MARŢI 5 IULIE 1883 ANUL AL VTTI—No. 14G ABONAMENTELE r' «ntrn to.tl ţ»r». pe a» . > [>* 6 Iuti! . . , . Pf 3 luni. Pentru streinlUte pe an . , 40 lei 22 lei 12 ’ei 60 lei Ibonamentele se priimesc la idminiitrsţie nr PUL In Capitulă 10 bani nuiuărn In Distriote 15 bani mitn&rn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Diroetor-i-espundătoi- : MIHA IU F»A LEOLOGU Cu incepere do astăzi, 1 Iulie, direcţiunea politică si redaoţiu-nea ziarului „TIMPUL* este in-credinţată d !ui Mihai Paleo-logu »P nes ’i •• Bucuroşii, 4 Iulie 1883 D odată cu schimbarea direcţiunii politice a foii franceze L'hdependan-ce Boumaine, pare că a fost ea destinată şi la o transformare a caracterului ce ’l avea. Lucrul nu e de mirare in aceşti timpi de contradicţiuni şi in oon.se-cuente, cănd mai cu seamă, plecănd d. Galii, jurnalul Românul a fost a-tăt de complesent şi amabil către L’Indîpendance in căt ăi procură un membru din redacţiunea sa, pe d. Dame, ca să înlocuiască pe inteligentul şi pătrunzătorul d. Galii. Ar trebui să se intrebe cineva, cetind articulul dc fond al Independenţei de sâmbătă 2 ale curentei, care poartă titlul „ Ce a devenit partidul Liberal?u pe cine 'şi-a propus a-coastă foaiă să combată, in cine vizează ea şi daca e dreaptă lovitura ? După titlul ce văzurăm, ar zice ori-cine că obiectivul foaiei franceze este de-a face o critică leală practicei politice a partidului liberal şi a-1 arăta ce este; insă nu e tocmai aşa. de oare ce lovitura, ce pare dirigeată in partidul zis liberal, se întoarce a isbi in partidul Conservator. Partidul Conservator n’are preten-ţ.jnea de a fi aprobat sau susţinut in faptele sau atitudinea sa, fie ca guvern, fie ca partid de oposiţiune. Dar el se crede in drept a cere ca adversarul să useze de lealitate, iar nu de impostură spre a-1 combate. L’ hulependance Boumaine voeşte astăzi să atace partidul Conservator; slobod ! cu această simplă observa-ţiune din parte-ne, că pi ocedarea sa ar fi fost mai cavalerească daca se indrepta d’a dreptul in contra noastră, iar nu pieziş. Şi ce no zice? „Guvernul Conservator de la 1871 până la 1876, representa abusul „concesiunilor făcute străinilor, nepotismul in administraţiune, independenta absolută, adică rumperea „cu Turcia, alianţa cu Austro-Unga-„ria, roazimul monopolurilor, inge-„renta in alegeri, etc.“ Pentru cei cc se măngăie de a se vedea întrecuţi in rele, in compa-ratiune cu alţii, notam aci că foaia francesă iuşiră hi Pârlitul Libeial principii diametral mente opuse celoi trecute de dănsa in comptul Gonsei-vatorilor, şi la urma urmeloi scoate pe Liberali mai rei prin ineonse-cuenţâ. Bog-da-proste! zice-vom in numele acelor uşor de măngăiat. Căt pentru noi. respingem ca impostură faptele atribuite guvernului Conservator de către L'lndepmdance. Boumaine, şi zicem : ori ştie aceasta foaie, născută in urma acelei epoce. adevărul in ceea se priveşte admi-nisiraţiunea şi principiele Conserva- torilor, ori nu ştie; in caşul d'ăntăiu comite un act de nelealitate inşirănd fapte ce nu le-a făcut guvernul Conservator ; in caşul d ai doilea dă dovadă de uşurinţă neiertată unui organ de publicitate, luăndu-şi rolul de judecător intr'o afacere in care ii lipseşte compet-inţa. Represinta guvernul Conservator abusul concesiunilor făcute străinilor! Dar cum ? Dat a el vre-o concesiune de căi ferate fără caiet de sarcini, cu preţ kilometric enorm, şi prevăzănd ca Statul Roman să puuă garanţia sa pe obligaţiuni destinate a se păstra la Berlin, iar concesionarul să aibe facilitatea de al na dintr'ănlese căte ’i-a place pe simpla sa parolă de onoare că a executat lucrări iu ţară pentru o sumă ecuivalentă ? Cutezat’a cineva, nu numai in România, dar măcar unde aiurea, să facă o batjocură asemenea cu aceea a concesiunii Strusbcrg, dată de către guvernul partidei zisă liberală, siluind conştiinţa publică ce o respingea ? Guvernul Conservator singur a ştiut săindrepteze acest mare rCu, făc6nd învoiala de la 1872 cu detectorii de obligaţiuni Stursberg pe basa unui caiet de sarcini precis şi avantagios. Cănd apoi a dat el concesiunea căii ferate Ploieşti-Predeal, nu numai că a admis un preţ kilometric modest in comparaţie cu lucrările de arte care le exigea această liniă de munţi, dar ineă a asigurat executarea lucrărilor in mod conştiinţios, preci-sănd cele mai mici amănunte ale bunei construcţiuni. Daca insă, prin concesiuni făcute străinilor, s’ar înţelege joncţiunea pe la Predeal acordată Austriei, sau Conven-ţiunea Comercială cu acest imperiu, atunci cată să se ştie că joncţiunea pe la Predeal nu este de căt un expedient la care a fost obligat guvernul, pentru ca să poată obţine de la Austriaci joncţiunea pe la Yărciorova, care interesa comerciul cel mare al ţării. Şi in acest punct guvernul Conservator a indreptat o gravă greşeală a guvernului Rosetti şi Bratianu care, pe cănd proiecta o cale ferată pe in-tindere de aproape 1000 kilometri, nu îngrijise nici măcar a-şi asigura de mai ’nainte împreunarea ei pe la capătăie cu linia de transit european. Convenţiunea Comercială cu Aus-tro-Ungaria, nu o dată a venit in discuţiune publică şi i s’a explicat scopul. Eram vasali; Turcia nu voia să ştie de drepturile noastre ; puterile interesate profitau de pretenţiunile ei spre a ne obliga să aplicăm şi la noi concesiunile vamale ce au ştiut să obţină de la Turcia. Acelea aplicate, nu numai ne umilea, dar ne păgubea cbiar materialiceşte, im-pedieăndu-ne de a decreta un tarif vamal care să preciseze toata natura de lucruri supuse drepturilor vamale şi să le taxeze in conformitate cu interesul nostru economie. Spre a remedia la acest reu s a făcut acea Convenţiune. Ea avea dublu scop : acela d a afirma suveranitatea Statului Român şi acela d a asigura sporul veniturilor vamale. Convenţiunea aceasta a fost excelentă pentru timpul in care s’a făcut şi cu toate acusaţiunile diriginte in contrâ-i de către Oposiţiunea de atunci, insăşi oposiţiunea aceea dobândind puterea, până a nu fi devenit Convenţiunea un act desăvârşit i-a dat sancţiunea care mai lipsea, De nepotism in ailministratiune poate fi vorba sub guvernul Conservator, cănd. afară de (liiritopoli, Prunci, A-tanaşii, Mihăleşti etc toată adininis-Iraţiunea astăzi geme de copiii din casă ai d-lor Rosetti şi Bratianu, de obraslele brătieneşti, de cele geamii, etc. etc. cumulând şi rescumu-lănd serviciele publice ? Aci este nepotism şi favoritism; iar nu in aceea că s’a putut afla, pe a-locurea, vre-o rudă de ministru, sub guvernul Conservator, ocupând cu modestiă un singur post, unde de sigur era şi la locul său, fiind de mai nainte rutinat intr'ale adminis-traţiunii. Pentru intentiunea d’a rumpe cu Turcia, d a proclama independenta, neputănd lua aceasta ca acusatinne, ci ca onoare şi elogii, ne scutim de a ne apăra. Ne apără de fel starea de lucruri actuală, pre atăta pe căt iarăşi ea condamnă pe partitul zis liberal, ca neconsecuent, ca sfârămă-tor al vasalităţii pe care o proclama, ca unica mântuire a României de ori şi ce primejdia. Alianţa cu Austro-Ungaria n a fost de căt o bună înţelegere care nu era in paguba sau neliniştea vre-unei puteri. Dovadă despre aceasta este că sub guvernul conservator nu s'a ivit nici unul din aceste urâte acte ce se produc astăzi de neînţelegeri cu puterile vecine. Se mai zice că guvernul conservator se rezima pe monopoluri! Am voi să ştim de unde ar fi creat însuşi geniul politic şi financiar care a scris articolul de care ne ocupăm, resursele trebuincioase spre acoperirea deficitului spăimăntător lăsat de către administraţiunea Rosetti şi Bră-tianu, care, pe lângă altele, a necesitat împrumutul domeniul ? De pe cel alt mai bine s’ar fi creat resurse pentru plata anuităţilor drumurilor de fer Strusberg, etc. etc. a căror aplicare se făcea sub conservatori. Nu, domnilor de la lndepeniance ; perechiă nu veţi găsi liberalilor d-voastră pe Conservatori ! De bună-seamă greşeli s’au putut face sub guvernul conservator, ca sub ori-ce guvern, ori căt de onest. Dar acelea sunt simple greşeli fără consecuenţe rele pentru ţară şi fără să ateste principii funeste pentru societate. ŞTIRI TELEGRAFICE Alexadrla, 13 Iulie. — In cursul ultimelor 24 de ore au fost 40 morţi de lio leră la Damietta. 73 la Mansourah şi 13 1a Ramanud. Paris. 13 Iulie. — Guvernul a primit nou-(Aţi din Maddaga«car, datate de la Tama-tava 6 Iulie şi conţinând ei trupele franceze au respins doi atacuri nopturne al 26 Iunie şi 5 Iuliu ; in aste afaceri Hovaşi au suferit mari perderi. Depeşa amiralului Pierre nu tace nici o menţiune de-pre incidentul semnalat prin raporturile englezeşti privitoare la arestarea de către trupele sale a doi naţionali englezi. Paris, 13 Iulie. — Ultimele ştiri din Frohsdorfl conţin că starea de extremă slăbiciune a comitelui de Chambord persistaşi dă temerea d’un desnodâment fatal apropiat. Londra, 13 Iulie. — D. Childers comunică Camerei comunelor că discuţia legulâ-rei pentru Suez va veni după aceea abilului arendaşilor. D. Northcote declară că va propune respingerea. Lordul Fitz-Manrice zice că intenţiunea actuală a guvernului e d’a nu trimite alte vase in apele Madaga-carului. Roma, 13 Iulio. — Se teleprafiază din Cair la Agenţia Ştefan Noutăţi din Khar-tum anunţ® că falsul profet a pus să omoa-pe toţi creştini după teritoriul ce ocupă, afară de misionari ce ’i ţine prizonieri şi înlănţuiţi.u Berlin, 14 Iulie. — Noua lege eclesias-tică a fost sancţionată de regele Prusiei la 11 ale acestei luni. Paris. 14 Iulie.—Serbarea naţională de la 14 Iulie s'a celebrat fără nici un incident. Starea contelui de Chambord s'a ameliorat puţin. Londia. 14 Iulie. — Circulă sgomotul că vice regele Indiilor engleze a demisionat. Alexandria, 14 Iulie. —Ieri au fost 35 decese de holeră la Damiatta, 61 la Man-suruh şi 20 la Samanud. Yiena, 14 Iulie. — Contele de Paris şi cei - l'aţi principi din familia Orleans au plecat a seară spre a se reîntoarce in Francia. Roma, 14 Iulie. — „Jouroal de Rome“ zice că Prusia este cu mult mai preocupată de cât voeşte a mărturisi despre ceşti -unea religioasă; ea se teme că o ruptură cu \aticanul va provoca o dezordine extremă in parlament şi chiar in guvern. Ziarul adauga: Papa este gata a acorda toate concesiunile posibile cu eondiţiunea ca Prusia sa ofere garaţii acceptabile. Noi credem astăzi mai mult ea ori când intr’o concluziune pacinicâ a „Culturkainpfului. ANUNŢURI Şl INSERŢII l/inia 30 literi* petit pag. IV. 40 R»clam« paf?. (II . . . 1 .V) • * ir .... 2 50 , Anunţările gî inserţiile se primesc Roniir*ţtf . la Administraţia ziarului ii Flena, la binronrile de anunţuri Heinril SchaJek, Wollzeile 12;—A. Uppelik, Stnbeb-*t«in 2;—Tarla, C. Adam, rue Cltfmene 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorii© nefrancate nu ie primei Hflfinrt©rl*ele nelmprimat© ae ard „Rog luaţi măsuri grabnice pentru pedepsirea criminalilor, faceţi ca poliţia şi parchetul să nu umble numai cu simulacre de cercetări. Alt-miri teri nu se ştie ce se va int6mpla.“ Roselti Teţzcanu. In urma acestei telegrame, se zice că d. miniştrii de interne G. Chiţii a cerut informaţiuni precise asupra faptului şi că s’a orînduit facerea unei anchete serioase. Parchetul din B icău a procedat la arestarea făptuitorilor. Stigmatizând in modul cel mai energic acest odios fapt, cerem ca justiţia să'şi facă datoria aplicând o pedeapsă exemplară culpabililor. UCIGAŞII DIN BAC iU Tot in privinţa încercării de omor comisă asupra d-Iui C. Radu din Bacău, d. Rosetti Teţzcanu a trimis următoarea telegramă d-lui I. 0. Bră-tianu şi o copie ziarului Romanul: Bacju 30 Iunie, 1883 „D. C’ostaclie Radu, fost deputat, redactorul Gazetei de Bacău, a fost astă seară victima unei tentative de asasinat din partea fiilor şi nepoţilor ministrului Lecca. A fost tăiat cu sabia de către unul care este militar şi lovit cu beţe de cei-l’alţi in modul cel mai mizerabil. Poporul Bacâuan e întreg in picioare. Bacăul cere dreptate de la capii partidei liberale, sau ei şi-0 vor face-o singuri. Facem apel la d-v ; şi dacă nu puteţi impedica furturile şi batjocurile, -ă ne r6măe cel puţin viaţa. Faceţi să înceteze o dată delictele şi crimele comise de banda din Bacău, căci e o ru-ruşine pentru toată ţara şi răbdarea are marginile ei. Informaţi uni Ieri a apărut in „Monitor11 decretul regal prin care d. general de brigadă St. Făjcoianu este descărcat de funcţiunea dc şef al stat-majorului general, trecându-se tot-d’o-dată afară din cadrele efective ale armatei. Motivul invocat de d. ministru de răsboiu iu raportul prin care a propus această măsură, este că „recunoaşte imposibilitatea ca una şi aceeaşi persoană să poată conduce de o dată două servicii atăt de importante (director al căilor ferate şi şef al statului major) Acest motiv insă exista incă din capul locului. Pentru ce atunci, intreabă „Resboiul,“ d. ministru ’şi-a mai perdut vremea încărcând pe d. Fălcoianu cu două slujbe aşa ae grele d’odată ? Nu se vede cât de colo spiritul de favoritism şi căpătuială, chiar in paguba serviciilor publice ? Aflăm că d-nii Catone, Eugeniu şi Dimitrie Lee , fii şi nepoţi ai d-lui ministru de finanţe G. Leca, autorii tentativei de asasinat comise asupra d-lui Clostache Radu, au fost arestaţi in drumul de fier, in momentul cănd trenul era să plece. Gazeta de Bacău are un supliment cu litere roşii in privinţa atentatului la viaţa d-lui Radu. Spaţiul lipsind tine astăzi, vom reproduce acea rela-ţiune in numărul de măne al „Timpului-. CRONI G .A. S a înaintat la gradul de medic inspector general domuu doctor Fotino Androcle din serviciul spitalelor, medic de corp de armată de la 1 Aprilie 1875. * Domnu G. Fulger s’a confirmat primar al comunei urbane Galaţi din judeţul Co-vurlui, şi domnii G. Cavalioti, IIie Deciu, O. G- Nebuneli şi Ioan Niculescu, ajutoare primarului. * Domuu George Manoliu s’a confirmat primar al comunei urbane Bacău, in Ionii domnului G. Kociung, demisionat. * •Ioni < (16) Iulie va incepc la grădina Eldorado representaţiunile date de o trupă franceza. Aceasta a sosit in Bucureşti de ai ltâ-ieri. * R-colta cerealelor a iuceput pe aloeur>-a de la 15 iunie cu orzurile de Canină. Grâ-nelo mai timpuiii cum este cel bălan au urmat la zece zile după orzuri, l’e când scriem aceste rânduri activitatea domneşte peUe toată câmpia românească. De altă parte porumbnrile care mai «oferiseră s’au indropiat. Tot ue face a spera intr’un an mulţumitor pentru o parte însemnată a ţe-rei. Sa fim mulţumiţi eu aceasta şi «a nu cârtim, sa nu uitam acei ani do seceta când nu recoltam nici semfinţa, când po-nimburile remaneau de doue palme, şi vitele intrau in iarna fara nutreţ de ajuns Un sergent austriac, anume I. Egliet. trecend graniţa romana de la Oituz, fâra nici o permisiune, s'a dus la locuitorul Va-sil« Tataru din comuna Hîrja şi Ta ameninţat ca M impuşea, supt pretext car fi dezertat din armata austriaca. Ţerauul spăimentaf a cerut ajutor, şi in-data a venit primarul comunei, care, constatând că sergentul austriac n’avea nici un act la mana, Ta arestat. Indep. Roumaine, care ne da această ştire, mai afiâ ca in urma anchetei ce d. prefect Yidraşeu s’a dus sa taca la faţa locului, sergentul in cestiune va fi pus in libertate. Tonkimil in Camera franceză întruna din ultimele şedinţe ale Camerei franceze, cestiuneaTonkinu-lui a provocat o scenă prea sgomo-toasă. După respunsul ministrului de esterne, a luat cuventul Cassagnac şi a incriminat pe guvern, că sub masca patriotismului urmăreşte iu Ton-chin scopuri, ce nu’i convine să le mărturisească şi deacea tace ministrul (Sgomotoase protestări din stânga.) Sa făcut un glieşeft. (Mulţi deputaţi din stânga se scoală strigând: Dovezi/ —Jules Ferry strigă: Expli-că-te !)—Preşedintele zice: Domnule Cassagnac, ai pronunţat cuvinte atăt de insultătoare, in căt aplic cenzura contra d-tale. (Aplause.) Cassagnac: Fiind-că nu mg lăsaţi să vorbesc, me retrag. (Voci: Ba nu vorbeşte şi adu probe !)—Cassagnac citează articol! de Rockefort şi de alţi ziarişti, cari numesc Gestiunea Ton-kinului o şarlatanie.— Preşedintele : Aş dojeni şi aceste expresiuni, dar doresc, ca asemenea aserţiuni se pea-ră pentru tot-dauna, fiind falze. Deacea presentează-ne actele d. Tale! (Aplause.) Cassagnac incepe să atace cu vehemenţă pe ministrul de externe zi-cSnd, că acela a încurcat pe Franţa intr’un resboiu, a insultat diplomaţia, si-a bătut joc de armată, apoi strigă : Minele din Tonkin mai stau la dispoziţia republicanilor. (Protestări furtunoase.) Cassagnac părăseşte tribuna in sgomot şi aplaudat de partizani sfii. Ministrul preşedinte Ferry : Yoiu să resping numai o imputare, ce este aproape o bîrfire. — Cassagnac strigă : Domnule preşedinte, D. Y. per- miteţi să sc zică aşa ceva ? (Sgomot) Preşed : Da, vorbele D-Tale sunt ca o bîrfire şi in alte împrejurări nute-aş fi lăsat să vorbeşti, ISgomot neîntrerupt.)—Cassagnac (tot mai violent) Yorbiţi ca un sectar; n aveţi dreptul a califica astfel vorbirea mea (tumult şi aplause din dreapta.)—Ferry (toarte iritat): 0 bîrfire, desaprobată de toate partidele si care a displăcut tuturor oamenilor oneşti. — Cassagnac aleargă la tribună. Mulţi membri ai dreptei il urmează spre a I opri. El sbeară coprins de furie : Ce ai voit să zici cu aceasta ? (Sgomot.) — Ferry : Că este o urîtă acuzare şi calomnie, ce ai cutezat să arunci asupra gnvernuilui. — Cassagnac se repede din nou spre tribună şi, pe cănd tumultul este general şi preşedintele se incearcă indeşert să restabilească liniştea, Cassagnac proferă insulte grosiere contra min ştrilor. Iules Ferry strigă: Constat, că d. Cassagnac s’a mulţumit a aduce acuzări, fără probe. (Aplause sgomotoase din stănga, strigăte furioase din dreapta.) Cassagnac : Părăsesc sala căci nu voiu să mai fiu insultat de acest om. (Strigăte terribile : La ordine !). Cassagnac se retrage ca mai mulţi. După ce se mai potoleşte furtuna, Camera dă vot de incredere guvernului cu 371 voturi contra 82. DOCTOBI-MODEL Ni se trimite spre publicare următoarele şiruri: Păni cănd veţi suferi nenorociţilor ca s6 şi bata joc de voi chiar şi ţiganii ? Pănâ când ? Acesta este strigatul ce scoatem in faţa odiosului fapt intemplat sSptfimana trecuta la spitalul de copii. O nenorocita desmoştenitâ a soartei se duse cu un copil care suferea de eşire citară, să '1 arete oamenilor de ştiinţă spre a 1 vindeca—Nenorocita tot nenorocită — găseşte acolo pe faimosul Dr. Grece.scu — de viţă (.) care, după ce o primeşte cu complimentele pe care le obişnueşte la a--emenr-a fiinţe, şi ca sâ-i dovedească Întrebuinţarea medicamentelor ’i desface doue degete astfel câ ţiganca nu a mai putut munci câteva zile—Viind comisarul secţiei ea se inehee Proces-Verbal, un al doilea Sardanapal sare la Comisar ca s6 facâ lucrul muşama, Dr. Romniceanu, Roşu incarnat cât va fi acest guvern la putere, precum a fost Davilist mare pe timpul lui Davila, om fără judecata ca şi fără carte, Plagiator (tâlhar) patentat cu bene-merente. Iacă omenii cari sunt chemaţi să aline durerile celor suferinzi ! TTMPUL Coroana HoinAniei S’a conferit ordinul Coroana României iu diferite grade, mai multor membri din corpul judecătoresc, ale căror nume urmează : In gradul de comandor Domnului Al. Giani, membru la i n al ta curte de casaţiune şi justiţie. Domnului St. Si|ion. membru la inalta curte de casaţiune şi justiţie. Domnului P. Orbesc-u, membru la inalta curte de easaţiune şi justiţie. In gradul de oficer Domnului B. D. Arvauezu, membru ia curtea de apel din Bucureşti. Domnului G. D. Economii membru la curtea de apel din Bucureşti. Domnului Al. Stoicrseu, membru la curtea de apel din Bucureşti. Domnului Gr. Cireşeanu, membru la curtea de apel din Bucuroşii. Domnului Gr. Brâtianu, membru la curtea de apel din Bucureşti. Domnului G. Dimache, membru la curtea de apel din Iaşi. Domnului T. Burada, membru la curtea de apel din laşi. Domnului N. A Barzu, membru la curtea de apel din Iaşi. Domnului M. Grigoriu, membru la curtea de apel din Iaşi. Domnului C. Zisu. membru la curtea de apel din Iaşi. Domnului V. Tassu, membru la curtea de apel din Iaşi. Domnului Al. Teodoreanu, membru la curtea de apel din Iaşi. Domnului G. Sfanţ Ghenoiu, membru la curtea de apel din Iaşi. Domnului I. Dobreseu, prim-procuror la tribunalul Ilfov. In gradul de cavaler Domnului T. I. Brâtiauu, supleant la curtea de apei din Bucureşti. Domnului Gr. I. Columbeanu, membru la curtea de apel diu Craiova. Domnului G. Orrnan, membru la curtea de aj el din Craiova. Domnului P Sutescu, membru la curtea de apel din Craiova. Domnului C. Vaiimârescu, supleant la curtea de apel din Craiova. Domnului G. Milian, supleant la curtea de apel din Craiova. Domnului C. Georgescu, procuror la curtea de apel din Craiova. Domnului S. Hociung, membru la curtea de apel din Focşani. Domnului G. I. Constinescu, membru la curtea ue apel din Focşani. Domnului A. Abgaroviei, membru la curtea de de apel diu Focşani. Domnului 0. Cociaş, procuror la curtea de apel din Focşani. Domnului Panait Ionescu, supleant la curtea de apel din Focşani. Domnului C. Pi-teşteanu, supleaut la curtea de apel din Focşani. Domnului Panait Stoica, procuror la curtea de apel din Iaşi. Domnului I. F. Simionescu, supleant la curtea de apel din Iaşi. Domnului I. Vrâuceanu, supf ant la curtea de apel din Iaşi. Domnului St. Teo-doru, prim-procuror la tribunalul Iaşi. Domnului Iou Duca, preşedinte de secţie la tribunalul Iaşi. Domnului Dimitrie Porfiriu, preşedinte de secţie la tribunalul Iaşi. Domnului M. Hotineanu, preşedinte de secţiela tribunalul Iaşi. Domnului G. I. Georghiu, preşedinte de secţie la tribunalul Botoşani. Domnului G. C. Răileanu, preşedinte de secţie la tribunalul Bacău. Domnului G. Ni-corescu, preşedinte de secţie la tribunalul Covurluiu. Domnului I. I. Cbiriacescu, preşedinte de secţie la tribunalul Buzfiu. Domnului Nanu Giani, preşedinte de secţie la tribunalul Dâmboviţa. Domnului I. I. Con-deescu, preşedinte de secţie la tribunalul FOILETON DOUE DRAME ELYSEE MONTMARTRE de Henri Chabrillat (Urmare) II | A doua zi, ain alcătuit aşa de bine demersurile mele, că eram aproape sigur d’a intălni pe birjar; ştiam deja destule lucruri asupra sărmanii bătrâne şi ardeam de dorinţa d’a afla restul. Mă prcumblasem deja două ore pe \ lângă squarul Delaborde, aşteptând trăsura cu felinarele galbene, pe care o cunoaştem dintr’o miiă, şi mă ’ntrebam daca nu cumva o 11 găsit muşterii pe drum, cănd tocmai ăl zării, şezend ca un filosof pe capră şi inaintănd in cel mai încet pas al micului său cal roşcat. Era slobod. Făcui un semn şi se apropia. — Unde mergem, domnule ? — Nu tocmai departe; opreşte-te inaintea prăvăliei acelui cărciumar, i dă-te jos de pe capră şi intră ină-untru, am să’ţi vorbesc ceva — Are să fie cu ceasul, — zise el executând Întocmai acest ordin. — Cu ceasul daca vrei. Mai ăn-tăi ănsă ce doreşti să bei ? El mă privi uimit. — Un păhărel de rachiaş nu strică nici o dată, zise el. — Fiă. Şi poruncii doue păhărele. — înţeleg eu cam ce ai de gând, d-ta, respunse el cu un aer de priceput; eşti tare şiret; baţi şeaua, ca să priceapă iapa. De, de ! nu sunt tocmai prost, ghicesc eu. — Nu, nu, doresc numai să capăt oare-care informaţiuni. — Oh ! oii! întrerupse el, despre vre-o porumbiţă ? .. ' -N’0' nu m ăgăndesc; este vor- ba de bătrână femee de care mă interesez şi pe care u cunoşti, mama Biquet. Vezi bine că nu este nimic din ceea ce găndiai. Păhărelul ăi desiegase puţin limba; ele respunse îndată. — Mama Biquet! vorbâ’i, este fe-meea cea mai bună de pe păment! atâta numai, e cam sărită... Oh! dar astfel că nu‘ţi face rău — şi apoi se găsesc destui săriţi, fii pe pace ! — Iată in două vorbe. Ştiu că nu este mult timp de cănd lucra, şi aş dori, dacă’i cu putinţă, să o scot din starea asta de plâns in care lâncezeşte. — Oh ! oh ! cam cu greu, zise el dănd din cap. — Pentruce ? — Din pricina Florinei. — Fiiă-sa ? — Chiar aşa. Mi s a spus că a perdut-o. Ba s’a perdut singură. — De ce nu’mi istoriseşti cum si ce-fel ? — Am să’ţi spui, domnule; ai o faţă de om cinstit şi cred că n’ai fi in stare să faci rău acelei nenorocite. - Din potrivă, doresc să’i fiu folositor. — Vezi că eu o iubesc din toată Olt. Domnului Victor Râmniceanu,jude-in-sfructor la tribunalul Ilfov. Domnului N. Nicolaide, jude-instructor la tribunalul [aşi, Domnului St. Valianu, judo-instructoi'la tribunalul Iaşi. Domnului N. G. Savinescu. jude-instructor la tribunalul Dorohoiu. Domnului (i. Ionescu, jude-instructor la tribunalul Romanaţi. Domnului R°ul Roma o, jude-instructor la tribunalul Tutova. Dom nului G. Albulescu, jude-instructor la tribunalul Vâlcea. Domnului D. I. Carp, judecător la tiibunalul Ilfov. Domnului Petre I. Misir, judecător la tribunalul Iaşi. Domnului N. Volenti, judecător la tribunalul Iaşi. Domnului G. Grigoreseu, jude la tribunalul de ocol Mangalia. Domnului Gr. Ştefânescu, cap de biurou in ministerul justiţiei. Domnului N. I. Populeanu, cap de biurou in ministerul justiţiei. Domnului N. G. Sco-vardeanu, cap de biurou in ministerul justiţiei. Domnului N. I. Ioanid, cap de biurou in ministerul justiţiei. STEAUA ROMÂNIEI S’a inaintat la gradul d- mare cruce âl ordinului Steaua României domnu Vasile Alecsandri, fost ministru, mare oficer de la ] Ianuarie 1878. S’a conferit crucea de mare oficer al ordinului Steaua României prinţului Gr. M. Sturza, senator. La gradul de comandor al aceluiaşi ordin sa inaintat domnu Al. Odobescu, prim secretar la legaţiunoa din Paris, oficer de la 1 Ianuarie 1878. S’a conferit crucea de cavaler ai ordinului Steaua României, următoarelor persoane : Domnului A. Crivăţ, cafier general al judeţului Neamţu. Domnului C. Sioarec, fost deputat. Domnului Manolache Albu, fost deputat. Din Districte Poi torenţiale. — In zioa de 21 Iunie, pe la orele 3 p, m., pe teritorii! comunei Radiu, judeţul Neamţu, a căzut o ploae torenţială care a făcut mari stricăciuni a-tăt prin holdele locuitorilor şi a proprietarilor, căt şi drumurilor şi podeţelor, ast fel că pe unele locuri comunicaţia este intre-ruptă. înecat. — Tănărul Marin Ion din comuna Ohiscani, judeţul Brăila, in zioa de 24 Iunie, voind a se scalda in apa ce acoperă noianul de lângă acea comuuâ, s’a inecat ; cadavrul s’a scos din apa. ACTE OFICIALE Domnii Andrei Ergastiari şi Dumitru Cino sunt numiţi pentu anul curent espeiţi in comisia de constatare a stărei bastimentelor in portul Olteniţa. Domnu A. Alexandrescui, grefierul-comp-tabil al penitenciarului Bucovăţ, s’a trecut in asemenea calitate la penitenciarul Craiova, in locul domnului L. Manovici, ------- — ^^. permutat la penitenciarul Mislea, in locul domnului C. Ştefânescu, care s’a inaintat in asemenea calitate la penitenciarul Bu-covăţ. Domnu I. Stâniceanu, grefier-eomptabil la penitenciarul Văcăreşti, in asemenea calitate la penitenciarul Bucovăţ, in locul domnului C. Ştefânescu. Domnu I. Cristescu, grefier-eomptabil la penitenciarul Mărgineni, in calitate de comp-tabil al atelierului de cartonat la penitenciarul Văcăreşti, in locul domnului C. Georgescu, trimis la Mărgineni, in locul domnului Christescu. Domnu C. Daulgea, grefier-eomptabil de la penitenciarul Râcbitoasa, inaintat in aceeaşi calitate la penitenciarul Văcăreşti, in locul domnului C. Ştefânescu, care trece la Râchitoasa in locul domnului Daulgea. Dc-ale inv6ţăm6ntului — Pontru ocuparea in mod provisoriu a catedrelor gimnasiului din Dorohoiu, intre-ţinut de comuna şi subvenţionat de minister, se publica concurs pe zioa de 1 Octombre 1883. Concursurile se vor ţine la universitatea din Iaşi, in conformitate cu prescripţiunile legei şi regulamentului de concursuri din 1879.. Titlurile şi condiţiunile pentru admisiu-nea la concurs sunt cele fixate de lege. Pentru catedra de religiune insă concursul se va ţine la seminarul Socola; iar aspiranţii trebue să fie absolvenţi ai seminarului de gradul II. — Casându-se concursul ţinut la Iaşi, in Februarie 1883, pentru postul de maes-trâ florista de la şcoala profesională de fete a Statului din Iaşi, ministerul deschide un nou concurs pentru acest post pe zioa de 10 Octombre 1883. — Neputăndu-se ocupa in mod provisoriu, conform legei, catedra de dreptul penal cu procedurile civila şi penală de la facultatea juridica din Iaşi ministerul deschide din nou concurs pentru a» ceasta catedră pe zioa de 15 Octombre 1883. Cronica agricola si economica Starea recoltelor Cu sfârşitul lui Maiu a incetat şi ploile in cele m ai multe localităţi. Pe alocurea pioase puţin chiar după Sântul Constantin. Resultatul atâtor ploi este intărzierea semănatului, inecâciuni mari care au vătămat in unele localităţi grânele şi făneţele ; sur-pâturi de dealuri, surpături de pămănt. Semănăturile care au eşit bine din iarnă sunt frumoase. Grâul in multe localităţi pot zice câ este ca in auii cei mai buni. Grănele de primăvară se infâţişeazâ bine. Porumburile semănate mai de timpuriu cresc cu putere şi promit o recolta fru-moa-â. Din cauza ploilor s’a intărziat praşila, aşa câ pe la inceputul lui iunie de abia se incepuse sapa in unele pârţi ale ţărei. mima pe mama Biquet, şi asta uu de ieri de azi. Acum şase ani, fimi trăia ăncă nevasta, dar era bolnavă de o boală rea, ce a şi dus-o in mor-ment. Trebuia s’o caut ; sSrăcuţa, ii era frică de spital; atunci am ţinut-o la noi, la Montmartre. Dar cei doue zeci bani ce economiseam sburară repede, şi atunci fui silit să o părăsesc ca să incep iar a bate pietrele. Cine ar fi îngrijit de dânsa căt timp eram in oraş ? Aş fi fost tare încurcat tară mama Biquet, plăpumăreasa, care era din fericire din acelaş loc, din Picardia. BStrăna şedea aproape zile intregi, şi căte o dată şi nopţile cănd aveam muşterii de cealaltă parte a Parisului. Insfârşit, pe scurt, s’a purtat aşa de bine pănă ce ’ş-ia dat sufletul uevastă-mea, că i-am re-mas pentru totdeauna recunoscător. - Foarte bine, şi n’aveam trebuinţă de aceasta pentru a o judeca ca o fiinţă foarte bună la inimă. Numai, suntem cam departe de Florina. — Fetiţa, bine... viu ş’acolo. Dar iartă-mfi, paharul meu e gol şi-ai d-tale e l"in’ asta nu este de loc drept. - Ai dreptate, zisei eu, turnând I rachiul meu in paharul lui. El incepu să rîdă, 61 beu şi reîncepu : | —- Ah ! in ce o priveşte pe co- pilă, apoi nu e tocmai lungă istorisirea... nici nouă. Florina impiinise şaisprezece ani, era frumoasă şi se simţia... cu atăt mai mult că erau ; destui domnişori cari i-o spuneau, cănd . se întorcea dela atelier; ea lucrează, j sau mai bine zis lucra la un mare | papetar, strada Păcii, in aceeaşi parte unde lucrează şi fiiă-mea Ugenia; şi 'ntr o bună seară o şterse, fără să ştie cineva, nici mumă-sa, nici altcineva... Şi el adaugă, surizfind cu fineţe: — Nici chiar acela dintre cei doui care s’a crezut cel d’ăntfiiu. — Ce tot firui spui 1 (Âa urma) Trad. de Demroc. timpul Mrile semânate mai târziu sunt mici noase. Vor scăpa şi acestea daci va !i mp. ţie şi ovezurile stau bine ; uleiurile amânate cam târziu, nu au suferit euiu. i insa părţi ale ţârei unde semână-u suferit, unde grâul a perit in cât rs suma de pogoane. % a stricat gr&nele in mai multe lo-ii Pr, hova pe langa puţinele grâne iau fost atinse şi viile. Acestea au t atacate şi de mana pe alocurea. âdirea lucrărilor din causa pioilor loit munca. La sâpatul viilor s’a ur-păni la doi lei, asemenea şi pen-nmb. Faptul acesta şi altele de a-1:1 tura ne arata cftta trebuinţa simte ura noastră de introducerea maşi-e prăşit, de cosit, de secerat. Cu 'ea ce s a dat semânâturilor, braţele oile nu sunt de ajuns ; preţurile se nea ce ne pune in condiţiuni nefa-alaturi cu alte ţâri. Maşini de se->t s au mai introdus ; nu ştiu insa r fi existând câte-va maşini pentru llânului ; pentru intors şi pentru ţele şese sunt destul de intinse in aaşinele ar putea lucra cu mare in* ; cu toate acestea tot cu cosaşii ne u imprâştiarea acestei maşini ar fi ţ ca comiţiele agricole sa facă con-pentru cosit şi strâns fânul, precum iu praşirea porumbului şi altor plante acesta. Când agricultorii ce vor ini despre economia ce produc ase-ffimaşini, sunt incredinţat să se,vor | le introduce in esploataţiunile lor. (Econ. Rurală). GRINDINĂ ioa de 18 Iunie, căzând o ploae cu «asupra comunei Neguleşti, judeţul a causat iarâşi stricăciuni, ca şi in 29 Maiu a. c., in semânâturile lo->r, mai cu seamă acele de toamnă, 4 fălci secară ale arendaşului, cum le locuitorilor, ca la 15 băniţi la roximativ, osebit de alte stricăciuni mferit chiar şi semănăturile de pri-%■ D’ALE armatei S a aprobat demisiuuea din armată a căpitanului Htatescu Pavel din arma infanteriei, aflat in posjtje de disponibilitate pentru congediu mai mare de şea-se luni. Medicul de batalion Romaşcu Leonida, aflat in diponibilitate pentru congediu de la 10 Iulie 1885, s’a chemat in activitate de serviciu, puindu-se in funcţiunea de medic de regiment clasa II la vacanţa ce este in batalionul 4 vânători, pe zioa de 10 Iulie 1888. —S’a numit in gradul de farmacist de batalion stagiar in -reservă licenţiatul in farmacie Andrei Coleş, in serviciul corpului 1 de armata. S a graţiat de restul inehisorei soldatul Ghivu Vasile din regimentul 7 dorobanţi. PAPISMUL 1 Si STAREA ACTUALA A BISERICEI ORTODOXE IN I »a de 18 Iunie, pe teritoriul coseaţi şi Dragomireşti, judeţul Neamţu, o ploae torenţială cu grindină car6 i stricăciune la parte din semânâ-lt ale locuitorilor cum şi ale aren- «leţul Prahova: muna Corlâteşti, in zioa de 20 Iu-‘•ând o ploae cu grindină, a distrus aârşire semănăturile din raionul a-jnune. Dmuna Brazi, in zilele de 19 şi 20 : căzut o ploae cu grindină, distru-mânăturile din câmp, mai cu seamă li iul. cununa Târguşor-Veehiu, in zilelă de 19 Iunie, cazând o ploae torenţială idina, a culcat toate semănăturile; ambul la distrus. omuna Tâtâraui, tot in aceiaşi zi, a fiind mai cu repeziciune şi mai distrus toate semânâturele şi pomii gradinele locuitorilor ; asemenea şi cât ţine raionul acei comune, a 00 pogoane giâu. 40 pogoane orz ■ane ovăz, 200 pogoane porumb, 50 1 grâdinârie cu zarzavat, 100 pogoa :i făueaţâ, 70 pogoane pădure las-ilte răsaduri cu seminţe, causând o aproape 20.000 lei*, muna Urlaţi, in zioa de 23 Iu-âzut o ploae torenţială cu grin-a distrus a treia parte din viile ■lunele Valea Mucetului şi Valea- muna Campine, in zioa de 24 Iu-:izut o ploaa torenţială cu peatră ţinut 12 minute, peatra in mâri-iei nuci, a eamat o mare strica-at porumbului cât şi pomilor cu loa de 22 Iunie, pe la orele 5 du-sazi, căzând grindină pe teritorul i Ruşii, judeţul Roman, a distrus ii grâu, 1 faice şi jumătate secara daşului şi 40 fălci pâne albă şi poli ,e locuitorilor ; păpuşoiul se spera Irepta. REGATUL ROMĂNiEI (Urmare 2) Dintr’un chrisov al Domnului Grigorie Ghica din anul 1748 se vede că Monasti-lea catolică de la Bacău, unde se adăpostia episcopul visitator, ce purta titlul de Baco-viensis, se surpase de apa Bistriţei, şi episcopul Bacovian şedea in Polonia : ca in a cest an a venit un episcop catolic anume Stanislau ibzershi cu titlul de „al Bacăului,“ ca să visiteze turma sa şi voia se se aşeze in ţară, pentru care a cerut voe şi seu teală de la Domnie, ca sâ poată a şi aduce posluşnici oameni străini, pe carii sâ ’şi aşeze la satul Episcopiei, la Sebeş ce este la Târgul Bacăului. Domnul ’i a împlinit numai cererea pentru posluşnici (Uricar. T. V p. 418.) Pot in acest an Domnul Ghica dârueşte bisericei ungureşti din Iaşi nişte vii ce le confisease Domnia de la un spiţei-, carele se hainise şi se dusese cu Muscalii. In chrisov se pomeneşte numai de preoţi ungureşti carii să se folosească de ace;te vii, iară nu de episcop (Ibid. p. 420.) Apoi prin alt chrisov din acelaşi an scuteşte pe preoţii uugureşti de la biserica din Iaşi de dările pe via lor de la Copou ; le mai dete şi alte scutele, pentru ca sâ se poată hrăni şi chivernisi (Ibod. 422.) Iesuiţii nu puteau suferi autoritatea epis copaia, căci ei aveau ale lor privilegii ; ei nu recunoşteau altă autoritate de cât a câ-petenielor ordinului lor. Episcopii aparţineau la diferite ordine, care nu ţineau tot d’auna seamă de sistemul şi regulele Iesui-ţilor. De aceia Iesuiţii au fost in necontenite lupte cu episcopatul catolic, pănâ ce in fine sub Papa Piu IX-lea au ajuns a supune tot episcopatul catolic şi toate ordinile mona-chale. Aceasta ne esplică causa pentru ce in epoca misiuuei Iesuiţilor rare ori-se vedeau episcopi visitatori in Moldova. In anul 1750 se vede că a urmat o 'prefacere in organisarea misiuuei papiste din Moldova i s’a rânduit de din afară un prefect din alt ordin, pe carele Iosuiţii nu voiau a ’l recunoaşte nici a i se supune. Acest prefect, se cinema Climont Landet şi era imputernicit ca epitrop general „peste toţi cei ce sunt in ţară sub ascultarea bisericei Apusului." Acesta s’a jăluit Domnului Constantin Racoviţă, că Iesuiţii ce sunt tot de o unire, de ritul lor, stau cu inpo-trivire şi nu se supun, nici vor sâ asculte la ce ar fi porunca epitiopului dupe obiceiul veehiu : şi din cărţile Domneşti anterioare se vede, că epilropii sau prefecţii rânduiţi iu ţară de biserica apusului au lost capi şi stâpânitori peste cei de lugea lor. Domnul au hotărât prin chrisov, ca prefectul Climent Landet sâ fie purtător de grijă şi stăpânitor peste toţi cei ce sunt de biserica Apusului, atât jesuiţi. cât şi toţi alţii de ritul lor ; iară pe cet neascultători prefectul să aibă ai canonişi după vina lor. Tot o dată se porunceşte ispravnicilor şi marelui Agă, ca sâ dea prelectului tot ajutorul ce va cere contra celor nesupuşi şi neascultători. De asemenea ii împuternicise a judeca pricinele de câsătoiie ale catoncilo , şi porunceşte globnicilor şideşugubiuarilor terci a nu se ameşteca in ast-fel de judecăţi ale lor, ci a le lăsa pe seama prefectului (Uric. t. V. p. 423 — 425.) Trebue sâ admifeuiu, că acum Polonia, unde era puterea cea mare a Iesuiţilor, fiind iu decădere prin intrigile lor de tot felul, Şi prin amestecul puterilor vecine devenise in cădere şi misiunea lor din Moldova şi a trecrut de la ei iarâşi la ordinul Mino-riţiior. Despre aceasta ne asigură Andreas Volt, un Sas din Transilvania, carele a trăit in Moldova ca medic in jumătatea de pe urmă a veacului 18-lea şi a scris in limba germana o carte statistică şi istorică despre Moldova. El ne spune că misionarii din timpul lui, pe câţi 'i a cunoscut, erau din ordinul Minoriţilor şi de naţiune italieni.— Noi vom cita mai pe urma relaţiunea lui Volt despre catolicii din Moldova (1 Tbeil. Seite 167). Dacă ne imlrebâm : ce resultate a produs piuă acum misiunea Iesuiticâ, şi alţi misionari in România ? Răspunsul este uşor: ei sau mărginit in luptele lor contia Protestantismului şi apărarea credincioşilor de eresieJe luterane şi calvine, şi in iso-larea sătenilor catolici de a se contopi cu biserica şi naţiunea română. Cum că mulţi Saşi şi Unguri primise la inceput protestantismul şi devenise Husiţi, Luterani ori Calvini, despie aceasta avem multe urme in documentele noastre. Aşa Volf ne spune că la satul Caia sunt inscripţiuni mormân tale, care se potrivesc numai creştinilor confesiunea luterană. De asemenea vede el in o biserică luterană, şi spune că ea fost zidită de calvinii aduşi de Despot Vo da din Transilvania şi aşezaţi acolo (1 Theil Seite 168 — 169). Letopiseţul ţării ineâ ne spune că in veacul 17-lea esistau Cotnariu două biserici: una a „Papiştilor care era stricată, şi alta mare a „Saşilor (Lotop. T. I. Apend. p. 67). De asemenea 2000 de Unguri Husiţi aşezaţi iu orăşel Huşi şi Roman, s’au convertit la catolicism pe la finele veacului 16-lea (Cronic. Roman part. I. p. 18). (Va urma) m I^rernianţii 2) Liceul Matheiu Basamb a) LA STUDII CLASA I DIVIZIONARA Premiul 1 cu cunună : Graţianu Angliei Premiul II : Bâlânescu Eugeniu, Diăghi cescu Constantin. Premiul III: Teitel Bernhard, Hipocra tu Nicolae, Popescu Nica. Menţiune, accesiţi: Urşachescu Petru Coni Alexandru, Ionescu George. CLASA I LICEALA cu cunună: *)Suleiman O: *)Diacone-cu Ioan, *)£de Premiul I meru. Premiul II : fănescu Teodor. Premiul III: Negulici G. D. Ioan, *)Gru-escu Constantin, Mladoveanu Constantin. CLASA II Menţiune, accesiţi: *)HlutlSC’:i Christea Alexandrescu P. George, Teodorescu S Constantin. cu cunună : *)Popescu I I 1) Memoriu citit in sesiunea de primăvară a s-lui Sinod, anul curent, de P. S. Episcopul Melhisedec. 2). Vezi numărul trecut. Premiul George. Premiul II : *)Alimănescu Demetru, *}Fi-liti Ioan. Premiul III: Costin Victor, *Marinescu Teodor Eftiir.escu Eftimiu. .Menţiune, accesiţi : Râdulescu Nanciu, Vernescu Horea, Poenaru Ioan. CLASA III Premiul I cu cunună: Vellanu Iosef. Premiul II : Viziru Nicolae, Brătescu Ioan. Premiul III : Pil iţa Dumitru, :ii)Rusu Vasile, Iuţa Mateu. Menţiune, accesiţi : Butaşiu Alexandru, *)Prisâceanu Demetru, *)CJirist°duI Ioan. CLASA IV Premiul I cu cunună : *)Diaconescu Toma. Premiul II : Teohari Abilii, Pişcă Mi-hail. Premiul III : *)Câmpeanu Constantin, Botez Teodor, *)Minescu fhristianu. Menţiune, accesiţi : *) Şonţu Toma, A-tanasescu Ştefan, Procopiu Constantin. CLASA V Premiul I cu cunună : *)Pârieţianu A* lexandru. Pivmiul ll:*)iegftjeu T,.iian, *Lngo-şanu Octavianu. Premiul III ; Nicolau Vasile, *)Gâvă-nescu Pompiliu, *) Bunescu Ioan. Menţiune, accesiţi: *) Mihâilescn Petru, ) Zaharia Petru, Fluvianu Constantin. CLASA VI Premiul I cu cunună : *)Penescu Nicolae. Premiul II: Popescu Ştefan, *)Lupu Con* stantin. Premiul III : *)Stoenescu Ioan, Strato-mirescu Ioan, *)Sfânculescu George. Menţiune, accesiţi : *)Vasilescu Paras-chivu. *) Lintescu Sava, Franşois Edrnond. CLASA VII Premiul I cu cununa *)Itanescu Dumitru. Premiul II *)Atanasiu Ioan, Mirinescu Mihail. Premiul III: Brătianu Danu, Popescu George, Birman Heinrich. Menţiune, accesiţi : Zetler Mauriciu, Chris-todorescu Zamfir, Dumitrescu Angliei. b) Limba Italiană CLASA V Premiul I cu cunună : *)Lugoşanu Octavianu. Premiul J1 : Lâzărescu Dumitru. Premiul III : Nicolau Vasile. CLASA VI Premiul I cu cunună : *Penescu Nicolau. Premiul II : *)Cupu Constantin. Premiul III *)Stoenescu Ioan. CLASA VII Premiul I cu cununa : Brătianu Danu. Premiul II : *) Bânescu Dumitru. c) Desemnul Premiul I cu cuuunâ : Catovu Basiliu. Premiul II : *)Suleimanu Omeru. Premiul III : Viziru Nicolae. d) Musica vocală Premiul I cu cunună : Nicolescu Ioan. Premiul II : Fluvianu Constantin. Premiul III: *) Mihâilescu Petre. e) Gimnastica Premiul I cu cunună : Butaşiu Alexandru. Premiul III : *)Cămpineanu Constantin. Premiul III : Botez Teodor. f) Arme Premiul I cu cunună: Fluvianu Con stantin. Premiul II: *)Vasilescu Paraschivu. Premiul III: Mirinescu Mihail. francesă de V. U. Radovitz, volumul II. — Preţul unui exemplar 2 lei. Lina şi doctorul Tnrnescu pătrunşi dc cca mai adăncă mâhnire incunoş-tiinţează pe rudele, amicii şi cunoscuţii lor de pierderea prea scumpei lor fiice MARIA TURNESCU incetată lin viaţă ieri 3 iulie in etate de 23 ani. Serviciul funebru se va face azi marţi la 12 ore in casele părinteşti calea Moşilor No. 55ţ de unde cor-tejiul va porni la cimitirul Serban-Vodă. Băile Olănesti A Situate intr’una din posiţiile cele mai frumoase din judeţul Vâlcea, şi in apropiere de o oră dc Rămnic, având apele cele mai renumite : Pucioasă, Iod, Brom, Alcaline şi feru-ginoase. Deschizendu-se stagiunea, 0-nor. Visitatori sunt avisaţi că vor găsi tot confortabilul după cererea lor. Asemenea sra stabilit un birt, întreţinut de un străin care, împreună cu birjele lui, se pune la disposiţia onor. Visitatori. asemenea şi o bună trupă de lăutari. Preţuri foarte moderate. Nu vom cruţa nici un sacrificiu ca sâ mul-ţâmim pe Onor. Public ca să ajungem să punem aceste băi la înălţimea ce o merită prin calitatea superioară a apelor minerala ce posedă după chiar declaraţie chimistului şi Doctorilor cei mal distinşi din ţară. DIVERSE NB. Elevii notaţi cu semnul * sunt bui-sieri ai Statului. O probă mai mult despre incapacitatea elicei prefectorale din Calaţi şi a funcţionarilor numiţi de ea, de când a ajuns sâ pue mâna pe primărie, citează „Posta" următoarea hârtie oficială adresată unora din tre cetăţeni cu ocasia impârţirei premiilor. O publicăm întocmai, cu stilul, ortografia şi punctuaţia ei. lat’o : Regatul României Primăria Urbei Galaţi No. Galaţi 28 Iunie 1883. Domnule Am onoare să bine-voiţi (?) a asista la solemnitatea distribuire! premiilor la „elevi" şi elevele şcoalelor publice şi „secondare" ce are a se efectua in zilele de 29 şi 30 alo corentei „lunii" la „Parcul Municipal" upâ prescripţiunile anexatului program. Primiţi vâ rog Domnule asigurarea osebitei mele consideraţii, p. Primar 1. Deciu Secretar 1. Constant inescu. D-sale D-lui..............................Locu Ori ce comentai- e de prisos ! CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 4 iulie 1883. 5olo Renta AmortiBibilă. . . , 5‘M0 Renta Românit Perpetuă , 6#|i, Obligaţiuni de stat. . . . 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o , Monicipale .... 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1 Solo Scrisori fnneiare rurale. . 7ojo ., Scrisuri Rurale . . . 5o[o Scrisuri fonciare urbane . . t»0[0 , , , h.|o , , , Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionsle Române2501 > > Soc. cred. mob. rom. 2501. » > i Rom. do construcţii 5001. > , > de As'g. Dacia-R„m 300 I. » > > * > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . . > » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane............... Baucnote francele. . . . Oamp. Vând 93- 93*[2 91'[ 92']2 98 988/* 100- 101- 83'fc 84i/( 228- 280--- 90- 901/, 10H/4 102- 87- 87i,, 96'|, 97- - 1008|, 10U/2 33 --- 34- 134U 1350 206--- 210- 482--- 485- 330--- 333- 222--- 225- 2’ i 2 11, 2 6 2 2 12 2.13- 1 23 1.25--- 99*| 100'/, NOTIŢE BIBLIOGRAFICE 111 curând va apare şi partea a doua din Teoria Verbului după fraţii Bescherelle deN. Droc-Iiarcia-ÎIU, director al gimnaziului din Giurgiu, in editura tipografiei AT. Miulesm. Bătăliele (?!?) vieţei, Sergiu Fanine, de Georges Olinet, traducere liberă din limba Boalele de găt, gură. nas si urechi tratează printr’o artă speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondai- in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consulfaţiuni de la 3 — 5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosiil Blrâţiei.) MEDIO Şl CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţuiui de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. fi. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). TIMPUL trouveiit guări-on rftdlcale pai m» methode. Insei* »ur il«*s recii rcln-r ai-ierittfnju*i nVente*. infimi* du» Ip , rns li» plus dăsesplrfi* *••!» „c„i, troiiWe di» l'endinn* ■!' trieri* egalenunt l*« eon»eqiiWH*r». liicheuaos roşe i Does şi Piquet, Mantale ile voiage de Poes. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Hai as gios^\eit Costume eu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Canigarn şi > "t g"1 vert. , PANTALONI NOUVEATTE etc. etc. "PrAtii i*i reoimoscute de moderato Ori k. SINGER C y poartă marco Mitţiuâ de cusut new-york. de sus a a lui Fabricci. G. NE1DLINGER, A£ent genuni 1 CAVALERUL DE MODE $*****5a*****x**^*********** 5 CONSTANŢA X Staţiunea JBalneara * MARELE] HOTEL CAROL I Kw\ tukmwji ( {• (•im \ lUyrL^ Les CAPSCLES RAQUIN sunt singurele eap-sule cu Glntcn aprobato de Academia de medicină din Fraecia, care lc-a declarat superioare tutulor colorialte preparaţiuni de Oopaiiu, NOTA. Trebue refuzat ca o imitrţie frauduloasp orice flacon care nu va fi conform cn modelul de mai sos. Ac*ete capsule sunt întrebuinţate in tdte spitalele militars din Francia. Uu Flacon de 64 capsule 5 f.—Cu Flocon de 40 capsule, 3 f. 50. Depositul la Paris, 78 fi 80 Faub. St-Denis fi in toate far macule unde se găsesc asemenea MAGASIN fondat Tetrul Naţional Bucureşti MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MARE1 90 Saloane şi camere mobilate cu lux VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE Ioane de convenaţiune de jocuri şi de da foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelunga (inie ÎS?» COLONIALE SI DELICATESE Mare :ală de mâncare, si J’retiiri Stagiunea băilor va ineepe la I9/i i Direcţiunea nu va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şei rea la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor nora cu presenţa lor. Vor avea loc baluri iu saloanul Hotelului, şi Concerte pe ter cea mare sau in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu curi de artificii. _ _ Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi di 15 Septemvrie st. v. Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domnii pasageri in toate stagiun VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari lu. tnenayiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Băuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniget de Bordeaux. Absent de Suia Anauag de la Martinique. Banane de lajBayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz, alb, galbin, şi Verde de la grand Cbartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la YimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. Cognae vienx, Cegnac fln champagne, din Cognac. Liqneruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux. Renumita MasticA de Hio, Maraschino ŢnicA Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac. Rh*m şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. YINVRI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D G. MOCLANU. ATELIER DE PH0T0GRAPH1E Str Ştirbey-Vodă No. 9. Prii: aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevezut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fiDâ. Onor. public care n’aavut inca ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cat a ne onora cu presenţa d-lor şi speram ca se vor asigura de per-lecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingâtoare de aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atat in timp frumos cat şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. pana la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri pictura originale de vânzare. m Par la presente j'ai lTioiineur do re-commander ii l'bonorable public mon atelier artistique arrange d'aprtss le systeme le plus nouveau <-t pourvu d’appareiis tout neufs. — Les prix sont reduits et le travail tres lin. L’bonorable public qui n'a pas encore eu l'occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’ă nous lionorer de sa presence et nous esperons qu’il s assurera facilement de la pefection de mon atelier. — Ou se charge de tonte espeee de travail concernant cet art, comme : reproduction. travanx â l’etat naturol etc. - Oii peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou coiivert, depuis 9 heuies du mălin jus-qu'ii 4 heures apres midi. Simpln mimai aucnl vegetal, care curge din nie-lr:.c.m vând trunclmil perforează, rste de citul ţineoui-mroa in minte, nuni dm MijlA'ete ai inlrebumţale pentru infrntaoeeţArea Gţ*i» iiiml o»*ă avest oic se pre nmnaiţU in an UImiii. atuovi Ţi cijliga propn.uţT* mI« }i mt admirabil*. |,a, a »(■ s,|iiil,'i Uţa tan alt jmnet al cor|,uiui ntmiii piui ilitmuraţa k* di ici lran’i»i-iit« 10 şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile moderate. Artificieri ( V» xĂTA u- STOIOESOU. ( IAM POPA GKORGK. Strada Academiei No. 2i, maialer al piroUclin i din Coneiantinopol. ilare depovit la D-nii F. Bruzzesi & l’-ie Calea Victoriei 55 A se feri de irnitaţiuni, ori ce jirodusu similară este uă imitaţiune a fo| exteriore fără calitatea adevăratului TAMAR IN Dl EN GRILLON douft odăi mobilată Stnula Model No. I piscopie, Ttpografta N. Mivletcu, Mia Thcatrulmtiasse.L MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER