DUMINECA 3 IULIE 1883 Oalea "Victox-iei IVr. 32. ANUL AL VIII —No. 145 ABONAMENTELE IpiiIiii toată ţara, pe an . . , » , pe 6 Iau!. . . , » pe S luni. . , Pentru gtreinUtate pe an _ . , . 40 le! 22 le! 12 lei 60 lei ibonamentele se priimeec la Administraţie. In Capitali 10 bani nmniru In Districte 15 ban* nnniirn timpul REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. __ U>i**ee tor-respuncjător : MIHA1L P A LEOLOGU ANUNŢURI ŞI INSERŢII l.inii 30 litere petit pag. IV. 40 Reclame pag. III .... 1 S0 > , II .... 2 50 inanţnrile ;i inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarului ii Flena, la binronrile de anunţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Op pe I ik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nclmprlmate se ard. Cu începere de astăzi, 1 Iulie Ililirecţiunea politică si redactiu-nea ziarului „TIMPUL", este in rredinţată d-lui Mihail Paleo-logu. Terorismul in Bacău ^ii se trimite din Bacău urmă-.oarea telegramă. Cerem d-lui ministru de justiţie — daca justiţie mai ?ste in ţara românească sub domnia Roşilor — să trimită o anchetă serioasă şi nepărtinitoare, care să constate laptele, şi să dea pe măna jus-iţiei pe aceia cari, fără ruşine, fără ii că de Dumnezeu, au îndrăznit să itenteze la viaţa unui cetăţean onoratul şi neofensiv. D. Costache Radu, fost deputat, ui mijlocul uliţei, a fost atacat IJ:ie fii şi nepoţii d-lui ministru Lo.eea, cu săbii şi ciomege; i »’a spart capul in mai multe locuri ; se atlă scăldat in sănge; un e nici poliţie nici procuror n oraş. Publicul este in cea mai nare agitaţie. Suntem siliţi a ne apăra cu revolvere contra familiei Lecca care guvernează Bacăul. Ernest Sturdza, Colini, ISJitza Iris tea, C. Avram, G. Aslan, x. Cocea, C. Sturdza, I. Bernfeld, Dumitraşcu, I. Staver, T. Du-initriu. C Bucureşti, 2 Iulie 1883 Vama Iţcani a fost asediată decă-a'e jandarmii şi financii austriaci, luată cu asalt, iar funcţionarii noştri oţi, băgaţi in fiare ca criminalii şi ransportaţi pe jos la distanţă de trei âlometri pănă la temniţa austriacă, n care au fost aruncaţi. Insultă mai mare pentru un Stat nu ooate fi alta. De aceea şi reparaţiu-aca urma să fie promptă şi deplină. A trecut insă vre-o trei săptămâni Ie la sevărşirea acestei tapte şi incă au sa obţinut nici o satisfacţie dela 'Vustro-Ungaria, buna noastră vecină. Aceasta demonstra ce valoare are legatul Eomăn sub conducerea unui guvern ca cel Roşu. Ce a fi făcut acest guvern ? unde a fi adus el lucrurile ? Nimic, nimic nu se ştie, fiind că ju vernu 1 şi organele sale tac măi că, ifă să-i pese de legitima nelinişte publică. Pănă in acest moment nici un co-aiunicat nu sa dat; nu s'a auzit un cu-’ănt oficial asupra gravei insulte de la ţeani şi despre modul cum a procedat guvernul ca să dobândească satisfacţie. Suntem reduşi la mijloacele noastre proprii intru a cerceta şi a descoperi starea lucrurilor şi ceea ce ni se asigură este intr’adevăr dureros şi des-perant. Sub nesocotitoarea atitudinea confiaţilor austriaci, însărcinaţi cu anche-area faptelor, misiunea a două rânduri le comisari români a remas infructuoa- să. Aceştia, neputend ajunge la vre-o in ţelegere cu comisarii austriaci, nici in ceea ce privesce procedura, s’au văzu nevoiţi a se descărca de sarcina lor, prin raport formal, arătând ministrului respectiv că n au fost îngăduiţi de către colegii lor austriaci, nici de a pune întrebări marturilor, obiectăndu-li-se că, prin întrebării! lor, sugerau res-punsuri favorabili funcţionarilor români. Mai mult de căt atăta: pănă şi persoana acestor comisari români a fost pusă in risic, căci, din causa trufiei austriace, ce guvernul a provocat’o prin atitudinea sa umilă şi nehotări tă, Evreii locali se amusau a trata pe aceşti delegaţi ai guvernului român, iu trecerea lor prin localul gă-rei, sau pe aiurea, cu calificaţiimeâ de dumme.r kerl, zisă cu voce tare. Căt pentru nefericiţii impiegaţi vamali români, cari au avut să sufere maltratările deja cunoscute ; cari, dupe aceea, au fost şi suspendaţi din funcţiunile lor de la inceputul anchetei, negreşit spre a se face act de complesenţă către austro-maghiari, cari, din parte-le, datori fiind, suspendaseră pe impiegaţii lor criminali ; căt pentru acei nefericiţi represen-tanţi ai autorităţii regale, ei n’au mai avut zi albă şi moment de repaus din partea jidovilor şi austriacilor, cari, instigaţi de către financii şi gen-darmii suspendaţi, nu numai ii insultau prin calificaţiunii ofensatoare, dar mai cu seamă ii şi loveau in mod batjocoritor cu de toate celea ; aşa in căt, neavănd printre nemţi şi evreii patronaţi nici o protecţiune, au trebuit să-şi trămită demisiunea in corpore la minister şi să-şi caute adăpost aiurea. S’a trămis in fine o a treia comi-siune compusă din d-nii N. Steriadi şi Teodorescu, insă spre a se înţelege cu aceiaşi neînduplecaţi comisari austriaci, cari din parte-le stau neclintiţi ca stejarii puternici, ţinuţi de către guvernul lor in detrimentul prestigiului statului Român. Va face ceva mai bun această co-misiune ? Noi nu ne aşteptăm la asemenea lucru. Pentru ca o comisiune a unui stat, aflat in conflict cu vecinul său, să poată obţine un bun resultat, cată să ştie comisarii ce o compun că, având o atitudine şi un limbaj ferm, nu riscă să fie desaprobaţi şi nesusţinuţi de guvernul lor respectiv ; cată asemenea ca insuşi guvernul acelui stat să fie considerat pentru demnitatea sa şi să inspire respect vecinului cu care a venit in conflict. Dar, ce limbaj să ţină sărmanii comisari români pentru ca să nu ri-ză cu hohote adversarii lor, atunci când guvernul, de care ei depind, nu are altă trăsură mai caracteristică, de căt prosternarea sa la picioarele trufaşului vecin ori de căte-ori acesta a încruntat sprinceana?! In condiţiunile umile in cari se află guvernul roşu, daca nu se putea impune vecinului puternic nici un fel de consideraţie pentru noi; daca nu se intrevedea perspectiva unei le- gitime satisfacţii uni dată noe de că tre Austro-Ungaria ; cel puţin se putea pune vama română la adăpost de atacurile nemţeşti şi insultele evreeşt pe viitor. Strămutarea vamei noastre de la gara Iţcani la punctul Burdujeni, era măsura ce se impunea mai nainte de toate guvernului roman. Aceasta nu era nmnai măsură preventivă pentru viitor, dar chiar pen tru împrejurarea de faţă procura un mijloc de a fi inţeles şi ascultat guvernul romăn in reclamaţiunile sale, cănd se ştie că se ţine mult de către Austria să aibe la indemănă in gara ei vama noastră şi se poate pricepe că numai cu binişorul către noi se putea reindupliea România a-şi readuce vama in gara austriacă. Constatăm aci cu părere de rău că nici atăta lucru n a avut curajul să facă guvernul roşu care sufere umilirea; şi sfărşim somăndu-1 s'o facă imediat, cum şi să spună prin Monitorul Oficial unde se află afacerea de la Iţcani şi ce satisfacţie putem aştepta. Constanţiuopol, ]3 Iulie. — Corniţele Corti, ambasadorul Italiei, a stăruit foarte lângă ministru afacerilor străine in privinţa răpiri de tâlhari a d Iui Alexandru Corpi, proprietar la Jalova, despre care uu este nici o ştire. Ambasadorul ceru mai cu seamă ca să se schimbe instrucţiunile date cordonului de trupe caie împresoară pe tâlhari, spre a evita un desnodâmfint fatal. Romania Înaintea Europei Unul dintre colaboratorii acestei oi, d. Mihail Eminescu, a incetatde a mai lua parte in redacţiune, atins fiind in mod subit de o gravă boală Ne place insă a spera că lipsa dintre noi a acestui stimat confrate, nu va fi de căt de scurtă durată şi că ne va fi dată fericirea de a anunţa revenirea sa sănătos la funcţiunile do pănă acum. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 12 Iulie. — „Camera lorzilor." Lordu Granville, răspunzând unei cestiuni a marchizului de Salisbury asupra afaceri lor de la Madagascar, zice că lordul Ly-ons, ambasadorul britanic la Paris, a văzut pe d. Challemel-Lacour, care i-a declarat a fi fără nici-o informaţie asupra faptului a restârei de către Francezi a doi naţionali englezi la Madagascar; dar ministru afacerilor străine al Franciei, foarte doritor d'a fi informat asupra incidentului, a telegra-fiat la Zanzibar. Cât despre cererea marchizului de Salisbury d'a întări escadra englezească din Madagascar, lordul Granville zice: „E mai bine d’a nu face cu această ocaziune nici o comunicare care ar putea să fie reu interpretată, cu atât mai mult că nu e nici un motiv de indoială că guvernul francez să nu fie gata a da astfel de satisfecere ce am da noi inşine pentru ori-ce act injus-tificabil vis-a vis de naţiunile străine.“ Vlenn, 12 Iulie. — „Politische Correspen-denz“ anunţă, că împăratul Francisc-Iosef a comutat pedeapsa cu moarte pronunţată contra lui Sabadini, complicele lui Ober-dank, in acea de iuchisoare, lăsând Cur-ţei supreme d'a fixa durata intemniţârei. Berlin, 12 Iulie. —„Gazeta Germaniei de Nord" zice, că principele Orlotf n’a putut sâ’şi facă vizita la Friederichsruhe in urma oprirei făcută de către medici principelui de Bismark d’a nu primi pe nimeni. Tratatul de comereiu intre Germania şi Ispania s’a sub-semnat. Iu procesul societăţilor cari se judecă la Posen, trei acuzaţi au fost condamnaţi la deosebite pedepse, şi unu a fost achitat, Pe cănd Austria şi Rusia se încerc a şi intinde puţin căte puţin influenţa asupra popoarelor de la Du năre şi de la Balkani, susţinând că ele singure, puteri mari, sunt capabile de a stabili ordinea in Peninsula balcanică, Europa pare a incli-na spre o altă soluţiune a ce stârnii Orientului. Tratatul de la Berlin, recunoscând independenţi absolută a României şi a Serbiei, şi asigurând o quasi-indepen-denţa Bulgarilor, a făcut un pas nou spre soluţiunea basată pe principiul naţionalităţilor. Dar aceasta nu este decât o timidă încercare, căci Europa, inainte de-a se pronunţa categoric pentru aceasta soluţiune. vrea să ştie dacă aceste popoare tinere, cari ar fi chemate să inlocuească pe Turcia, sunt elemente capabile de a intemeia in Orient o ordine de lucruri stabilă. Europa are ochi aţintiţi asupra noastră, asupra României, Serbiei, Greciei şi Bulgariei ; soluţiunea depinde dar de noi. Căci soluţiunea basată pe principiul naţionalităţilor va triumfa, dacă puterile se vor convinge că toate a-cesto popoare au conştiinţă de misiunea pacinică oe li s’ar încredinţa, dava vor fi sigure că ele sunt in stare de a’şi desvolta in linişte şi de a purta civilisaţiunea occidentală in acele regiuni ale Orientului. — Acestea sunt ideile cari pre-domnesc azi in Europa. — Eacă acum şi starea de lucruri de la noi din ţară ! — Avem de preşedinte al consiliului pe D. I. Brătianu, cunoscut in Europa pănă acu şapte ani aproape numai prin atentatul de la Opera-Comică in contra lui Napoleon III. Celalt şef a partidului liberal, şi el azi consiliar al tronului, este d. Ro-setti, republican „daca nu pentru dânsul, cel puţin pentru fii săi.” — Prin o coincidenţă, care pe noi nu ne miră, tocmai pe cănd d-nii Bră-tianu şi Rosetti sunt la putere, apar pe malurile Dunării şi primele sinip-tome socialiste. Ideile socialiste gă sesc un ilustru represintant chiar pe banca ministerială in persoana d-lui Cămpineanu şi ele se manifestă chiar de la înălţimea tribunei parlamentului romăn (Amintim discursul d-lui Lecca). Aceste idei le poartă departe prin lume fiii unor miniştri români şi fii d-lui Rosetti, ei precursorii ci-vilisaţiunii in Europa, cari in a lor mărinimie nu vor ca ţara romanească să fie singură a se bucura de luminile lor. Astfel scot broşure şi ziare socialiste prin străinătate, iau parte la banclieturi revoluţionare şi 'a manifestaţiuni comunarde. Numele lor, ca acela a d-lui Brătianu odinioară, sunt semnalate pe la birourile de poliţie din capitalele Europei şi au ajuns a fi priviţi ca resvrătitori chiar in democratica republică francesă. Ştim că chiar Gambetta avea in puţină stimă pe d. Rosetti, şi privea ca un fel de nebun pe acest trist personaj; dar ce n'am da ca să ştim ce găndesc de densul şi de politica sa cei-l’alţi oameni politici a statelor monarhice şi mai cu seamă d-1 de Bismarck. 0 dată cu teoriile socialiste, Europa monarhică vede apărând in România şi primele idei iredentiste, cari găsesc un elocinte interpret in persoana d-lui Petre Grădişteanu. Acesta pronunţă in faţa Maiestăţii Sale faimosul lui discurs de la Iaşi, care, după obiceiu, trebuia să fio prealabil supus censurei miniştrilor. — Cănd zicem că aceste idei apar pentru prima oară in România, ne inşelăm voim să zicem că ele se afirmă pentru prima oară la ziua mare şi in aşa mod in cât să neliniştească pe vecinii noştri şi să ne pricinuească compli-caţiuni diplomatice. In această privinţă, iacă ce zice „le Temps“ de la 5 Iulie: „România n’are nimic de câştigat creând o agitaţiune iredentistă. căci incercănd a tace aceasta şi-ar înstrăina simpatiile Europei”. Şi Ies Debats de la 3 Iulie adaugă : „O Românie irede,:/ă ar fi iu momentul de faţă umil din pretextele cele mai periculoase care s’ar putea inchipui pentru a turbura pacea Europei". Chiar presa italiană, de ordinar a-tăt de simpatică României, s a pronunţat categoric in contra noastră. Eacă ce zice Popolo Romano : „România şi-a câştigat Independenţa fiind că pănă atunci a fost un element de ordine şi de progres calm in Orient. Dar daca ar trebui să devie focarul unor agitaţiuni care ar ameninţa pacea europeană şi desvoltarea succesivă a Statelor de la Balkaui, atunci Europa ar putea să se intrebe daca n’ar fi util de-a supune cestiunea romănă la un nou examen." — In fine, pe cănd ne agităm şi neliniştim Europa cu nişte teorii subversive care câştig tăreni pe fie care zi la noi in intru, cestiunea re-visuirei e la ordinea zilei. Ne aducem aminte că cinci-spre-zece ani după resboiul Crimeei. Rusia, colosul de la Nord, pacinică şi uitată de Europa, explica politica ei de linişte şi de abstenţiune prin faimoasa formulă : La Jiussie se recueille. Noi ne găsim cinci ani după uu crăneen resboiu, adecă intr’o epocă cănd alte ţări puternice, împărăţii mari, să consacră cu totul la repararea forţelor naţionale. Şi tocmai aceste momente să aleg de d. Rosetti pentru a eree: un corent in favorul sufrajului universal. In aceste vremuri grele, şi cănd avem şi cestiunea Dunării pe spinare, să decide, fără ca naţiunea să fie liber consultată, după nişte a-legori care au provocat un strigăt de indignaţiiine generală prin presa europeană; să decide zicem, revisui- rea constituţiei şi a legii electorale. Aceasta reforma inoportună nu se va face fără a produce o sguduire puternică in ţară, şi va cutremura întregul edificiu roinăn pănă in temeliile sale, căci ea are de scop de a lua suveranitatea şi controlul din manele claselor caro’l deţineau pSnC astăzi pentru a l încredinţa altor clase, nepregătite pentru aceasta şi fără măcar ca această reformă să ti lost pricinuită prin vre-o întindere însemnată a instrucţiunii publice. Aceasta e situaţiunca Romămei m anul 1883 : acestea sunt ideile cari câştigă teren pe malurile Dunării, ulei puse tată in faţă cu acelea cari au curs prin Europa monarhică. Ziarul Roniuvul, vorbind deunăzi de cestiunea Dunării, zice că vom respinge pretenţiuuile Austnace şi adaugă că, daca Europa ar voi să ni le impue. cestiunea Orientului se va găsi deschisă de noi. tacă dar cu ce ameninţă pe Europa : Cu descinderea cestiunii orientului! Şi o asemenea întâmplare pare a suride oraganului D-lui Rosetti. Pentru noi ănsă, am vedea cu cea mai adâncă durere cestiunea orientală iarăşi deschisă. şi România presin-tăndu-se in condiţiunile de azi înaintea Areopagului european preşezut de Principele de Bismarck. __ j)ar ce-i pasă lui Brătianu şi lui Rosetti! Alegerile sunt isprăvite şi amicii lor desarmaţi ! in In formaţiuni Bricul Mireea cu elevii scoale- fiilor de marină din oraşul Galaţi ce se află in escursiuni pe mare, de la Trapezunda a mers la Sumkale, la Kerşi si acum se află la Ialta. De la Ialta se va întoarce la Odesa, apoi la Constanta şi pe la finele lui Iulie va fi in Galaţi. Depeşile primite in ultimele zile anunţă că atăt elevii căt şi intregul personal a vaporului se află in deplină sănătate. După unele informaţiuni ce sosesc din sudul Rusiei, guvernământul Kieff este bântuit de pesta-hovină ; sunt sate in care de la 1 Iuniu şi pănă la 22 au perit aproape toate vitele. — Publicăm ştirea sub îc-servă. D. Schisclimanoff, fostul delegat bulgar la conferinţa Dunarcana la Londra, s a sinucis in casa sa la Iius-ciuk. Pe masă; alături cu cadavrul sinucisului, s’a găsit o scrisoarea repau-satului şi adresată d lui Kloppenburg, însărcinatul de afaceri al consulatului rus. In această scrisoare Schisch- roanoff îşi esplică otărirea de a muri prin faptul că nu poate indura ca-lomniele respăndite asupră-i de duşmanii săi. Resboiul este in format că s'a ivit in Bucureşti câteva cazuri de holerină, urmate de moarte. Ce face autoritatea noastră municipala l Unde sunt masurile de igienă şi salubritate publică ce trebuia să ia ? Ce apă de băut, procură capitalei ? Dar consiliul nostru medical superior ce isprăvi a făcut ? falsificata. Actele de constataro s’au înaintat parchetului- Omul-struguve In ziua de 21 Iunie 1883, la o-relc 12 noaptea, evreica Haca, socia lui Meicr Roşu din Roman, despărţirea III. a dat naştere unei inons-truosităţi, avănd forma unui strugure. CRONICA Iu ziua de 21 Iunie 1883, 2 lucrători curăţind o latrină a lui Aliş Paşa din cătunul Coslugea, pendinte de comuna Lip-nita, judeţul Constanţa, au căzut in groapa ce era foarte adancă şi au murit. * O carantină de 7 zile s'a impus tutulor vaselor ce sosesc in porturile ruseşti de pe marea Neagră, de pe marea Azov şi de pe Dunăre. Aceasta ca măsură prozei vativă im-potrfvu holerei. La impârţirea premiilor şcolare sa observat şi anul acestajiun mare inconvenient. Las'câ sala Senatului este prea mică, că aer şi lumină neîndestulătoare pentru o solemnitate unde se indeasâ atăta luma, dar bieţii şcolari au fost expuşi şi la torturile setei, din cauză că cei in drept nu ingrijise a le pune la dispoziţie câte-va putini cu apă limpede si rece. Ast-fel un pahar de apă se plătea cu 20 bani. Ar fi bine ca asemenea solemnităţi să se facă in loc d>-schis, plin de aer şi de verdeaţă, cum ar fi de pildă grădina Ciş-migiu, unde s ar putea construi un pavilion şi un umbrar de ocaziune. Sălile in-chise prezintă multe inconveniente, lumea trebue să stea tescuită ca sardelele in cutie, căldura devine sufocanta şi multora, mai ales damelor cu corset, le vine rău şi le cade leşin. Apoi, ferească Dumnezeu, la o spaimă de foc, ce catastrofă se poate întâmpla ! Resboiul supune aceste scurte observa-ţiuni autorităţii şcolare, spre a le avea in vedere pentru viitor. Otrăvire Niţă Ionescu din comuna Popeşti Bâcu, judeţul Ilfov, in dimineaţa zilei de 16 Iunie, a luat 9 cutii de chibrituri şi disolvăn-du-le in apă, a băut liquidul, şi pănă seara la 6 ore a incetat din viaţă ; in timpul căt a fost bolnav, nu a voit să spue nimic. După moarte, s’a găsit la capul lui un manuscript in care arata că el are să moară din causâ ca ar fi falsificat nişte chitanţe de plata cultului din comuna Cosoba Tres-tieni, in calitate de agent de urmărire al perceptorului circumscripţiei 12, după in demnul notarului Ioan Bâdulescu, căruia i’a dat şi 150 lei din banii fiscului ca să nu 'I descopere. Din constatările ce s’a făcut până acum, nu s’a găsit nici o chitanţă Din Districte Sinucidere. — Se comunică că Ecateri-na Costacbi Buţă, ce este in serviciul d-lui A, Codreanu. proprietarul cotunului Chirof-tei, comuna Mastacani, plasa Prut-Horin-cea din judeţul Covurlui, s-a găsit Mer-curi dimineaţă spânzurată in locuinţa sa. Autorităţile in drept anchetează caşul. PJoi torenţiale. — In zilele de 17, 18 şi 19 Iunie, in comunele Vlăsineşti, Mano-leasa, Şerbi, Darabani, Bivolu şi Horodiş-tea, judeţul Dorohoi, căzând ploi torenţiale cu peatra, au făcut stricăciuni însemnate In semănăturile proprietarilor şi locuitorilor, cu care ocasiune iu câtuna Haneşti, comuna Şerbi, locuitorul Costachi Gh. Brânză, in zioa de 18, pe la orele 2 p. m., a fost lovit de trăsnet iu casa sa, din care causă a şi murit In zioa de 19 Iunie 1883, la orele 2 p. m,. a căzut pe teritoriul comunei Gâneşti, judeţul Covurlui, o ploae torenţiala iusoţitâ de grindină şi, inpinsă fiind de un virtej, a distrus cu desăvârşite ca 150 falei grâu, orz şi secară, şi in deosebi 11 < vii, care numără 65 pogoane. In zioa de 19 Iunie 1883, spre seară, a căzut in comuna Cavadineşti, judeţul Covurlui. o ploae torenţiala cu grindină, distrugând cu desăvărşire aproximativ ca 112 fălci grâu, 35 fălci secară, 25 fălci orz şi 14 pogoane vie. In seara de 22 Iunie 1883, căzănd o ploae insoţitâ cu grindină asupra comunei Tătârâşti din judeţul Buzău, a distrus mai multe semănaturi ale proprietarului moşiei Beutu din acea comună, causăndu’i însemnate pagube. Trăsnet. — In zioa de 19 Iunie 1883, copilul anume Gheorghe, in vârsta de 14 ani, fiul locuitorului Nae Nica din comuna Buişani. judeţul Dâmboviţa, pe cănd se ina poia de la pădure, apucându’l o ploae torenţială, a fost atins de trăsnetul căzut in apropiere de densul şi a incetat indatâ din viaţă. înecaţi. — In zioa de 19 Iunie 1883 mai mu te persoane din Caracal, mergând la comuna Stoeneşti, judeţui Romanaţi, cu o birja condusă de Grigore vizitiu din Caracal, a se scalda in ada Oltului care cur ge prin acea comuna, intrând in apă pentru a se scalda şi acel vizitiu, a fost luat de apă şi s’a inecat. In zioa de 21 Iunie curent, Ia orele 4 p. m„ fata Mitrane, in etate de 8 ani, a locuitorului Fiorea Petre Predi din comuna Goiceâ-Micâ, judeţul Dolj, ducân-du-se a se scălda in riul Dâsnâţui, s a inecat. Femeia Joiţa Vasiliu, cerşâtoare, in etate ca de 70 ani, in zioa de 23 Iunie curent, scâldaop catolic, ca se viseteze bisericile din Moldova şi Muntenia Dar e-catolici, din Polonia anume episco-K'ameniţa şi Archiepiscopul de Lera retindau pentru dânşii „jus visitandi“ deavisila) asupia Moldovei, ca cei opiaţi. Papa inse a refusat aceste pre-şi a dat instrucţiuni nunciului său oaia, episcopului de Regio, ca sâ i pre Episcopul rânduit, carele a ple-Bestinaţiunea sa, şi sâ respingă pre-le menţionate, ca nefundate (Hâjd. istor. t. I. part. II. p. 117). jnpul turburărilor urmate pentru tro-lldovei sub urmaşii Movileştilor (1611 i, un nobil strein, Iopecourt dinLo-carele a participat in acele turbu-preunâ cu Polonii protectorii Movi-ne spune in memoriele sale, că a-t afla un episcop catolic in Moldo-e locuia la Cotnariu, unde erau şi franciscani, carii administrau Sa iele latina, in lipsa altor preoţi ; ninea spune, că religiunea catliolicâ impedicatâ iu eserciţiul ei in Mol-hesaur. monum. istor. t. II. p. 16). 'Jr o carte domnească a lui Istratie Dadă, din anul 1662, se vede că in Rasista incâ Monastirea catolică de a-cârei superior purta numirea de şi avea proprietate in târguşorul Domnul scuteşte pe târgoveţii din de olac, de podvezi şi de ori-ce in-din partea părcalabilor şi Brânişte- icea carto se spune, că acest drept tealâ l’au avut Baraţii de la Bacău şi ilţi demni anteriori (Foaie pentru an. 1845. p. :ltâ carte a lui Duca Vodă, din anul se vorbeşte de un episcop visitator, ,t „Archiepiscopul de ia Episcopia ;ascâ din Bacău, şi sâ autoriză de judeca dupe obiceiul lor cestiunile de ie al Saşilor şi Ungurilor carii sunt i de lege;“ sâ certe, sâ globeascâ. este obiciua lor, şi nimeni altul sâ unestice. (Foaia pentru minte. au. 1845 \ ^nie Roset Vodă, intru o carte a sa iul 1675, adresată slujitorilor domin ţinutul Bacăului şi din toată ţara, po-sce de episcopul visitator Unguresc „Ioan Zambatei Burcută de la epis-t Ungurească din târgul Bacăului, pre-pentru toţi preoţii şi ţfircovnicii lui, nt din elirosul bisericei lor, hie unde , şi se pomeneşte ca ei sâ fie scu-toate dările, precum au fost miluiţi Iţi domni mai dinainte; nici incestiuni-:le judecăţi sâ nu se amestice sluji- r|jis-, ‘•f, sPţ ■rt 11 Memoriu citit in sesiunea de priit a s-lui Sinod, anul curent, de P. S. pul Melhisedec. Vezi numârul trecut. torii domneşti afară de greşeli mari de turti-şag (ibidem. p. 37). Iu anul 1679 Papa Inocenţiu IX-lea trimite visitator in Moldova cu titlul de Ba-coviensis pre Piluzzi Episcopul de M.ircia-nopole. Acest Piluzzi, cu doui ani mai in-nainte, in calitatea sa do misionar in Moldova, publicase la Roma un catichis catolic in limba româna, cu litere latino (Ar-chiv. istor. t. I. p. I. pag. 176). Miron Costin in relaţiunea ce dă in versuri polone despre poporul Moldovei şi al Munteniei, in anul 1684, vorbind de ie-rarchia bisericească a Moldovei, aminteşte si de Episcopatul catolic de Bacău, carele se intitula : „al bisericilor catolice din toată ţara Moldovei ; că diecesa lui se intindea şi asupra Buciagului, unde avea puţini catolici in Cetatea-albâ, in Tighiua şi iu cele 7 sate băneşti (Archiv. istor. t. I. I. pag. 169). Insă noi ştim deja, că acest Episcop nu şedea in Moldova, ci iu Lembeig, sau aiurea, şi numai atimpure venea de visita Eparchia sa. Românii aveau deplină cunoştinţă de 0-biectele credinţei, prin care biserica ortodoxă se deosebeşte de cea latină sau pa pistă. Pe lângă aceia, că ei respingeau primatul Papei asupra Bisericei creştine universale. Românii după mărturia lui Dimitrie Cantemir ţineau „Mărturisirea credinţei după cum au alcâtuii’o sfinţi Părinţi la Niceea şi adaogirea Papistă : „Şi de flul“ o lepădau şi pentru purcederea sântului Duh credeau asemenea, precum zice Christos la Evange-de la Ioan. Şi după cum nu primeau purcederea de la Fiul, asemenea nu priimeau nici adăogirea lui Palama, care zice: „De la Tatăl singur." Aveau şapte Taine, şi cin» cea de taină o ţineau dupe aşezarea sfinţilor părinţi, a Iui Vasile celui Mare, şi a lui Ioan Ohrisostomului şi o sâvârşiau cu pâne dospită, şi se impărtâşiau sub amândouă formele, a pânei şi a vinului (Descrier. Mol-dnvei p. 285.) Icoanele sfinţilor se cinsteau, insă nu cioplite, ci numai zugrăvite, dar ziceau că numai singur lui Dumnezeu se cuvine adorare „(latreia,)" şi credeau, că drepţii incâ nu au ajuns desăvârşit desfătarea raiului, ci o aşteaptă pânâ la ziua judecăţii impreunâ cu Pavel. Şi au intru sufletele lor nâdeşde fără Jindoială, care le pricinii şte lor bucurie nespusă, in cât nu le lipsesce nimica pentru vredniciele lor. Fără pentru purgatoriu nu cred ; insă ade-verează, că păcatele cele mai mici se pot erta şi după moarte prin îugăciunile bisericei şi prin milostenia. Sânta scriptură o citesc in biserică dupe tălmăcirea celor 70 de dascăli, iar Vulgata şi toate cele-1 alte tălmăciri le lepădă (Descrier. Mold. p. 288.) Pe când in principalele române biserica ortodoxă prospera şi era apărată şi garantată de ori-ce inrîurire papistă, peia finele veacului 17-lea Românii din Ardeal erau in pericolul de a părăsi toţi ortodoxia şi a trece la biserica Romei. Ei fusese foarte persecutaţi de principii şi Saşii luterani şi calvini ai Ardealului, cari voiau ai aduce la Protestantism. După ce Ardealul a trecut sub guvernul casei Habsburgice, catolică, şi protectoare a catolicismului, Iesuiţii dobândind iarăşi putere in Ardeal şi Ungaria, au dat planul de a se făgădui Românilor drepturi egale, politice şi bisericeşti cu cele-l'alte naţiuni, dacă vor trece la biserica catolică. Şi spre a'i ademeni mai lusne le au făgăduit a’şi păstra legile şi credinţele lor bisericeşti uestiâmutate I ci sa recunoască numai că 1) Papa este autoritatea cea mai mare in bi-erică : 2) că este după moarte un loc purgator. 3) că leturghia se poate face şi cu pâne azi-mâ, 4) că duhul sfânt purcede de la Tatăl şi de la Fiul. O seamă din preoţi cu episcopul lor in frunte, in dorinţă de a’şi im-bunâtăţi posiţiunea materială, au acceptat unia propusă. Această veste a stîruit mari frământări intre Românii ortodoxi atăt in Transilvania , cât şi in principatele Române. Din România s’au dus in Transilvania Patriarhul de Ierusalim Dosoteiu carele se afla in Muntenia, asemenea mai mulţi călugări Români, ca să încurajeze pe Românii ortodoxi, de a nu se lăsa să cază in curele Iezuiţilor. Istoricul german Scbrock aminteşte de unul din aceşti predicatori ai ortodoxiei, cu stimă, şi spune că umbla prin comune din casă in casă, se ruga şi plângea Îndemnând pe Români, ca sâ nu părăsească biserica lor cea adevărată, lua copii in braţele sale, ’i «aruta ş. ]âlea cu amar perderea sufletelor lor, insă toţi aceşti predicatori ai ortodoxiei nnpreună cu patrtarhul Dosoteiu, fură denunţaţi de Ie-suiţi la Viena, şi alungaţi din ţirâ prin poliţie. Cu toate acestea resistenţa poporului ortodox a fost mare, şi s’au iscat tur-burări lăuntrice ameninţătoare. Au intervenit la curtea austriacă şi Domnii României in favoarea ortodoxiai din Ardeal, şi aşa jesuiţii au fo>t siliţi a se mulţumi de o cam dată numai cu o mică parte dintre Români, care a trecut la unie. Dar şi aceştia fură daţi sub conducerea Iesuiţilor, cari foarte puţine din cele promise, şi foarte cu incetul le au conces, pentru ca să poată treptat a i catolici mai mult. Acest eveniment a deşteptat şi împuternicit mai mult teama şi antipatia Romanilor ortodoxi către biserica apusului. La aceasta a contribuit nu puţin şi publicarea in limba română a acelor mai însemnate opere polemice ale bisericei Răsăritului, traduse şi publicate in limba română de Arhipăstorii Moldovei şi ai Munteniei. Prin ele tot mai mult s’a desvoltat devotamentul Românilor către biserica lor naţională şi ferirea de papismul bisericei romane. Am pomenit in urmă despre tendinţa Iesuiţilor poloni de a se stabili cu activitatea lor misionară religioasă şi politică in Moldova. — i/in o inscripţie mormăntală găsită la biserica catolică din Cotnariu, se vede că Iesuiţii erau acolo stabiliţi pe la anul 1654. In acea inscripţiune se spune că a răposat acolo un I«suit Andreas „in societate Iesu memorabilis". (Willibald Ştefan Teutschlander, in Geschichte der E-vaugelisehen Kirchen-gemeinde. Bucarest, 1869 Seite 7). De şi du se cunosc urme, că ei ar fi isbutit propagarea catolicismului intre Romani ; totuşi documentele istorice'âle ţârei ne arată că pe la inceputul veacului 18-lea in Moldova esista incâ misiunea iesuitică, care aveau douâ schituri, unul acel principal in Iaşi, numit reşedinţa misiunei ; altul in Cotnariu. Acel din Iaşi era pe locul undo este acum biserica catolică, şi de la acei Iesuiţi, chiar strada care merge pe lângă mitropolie spre Bachluiu, multă vreme s’a numit „uliţa Iesuiţilor". Aceste misiuni precum se vede dintr’o danie a unui Polon din Moldova, era infiinţate „sprd invâţâ-tura legei sfinte catoliceşti", aceste schituri posedau şi oarecaie averi imobile, dăruite lor de Poloni petrecâtori in slujbele ţârei, intre care se pomenesc doui pisări leşeşti : Georgie Frâncul, Xaverie Stracovschi şi Georgie Cosnarsehi 1) şi alţi catolici şi catolice. Se aminteşte de un igumen Ie-suit de la Cotnariu — Francisc Tomano-vici , de superiorii de la reşedinţa din Iaşi : Stanislau Scietnichi, Martin Kerno-ginschi. Pe la anul 1748 era superior la Iaşi Iesuitul Pater Mateiu (Uricar. T. V-lea P. 403—413). — Cu timpul schitul Iesuiţilor de la Cotnariu s’a desfiinţat şi averea lui a trecut la reşedinţa din Iaşi. Lequien ne spune că in anul 1774 „titlu de „Bacoviensis" âl purta un episcop catolic numit Damaskin Liubinieski din ordinul Dominicanilor (Cron. Rom. Şine. T. I. p. 340). Domnul Ioan Mavrocordat in anul 1746 prin crisovul sâu intăreşte scutinţele ce avea biserică catolică din Iaşi (Uric. T. V. P- 430). (Va urma) Premianţii 1) Liceul Sănlului Sava a) LA STUDII CLASA I, DIVISIUNEA I Premiul 1 cu cunună Racotâ Nicolae Premiul II Stroescu Marin, Rrâtianu Stroe Premiul III Cernescu Constantin, Satingher Franţ. Stânciulescu Paraschiva Menţiune, accesiţi : Stefâne cu Apo toi, ‘Limburg Constantin, Silberştein Şrub CLASA I, DIVISIUNEA II Premiul I cu cunună Ioanovici Stelian Premiul II Mendelson Bernard, Nicolescu Ioan NB. Elevii notaţi cu semnul * * sunt bui sieri ai Statului. Premiul III Rădulescu Ştefan, Lazarovici David, Stăn-cescu Theodor Menţiune, accesiţi: Stoenescu Anton, Bejulescu Ioan, Popes-cu Nicolae CLASA II Premiul I cu cunună ‘Sâftoiu Vasile Premiul II •Roco Michail, ‘Cernescu Grigore Premiul III Orăşanu Nicolae, *Toneanu Vasile, *Mi-rescu Ştefan Menţiune, accesiţi: ‘Teodorescu Pantelimon, Fâlcoianu Ştefan *Hârescu Theodor CLASA III Premiul I cu cunună *Eliade Pompiliu Premiul II Sâftoiu Steian, ‘Uzescu Constantin Premiul III Aricescu Demetru. Arion Scarlat. *De-metrescu Nicolae Menţiune, accesiţi : *Adamescu George, Maniu Vasile, *Rut-hofer Nicolae. CLASA IV PremiuPI cu cunună *Comşescu Demetru Premiul II Vladoianu Ioan, *Herâscu Petre Premiul III ‘Cernescu Constantin, ‘Nicolescu Georgp, Xantu Ioan Menţiune, accesiţi : *Gussi Virgilin, ‘Stefânescu Ioan, *Lă* zârescu Eracle CLASA V Premiul I cu cunună ‘Proca George Premiul II Brătianu Vintilă ‘Silacosy Dragomir Premiul III Pietraru Constantin, ‘Dianu Ioan *Po-pescu S. Constantin Menţiune, accesiţi: ‘Ionescu Mihail, Manicatide Mihail, Con-stantinescu Constantin CLASA VI Premiul I cu cunună ‘Colescu Cesar Premiul II Brătianu Constantin, ‘Popescu Demetru Premiul III Danielescu Constantin, Bâlânescu Nicolae, Alimânăşceanu Constantin Menţiune, accesiţi : Lâzărescu Nicolae, Meitani Ştefan, Ber-ceanu Victor CLASA VII Premiul I cu cunună ‘Tomeseu Ioan. Premiul II Simeon George, lacomi Alexandru Premiul III Marineseu Ioan, Vasilescu Constantin, ‘Zlotescu Nicolae Menţiune, accesiţi: Eschina i Nisim, Zamfirescu Paul Ne-delcu George. b) Limba Italiană CLASA V Premiul I cu cunună Miclescu Constantin Premiul II ‘Antonescu Teohari Premiul III Manicatide Mihail CLASA VI Premiul I cu cunună ‘Colescu Cesar Premiul II Popescu Nicolae Premiul III Hirsch Ezechil CLASA VII Premiul I cu cunună Carissi Ioan Premiul II Zamfirescu Paul c) Desemn Premiul I cu cunuuâ Lâzărescu Eracle. Premiul II Eliade Mihail Premiul IIJ Bâlănescu Nicolae. d) Muşi ca Premiul I cu cunună ‘Comşescu Demetru Premiul II ‘Popescu Demetru Premiul III Stroescu Marin e) Arme Premiul I cu cunună Iacomini Alexandru Premiul II •Popescu Demetru Premiul III Petraru Constantin f) Gimnastica Premiul I cu cunună Sfetescu Alcibiad Premiul II ‘Săftoiu Vasile Premiul III ‘Toneanu Vasile (Va urma) CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 2 iulie 1883. Cnmp. Vând 5olo Renta Amortisibilă. . . . 93- 93 fi, 5"îij Renta Română Perpetuă , 91'f? 92'l2 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 98 983/* 6oro Oblig. Căilor f. Rom. regale 100--- 101- 5o/o > Monicipale . . . 83 ’r2 84'/, 10 fr. > Casei Pensiunilor S00 1 228- 230- 5olo Scrisnri fondare rarale. . . 90--- 90i/2 7oio ., Scrisnri Rurale . . . îonfc, 102- 5ojo Scrisori fondare orbane . . 87- 87 ip 6o|o > . > 96 97- 7o{o > > > 1003[, ion/- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Băncei Naţionîle Române2501 1320 1330 , , Soc. cred. mob. rom. 250 1. 200--- 205--- > > > Rom. de con/trncţii 5001 485--- 488- » , , de Asig. Dacia-Rom 300 1. 320--- 325 , > , , , Naţionale 200 1. 220--- 224 ■ijfţj................v*GbVλf»7.................. Diverse Anr contra argint...... 2K, 2 40 > » Bilete de Banqne 2ij« 2 40 Fiorini valoare Anstriacă. 2 12 2.13- Mărci germane....... 1 23 1.25- BancuoU francese. ... . 991|, lOO'/s Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă speciala. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in VieDa in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâtiei.) MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WE1NBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. in. Bucureşti strada Smărdan No. 6. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In (aţa Biserici Luterane). BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Principatele Unite No. 7 G. DANIEL0P0LU AVOCAT S'a mutat in Strada Berzi No. 78 Dl/|PD|(/ chirurg-dentist are 0110a- • iXlDnilAi rea d’a face cunoscut că a îenuuţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Şdibey-Yodâ No. 9. TIMPUL CEA MAI BUNA SI CEA MAI LFTINA DIN VALORILE DE LOZURI Maro lo/. (),000 d'U'im a | Inii»1 1>>.» + SOCIETATEA CRUCEI ROŞIE UNGARE Sub patronajul Maj. Lor imperatul şi impfiră-teasa Austriei. Mare loz ile ~tll,IK)() Ikini la | Nov. |SS-’l Mare loz de ;,(mhhi H'""" 1,1 I jjjjj ss Mare loz Mc .‘•,0,000 H"™' 1» I lulle i'ssl Mare Ier de .•,0,0111) Horim la | Mov. |,SSj ---- . S| „,i nuinfir cons dcrabil de oâştfgnr mai mici Pe *iiu c A sa trimite bilele ile banoft. mnmlata sau tiinbro poştale la Bankhaut 1. 1 a9l*• ^ ion(Autrieli Rugăm pe public sil nu confunde aceste obligaţiuni cu biletele sinipl* ma sunt oprite de lege. Cu obligaţiunile nu risca cineva a şi perde >anti. loterii din ur- i I " BUCURESCI 2, Strada Smărdan 2 BUCURESCI .. 2, Strada Smărdan 2 DEPOSIT DE MASINE AGRICOLE Locaswtiie A ni perfecţionate cu si tara aparat de ars pae de ori-ce mărime MASINE DE TREERAT, MORI DE MACINAT etc. etc. DIN FABRICA ^IvCAH-SH: A.LL, SOlsTS e Fraţii BRAUNSTEIN . • ■* FABRICANŢI IN PARIS BREVETAŢI IN FRANŢA ŞI IN STEINÂTATE Această Iiărtie analisată de cătră d doctor Bernath directorul laho-ratoru ui chirilic al Eforiei Spitalelor civile şi al facultăţei de medicină din Bucureşti, sa costatat ca cea mai bună in toate privinţele dintre toate hârtiile de ţigară ce se importa m tcară. deoarece insuseşte toate proprietăţile unei hCrtii de ţigară ireproşabile flind cu de.să-vărşire lipsiţâ de ţesătura animală, cum şi de substanţe lignose şi fabricată numai din aţă. A se feri de contrafacere. Kurnai atunci sunt veritabile, când fiecare foiţă posedă firma noastră şi pe scoarţă semnătura noastră I‘ raţii I tniiiiisirin, Paris sau ESrniiiistein Ireres Paris. VINdeG.SEGUIN Ş6sse-ăngclui accidentelor sifilitice secundarii şi terţiare, etc. ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ^ I C O R TD > FAVROT r I Aceste Capsule posed* pmpiiet.iţile i c ifui adâoeale pe lăogăac ■ ţi un ea antiblenoragică .le < ../..ih-i klc nu tib.-u.escu «tontalml si ... '-'--t-* -■'•'.-t.t**.--.-.1 .1 . i ■ i Mi ...cri. It . , , ,; .; cmtaen.se a ...nbclur Sccse. scurgeri Vechi se; recente Cutare , brs.ee s, c.itz. i'tM I.Ai .i vom» mi rinului lJe 1» (Inele tratamentului, p când ori-ce durere a diepărut, u«ul IHJBC FI UNI R1O0RD l.mlce ş. astmurellte. este tm^lloct'.l luUiHbil de a consolid.» vindecai*.» M de i ■•vita mtererrea * ADEVERAT SIROP DEPURATIV R I C O R n FAVROT Acest sirop este neăp.art pentru a vin deca cu deseverşire maladiei" pelei şi pentru a sfirşi deaeurăţi sângele după un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tdte accidentele ce pot resulta din sifilis constituţională. Publicul, trebue a lepăda, ca contra facere periculoşi tote medicamentele I RICORD, care nu voru purta sigliulu G. FAVT1OT. DEPOSITO GENERAL.— F‘ Favrol, 102, stnda Ri.chelieu. in Paris : In lassy, Racovils, Konia; Bucuresci, Rissdorfer. Zurner, Theil; Galatz, Tatu sexchi. Marino Kvrtovich; Brăila, Petsalis, Kaufmes-, Crajova F Pohi, s Plojest t, Schuller; Barlad, Brettner, şi in tdte farmaciile. ‘ Tipografia N. Miuleecu, sala IheatruluiBottsel.'