările demne şi nobile, toate aspiraţiele noastre, sunt desaprobate formal in acea notă, iar tot ce noă ne repugna, tot ce formează objectul antipatielor noastre naţionale, este aprobat şi ineongiurat de protestări de sinceritate şi de devotament. Trei lucruri mai cu seamă ne a izbit in modul cel mai dureros in nenorocita nota trimisă Austro Ungariei : Pentru a se dezvinovăţi ministrului plenipotenţiar Austro-Maghiar din Bucureşti de apariţiunea socotita ca tardivă a comunicatului in Monitor, ministrul nostru d e externe scrie următoarele : „ Absenţa M. S. Regelui şi a mea diu .capitala, a motivat această intârziere „involuntara de câte va zile“..., Ei bine ! in aceasta frază, numele M, S. Regelui nu trebuia sâ figureze. Nici consti-tuţionalieeşte nici politiceşte aceasta nu este corect. Nu trebuia amestecat numele regelui in o notă diplomatica şi mii cu seamă in o frază a căreia înţeles clar este că M. S. Regele a luat impreună cu mini-nistru de externe, parte, ta adresarea scuzelor către Austro-Ungaria. M, S. ca r9ge constituţional, nu trebue descoperit, mai cu seamă ţaţă cu streini şi in asemenea Gestiuni delicate ; de ce avem miniştri dacă nu ca ei se acopere cu responsabilitatea lor toate actele 9uvernului fie interioare fie exterioare ? Un alt punct care ni se pare foarte nenorocit, ia nota de altminierea iu iu-treg nenorocita, consta in următoarele rin-duri: „In adevâr nu de astâ-zi, guvernul ro-„man condamna ori-ce aţiţare ilegala care „ar putea fi iudreptata in contra siguranţei şi liniştei statelor vecine şi prin „urmare şi contra unor provincii Austro-„ Ungare*. Denumirea Bucovinei şi a celor l'alte părţi locuite de romani de provincii Aus-tro- Ungare, este făcută cu intenţie şi ca o reparaţie absolut ceruta. Căci de vreme ce in fraza citată se vorbeşte de siguranţă şi de liniştea statelor vecine, era mai natural ca fraza sa se sfirşeaccâ cu cuvintele „prin urmare şi contra imperiului Austro-Ungar.... Dar ministru nostrul de externe nu s a oprit aici in ardoarea sa de a dezaproba tot ce poate aduce măcar bănuială Austro-Ungariei, nu se teme de a mai pomeni in* TIMPUL ci odată numele Regelui, a~(a dată pentru a defini titlu ce trebue să poarte, con forra dorinţelor vecinilor noştri şi a de1 zapioba pe ori-cine şi-ar permite să dea un alt mai măgulitor ; iată in ce mod o lace : „Guvernul a dat tot-d’auna dezaprobarea „cea mai Jormală, acelora care au putut „să atribue regelui un titlu ce provoacă „legitime susceptibilităţi." Ksfe vorba de rege al Romanilor ! Acest titlu a căzut in disgraţia ministrului nostru de externe. Imperatorul âustro-Ungariei are drept a se intitula la incoronare de rege al Romanii şi a tace să figureze chiar drapelu nostru printre drapelele ţărilor cucerite, ăceasta nu poate să ne provoaae nouă nici o legitimă susceptibilitate, pe când noi românii nu avem dreptu ca să numim pe rege, rege al Românilor, adică regele nostru. D. ministru de externe ne opreşte....... NoS ni se pare că guvernul a trecut faţă cu Austro-Ungaria măsura concesiunilor şi a condescendenţei. Nu ştim ce s’ar putea face mai mult pe calea diplomatică.. tere, apoi este şi toarte păgubitor pentru bieţii ţărani, cari au făcut sacrificii cu mă surătoare, ce va dev-mi zadarnică, dacă nu vor fi lăsaţi să ’şi imprejmueascâ cu şam locurile. Societatea filarmonică şi de bine-faeere Lira va aranja pentru zioa de 31 ale cu rentei o escursiune de petrecere in pădu rea de la Comana, angajând pentru acest scop un tren separat. Programa cu toate amănuntele se va publica peste căte-va zile * In cursul anului şcolar 1882 — 1883 aşezămintele de instrucţie publică din Bârlad au fost cercetate de : 1081 băeţi şi 625 Iute. In formaţiuni Comisiunea ungaro-romănă pentru regularea hotarelor la ţinut Luni prima şedinţă. Septămăna viitoare, co-misiunea va incepe lucrările saled’a-lungul graniţei de a Bucovina pănă la Banat. Peşti Rapid ziar unguresc, spune că delegaţii guvernului romăns u purtat foarte prevenitor in prima şedinţă, şi daca purtarea aceasta va continua şi d’aci înainte, toate Gestiunile in litigiu se vor putea resolva. Consultările se fac in limba france ză, şi pentru că guvernul unguresc n a îngrijit de un notar (grefier) care să cunoască limba franceză, prezidentul însuşi trebue să scrie protocolul. Voce a Romanaţilor este informată că copilul locuitorului Toma Spâtaru din oraşul Corabia de trei luni şade nebotezat din cauza că primarul localităţii nu voeşte ai libera biletul pentru săvârşirea serviciului religios. Atragem atenţiunea d-Iui procuror ’l rugăm a cerceta caşul şi a da judecăţii pe funcţionarul ce refuză a’şi face datoria. De căte-va zile mai multe comune din plasa Olteţu, judeţul Romanaţi şi comuna Murgas din judeţul Dolj, sunt bântuite de o bandă de tâlhari care tortură şi despoaie pe bieţii locuitori de avutul lor. Procurorul general, fiind informat, a trimis pe supre-fecţii ambelor plăşi in urmărirea lor. Pănă făta interes de sănătatea şi viaţa locuitorilor ca să raporteze, cerând aci presenţa medicului. Atragem atenţiunea autorităţilor iu diept asupra neglijenţei capului comunei, care in timp d’o lună de când variola biciu-eşte satul n’avu timp şi grijă să se ocupe de cea mai serioasă cestiune : viaţa cetăţeanului. Trjiznete acum nu sau putut prinde. Gazeta oficioasă din Sibiu spune că s’a delegat o comisiune ungurească pentru inspectarea fortificaţiunilor de la hotarele Transilvaniei. Această comisiune a trebuit să fie in zioa de 2 Iulie la oraşul Kezdi-Vaşarhealy, de unde va merge la Poiana-Sărată (adică la pasul Oituz prin care treci in Moldova la Bacău), de acolo la satul Buzeu şi la vama Buzâu (spre Văleni-de-Munte şi Buzău in Bomănia). Medalia Serviciul credincios s'a acordat la câteva zecimi de funcţionari pendinţi de ministerul de finanţe, şi Ia mai mulţi institutori şi diferiţi slujbaşi ai statului. Pomelnicul lor se poate citi in foaia oficială de azi. La 26 Iunie, orele 2 p. m., venind un nor cu tunete şi fulgere, a trăsnit casa locuitorului Simion Vasile Stroea din cătunul Eapa, comuna Calul, judeţul Neamţu, sfărâmând căpriorii casei din sus fără a ua foc şi sbucnind afară pe prispă unde se aflau copii locuitorului şi anume: Arghir in etate de 7 ani, Ioana de 13 ani, Paras chiva de 5 ani, dimpreună cu Catinca Ion Smernă de 12 ani şi Mârioara lui Gheor-ghe Stroea de 4 ani; a ucis trăsnetul pe copilul Arghir şi cele duoă copile ale lui Ion Smernă şi Gheorghe Stroea, iar cele alte duoă au rămas in viaţă; insa Ioana cu picioarele de la genuchi in jos umflate şi Paraschiva in muţire cu ochii închişi La cei morţi s’a constatat următoarele lesiuni: Arghir, jumătate corpul de Ia cap pănă la talpa piciorului drept vânăt, Mari-oara lui Gheorghe Stroea de asemenea, pe acel de al treilea la cap; cei rămaşi in viaţă se speră că se vor vindeca. care se vinde de Regie, mucede. Dacă cumpărăm mâţa ’n sac, când cumpărăm tutunul in pachete pecetluite, ar trebui ca guvernul să ne ofere destulă încredere să nu ne vendă mucigai. Regia ’şi face cu această rău, silind pe fumători să face contrabandă. Interesul Regiei ar fi, de a avea tutun bun pe la locurile apropiate de hotarele ţării şi ar trebui să fie mai bun şi mai eftin de cât in ţară vecina, spre a nu pune pe fumători in ispită de a face contrabandă. CIRCIUMELE CHOLERi O c r i in fi Azi noapte a căzut asupra capitalei o ploae torenţială cu trăznete. Ţinem a face cunoscut că relaţiunea asupra solemnităţii impărţirei premielor Ia elevii gymnaziului şi ai şcoalelor primare locale ne-a fost trimisă de un colaborator al ziarului care a asistat la acea solemnitate. SINUCIS DIN AMOR CROISTIGA Dunărei din Brăila, i se comunică că sub -pi efectul Ralet din plasa Balta a mers in comuna Bordeiu Verde şi a forţat pe ţărani cu insult' şi ameninţări să deschidă un şanţ vechiu care nu le mai este nici d’un folos şi i-a oprit cu desăvârşire de a face un nou şanţ, ce voesc a ’l face pentru a închide locurile de casă ce li s’a dat prin măsurătoarea făcută pământului lor. Aceasta pe lângă că este un abus de pu- La 1 iulie dimineaţa la 6 ore, s’a împuşcat laborantul spiţeriei naţionale din Fălticeni Iohan Tirovici din Galiţia. S au găsit 2 scrisori pe masă, din care una către sora sa in Galiţia. Causa acestei sinucideri a fost, dupe scrisorile sale, amorul.—Bată’l să’l bată ! In noaptea de 22 spre 23 Iunie, de către necunoscuţi, s'a scos din mor-mentul cimitirului oraşului Măcin, cadavrul lui Ganciu Angelof, care s’a spânzurat acum 5 luni, şi care cadavru s’a aruncat in Dunăre. Corpul se caută şi caşul se urmăreşte de poliţie şi parchet, pentru descoperirea făptuitorilor acestei crime. Gazeta Tribunalelor Variola in plasa Argeş A trecut mai mult de o lună, spune, 'ţeranul, de când variola s’a incins in plasa Argeş. In căte-va comune a murit copii. Iu Muşâteşti au fost şi sunt bolnavi de variolă preste 100. De căte-va zile au in-ceput să moară din cei bolnavi din nou, şi in comună nu s’a văzut pănă astăzi medicul. Autoritatea locală n’a voit să aibă a- La 1 Iulie a început curtea cu juraţi in Fălticeni sub presidenţa domnului Dimachi, care a avut de judecat următoarele procese: La 1 Iulie (Vineri) Vasile Petrovici, Vasile Ojicâ şi Ioan Răceanu pentru tâlhărie. La 2 Iulie (Sâmbătă) J. Lupu Lupaşcu pentru tâlhărie. 2. Grigorie H. Grandea redactorul „Resboiului" pentru calomnie. La 4 Iulie (Luni) Gavril Găină p ntru omorul soţiei sale. La 4 Iulie (Marţi) Ioan Văslariu paricid. La 6 Iulie (Mercuri) Ioan Gheorghe Dim. Ştefan al Florei şi M. Mâcărescii pentru falş şi delapidare. Estragem din primul-Piteşti al „ Muncitorului" următoarele reflecţii ce face asupra unui articol din Romanul-. TUTUNUL-FLAGEL Citim in Suceava : Am văzut pacuri de tutun din anul astă FOILETON Ziarul „Românul" in numărul său de a-laltâeri ’şi incepe revista sa cu următoarele rânduri: „Se fac legi in contra omorătorilor, să eau măsuri in contra boalelor lipicioase, se pun garanţii pentru a nu fi bântuiţi de flagelul cholerii, pe când avem iu ţară o holeră tot atât de spâimântâtoare ca şi acea care se află azi in Egipt." Ori-cine a citit aceste rânduri infiorâtoa-re, ş a pus întrebarea: dar care va fi -'holera aceasta ce băntue aşa de ingrozitor ţara noastră, că a ajuns se sperie chiar in centru capitalei şi pe cei mai bătrâni publicişti ? dar când mai la vale ce să vezi : „a-cească holeră sunt cârciumele," cu alte cuvinte băuturica. Şi a avut dreptate bietul confrate bătrân să se plângă, căci unde căptuşeala mergea cum mergea, dintr'un pahar cu băutură tras cam pănă in fund la Iaşi era căt p’aci ca capioldaşi să inghiţâ hapu. A trebuit legea din 1881 să vie inajutoru-le spre a i scăpa de ochi viperaţi ai bunei noastre vecine Austria. Gazetari cari relăvez chestiunea celor cu chef de la Iaiş şi care ard pe prea iubita vecină erau Independinţa prin d. Galii şi câţi-va frăţiori de dincolo redactori la diferite gazete. Austria vrea pedeapsă dar nu contra celor ce abuseazâ de pahar, ci contra celor ce din cele zise cu ocasia paharului trag consecuenţe. Românul ziar mai practic, vrea o lege contra ho Ieri beţii, din causa căria mai zilele trecute aproape toţi patrioţii erau să fie victima. Şi in adevăr guvernul s’a ţinut de vorbă, a făcut ce a tăcut, a dat peste legea din 1881, cu care s’a scăpat şi se scapă zilnic de toţi cei cari din paharul patrioţilor trag consecuenţe ; căci camera nefiind in lucru guvenrul n’a putut avea pedeapsa celor ce sug, cu toate că puţini ar fi votat’o, ast-tel că cu toate lamentaţiile Românului o atare lege nu poate să fie, căci poporul nostru nu e ajuns in halul in care se găsesc cei de sus. Adevărul e că multe holere sunt in ţară şi „Românul" a nemerit tocmai la a beţii. Se vede unde ’l durea pe el ; dacă ar fi să oprimăm toate aceste infecţii ce băntue societatea, apoi nu ştiu zău, daca, după halul in care na găsim, n'oin fi nevoiţi să avem din toată ţara o carantină. Şi cine strică toate acestea? natural pu- terea, căci dacă jovinetele din cameră 1 . puşi in măsură să’şi cunoască lungul ţî lui, fie chiar când băutura 'iar apuca nas, să şi vază tot-d'a-una vârful de a ţine toţi discuisuri la aşa solemnităţi, ce nu graţie vinulu uitând cine'i şidel e, începe in faţa Regelui cu mâine* şolduri să vorbească de patrie ca la_P( in sala lui Coculescu. Dacă moralitatea publică ar fi respect făcând un esemplu guvernul din ori-a voeşte a o profana, apoi de sigur că nu, găsi mişei, care dupe ce o batjocoreşte o şi sfideze mergând cu neruşinarea peni despreţui totul. Depravaţia a crescut, căci găsind ra cini sus, s a prins, din care a dat last aşa că azi ţara de la un cap la altul e na de miserii, corupţiune, de miserabili corumpatori, cari in loc a sta Ia caram, spre a nu molepsi societatea, o infecţi ş'o omoară. Daca ar fi vorba de făcut legi, mânca ce se găseşte prea multa la noi, ar trebui să gândim a moralisa poporu, al educa, iar nu corumpe. Şi in adevăr ce, dacă nu corupţie şi im raliate, ne aduce insuşi guvernanţi ? Ge, daca nu corupţiunea moravurilor no: stre liberam şi democratice ca de ex. ap carea legei din 1881, relativă ,1a goniri peste frontieră, din causa siguranţie public a tu uror acelot streini ai cărora ochi _ place guvernului sau vecinilor prea pretei ţioşi l Alaltâ-eri pe d-uu Galii, eri alţi că| va români transilvăneni, nu e acesta venj nul, miseria şi corupţia? E trist, dar e dureros, că peştele s’a stri cat de tot, şi că cei ce au contribuit strica sunt chiar acea ce când nu pot, sbi ră, răcnesc, de asurzesc: patrie, libertat-individului şi a presi şi egalitatea inaint legi, pe care le terfelesc când au puterei devenind mai groasnici de cat cei mai absu Iuţi autocraţi. Dacă mâine le-or veni Ia cap toate acea tea * cui va fi vina ? eî tr ev ii L Din Districte Spânzurat.—Locuitorul Radu Base Cre> tu din comuna Soveja, judeţul Putna, etate de 80 ani, suferind de boala numit: pelagra incâ de 2 ani, in primăvara cu rentă a voit să se spânzure in pădurea Sta tului din acea comună ; insă fiind siirprim de o soră a sa, a putut fi scăpat. In ziua de 7 iunie, din nou acest locuitor, profi tând de absenţa rudelor din casă, a incuiaf uşa şi s’a spânzurat cu o sfoară de o grindă. Şivoiu. La 18 iunie, cu ocazia unei ploi torenţială urmată pe teritoriul comunei Şcheia, judeţul Roman, căzând un şivoi de grindină, a distrus cu dasăvărşire ca 20 fălci grâu. JPetleapsâ, cerească, i DO UE DRAME ELYSEE MONTMARTRE de Henri G’habrillat (Urmare) III — Adevărul adeverat... cănd a inului de fler, alte daţi la spatele sfântului Augustin, şi de multe ori pe piaţa Europei. Eu mă uitam numai cu coada ochiului; s’ar fi întâmplat certuri, dar şireată ştia cum să facă lucrurile. Asta a ţinut vre-o trei luni; j insferşit pănă n zioa cănd a inehunit după Gustav, care este de vină pentru toate răutăţile. Ah ! ah ! iată-ne... şi ce este acest domn Gustav ? Era un băiat de măcelar din acest cuartier. Oh ! un flăcău bine făcut, nu zic altfel, tenâr, frumos, o adevărată oglindă, c’un cuvânt.,, a-tăta numai că nu’i prea plăcpa să se «GArtln fi.'..,!._iv a a .năs- , scoale de dimineaţă. Acum... o fifa-I - , ... . ci un când sârbătoar diacuşoi; pacalea şi pe unul pe al cut-o masa n’a născut tul... căci era un tenâr băiat de la magazinul Pnntemps şi un ofiţer de la Pepiniere, cari amândoui se credeau iubiţi. Drept vorbind, numai ea ştie pe cine a iubit şi a gustat caimacul. Alţii or crede că amândoui ; dar, sc inţelcge, n’a putut fi de căt unul singur. Eu, observam adesea şiretlicul ei, plecând sau venind la staţiune; ea clâdea intălniri cănd im-prejurul squarului, cănd pe liniile dru- _ rc in toate zilele. Şi-a părăsit meşteşugul ? Aida-de! ţi-ai găsit să mai muncească acum ! Lucrează fata pentru el, aşa că ţi se face milă, zău ! -- înţeleg... şi sârmana mumă, a-iiănci asemenea lucruri... — Nu, nu-i aşa, muma nu ştie astea, ba cbiar nu ştie nimic. Intr’o seară, e de-atunci mai mult de cinci 111111 • dorina avuseso întâlnire cu 1 -ustav spre a merge la bal, la Ely-see-Montmartre. Mama Biquet in sea- ra aceea se intoarse mai târziu acasă, şi’şi întâlneşte fata pe drum Florina Si SpUSe liniştit că se întoarce îndată, şi o lasă să aştepte in colţul sţradei btockholm, colo, doui paşi daici, zicendu-i ăncă: „Aşteaptă-me puţin mentorc repede." Sârmana mquet şade un ceas, douâ. Se făcuse noapte şi Florina nu se ’ntorcea. iincuncepu să se neliniştească biata betrană; caută ici, caută colo, plânge, se informează, dar nu indrăsne-■ e ;i se depărta prea mult de piaţă tPlpCaS !?n? ,lilă'sa s’ar întoarce. înţelegi destul de bine că toţi din cuartier sc mdoiau de cuvântul as-l apta-me,,; din pragul uşilor s’a pu-Ut v.cdetl ^sea... insferşit ajungi “ ™,se vm ,rn.lt pentru a se şti că fiia-sa nu murise!... Dar cum sîi „Sun11'1’ llil)ieni nu îndrăznea M, pv , USească 1 cierurile aşa pe h mum-î ,l"ni cari PÎăngeau pe bia-‘ niumă, cari cercau a o măimăin prin câteva cuvinte, vorbe de IX e nu spun nimic, vorbe’n vânt EST aCim rWeau pe sub mustaţă. BStiăna şezuse acolo pănă’n spre tr eeasun dimineaţa. Era un P crăpa pietrele, ea ânsă La 24 Iunie, cănd Mitroplia Sucevei (astăzi sub imperiul Austriei) serba naşterea Sf. Ioan Botezătorul, cu procesiunea obici' ra a se ntoarce singură in rnansar- I de vre-o douâ, trei ori, cănd mg in- Rocher. In acea ! •ei ger de nu se liotă- da ei din strada noapte va fi plăns poate prea mult, şi din astă pricină i s’o fi zăpăcit capul. Cum am auzit pe un veterinar spunând, frigul i-a pricinuit o congessiime ; dar eu nu ştiu ce o fi aia, ştiu numai că s a nbolnăvit şi a stat trei septămăni in pat. Vecinii o ingrijau. Ş’apoi, după ce s'a însănătoşit, a fost cum o vezi, aproape nevinovată. N’ar face râu nici unei muscc ! Antâiu, zicea că e moartă, călcată de un omnibus. De atunci incoa, stărueşte a şedea acolo unde a înţepenit-o fiiă-sa şi a aştepta întoarcerea ei. Vecinii, trecâtorii avură de dânsa milă. Agentul poliţienesc din acest quartier sc face că nu o vede, e aşa de plăns, sgrmana femee, şi e atât de blăndă şi bună... că fiecare 6i dă căte cev i. Ea ânsă mănâncă şi doarme fără ştire. Ea nu mai trăeşte, zâu I Aşteaptă numai, ia-m tot. Şi nu e nici un mijloc u a 0 putea scoate d’acolo. ~ Bine. Dar fata?... Florina!... ab ! pentru numele Şade acum pe bu- iui Dumnezeu ! ea 0 levardul Rochechouart... am vâzut-o torceam cu birja seara in strada Coustou, ştii ? la felinarul galben. — Looueşte dânsa singură ? — Nu zâu... şade cu Gustav. — Şi dânsa nu ştie ce râu a făcut prin fuga ei ? — Puţin ei pasă, domnule. Acum este o fată cu desâvârşire viţioasă. Fia n a mai pus piciorul in cuartie-rul Europei, şi nici că'l va pune vre-o dată. — Daca i-ar spune cineva?... Daca i-ar arăta pe mumă-sa nebună de durere şi plângând părăsirea fiiă-si ? — Poate, nu zic ba. In ce rnâ priveşte, n'ain făcut astă cercare. — Cu toate acestea, pentru d-ta care o cunoşti de atâţia ani, ţi-ar fi mai uşor. (Va urma) Trad. de Dcrnroc. t:. pra- .til, oaud reliquele Sf. Ioan cel nou se jjirtâ prin oraş şi când mii de oameni i>ta la aceasta serbare, zi mare de sar-oare respectata de intreg judeţul Suceava numele de Sanza-Enile, prefectul de l:eava a executat pe ţăranii de pe moşia ".la munca câmpului, silindu-i să-i scâ păpuşoiul. te cănd vitele locuitorilor ce erau la un u ale proprietarului-prefect, păştea la imaş, iată ca pe la arniazi se abat nori fulgere pe acel imaş şi trăsneşte 4 boi ispravnicului, contusionând incâ va tot ai lui, fără a atinge vr’o a locuitorilor. U! locuitorii sunt convinşi că aceasta e pe osă cereasca pentru ispravnicul lor care ‘‘-'r‘ resPectă zilele de serbătoare, spune ram. din care estragem liniile de vr o vită sus. Mâncată, de purcea -a comuna Busuioci, judeţul Gorj, ioa de 24 Iunie, o fetiţă mică, ::ută de 10 zile, a locuitorului Geor-Coman din acea comună, fiind in ţăn in prispa casei, in lipsa ma-sale Ioana şi a tatălui sSu, a fost tită cu capul măncată de o pur-care s’a vCzut sângerată. De la 27 In Bărlad iunie pană la 2 iulie 1883. Născuţi : 16 din care : 6 bâeţi legitimi ,610 ‘“S'tirae 2 naturale, 15 botezaţi in ortodoxe 1 israelit. r ?orfî: 6 din care : 5 bărbaţi, 1 femee, * d,0 r,ell"iuae "todoxa, 1 israelită, morţi de boale naturale, neepidemice. In Galaţi Pe a doua jumăate a lunei iunie. Născuţi: 43 băeţi legitimi şi 1 nelegitim. 2o fote legitime şi 3 nelegitime; total i 2 Căsătorii : 7. Morţi : 63 ; din cari până la 1 an • 9 băeţi 12 fete ; 1-5 ani : 3 băeţi, 5 fete; °~1° ani ’ 1 bâeat ; 10-20 ani-3 lete ; 20-40 ani : 9 40—60 ani .- 7 bărbaţi, ani : 5 bărbaţi, 3 femei, şi 1 fata născuţi morţi, Numărul naşterilor a iutrecut pe al morţilor cu 9. cum se simţea in acest voiaj aerian. El res punse rizend, deşi cu buzele ăncâ palide „Hab îeh gedaeht-Ade, nun is futsch die scbone Welt!“ Toţi câţi cunosc pe d. Potrescu se bucura că a scăpat de o moarte aşa de teribilă D. Moceanu şi Yelescu ’i trimit felicitările lor cele mai sincere. PAPISMUL ŞI 2 băeţi, bărbaţi, 2 femei ; l femee ; peste 60 Au fost şi 3 băeţi CINE-I OMORĂTORUL ? n zioa de 27 Iunie, olteanul Du u Radu Obrocea, pornind din sa rSăbăreni, judeţul Ilfov, ca să vie Japitală, pe drum in direcţia sa-i Dragomireşti-din-Vale, a fost lo-Sn cap de un glonţ şi a murit. Ştiri teatrale strânul artist Millo se află cu trupa sa aracal. nescu, i iti, se jrd va veni cunoscutul impresario din Bu-afla cu o trupa la Giurgiu. In in capitală spre a incepe ajnsentaţiunile in grădina Stavri, inchi-in acest scop. nintim că joui viitoare, 7 iulie, trupa ipsa sosită de curând, va incepe repre-uiile sale in grădina Eldorado. w 4 (IŞCAREA POPULAŢIEI In Bucureşti ru timpul de duminecă 5 iunie pănă sâmbătă 11 iunie 1883. uşieri: Copii legitimi suma 99 ; nelegitimi : 20 ; total : 57 bâeţi, din cari 12 israeliţi. cese : De sex bărbătesc 45 băeţi, 54 12 bâeţi 8 fete, 62 fete, suma 43, femeesc Casele de Credit agricol si iniţiativa agricultorilor S au înfiinţat case pentru creditul agricol m mai multe judeţe. Ministrul de finanţe a cerut şi Camera i-a acordat fonduri pentru a mai infiinţa in trei judeţe. Dupâ informaţiunile ce am, cele mai multe dintre aceste stabilimente de credit merg bine, aduc multă inlesnire cultivatorilor. In unele judeţe, in Gorj, spre exemplu, cultivatorii cei mici, ţăranii aleargă din toate părţile la casa de credit agricol. Sunt dară semne ca iustituţiunea este folositoare, că aduce servicii agriculturei. Cu toate acestea, agricultorii cei mari cari sunt mai in stare de a cunoaşte aceste case de credit, nu par a se interesa de densele. Legea le-a lăsat facultatea de-a subscrie ei acţiunile şi Statul Să le retragă ; cu toate acestea până astăzi nu ştiu ca in vre-un judeţ casa de credit agricol să fi rămas pe seama agricultorilor. . otal 97, din cari 24 in spitale. ru timpul de duminecă 12 iunie pănă sâmbătă 18 iunie 1883. isteri : Copii legitimi : 44 bâeţi, 33 asuma 77 ; nelegitimi : 13 bâeţi, 17 suma 30; total : 57 băeţi, 50 fete, 107, din cari 14 israeliţi. cese: De sex bărbătesc 72, femeesc d.al 120, din cari 31 in spitale. mele principale ale deceselor : Mor-fubeola 2 ; angina dipht. 1; croup 2; convulsivă 1 ; febră typhoidă 10 ; ; pultn. Tub. pulm. 45 ; Enterit. Gas-t. Diar. 32 ; Pneum. Pleurop. Bronch. Febră puerperală 1 ; Dyssentherie 1 ; agita 1. Iu Caracal Luna aprilie 1883. cuţi 46 ortodoxi, băeţi 23 fete 23, >aştere de gemeni, 1 bâeat şi 1 fată. atoriţii 10, flăcăi cu fete 5, văduvi cu u^o 5. ţi 22, bărbaţi cununaţi 3, femei cu-2, bărbaţi necununaţi 8, femei nelate 6, văduvi 1, văduve 2. Luna maiu. cuţi 27 ortodoxi, băeţi 11, fete 11, ii 23, de protecţie Austro-Ungară 3, rotecţii 1. dorii 10, flăcăi cu tete 5, bărbaţi cu 5. rţi 19, bărbaţi necununaţi 9, femei -inate 8, văduvi 2, văduve 2. t Aceasta ne mâhneşte şi intru cât-va ne descurajează. S’a strigat de ani pe tote tonurile că agricultura este părăsită, că nu are credit ; că s’a favorisat numai comerţul prin înfiinţarea Bâncei naţionale. Aşa era. Iată insă că guvernul in acord cu Camerele in-fiinţează case speciale pentru creditul agricol ; face apel la cei interesaţi, le vine in ajutor la început pănă cănd vor lua stabilimentele pe seama lor. Nici o mişcare. Se găseşte că este mai comod ca totul să se facă şi să vie de la stăpânire. Bea şi vătămătoare deprindere. Are atâtea de tăcut guvernul in cât n’ar trebui să ’i lăsam in sarcină şi stabilimentele de credtt de in-teies curat local. Este de nevoie in toate privinţele să ne deprindem a ne face tre-bile noi inşi-ne. Casele de credit agricol trebue sâ fie ale agricultorilor, şi cât mai fără întârziere; aceasta o cere legea şi interesele cultivatorilor. (Econ. Rurală.) AGROBAŢI ROMÂNI Elefantul pe frânghie.—In ziarul berli-nez „Norddeutsehe Allg. Zeitung" găsim următoarele ronduri: „Măsurile de siguranţă, luate de poliţie pentru producţiunile publice, au scăpat luni dela o moarte oribila pe doi oameni. In grădina lui Weimann se dau acum produeţiuni de ca-trâ o trupa de acrobaţi, ce operează cu o siguranţă şi un curaj de necrezut. Luni seara pe la 8 ore sa intămplat aci o scena dintre cele mai mişcătoare. Cei doi artişti, Benno Maningo şi Retrescu, Români, n’au ascultat de sfatul lui Weimann, de a’şi amâna periculoasele produeţiuni, deoarece se apropia o furtună grozavă. Pe când tuna şi fulgera, ei se pregătiră să execute „Mersul elefantului pe frânghie", la care [publicul privea cu muitâ pasiune. Cei doi artişti merg impreunâ pe funie, infâşuraţi ca in-tr'o piele de elefant ; unul formează partea anterioară, al doilea pe cea posterioarâ a animalului. Frânghia de sărrnâ era legată la o inâiţime colosală. D’abea începuseră sâ meargă, cănd se intămplâ catastrofa. Un fulger se păru că sgudui frânghia ; cei doi artişti căzură peste cap din acea inâiţime grozavă ; lumea ţipa de spaimă. Plasa, ce era intiusâ jos, se rupse sub greutate, dar slăbise mult puterea căderii, căci artiştii fură in stare sâ se scoale in picioai e nevătămaţi, ceace făcu pe public să isbucneascâ in a-plause. Un domn intrebă pe d. Petrescu STAREA ACTUALA A BISERICEI ORTODOXE IN REGATUL ROMĂNaEI (Urmare 2) Prea înălţate Doamne! „Prin luminată ţidula inâlţimei tale din 0 zile a acestei curgătoare luni Desembrie ni se porunceşte, ca aduuendu-ne la Sfânta Mitropolie, să facem cercetare şi socotinţa in pricina arătării ce s’au făcut Inâlţimei tale de către cinstita K. K. agenţie, precum că din partea Au triei este socotinţa a se chirotomsi, ca sa vie in Moldova un archiereu catolicese cu numiri de Baccviu, pentru c,-i ce locuesc in pământul acesta de legea catolicească. de s’au obicinuit vre odinioară a veni iu Moldavia un aşa ar-ehiereu, sau cu asemănare acestuia, şi de când au contenit venirea, şi pentru ce sâ înştiinţăm ; spre împlinirea luminatei porunci, ne-am adunat la stânta Mitropolie şi cu mare luare aminte stând a socoti, si a ceiceta toate cele mai vechi letopiseţe şi vechi ştiinţe in pricina acestui răspuns ce ni se cerc, nu lipsim prin aceasta de mai jos eoprindere a înştiinţa pre înălţimea ta. In letopisiţele ce se afia aici, arătătoare de intămplârile acestui pământ, cum şi in cele mai vechi crisoave, care simt asupra părţi bisericeşti (fiind unele aproape de două sute de ani) n’am aflaţ să fi fost vre-o dată vre-un archiereu catolic, cu numire de vr’un ţinut, sau cu strein nume statornicit in pământul acesta, şi strămoşii noştri n’au auzit câ s ar fi intămplat vre-o dată archiereu de altă religie statornicit aici. Dar de ar şi zice catolicii, câ ar fi avut episcop catoli-cesc Ia Bâcâu, in-â găsim in chronoghrafiil ţărei, că intr’aceiaşi vremi*, domnind cu a doua domnie Aron Vodă ; rânduit de prea puternica Poartă craiul de Ardeal Batori Sigismund, trimiţând oşti, tâlhăreşte l’au rădicat pe numitul domn, şi ducându’l I tăiat, puind in locui pe Râsvan Vodă, om al seu carele nici in catalogul Domnilor nu este trecut (Răsvan a adus cu sine in ţară şi un episcop catolic). Dupâ aceasta craiul leşesc, după rugămintea a câţi va boeri pă-mâuteni ce era fugiţi acolo de tirania ce uima aici, au numit domn pe Eremia Movilă Vodă, din neamul boerilor moldoveni pe care trimiţăndu’l cu oşti leşeşti, I au aşezat in scaun şi au omorât ps cel rânduit de craiul Ardealului. Pe care Domn l’au primit şi prea puternica Poarta, şi iau întărit domnia. (Erememia a alungat şi pe episcopul catolic adus de Răsvan.) Deci neimplinindu’şi scopul craiul Ardealului, au scris cărţi către Papa şi către împăratul nemţesc, jeluindu se asupre craiului leşesc, ca după ce el cu multe osteneli şi răsboaie au fost scos pământul Mol-daviei de sub stăpânirea turceasca, şi nădăjduia a uni pe norod cu bişerica apusului, craiul leşesc prin punerea Domnului Ieremia Vodă, au supus pe norodul Moldovenesc iarăşi la împărăţia turcească, pentru care, pe lângă alte pono uri ce i-ar ti trimis craiului leşesc Papa şi împăratul nemţesc, Iau depărtat do biserica apusului ca pe un impiedicător al acelei biserici. Deci fiind-câ intr’această vreme găsim in istoria bisericeasca, câ au fost aceasta 8-lea CIi-ment se poate socoti că cu acea nădejdo că ar fi putut trage pe norodul acesta, au tra-mis pe acel episcop, şi câ Domnul Ieremie Movilă Voivod, ca un pravoslavnic şi supus prea puternicei Porţi, nici l’au ingă-duit se se statornicească iu pămâutul seu, pentru câ nici o incredinţare alta nici dintre istorie nu avem, câ au fost vre odinioară cu statornicie in pământul nostru episcop catolicese, nici mai înainte de această epoca, nici după aceasta incoace. Legile şi privelegiurile ţârei aoeştie sunt ştiute aşa. Câ intr’această pravoslavnică stăpânire nu mai Mitropolitul şi episcopii ţării s’au numit şi se numesc până astăzi cu eparchii date şi hotărâte din vechime de către stăpâni torii ce au fost din inceput asupra acestei ţări, cănd s au pus scaunele acele duhovniceşti in aşezământul şi rânduiala ce se vfid astăzi, care şi aceşti arshierei, cănd se fac, după vechiul obicei şi dupâ canoanele Sfintelor Soboare, se aleg de către patrioţii acestei ţâri, şi li se incredinţeăză o-cârmuirea păstoriei prin darea pâstorescu-lui toiag, de către oblâduitorul politicesc, rămăind cu statornicie ocârmuind scaunul şi turma ce ’i este încredinţată pănă la mutarea sa din viaţă, iar alţii din alte nea muri şi religii nu s’au primit a intra sub acest privilegiu intru această stăpânire, şi nici insuşi archiereii cei de o credinţă cu noi, care sunt titulari (1) după canoanele sfintelor soboare, nu numai câ fără blagos-loveuia Kiriacului locului nu poate săvârşi la nici o lucrare din cele archiereşti, dar nici a intra in eparhia sa fără a i se da voie, nu este volnic. Şi dacă pentru aceştia opresc sfintele canoane, cu cât mai vârtos pentru cei din altă credinţă. S’au intămplat in căte-va rânduri a veni archie-rei catolici şi arieni (2) (dupâ voia ce li s'au dat de stăpânirea de aici), insă au fost ca nişte mosafiri, zăbovind numai până s’au isprăvit cercetările trebuinţei legii lor şi ia-iaşi s au dus la locul de unde erau veniţi iar statorniciţi n’au fost nici unul. Pentru aeeasta, de vreme ce şi canoanele Sfintelor soboare opresc, şi nici s’au pomenit in pământul nostru archierei de ueamuri streine statorniciţi cu socotinţa a toată obstimea ca nişte fii adevăraţi a sfintei Maicoi noastre biserici a răsăritului, si supuşi canoa-neloi sfintelor soboare, şi vechilor obiceiuri ce suut lege in pământul nostru, arătăm câ nu poate fi primit, 1615, Decemb. lub-scrişii: Veniamin Mitropolitul Moldovei. Gerasim Episcopul Romanului. Me-letie Episcopul Huşilor. Costaki Ghica Lo-gof. Iordaki Canta logof. Constantin Balş logof. (Va urma) Bătăi iele fV!V) vieţei Sergiu Panine. de Georges Ohnet, traducere liberă din limba trancesă de V. O. Iiadovitz, volumul II. — Preţul unui exemplar 2 lei. CĂILE FERATE ROMANE La La la PLECAREA TRENURILOR IUN BUCUREŞTI Cu iucepâre (le Ia 20 .«aia 1883. Ploegti, BuziSu, R-Sărat, Focgani, Mârăgegti, Bacăn, Roman, Iaşi, Galaţi gi Brăila (tren accelerat) (0 ore 46 minute seara. Ploegti (Sinaia, Predeal) Buzău, R-Sărat, Foc-5*ni, Mârăgegti, Brăila, Galaţi, (tren de persoane) 8 orc dimineaţa. Ea Plocşti, Sinaia, Predeal (tren de plăcere) 7 ore dimineaţa. Ploeşti, Sinaia Predeal (Tren accelerat) gi de la Ploegti cu trennl miit la Buzău, It-Sărat, Focşani, Mârăgegti 5 ore 80 m. d. m. La Pitcgti, Slatina, Craiova, T-Severin, Vercio-rova 3 ore 15 minut. d. a. (trenul fulger) 9 orc dim. (trennl accelerat) 4 ore 30 m. (iret, de persoane.) Giurgiu 5 ore 15 min. dim. (trenul fulger/ 7 ore dim. (trenul de persoane) G ore 10 min. d. a (tren mirt ) sosirea trenurilor i, Roman, Brăila, Galaţi. Bacău, Mărăgeşti, R-Sărat, Buzău, l’loegti (trenul accelerat) 5 ore dim- De la Galaţi, Brăila, Buzău, Ploegti (trenul de soane) 4 ore i5 m. d. a. De la Mârăgegti, Foegani, R-Sărat, Buzău,- Ploegti (Predeal, Sinaia) 10 ore seara (tren mixt). De la Predeal, Sinaia, Ploegti (trenul de plăcere) îl ore 15 min noapte. De la Predeal, Sinaia, Ploegti (trennl accelerat) 12 ore 30 min. ameazi. De la Vărciorova, T.-Ssvcrin, Craiova, Slatina, Pitegti i ore 45 min. (trenul fulger) 7 ore 50 min. seara (trenul accelerat ii ore 20 min. i-nainte de ameazi (tren de persoane) De Ia Giurgiu : 3 ore d. a. (trenul fulger) iO ore dimineaţa (tren de persoane) 9 ore 15 min. scara (trenul mixt), L» Do la per- CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. GO. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 5 iulie 1883. „NAŢIONALA" Societate generală de Asigurare Recolta anului corent a fost bântuită de o grindină abundentă. — Daca pagubele cansate agricultorilor noştri nu se resimte in toată puterea lor, aceasta se datoreşte numai Societăţilor de asigurare, cari, cu toată mărimea daunelor, au putut reuşi s6 despăgubească in mod mulţumitor pe toţi daunaţii lor.— Insă productele cari au scăpat de acest flagel, incepend a fi secerate sut ameninţate de un alt pericol, acela al incendiului; atragem dar atenţiunea agricultorilor asupra asigurărilor de şire, pe cari le efectuăm in condiţiunile cele mai avantajoase. Ne place a spera că D-nii agricultori vor manifesta ca şi mai ’nain-to simpatia D-lor pentru institutul nostru şi că’şi vor asigura toate 'recoltele contra incendiului la această Societate. Direcţii«ţj a Generală 5olo Renta Amortisibilă. . 5"l0 Renta Română Perpetuă . 6°l0 Obligaţiuni de stat. . 6o[o Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o , Monicipale ... 10 fr. , Casei Pen»,anilor 300 1 5olo Scrisori funciare rnrale. . 7oio ., Scrisuri Rurale . . 5o(o Scrisuri fondare nrbane . 60J0 , , , 70[0 , . , Impr. cn prime Bnc. (20 1 b.) Acţii Băncci Naţionsle Române2501 > > Soc. cred. mob, rom. 250 I. » » » Rom. de con - trncţii 5001. > , > de Asig. Dacia-Rom 8001. » » > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . » > Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. Mărci germane................ Bancnote francese. . . Uump. Viind, 93- 913/, 98 100 — 83' 23090-10U'4 87'/, 96'|„ 1003|, 331340 208— 480330— 222— 2'/. 2iU 212’|„ 1 2b 99’ 93'iî 92 '(2 988/, 101 — 84'/, 233-90i/. 102— 878r 971/, ion/2 341350 210485332225- 2 40 2 40 2.13'jă 1.25100'/, ACT DE MULŢUMIRE Recoltele mele dupe moşia Orăşeni ("distr Botoşani) fiind asigurate la Societatea Generală de Asigurare „Naţionala", contra grindinei şi fiind lovite dc acest flagel, zisa Societate s’a grăbit a me despăgubi, in modul cel mai satisfăcctor, pentru care cred de datoria mea a'i aduce in public mulţumirile mele şi a o recomanda ca o Societate ce’şi esecută obligaţiunile cu lealitate şi promptitudine. Oroşeni. 1883 Iunie 30. Lupu Fiehman Boalele ele gât, gură, uas si urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |, BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceii) şi a lui Hebra (Sypbdis şi boale de piele Oonsullaţ.uni do la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (iudosul Bârăţiei.) NOTIŢE BIBLIOGRAFICE 1) Memoriu citit in sesiunea de primăvară a s-lui Sinod, anul curent, de P. S. Episcopul Melhisedec. 2) . Vezi numărul trecut. Iii curend va apare si partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle de N. Droc-Iiarcia-UU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografici N. Miulescu. MEDIO Şl CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost $cf de Clinica in P.iris Consiiltaţiuni de la orele 8-9 şi dc Ia 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6 a. m. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). G. DANIEL0P0LU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. ÎS (1) Adică fără eparchii. (2) Armeni. Dl/|PD|I/ chirurg-dontist are onoa-• iVIDMIiX, rea d a tace cunoscut că a ienunţat da se mula şi câ va urma a locui in strada Ş'iibey-Vodâ No. 9. UUCUKF.SCI 2, Strada Smărdan 2. bucuresoi 2, Strada Smărdan 2. DEPOSIT DE MAS1NE AGRICOLE LocomoMie cele mai perfecţionate cn si fara apparat fie ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT. MORI DE MACINAT etc. etc soiets & o ^ (Gainsborougli, Englitera) MASINE DE SECERAT SI COSIT Simple in construcţie şi manipulare, uşoare, foarte tari şi repezi la lucru. DIN FABRICA Adriaiice, Platt & Co. (New-Tork) Mori, Manege şi Masine de treerat (cu manegiu) Batoaze de porîmB, Tricorl, GrApi, Masine de vmtura.. Pluguri, şi Masine de Semanat, din fabnca HOFHEHK & SCHHANTZ (Viena) Depou de părţi de masine. Preţuri moderate MAGASIN fondat io 1879 DE de Tetrnl National Bncnrejti COLONIALE SI DELICATESE VIS-A-YIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Snis Ananas de la Martinique. Banane de laTîayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, siYerde de la grand Chartrenz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la TimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fln champagne, din Cognac. Liquernri tot felul de gnstnri de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastlcă de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaiqne. Ananas Arac de Mandarin. Puncii in Cognac. Rhum şi in Klrsch. Şliboviţă de Banat. YINDBI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti, Drăgăşani şl de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D. G. MOC1ANU. ******* ******X** *************** * IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA ’ MAI SOLIDA ŞÎ MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mure deposit lu U-nii F. Bruzzesi & 0-ie Calea Victoriei 55 V 6, IMPORTANT p i 1 e p s i e Spasmcs, Eclampsic et Nevroses sont RADTCALEMENT GOSJitS pai' ina mellioile Ies lionoraires ne sont. dus qn’aprăs succfes Traitement par correspm.dance Prof. Dr Albert Place flu I rOne, 6, Paris - - — •~CAj ■0 <5 <2A$--QAs PRIMA CASA de COHf 1 ENTAj hŢERA 'm' I.HEBTBI! ATELIER DE PHOTOGRAPIIIE Str Ştirbey-Vodâ No. 9. Prin aceasta am onoare & îecomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după svst.mul cel mai nou şi prevfizut cu aparate noi —Preturile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n a avut mea ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de pei-fecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele deposatsunţ in toate zilele, atăt in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. un. până la 4 p. m. . In acest atelier se găsesc şi tabloul i in pictură originale de vânzare. Par la presente j’ai l’honneur de re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systemo le plus nouveau et pourvu d appareils tont neufs.—Les prii sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n'a pas encore eu l’occasion de se convaincie de mon travail n’a qu a nous honorer de sa presence et nous esperons qu il s assurera facilement de la pefection de mon ateliei. — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaux â l’etat uaturel etc. - On peu-poser tous les jours. que le teinps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Coiful Stradei Şelari şi Covaci No. 2 Pentru sesonul de Vară am primit din propria noastră fabric™ ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage < (rarii, Travers, etc. t Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesosc, A este broşe < Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. ■ypr cu (Icos bire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Oocimin si Haras gros-vei Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveoi, Camgarn şi reflot gr vert. PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri recunoscute