SAMBATA 2 IULIE 1883 abonamentele ttrntottl ţara, j>» »« • , , p» 6 Ioni pi S luni. tru «treinitate pe an • 40 l»l 23 UI 12 UI C0 UI imanentele ie priimeac la Administraţie. gi Capitală 10 bani număra n Districte 15 bani nnmăru Adiiimi^raţia, Oalea Victoi-ief I\r. ,‘{2. TIMPUK REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. 1 )îrector-respuiulător : MIHAILPALEOLOGU ANUL AL VIII —No. 144 ANUNŢURI ŞI INSERŢII LiDia 30 litere petit pag. 17. 40 Reclame pag. III . . . . IM) > , II . ... 2 50 Annnţurile gi inserţiile se primesc BncnreştI, la Administraţia ziarnlnl ii 7Iena, la binronrile de anunţuri Beinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2j—Paria, C. Adam, rne CUmene 4 A. Lorett, rne S-t«i Anni 51. Scrisorile nefrancate nn ae primea Manuscrisele nelmprlmate se ard. Cu începere de astăzi, 1 Iulie, irecţiunea politică şi redacţiu-ca ziarului „TIMPUL", este in-redinţată d-lui Miliail Paleo- »?u. U Terorismul in Bacău Ni se trimite din Bacău urmă-area telegramă. Cerem d-lui mi-istru de justiţie — daca justiţie mai ite in ţara românească sub domnia i'.oşilor — să trimită o anchetă se-ioasă şi nepărtinitoare, care să contate faptele, şi dă dea pe măna jus-|ţiei pe aceia cari, fără ruşine, fără •ică de Dumnezeu, au îndrăznit să tenteze la viaţa unui betrăn onora-il şi neofensiv. H. Costache Radu, fost deputat, u mijlocul uliţei, a fost atacat fii .şi nepoţii d-lui ministru uecca, cu săbii şi ciomege; i f’a spart capul in mai multe ncuri ; se atlă scăldat in sănge; iu e nici poliţie nici procuror ii oraş. Publicul este in cea mai nare agitaţie. Suntem siliţi a ne ipăra cu revolvere contra familiei lecca care guvernează Bacăul. Ernest Sturdza, Colini, Nitza ristea, C. Avram, G. Aslan, t. Cocea, C. Sturdza, I. Bernteld, ?s. Dumitraşcu, I. Staver, T. JJu-uitriu. Bucureşti, 1 Iulie 1883 De la începutul săptămânei aces-ia, ministrul de Externe al Roniâ-iei. d. Dimitrie Sturza, este pornit » Viena. ca mesager de umilire a Matului Român, dinaintea putcrnicu-ui vecin Austro-Magbiar; mergând idică a repeta, şi prin viu graiu, eea ce este deja coprins in notă formală, scusele guvernului Romăn pentru cuvintele de la iaşi. retractarea şi desaprobarea lor. E cestiune aci de modul cum pri-epe guvernul roşu demnitatea Stalului, cum înţelege ol să presinte Regatul Român in străinătate. Norma politic i gale, precum am oonstatat’o a diferite ocasii, este tăvălirea sa şi i prestigiului ţârei. numai să nu fie pus in posiţiunc de a se lepăda de putere şi a-şi priva favoriţii, asociaţii •i copii de casă. de, bunurile budge-tare. idealul acestor oameni pântecoşi. In aeeastn noi nu vom fi prea e-idgenţi, eănd nici societatea nu se prea scandalisenză a vedea in capul ci târâtoare ea guvern. Dumnezeu u a voit a semăna in a-nii Rosetti şi Bră-tianu altă pornire de căt egoismul şi altă simţire de căt meschinăria. Să jprimim darul Dumnezeesc aşa cura Ca milostivit Creatorul a-1 face. Cel puţin insă, credem, că chiar şi cu aceste nenorocite daruri, daca prudenţa n’ar lipsi ele tot acestor o-menaşi, ar putea ei să nu fie atăt de vătămători prestigiului Statului, să-i cruţe umilirea şi să-i atragă consi- deraţia lumii ca pentru o modestă purtare. Daca conducătorii Roşii ar şti, măcar pe cât timp sunt la guvern, numai pe căt timp representâ autoritatea romănă, să se infrene, să-şi modereze pasiunea de perturbaţiune, să cugete la consecuenţele atăt ale faptelor lor căt şi ale vorbelor lor; negreşit că nici n’ar da nascere la conflicte. nici n’ar provoca expheaţiuni, a căror urinare fatală să fie căderea la picioarele vecinului supărat, cu rugăciune dc a fi iertaţi. Intr'adevăr, ce uevoiâ avea guvernul Roşu să pună pe oratorul seu d. Petru Orftdişteauu, să caute in neantul uitării nişte perle-provincii şi să le rechiăme in coroana Regatului Romăn actual ? Scopul acestei amintiri se vede bine care a fost : linguşirea pfină la incăntarc a Regelui, pentru ca să aibo pe măncătorii de budget tot la ochi buni. şi dobândirea de popularitate înaintea oamenilor simpli. Dar puteau să găsească altă ma-teriă de vorbă. Bună-oară, iu căt pentru Rege, precum au găsit norocita comparaţiune ou Carlomagnu, puteau să afle in istoric atâtea alto imagini sacro şi sublime, de cari să se folosească d-nii Rosetti şi Hrătia-nu pentru oeasio. fără ca să se lege şi do buna posesiune a vecinilor noştri puternici : iu cât pentru oamenii simpli, aşijderea Ie putea promite cuceriri in tot centrul Afrieei şi chiar la polurile arctic şi antarctic, daca de donchişonade nu se pot dumnealor desbăra. Să lăsăm insă toate aceste consi-deraţiuni la o parte, pentru ca să arătăm comedia întreagă a procedării guvernului roşu in afacerea eoutlic-tului iscat din cuvintele Ho !a Iaşi. Pe când ministrul de Externe purta cu persoana sa umilinţa Statului romăn la Viena, in acelaşi timp Românul, organul necontestat al guvernului actual, iu numărul său de duminica trecută, bolboşa ochii la Austro-Ungaria şi-i făcea proces de intenţiuni, ca şi cum ar fi fost in ajunul unei inamicii declarate. „Nu mai este o Europă şi de aceea Austro-Ungaria cată toate oca-siile ca să nc adrobcască 1“ aceasta fuse tesa articolului de care e#vorba. S’apoi, căutănd să scuze* cuvintele de la Iaşi. să afle o identitate de procedură la Austro-Maghiari ca şi la Români, se. foloseşte de limbagiu) violent şi laudele nebune ce 'şi fac faţă cu noi unele organe şoviniste maghiare şi le aruncă in spinarea a insişi bărbaţilor eminenţi cari conduc afacerile politice ale imperiului vecin. Este insă o dilerinţă. oenormăd-ferinţă intre ceea ce insinue cu rea-credinţă organul ministerial Românul şi realitatea lucrurilor. Nebuni se găsesc pretutindeni, ca şi la noi. Sunt in Ungaria mai cu seamă acei şo-vinişti pe cari ii apucă atacuri de nerve când e vorba de a recunoaşte drepturile trecute şi presente ale naţionalităţilor învecinate cu dănşii; dar nu pot li aceştia confundaţi in răndul acelor bărbaţi de Stat cari sunt respunzători de cuvintele şi gesturile lor, pentru că ţiu in mănă destinele Imperiului : nici din partea bărbaţilor de guvernământ unguri, nici din partea bărbaţilor de guvernământ austriacă, şi mai ales din partea marelui cancelar al Austro-Unern-gariei, in mânele căruia se ţin toate firele politicei imperiului-regat, nu sau putut constata vre-odată o atingere sau provocaţiune pentru naţiunea Romănă. Din contra, daca este să recunoaştem adevărul, precum suntem datori a o face, provocaţiuni şi atingeri s’au făcut guvernului Aus-tro-Maghiar de la noi, prin guvernul Rosetti-Brătianu, care îndeplineşte pentru România rolul apelpisiţilor şovi-nişti din Ungaria. Lucrurile stau astfel : că oamenii de la guvernul actual romăn nu şi pot găsi perechie, in ceea ce priveşte atitudinea lor provocatoare, in bărbaţii de guvernământ austro-maghiari, ci numai in şoviniştii unguri, cari nici n’au vre-o inriurire in Stat. A cercat cu toate acestea Romanul, in acelaşi articol de duminica trecută, să se lapede de scopul ce-1 denotă cuvintele de la Iaşi ; a cercat să obiecteze eă n’au putut nici să le treacă prin gănd ideea de a intreprin-de vre-odată ceva pentru luarea Transilvaniei sau a Bucovinei, etc, pentru care, adauge el, ne-ar trebui de sigur un milion de oştire pe care nu-1 avem. Cu argumente insă ca acestea, nu numai n’a isbutit să convingă pe nimeni despre nevinovăţia cugetului său. dar incă a pus mai mult in evidenţă nebunia d-lor Rosetti şi Brătianu. Mai ăntâiu, pentru un guvern care are o ţintă şi ştie să lucreze găsirea cifrei trebuincioase intru realisarea scopului este o problemă lesne de re-solvat când este ştiut că intr’o con-flagraţiune se poate combina, cu atăt de ici şi atăt de dincolo, ca puteri aliate, număr de forţe induoite spre a opune vrăjmaşului. Dar apoi, admiţând că nu ar fi cu putinţă a se găsi ţifra, că din causa imensei deosebiri de forţe intre România şi A-ustro-Ungaria, nu poate fi admisibilă nici bănuela eă guvernul roşu ar cugeta să atace vre-odată pe Austro-Ungaria; atunci cu şi mai mare temei u trebue să constatăm nebunia acestor oameni Aci este o dilemă, din care guvernul n’ar putea eşi: ori eă in-tr’adevăr este cu neputinţă realisarea aspiraţiunilor mărturite Ia banchetul de la Iaşi, şi, in asemenea cas, urma să tacă spre a nu se face ridicoli ; ori că ar avea el consciinţa că vreodată ar putea face o asemenea in-troprindere, şi in asemenea cas ta-cercase impunea mai îigiuoasain aşteptarea momentului oportun de-a face, fără a ridica susceptibilităţi. Trebue să o mărturisim, cu adâncă durere, că este o nenorocire imensă pentru naţiunea Romănă un minister turbulent ca acesta, incapabil şi lipsit de ori-ce simţimănt de conservare a patriei sale. Preocupat numai de persoana dum- nealor, dualitatea Rosetti-Brătianu n’a făcut şi nu face de căt politică de duplicitate, şi precum organul lor Romanul, in ajunul cedării Basarabiei, lanţa un articol proclamaţie de resbeiu Rusiei, tot ast-fel astăzi, pe eănd ministrul de externe Sturdza porneşte la Viena spre a se umili inaintea Austro-Ungariei, el, organul roşu, rupe cu Austro-Ungaria şi îşi ia atitudine resboinică. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, I] Iulie.—Iofelegerea interveniri intre guvernul englez şi d-nu de Lesseps conţine că terminarea secundului canal ma î'itim la Suez va avea loc de se va putea, in 1888 şi ca atunci când divid°ntul va atinge ;.’l la sută, tarifele tranzitului vor fi reduse gradat in proporţie cu spoirea di vi dentului până atunci când va Ii adus la 5 franci de tona. Pe lângă aceasta unu din trei vice-preşedinţi ai companiei va fi Englez şi Englitera va numi un inspector al navigări pentru toată lungimea canalului. Coucesiunea va fi pe 99 de ani şi va începe cu deschiderea nuoului Canal. Din a cel minut asemenea şi compania va plaţi guvernului egyptean 1 la sută din benefi-ciurile curate. In sfârşit guvemu englez va imprumuta 200 milioane franci pentru iu erâri, cu un interes de 3 sfert, la sută. Londra, 11 Iulie. „Camera Comunelor."— D. Gladstone anunţă că după ocuparea Ta-înafavului ia 2 Iunie trecut, francezi arestară doi naţionali englezi, secretarul consulatului englezesc şi pe preotu Tliard. Primul ministru adaogă că trebue să aştepte un supliment de informări asupra acestei afaceri precum şi comunicările guvernului francez. D. Bourke adresează guvernului nume roase intrebâri privitoare aranjamentului hotărât pentru al doilea canal de Suez D. Gladstone declară câ'i e imposibil a’i res-punde, cea mai mare parte din întrebările d-lui Bouke atingând inalta politică. Constantinopol, 11 Iulie. — Fostul guvernator la Scutari, Âbdi paşa, e numit guvernator la Kossowo. Laibacli, 12 Iulie.—După o primire en-tusiată in toate staţiunile drumului de fer, Impârtaul Francisc-Iosef a sosit a seară in capitala Carniolei, unde a fost primit la gară, decorată cu bogăţia, de către o delega-ţiune de preoţi, de autorităţile militare şi muncipale, etc. Maiestatea Sa, a intrat in oraş in mijiocu aclamaţiunilor neîncetate ale mulţimi. Informaţi mii Din cauza marilor risipe ce se face in averea comunei Bucureşti de către (1. Carhgdi şi nepotul d-sale Matac, mai mulţi consilieri vor să'si dea demisia, zice „B. Public," nevoind să ia asupă-le răspunderea. Se ştie că d. Bolizu-Micşuneşti s’a retras deja. D. baron de Mayr.aininistrul Aus-tro-Ungariei la Bucureşti, a plecat la Viena. Domnu Jean Staub, consul general al Confederaţiunei Elveţiane, având a pleca in congediu, cu începere de azi 1 Iulie 1883. a însărcinat pe domnu secretar Fr. Stacger cu gerarea afacerilor curente ale consulatului general, pe tot timpul' absenţei domniei-sale. Domnu J. A. Keun, ministru reşedinţe al Olandei, obţinând de la guvernul său un congediu de trei luni, domnu A. E. Gaster, prim-interpret al legaţiunii Ţărilor-de Jos, rămâne însărcinat cu gerarea afacerilor curente. După informaţiunile lui Vorsladt-Zeituvg se poate considera ea absolut sigur că puterile semnatare ale tratatului din Berlin nu se vor da d’o parte in nici un punct al hotărârii luată la Londra in Gestiunea Dunării. — In ce priveşte eănd şi in ce chip se va duce această ofici-cial la cunoştinţa României, nimic nu sar fi hotărât ăncă. In urma neînţelegerilor ivite intre delegaţii români şi cei austriaci, in afacerea anchetei de la Iţcani, guvernul nostru a numit alţi delegaţi, şi anume pe d-ni Steriade şi Teodo-rescu, având de interpret pentru limba germană pe d. Burgheli. Camera de comerţ din Cernăuţi a decis in afacerea conflictului cu România, de a cere intervenirea ministrului de comerţ, căci multe vagoane incărcate cu marfă preţioasă pentru marele târg din Fălticeni stau neexpediate la Iţcani; aceasta ar aduce mari perderi. Este de remarcat că ministru se invoise, ca un membru al camerei de comerţ să ia parte in comisiunea mixtă din Iţcani. Dar guvernul local a crezut că e de prisos aceasta. Camera propune din nou. ca un funcţionar din secţia comercială a ministerului să participe la acea comisiune şi să apere interesele comerţului, căci situaţia actuală e nesuferită. 777 Unde este, întreabă „Gaz. de Bacău," locuitorul „Ioan Iacob," din comuna Gărleni, care in zioa de 20 Iunie a fost bătut in mod îngrozitor de Sebastian Gonciu „vătaful d-lui Iordachi Iuraşcu ?“ Femeia ’l caută şi nu'l mai găseşte. Nişte văcari i-a spus că a văzut in luncă un om mort, dar n a găsit nimic. A reclamat parchetului şi d. procuror a dat primarului să constate fapta, fără să ştie că primarul din Gărleni a avut de martor pe vătaf la un omor in care era inculpat. înnădi întunericul va dispărea, e cuvântarea de sus, a ţinut undis-0-1 I. Boldescu, directorul scoaleiNo. pe lângă arâtarea importanţei cul-piritului s’a ocupat series cu statis-calelor de la 1833 până astăzi. b aceste cuvântări, a vorbit d-1 C. Poteca şi după o frumoa-/vântare, a mulţumit Corpului di-din Giurgiu pentru zelul şi ac-a lui, mai cu seamă că d-sa a con-aceasta prin propria sa persoană in i., i anului şi chiar la examenul general; are a urmat distribuţiunea premielor. uitat se adaug, că dacă solemnita-s’a ţinut mai nainte de 12 ore, , fost Corul vocal, compus din e Imnasiului şi ai claselor primare, ca-teiu au cântat St. Leturgie la bi-sub direcţiunea maestrului D. G. Io-care prin zelul sâu a reînfiinţat in u un chor aşa la minunat, in cât utea face concurenţă bâtrănului Chor Sf. George din Bucureşti, dirijat tot Om. 1* m ia. ^PISMUL i) Şi A ACTUALA A BISERICEI ORTODOXE IN REGATUL ROMiNiEI -aţii (Urmare 2) pat ia contra catolicismului la romă-:ost mîre tot-d’a una, aşa că zicerile: ipăpistaş, papism erau sinonime cu: nia neimpăcatâ contra naţiunei şi bi-romăne. Iată cum descrie Dimitrie mir privirea Moldovenilor asupra Pa-mi, pe la inceputul veacului 18-lea : religie nu e urâtă Moldovenilor ca cea . Ei zic că toate cele alte religii e-sunt cunoscute, şi prea lesne se in-depărtarea lor de la biserica orto-insâ Papiştii ascund chipul lor de b piele de oae, că ei une-ori numesc .odoxi : fraţi, şi une-ori : schismatici făli, pentru că cinstesc pe Papa ca pe |> al bisericei, iar alte ori ’i numesc Si pentru aceia prostimea uu poate osibeascâ binele de rău, ca să se poa-:i de veninul lor.“ (Descrierea Moldo-383. ne întoarcem acum la urmărirea doeu-dor istorice despre episcopatele şi mi-catolice in România, oi că biserica catolică nu aveau epis-Btabili in România se vede şi de a->ci iu anul 1424, Cardinalul Iulian le-■apal in Germania, a incuviinţat misio-ir minoriţi din Galiţia şi Moldova a ejun altariu portativ, ea să poată servi Memoriu citit in sesiunea de pri- * râ a s-lui Sinod, anul curent, de P. S. • «>pul Melhisedec. Vezi numârul trecut. mai Si pa- ţe- spi- nu D turgia a lăţi creştinismul adică (cel papal,) şi a adunat eleimosine de la credincioşii. cari locuesc in provinciile Galiţia şi alachia, Iară amestecul „Skismaticilor, o-reticilor şi păgânilor11 (Hăjdâu. Archiva ist. ’• '■ 1 «rt. 1, p. ^77.) Gupe Sinodul de Florenţa (an. 1438.) la carele au participat şi Bisericile Române din Moldova şi Muntenia, ura asupra pa-pismului a devenit mai mare in tot orientul. Vornicul Urechie vorbind de re-sultatele acestui Sinod zice : „atâta zavistie a aţîţit (Sinodul florentin,) că in loc de im-preunare, nici să auze de numele papei si a Bisericei apusului, socotind-o in loe de călcătoare a legei... De care lucru, de era mai nainte de acel Sobor neingăduinţâ ceva intre aceste biserici, era nădejde că se vor tocmi şi vor veni la impreunare ! iar după acel Sobor, atâta urâciune stătu intre arnăn-douâ Bisericile, de nu se pot vedea cu dragoste, ci una pe alta huleşte şi defaimâ, şi una pre alta vrea să o pogoare şi să o calce." (Letop. t. 1. p. 106.) In adevâr după acest Sinod, şi mai tare s’a pronunţat antipatia Românilor asupra papismului. Românii au mers pănă acolo, că s’au deslegat de legăturile spirituale cu patriarhul împreună cu impâratul byzantin şi cu mulţi din Episcopii greci primise la nodul florentin unirea cu Biserica pală. De aceia Românii din amândouâ rile iarăşi s’au pus in comunicaţinne rituală cu Biserică de la Ochrida, care participase la acel Sinod (Letop. t. I p 106.) In anul 1476, după. ce marele Ştefan a purtat o strălucită biruinţă asupra Turcilor din judeţul Vasluiu, a trimis daruri regilor Poloniei şi Ungariei şi Papei de la Roma cerând cooperarea lor contra inimicului creştinesc—imperiul Turcesc (Letop. t. 1. pag. 120). De acest elan al Moldovenilor pofitănd un Episcop catolic anume Petru, cu învoirea Marelui Ştefan şi cu bi-ne-cuvântarea papei Sixt IV-lea, a făcut o procesiune catolică la biserica lor. Isvorul catolic, de unde împrumutăm aceasta nu numeşte anume locul unde s’a făcut procesiunea, ci ’i zice numai „major eclesia Moldaviensis dar noi credem că aceasta a fost la Bacău, de unde şi Episcopii visitatori purtau numirea de „Bacovien-sis“ şi unde aveau o monăstire, precum am văzut. Asemenea procesiune s’a făcut in anul următor şi la Cetatea-Albă (Moncastrum), unde de asemenea catolicii aveau o Biserică şi unde se dusese acelaş Episcop visitator (Hunfalvy. Die Rumanen. p. 127). Cu toate acestea pe timpul marelui Ştefan s’a întâmplat in Moldova unuia din aceşti episcopi visitatori o mare nenorocire: El fu ueiş de sătenii români din satul Or-ţeşti in ţinutul Neamţului, precum se constată din un document al monastirei Neamţului dat in 1522 de Ştefan cel tânăr mitropolitului Theoctist. Marele Ştefan s’a indignat de această faptă brutală, şi a pedepsit satul prin confiscarea unei părţi din moşia sătenilor, anume aceia unde s’a săvârşit crima. Ştefan cel tânăr a dat acel loe de sânge Mitropolitului Teoctist. Papismul profita de toate ocasiunile politice, spre a se infiltra mai adâncă in ţară. Aşa in anul 1504 Domnul Moldovei Bogdan ar fi dorit să ia in insoţire pe prince-sa Elisaveta sora regelui Pololonei Alexandru dar i s’au pus condiţiuni, pe care el nu le a putut primi, anume : Bogdan să primească că obiceiurile bisericei apusului cu toată curtea sa, să urmeze rănduelei rămleneşti, şi să facă biserici io ţară, in care preoţii papistaşi pe orănduiala papei, de rănd să slujască, si singur papa să intârească cununia lui Bogdan Vodă cu sora lui Craiu Alexandru, şi să le plece Bogdan Vodă cu toată ţara Crailor leşeşti" (Letop. t. I. p. 147). In anul 1511 Bogdan, după sfatul pă rintelui său Măreţe Ştefan, s’a aliat cu Turcii pentru tot-d’a-una ca să poată mai sigur resista contra politicei cotropitoare a Ungarilor şi Polonilor. Cea d’ntâiu condiţiune a fost: respectarea legile ţârei, politice şi bisericeşti. Aceasta o făcuse Românii din Muntenia incâ mai dinainte, pe la finele veacului 14-lea, sub Mircea cel mare. Şi iii adevăr Turcia a fost pentru Romăm o puternică apărare contra propagandei religioase catolice şi contra tendinţelor decucenre politică. Oamenii de stat ai Turciei au pnv.t la propaganda papistă ca la precursor.le cuceririlor politice, şi de aceia o au impe-dicat pe toate căile ; prin Patr.arch.a de Constantinopole şi prin concursul lor pol -tic, şi militar. In anul 1514 s’a inceput in apus luptele protestantismului contra papismului, Şin-cai se esprirna la această ocasiune ^ast-fel : „a bine voit Dumnezeu a certa mândria Ro mei prin madulările ei" (cronica Rom. tom G- p. 1514). Biserica Moldovei a fost pace despre papism până la Domnia lui Despot Vodă. Acesta ca să se facă Domn s’a pus mai iutăi in serviciul politicei leşeşti şi a bisericei papiste. El ocupândt ronul in anul 1561, cu ajutorul Polonilor, a adus cu sine şi un episcop catolic anume Ioan Liubce-cenie, precum şi călugări misionari şi alţi popi papistaşi in ţară, le-a lâcut o biserică la Cotnariu şi scoală au adunat acolo bi-bliofhecă a adus dascăli papistaşi — nemţi şi poloni (Letop. t. I. Apend. p 67. Despot insă in sufletul lui era Calvin incă de când făcuse cunoscinţă in Germania cu capii piotestantismului şi nu îndelung a tavorisat papismul. Stricându-se cu protectorii săi catolici din Polouia şi devenind urât in ţară in contra lui ş’a format o pa tidâ mare. Cel intăi a căzut jertfă episcopul catolic Liubce-nie, otrăvit de boerii revoltaţi contra lui Despot, ca sfetnicul cel mai isteţ al răutăţilor lui Despot. Acesta profită de moartea lui Liubcenie spre a se declara Calvin. S’a căsătorit cu fiica lui Martin Zaborovski, castelanul de Cracovia, un nobil polon, de a-semeuca Calvin, dar cu mare influenţă in Polonia, ş’a format o gardă numeroasă de Unguri Calvini, ş’a adus dascăli şi sfetnici Calvini din Polonia, intre carii se aminteşte ca cel mai de frunte magistrul Lismaniu (Leto, t. 1. Append. p. 68. Compară viaţa lui Despot, de Graţian). Misiunea catolică aşezată de Despot in Cotnariu a rămas acolo îndelung, unde a avut şi oare-care avere, formată din daniile catolicilor din ţară. (Letop. t. 1. Apend. p. 67). Biserica aceasta precum vom vedea mai târziu a căzut in stăpânirea lesuiţilor. In anul 1564 in Polonia s’a introdus ordinul lesuiţilor, cu destinaţiune de a [com-bate^rotestantismul ; dar el curând s’a declarat duşman de moarte şi bisericei ortodoxe din provinciele polone pănă cea’tras la unia cu papismul pre toţi cieştinii ortodoxi de acolo. Ei au acaparat acolo direcţiunea politică şi intelectuală. Ori unde intrau Ie-suiţi fundau scoale pentru educarea tineri -mei in spiritul lor, in cât peste o sută de ani tot teritoriul polon era presărat cu colegii şi cu scoale lesuitice, şi s’a format epoca acea fatală pentru naţiunea polonă , cunoscută in istorie sub numirea de „perioada Iesuiticâ." Persecuţiunile iesuitice contra ortodoxiei in Polonia au provocat necontenita intervenţiune a Rusiei pentru prote-gerea ortodoxiei, şi in fine distrugerea Poloniei. Insuiţi din Polonia, precum indatâ vom vedea, n’au scăpat din vedere ni ci România noastră. In anul 1584 Papa Grigorie XlII-lea recomandă Mitropoliţilor români calendariul sâu cel nou: dar Mitropolitul Moldovei Geor-gie Movilă ’i răspunde, să lase pe Români in pace cu călindarul lor (Chron. Rom. Sine. t. II. p. 238). In anul 1587, domnind a doua oară Petru Şchiopul in Moldova, un bărbat cult, evlavios şi deştept, a crezut că se va putea mai bine păstra in Domnie, dacă se va pune sub protecţia religioasă şi politică a Papei de la Roma. La aceasta fu el îndemnat de secretarul său Bartolomeu Brutti, grec albanez renegat, foarte priceput şi pa-pist zelos. Iesuiţii aveau acum un bun pretext de a se amesteca in afacerile ţârilor române ; aceasta era : desrădâcinarea Protestantismului carele se răspândise printre Saşii catolici din România. Brutti împuternicit de Petru-Vodă scrie lui Anibal nunţiul Papei in Polonia, arătându-i sentimentele catolice ale Domnului, şi concursul Iui spre suprimarea ereticismului dintre Saşii şi Ungurii din Moldova, 1 roagă a trimite iu Moldova câţi-va iesuiţi, cărora promite a le da o Biserică bogată in Iaşi, unde sunt mulţi Saşi şi Maghiari. Din toate părţile au inceput a curge scrisoii apiobâtoare şi incurâgiâtoare cătie Petru-Vodă : de la Nune iul papal, de la Papa Sixt V-lea , de la Soliacovschi Arhiepiscopul de Lembergetc. In anul 1588, Petru a rBspuns la aceste scrisori, inulţămind, rugăndu-se de părinteasca ocrotire, făgăduind concursul său pentru stărpirea eresurilor, şi spre a introduce reforma in biserica ţârei sale. In urmarea acestor corespondenţe sosi in Moldova o misiune lesuitică, compusă din un director Stanislau Varszeviski şi trei membri, duoi călugări şi un mirean. El sosiră in luna Septrembre şi găsiră pe Petru-Vo-dă la câmp in corturi, din causa ciumei lăţite in oraş. Varszevicki ’i oferi spre suvenire o carte ilustrată cu icoanele marti-riloi. Principele incepu o conveisaţiune despre intăetatea tronului Sântului Petru, şi trecu apoi la profundarea mijloacelor de a ajunge la scopul lor comun, şi mai cu seamă fundarea unui şeminar catolic, pentru care Verszovicki, vâzănd lipsa visteriei domneşti, promise un ajutor din partea Papei. Această misiune iesuiticâ a durat in Moldova numai duoi ani (Arclii. ist. Hajd. t. I. p. 174). Puterea cea marena lesuiţilor a indemnat şi pe un alt pretendent la tronul Moldovei, anume: Ştefan, carele se zicea fiul lui Alexandru Lăpuşneanul a cere ajutorul Romei pentru a se face domn. Acesta incâ fu protejat de Poloni şi de Iesuiţi, care se desgustase de Petru Vodă pentru neactivitatea lui la implinirea făgăduinţelor date in favoarea Papismului. Scriitorii papişti citează in favoarea pre tendentului Ştefan şi o scrisoare a mitropo litului Moldovei Anastasie şi a episcopului de Roman Grigorie, către Papa. Dar aceasta nu este de crezut ; căci pe acel timp in Moldova era mitropolit George Movilă. A ceste tripotagiuri icsuite şi tendinţe ascun se de apropiere cu papismul şi cu politica apusană, se cunoscură in ţară, şi la Poartă Petru-Vodă fu destituit şi in locul lui veni Aron Vodă, Petru, ne mai având in loc unde se aciua in ţară, purcesâ la Roma dar a murit pe cale in munţii Reţiei (Chron Rom. Şine. t. II. pe 243) ; iară stetnicul sâu Brutti, după ce căpătase de la Polon titlu de nobleţă, iară in Moldova se imbo găţise, in anul 1591 fu inecat in Nistru din ordinul Voevodului Aron. (Arch. ist Hajdâu. t. 1. p. 1. pag. 174). In Muntenia Ia 1583. Petru Cercel s a făcut Domn prin intervenirea papei Gri gorie XlII-lea, şi a regelui Franciei, promiţând el pentru aceasta a introduce papismul in ţara sea, Pentru care in acelaşi an Iesuitul Autoniu Posevin, neobositul a gent de pretutindenea al Papismului, a vi sitat atât Muntenia, cât şi Moldova. Dar domnia lui Cercel a fost scurtă (Relaţ. is tor despre ţârile române, p. 9). In anul 1595 Ştefan Răzvan, cu ajutorul lui Batori principele Ardealului, vine cu oaste in Moldovă şi ocupă tronul suprin zând pe Aron, pe carele il trimite priso-niar in Ardeal. Batori, carele se temea ca nu prin propaganda din Polonia sâ se atra gâ Moldova in partea ci trimise cu Răzvan şi un episcop catolic de ai sâi, ca sâ con ducă papismul din Moldova in folosul Ungariei. Domnia lui Răzvan ţinu numai un an şi fu omorit de Ieremia Movilă, carele o-cupâ tronul cu putere adusă din Polonia şi negreşit alungă şi pe episcopul lui Batori. Sigismund Batori s’a jăluit papei Cli-ment IlI-lea asupra lui Zamoiski protectorul lui Ieremia şi asupra Poloniei, pentru că sâ amestecă in afacerile Moldovei şi ale Valachiei şi pântru tendinţa de a lua sub autoritatea lor aceste ţâri, care ar fi aparţinând lui Batori şi prin el lui Rudoif im pârâtul Germaniei. Papa a scris o epistolă mânioasă către Sigismund al IlI-lea; regele Poloniei distrugea interesele nu numat ale casei aus triaca, credincioasa slugă a bisericei catolice, Car şi a intregei creştinităţi. Sigismund s’a grăbit a trimite la papa pe secretarul sâu de coroană, cu esplicaţie, că ţârile acestea din vechime ar fi moştenire a Poloniei ca mântuite de dânsa de jugul turcesc, ele in mâinile ei, vor fi o apărare chiar pentru Austria şi Ungaria (Relaţ istor. despre ţâr. rom. p. 27). Ieremia Movilă, şi toată familia Movilească a fost foarte devotat policei polone, pentru care a şi dobândit nobleţă polona, şi spre a ajunge la Domnie a făgăduit a lucra pe de o parte pentru uniunea bisericească cu papismul earâ pe de altă parte pentru incorporarea României la regatul polon. Dâ acea Polonia cu iesuiţii sâi au combătut din răsputeri pe M ihai Vitezul şi au pus in locul lui po fratele lui Ieremia, pe Simeon Movilă (Tlies. mon. ist tom. II.; p. 141). No-vileştii insă ajunşi la Domnie, n’au putut face mult pentru propaganda latină : căci nu erau secundaţi de ţară. De acea intr un tractat secret încheiat de Ieremia cu Sigismund regele Poloniei, in anul 1597, pentru vasalitatea ţârei către Polonia, intre al lele s’a stipulat, că „legea grecească se va păstra neatinsă." Mitropolitul Georgie Movilă, dupâ ce in biserica Romei s’a introdus calendarul nou, a cerut şi dobândit de la Papa un privilegiu particular, ca catolicii din România sâ ţină sărbătorile lor dupâ calendarul vechiu al bisericei orto- doxe, pentru a petrece mai nesupâraţi intre cei de legea grecească (Tesaur. monum. ist. t II. pag. 146-148). (Va urma) Societatea creditului fonciar Urban din Bucureşti Neputăndu-se ţine licitaţia in zioa de 25 Iunie pentru darea in antrepriză a construirei localului acestei Societăţi, s’a amânat la 4 Iulie a. c. cănd doritorii sunt invitaţi a se presenta in localul Societăţii strada Academiei No. 39 la ora 1. p. m. cu garanţia necesară spre a concura. Direcţiunea. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACID No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe eiua de 1 iulie 1883. 5o!o Renta Amortisibilă. . . , 5'<|0 Renta Română Perpetuă , 6°jn Obligaţiuni de stat. . . . 6o(o Oblig. Căilor f- Rom. regale 5o/o » Monicipale . . . . 10 fr. > Casei Pensiunilor 300 1. 5olo Scrisori fondare rurale. . . 7oio ., Scrisuri Rurale. . . 5o|0 Scrisori fondare urbane . . 6o[o > > > 70[O , , , Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii IîAncei Naţionale Române 2501 > » Soc. cred. mob, rom. 2501. > > > Rom. de construcţii 5001. > , > de Asig. Dacia-Rom 300 1. » » > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . . > > Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . Comp. Vdnd 93- 93ii2 91’Ij 92' i, 98 98 * 2 100--- 101- 83 'r2 84- 228--- 232--- 89*14 90i/2 101 i/j 102- 87- 87i|2 96 >|, 97- 1008[, 1011/2 33- 84- 1310 1320 200--- 205- 480--- 482- 323--- 825- 220- 222- 2'/« 2 1/2 2iU 2 i[, 2 12 2.13- 1 23 1.25- 99';.. 100’/a Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-ru |. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicele lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei.) MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG oculist fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 8-9 a. m. şi de la 3—5 p. m. Bucureşti strada Smărdan No. 6. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). BASILE C- LIVIANU ADVOCAT anunţă Onor. sa clientelă că s’a mutat in strada Prirfcipatele Unite No. 7 G. DANIELOPOLU AVOCAT S’a mutat in Strada Berzi No. 78. Pentru serbări, nunţi şi petreceri Comandăndu-mi pot procura diferite focuri de artificii, şi diferite colori de focuri bengale precum rachete, roate, soare, bombe electrice, coroane in fiori şi litere şi mari baloane cu culori şi litere. Preţurile moderate. Artificieri 1 I0NITA <*• STOICESCU. Artificier,^ ,^-j popA Q^ORGE. Strada Academiei No. 25, maister al pirotechnii din ConBtantioopoI. D[/1 n D11/ chirurg-dentist are onoa-. IxlDllIlX, rea d’a face cunoscut că a 1 enunţat d’a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodă No. 9. y********aWfc*********^*** r LA CAVALERI DE MODE ■-c <^gx5>Q/6 PRIMA CASA de COHFIEN fAjn TERA BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SXTTJA 25 iunie 1882. rX'XTTIN -Hj -V STXIMI^vIR,_A_ 18 iunie 1883 25 iunie A. <; L 1 v 23914692 22300190 CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Coiful Stradei Şelari şi Covaci No. 2. Pentru sesonul de Vara am primit din propria noastră fabnca-ţiune din Europa un imens asortiment de Costume < e voiag*- Garn, Travers, etc. , , Costume de Caşmir, Orleans şi Docs englesesc, \ es e n ş. > Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gios-veit. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi îenot gio- vert. , PANTALONI NOUVEAUTE etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate CAVALERUL DE MODE 5592558 19366389 3929361 812100 234175 243172 5187970 38093061 l 19674268 12000000 288933 71510625 514033 5187970 (Monedă metalică asa i liilete hypotecare Efecte de incasat , . , (Efecte rumâncşti 1 ortofoliu ^fee(e streine Impr. garant cu Ffec. de Stal Fonduri publice Rentă Fond de reservă Imobil Mobilier & maşini de imprim, Cheltueli de Administraţie. Depositc Libere Conturi curente Conturi de valori u s 1 v 30172707 119674268 Capital. Fond de reservă. Bilete de bancă în circulaţie, Profit A Pierdere I semestru. Dobân. şi Benefici div. II semes. Deposite de Retras Conturi curente Conturi de valori 34723923 35282714 25166850 25184615 341422 133381 10532397 10144624 3382131 3156589 24616341 24376341 11726991 11670299 514702 514702 824700 832700 228930 228930 227008 229015 16391340 15764840 39513852 39853060 1347906 639533 16954649; 167811343 12000000 12000000 514702 514702 94303450 93936160 618908 644398 16391340 15764840 45530194 44756181 187899 195112 169546493 167811343 r aI MAGASIN fondat m 1879 V13-a-T!8 de Tetrul National Bncurejti DE COLONIALE SI DELICATESE D. G. MOCIANU VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă inaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menugiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele BSuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de laTlayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartreuz, alb, galbin, şi Terde de la grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Yimand Fockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vieux, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnernrl tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhum şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Drăgăsani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, D G. MOCLANU. Maladies secretes trouvent gueri-on radicale par ma methode, basee sur des rechen hes scientifiqiies recentes, memo dans le^ cas Ies plus desesperes sans aucun trouble dts l'onctions. .Io gueris egalemeiit Ies consequenc s fâcheuses des peches de jntness', nevroses et impuissances. Disci 6t on garanţie Priere fl'eiiToyer mie teriBtlon exacte de la maladie 1 >i* IJKIjA PARIS, 6, PLACE de la NATION . Membre de plusieurs societes scientifiqiies I—I—I—I—I—I—I ===== I—t—I—I—I MASINELE DE CUSUT ' ORIGINALE A LUI SIN GE R Medalia Soeietdtei Soiintelor Industria le din Parij. DESTUI PERU ALBU /"N Melanogen Tine fura cea mai bună !(W » m DICQUEMARB Alnd, Chimist ROUEN (Frânei») Pentru a vopsi pa daţi ffiSH ia tot* sMnsiela, P5ru; si hirb» , fără primejdie pentru peie si far& Deci un miros. — Acistl tincturâ este mperitrl tator celor intrata attt* pani adi. Se giteice tn (61 • caute cete luni de Parfumerie. I. HEHTKK ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str Ştirbey-Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse ş; lucrarea foarte fină. Onor. public care n’a avut incă i ocasiunea de a se convinge de lucrarea ! mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de per-tecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Ir SUNT CELE MAI BUNE DIN IUME> premiale cu 150 tnedaile prime .PARIS/, 18 18 ’Medailâ deaur A se feri de Îmi laţii f rate lunare Garanţâ sigură dată inscris Ori W SINGER C» Poarlo marca Maşină de cusut new-york. de sus a a lui Fabrioel. G. NEIDLINGER, A£ent general. IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FR8M0ASA MAI SOLIDA ŞI MAI RUTINA TENCUIALA PENTRU CASE Mure deposit la D-nii F. Bmzzesi & C-ie % ... Calea Victoriei 55 $***^******x****************j X X X Statimiea Balneara CONSTANŢA MARELE HOTEL CAROL1 Par Ia presente j’ai l’honneur de re-commander â l’lionorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tont nouls.—Les prix sont reduits et le travail tres lin. L’honorable public qui n a pas eneore eu l’occasion de se convaii.cre de mon travail n’a qu’ii nous lionorer de sa presence et nous esperons qu’il s assurera lacilemeut de la pefeotion de mon atelier. — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme : reproduction, travaux â l’etat naturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou^couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. un salon frumos mobilat cu camo- DE ÎNCHIRIA! dormit Strada Pielii Amzei No. 6. X MARE GRĂDINA ŞI TERAŢA PE MALUL MAREI X 90 Saloane şi camere mobilate cu lnx O VEDEREA SPLENDIDĂ PE MARE X Mare sală de mâncare, saloane de conversaţiune de jocuri şi de dans X Preţuri foarte moderate, aranjamente speciale pentru şederea îndelungată. X Nta^iunea lmiloi* va inceflŞla 1 , iunio X Direcţi mica mi va cruţa nici o cheltuială spre a reduce şede X rc,a la Constanţa căt se poate mai plăcută străinilor cari o vor o-X nora cu presenţa lor. X Vor avea loc' baluri in saloanul Hotelului, şi Concerte pe teraţa cea mare snu in grădină, şi mai multe festivităţi de noapte cu focuri de artificii. ^ Tarif special pentru cei cari caută cură pănă la 1 Iulie şi după 15 Septemvrie st. v. X Pentru mai ample informaţiuni, a se adresa la d-nu F. Pleus di X rectorele Hotelului la Constanţa. Notă. Hotelul priimeşte pe domuii pasageri in toate stagiunele #yyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyyy33 Tipografia N. Miulescu, sala TheatruluiBossel.