VINERI 1 IULIE 1883 m yi*iei i\r. 32. ABONAMENTELE | nutrii tontţara, jip a»' *10 lei , ji« 6 Inul. . 22 let V' ă Inul. . . 12 lei l »utrn strpinlt»te |>c an J. . . . GO lei jbonauientele ae priimtsc l> i . II . . . , 2 50 , iHgDţnrile |i imarţiile k primele Bucureşti, la Idminietraţia ziarului ie 'lena, la biurourile de anunţări Beinrit -Sclialmt, Wollzeue 12;—i. Oppelib, Stubeb-eteiu 2;—Paria, C. idam, rue Cldmeno 4 1. Lorett, rue S-tei luni 51. Scrlaorlle nefrancate nu •* primei Manuaerlaele neimprlmate ie ari. Bucureşti, 30 Iunie 1883 1 ie-care faptă mai importantă ce fj pcticce in Stat vine canouăpro-•ă, ori de necapacitate, ori de rea redinţă a ministerului roşu, cănd nu ste chiar probă de funestă neroziă, ecursă din setea de popularitate oi i lin ambiţiunea oamenilor acestora l a ţine frânele guvernului cu ori-oe •ret ; Şi toate acestea nu fac de căt ă nimicească prestigiul Statului, să-i ateme interesele, să’i compromită e-ristenţa. De bine de rfiu, Roşii işi consti-iise imperiu absolut asupra răbdă-•arii naţiuni române, graţiă corup-ei şi violenţelor la cari au avut ecurs ; luaseră, cum au zis’o, Plevna '> ieri oară ; cu alte cuvinte, se asi-:urase pe un nou period legislativ e majorităţi in Camere. Nemulţămiţi asă pe atâta, ei caută să smulgă i-iiţiatorilor sub-serierii pentru statua ai Ştefan cel mare, dreptul de a-şi ■aracterisa fapta şi de a glorifica du-»e simţimSntul public memoria ilus-’ului domn român. Caracterul popu-Ar al serbătorii fu inlăturat şi ea de-ieni o serbătoare oficială. Adunaţi poi oficialii la banchet in Iaşi, iatâ-i i ciocnind pentru luarea Transilvanei, Bucovinei, Basarabiei, etc. şi atărind, prin strănsoarea de mănă a-ordată oratorului de către Rege, că pvernul roşu are să facă'ast-fel cum & se dobândească aceste perle in codana României. Sunt fapte de oameni cu minţi a-Estea ? Este netăgăduit a agita spiritul po- rilar, ca guvern, contra vecinilor şi i aţâţa contra Statului romăn. 1 Şi apoi se miră Românul naiv pen-m ce Rusia ne întoarce spatele cu ispret, pentru ce Austro-Ungaria se ită rău la noi, şi pretinde să-i cază ^vernul romăn la genuohi, să se af racteze şi să’i dea asigurări că eea ce s’a zis la Iaşi a fost zis nu-aai din o înghiţitură mai mult a bra-ilor convivi. Dar e lucru natural să se supere ceia la a cărui linişte se vizează, e na-iral ca vecina noastră să se turbure e intenţiuni atăt de cutezătoare măriri te. In căt pentru noi, cari cunoaştem îloarea şi simtimăntele guvernului Bşu, ştim negreşit că pe de geaba î alărmcază Austro-Ungaria de cu-utele şi gesturile de la Iaşi, ştim t cel ce nutreşte proiecte atăt de ari pentru patria sa. se fereşte mai I seamă de a lăsa să se inteleagă, ' in fine că găina care căntă de cu l'-ui mi are ou dimineaţă. La Roşii mda, provocaţiunea, ţin locul şi de (pte, cănd e vorba de a realisa pro-•Cte mari. Acestea le ştim noi, cari T'm la un loc cu Roşii, cari am ,ul ocasiune a-i vedea Ia lucru, cari *'• »i convins că una declamă şi ontrariul fac : ie ştie poate ve-ina noastră Rusia, pe experienţă îopiiă făcută cu d-nii Rosetti-Bră-lanu, dupe cum o pretinde ncmu-■loiul Heliade in scrierile sale re-Iţive la revoluţiunea şi oamenii lui 18, şi chiar acestei ştiinţe se va fi datorind că Rusia n'a făcut nici-un cas de zisele de la Iaşi, intru căt acestea visau şi la o posesiune a sa, Basarabia ; dar ce-i faci Austro-Un-gariei care nu i cunoaşte incă in-destul pe aceşti vitezi de vicleim, şi ii apucă de scurt! Iată in fine că, prin asemenea nesocotinţe, ministerul Roşu isbuti să dea naştere unui conflict cu Austro-Ungaria; iată-1 că isbuti a ne rădica in cap pe vecina noastră ameninţătoare cerSnd explicaţii; iată-1 că şi dede el explicaţiuni ast-fel cuin totul se sparse in capul nostru. Miseria sufletească a d-lor Rosetti-Brătianu mi-le permite măcar a-şi mânţine propria lor faptă, a avea curajul să cadă pentru greşala lor, pentru utopiile lor, de căt să fie gata a se arunca indată, cu tot prestigiul naţiunii române, la picioarele Statului vecin înfuriat, şi să se retracteze, cerSndu-i iertare. Căderea de la guvern este şi ea 0 ştiinţă de Stat. pe care nici n’au inveţat’o, nici n'o pot pricepe ambiţioşii vulgari. Aceştia au dovedit că nici atunci cănd, ori din propria lor greşeală, ori dintr'o neno ocită întâmplare, onoarea Statului atărnă de existenţa ministerului, nu sunt in stare a face sacrificiul persoanei lor spre a salva onoarea si demnitatea Statului. Ast-fel ministerul Roşu este astăzi reputat pentru laşitatea sa şi de a ceea străinii il supun la cele mai aspre cercări. Austro-Ungaria a devenit exigentă nu numai in cât se atinge de Dunăre, dar şi in căt priveşte faptul petrecut la vama Iţcani ; căci, pe cănd ea obligă pe guvernul Romăn la o declaraţie de retractare şi des-aprobare a cuvintelor de la Iaşi si 1 se supune acesta, in acelaşi timp pentru faptul de la Itcani unde dreptatea era nediscutabilă de partea noastră, unde eram in drept să asceptăm o satisfacţiunea amplă si promptă din partea guvernului vecin, Austro-Ungaria, lungind vorba şi punând diferite obiccţiuni seamănă a nu fi de loc dispusă să dea vre-o satisfacţii] ne. ŞTIRI TELEGRAFICE Alexandria, 9 Iulie. — In cele din urina 24 de ore, au fost 83 morţi de holera, la Damietta, 50 la Mansurah ţi inca unu la Alexandria. Paris, 9 Iulie. — Noutăţile din China anunţa ca holera s’a ivit Ia Swalow. Camera deputaţilor. — Moţiunea, pre-zentantâ de extrema stângă, cerend amnistia pentru coudamaţi anarhişti a fost combătută de guvern şi in sfârşit respinsă prin 304 voturi contra 89. Constanţiuopol, 9 Iulie. — Aleko-paşa, guvernatorul Rumeliei Orientale, a primit marele cordon al Megidiei cu placa de hrilantc. Tâlhari au prins p’un italiau numit Alexandru Corpi, care are mai multe proprietăţi in Turcia ; ei cer o răscumpărare de 300 lire. Mar burg, 10 Iulie. — Astâ-zi a avut loc, in prezenţa împăratului şi a unui mare număr de ofiţeri de marină, inaugurarea monumentului lui Tegethof. împăratul va coniiuua astăzi după amiazi voiajul său in Shria meridională şi mâine va sosi laLay-bach. Paris. 10 Iulie. — Camera deputaţilor a discutat astăzi interpelarea d-lui Granet asupra afacerilor Tonkinului. In urma răspunsului d-lui Challemel Lacour, camera a exprimat prin 371 voturi contra 82, încrederea sa in politica fermă şi prudentă a cabinetului. D-nu Pani de Oassagnac a provocat in cursul discuţiuni un incident care a silit pe preşedinte să pronunţe contra lui eensura, cu excludere timporală din şedinţe. Londra, 10 Iulie. — Sir C. Dilke explică in Camera comunelor că carantinele impdse nâvilor, sunt măsuri neeficace contra propagărei holerei ; prin urmare nu se va stabili la Londra, insă nâvile suspecte vor fi supuse unei inspecţiuni radicale serioase şi un i desinfecţiuni generale. Guvernul romăn si Austro-Ungaria ,, T\ lever u publică nota următoare, inmănată la 23 Iunie de către (1. Sturza, baronului Mayr, ministru al Austro-Ungariei la Bucureşti : Cuvinte nesocotiţi pronunţate la Iaşi, a produs pe lângă guvernul A-ustro-Ungar o impresiune supărătoare. Spre a lucra contra ei „Monitorul oficial a publicat un comunicat destinat a desaproba spiritul şi tendinţa acelor cuvinte. Comunicatul a fost cu toate astea găsit întârziat şi neîndestulător. Aceste îndoieli asupra sincerităţii declarărilor Guvernului regal nu numai nu putea să ne lase nesimţitori, dar ţinem din inimă a le împrăştia. „Lipsa Regelui din capitală şi a mea au motivat o intărziere fără voie de căte-va zile Ia explicaţiuni care n’au lipsit d’a fi sincere şi fără înşelăciune ; căci guvernul n'a avut nici-odată atitudinea care ar putea face să se crează la tendinţe vrăşmaşe Monarhiei austro-ungare. In a-dcvâr, nu de azi guvernul condamnă ori-ce intărătare nelegală putenc fi îndreptată contra siguranţi şi linişti Statelor vecine, prin urmare asemenea contra provincielor austro-ungare, şi că a dat in tot-d’auna o des-minţire formală acelora care au putut atribui Regelui un titlu provocând legitime susceptibilităţi. Atitudinea noastră a lost constantă in această privinţă şi am dat probe că avem conştiinţă de relaţiunile Statelor intre ele şi de datoriele ce le incumbă d a nu tolera fapte de natură a turbura relaţiele de bună vecinătate. Nu după intrarea in concertul Statelor independente ale Europei, România şi guvernul său se va dăpăr-ta vr’o dată de această linie de conduită, şi vă rog d’a da guvernului Domniei Voastre asigurările cele mai pozitive." n Wiener Abendpost“ adaugă: „Putem saluta aceste declaraţiuni ale Cabinetului din Bucureşti cu o satisfac-ţiuno sinceră şi putem in acelaş timp asigura că declaraţia conţinută in depeşa precedentă e recunoscută de guvernul imperial ca satisfăcătoare. Voim a exprima speranţa că incidentul regretabil inlăturat prin atitudinea prevăzătoare a guvernului din Bucureşti, va contribui a proba unor politici români căt de puţin patriotic este o atitudine şi o agitaţiune putănd crea propriei lor ţări nu numai încurcături dar incă pericole, şi căt ar fi de dorit in interesul general d a întreţine raporturi de sinceră şi prietenească vecinătate." CRONICA Uu concediu de doue luni s’a acordat domnului Eugeniu Stâtescu, ministrul justiţiei, pentru a merge la băi in streinătate, însărcinat fiind cu interi mul acelui minister domnu I. Câmpineanu. * Se încuviinţează deschiderea pe seama ministerului de interne » unui credit es-traordinar de lei 80 bani 50, plata taxelor şcolare a domnului medic-veterinar Gavri-lescu. bursier al ministerului la şcoala de medicină veterinară de la Alfort (Paris). * Consiliul judeţului Neamţu este autorisat ca, in actuala sesiune estraordinarâ, să se ocupe şi cu cestiunea privitoare la construirea palatului administrativ şi a easarmelor armatei teritoriale, cum si la chibzuirea mijloacelor pentru plata costului unor asemenea construiri. * Sa di-olvfit consiliul comunei rurale Is-voarele din judeţul Ilfov. Sunt numiţi : Domnu Dimitrie Mihail in postul de director al arestului preventiv al judeţului Gorj, in locul domnului Cornilie Bălâcescu trecut in altă funcţiune. Domnu Nicolae Gaiseauu, căpitan in retragere, in postul de director al arestului preventiv al judeţului Brăila, in locul domnului Ioan Berceanu revocat. * Un credit estraordinar de lei 6,000 este deschis ministerului afacerilor străine, pentru plata diurnelor comisarilor români in comisiunea intern ţionalâ mixiâ pentru re* gularea fruntariilor intre România şi Austro-Ungaria. * Se deschide pe seama casei de depuneri, consemnaţiuni şi economie un credit de lei 1.800 asupra fondului de 10.000 lei, prevăzut 1» § III, art. 14 al budgetului acelei case pe anul 1883 — 1884, spre a se plăti diurna funcţionarilor insârcinaţi, conform decisiunei consiliului de administra-ţiune al acelei case cu No. 12.591 din 19 Septembre 1881, cu constatarea depunerilor făcute in numerar pe anii 1865 — 1882, cari uu s au restituit incă şi cari formează saldul acelei case, precum şi procentele datorite la aceste depuneri şi neroclamate incă de părţile in drept. * Domnu Gheorghe David Gheorghiu este numit impiegat de cancelarie in serviciul «sterior al vămilor, in locul domnului I. Tomescu înaintat iu altă funcţiune. Duminică 3 Iulie la ora 7 seara va avea loc in grădina cişmigiu Distribuţiunea Premiilor, Micilor Dorobanţi din capitală. Ouorabilile persoane generoase care doresc a face ofiande de cărţi sau alte obicte sunt rugate a le trâmite dlui Serg.-Adj: C. Demetrescu Şcoala Roşu No. 1. gazeta tribunalelor Curtea cu juraţi din Huşi Sesiunea curţei cu juraţi din judeţul Fâlciu a judecat in zilele de la 15—21 inclusiv zece procese. In ziua de 15 s-a judecat procesul lui Costache Popa, acusat pentru falş in acte publice, şi dupe verdictul negativ s-a achitat. In zioa de 16 s-a judecat procesul lui Ghiţa Gheorgiu, pentru tentativă de omor, şi s-a condemnat cu 5 ani închisoare co-recţionalâ. La 17 s a judecat procesul lui Filip Busuioc, tentativă de omor, şi a lui Sfetcu Hagiu, pentru loviri grave, ambii s au achitat. La 18 s-a judecat procesul lui G. S. Luca, pentru tâlhării, şi a lui T. Zaharia, tentativă de omor, ambii s-au achitat. In zia de 20 s-a judecat Ion Craeia, pentru tâlharii şi s-a achitat, şi tot in acea zi s-a judecat Tudorache Ionescu Casan, ce a comis in viile din Huşi doue omoruri in aceeaşi zi intr-un mod foarte crud, petru care s-a condemnat la munca silnică pe viaţă. In zia de 21 s-a judecat procesul lui Zodier dinpieună cu alţii in numer de 8, acusaţi pentru omor, dintre care 5 s-âu condemnat cu munca silnică pe viaţă, unul 15 ani închisoare ^corecţionalâ, o femee 3 ani şi un minor achitat. Tot in această zi s-a judecat şi Nicolae Piser şi s-a condemnat cu 5 ani reclusiune. Numerul crimelor de omor şi al hoţiilor sâverşite in curs de 3 luni in acest judeţ se pare mare in comparaţiune cu alte judeţe. Aceasta poate din causâ că Fâlciul este un judeţ mărginaş. “ -A. teu t a t Luni pe la orele 7 şi jum, p. m. la câr-cima lui Ştefan Bulgaru, situată in strada Portului, cuartalul I, din Galaţi s-a intârn-plat, cum spune Fosta, următorul fapta regretabil ; Ştefan Tanasâ Cosmiadi, major, de origină greaca icostantinopolitan),de profesiune muncitor ia fabrica d-lui Ghetz, turmentat fiind de beţie a lovit cu uu cuţit pe Adrian Nicodimescu, român de origină şi soldat in arsenalul flotilei noastre, cau-sându-i doue răni, una in pântece şi una in spata dreapta. Causa agresiunei a fost o cearta amoroasă intre soldatul român şi grec. Victima se află trasportatâ la spitalul militar şi se crede că se va putea iusânâ-toşa. Agresorul este in cercetarea primului procuror D. Ştefan Niculescu. ACTE OFICIALE La clasa de oficiant superior gradul I pe actualul oficiant superior gradul II Stoices-cu Petre. La clasa de oficiant superior gradul II pe actualul oficiant superior gradul III Ni- ulescu Ion. La clasa de oficianţi superiori gradul III pe actualii oficianţi gradul I, după concurs. Florian Ioan şi Rauşau Constantin. La clasa de oficiant gradul I pe actualul oficiant gradul II Silvestru Stefau. La clasa de oficianţi gradul II pe adm. Iii oficianfi gradul IH Petrescu Angliei şi Şlelânescu Ion. La clasa de oficianţi gradul UI pe actualii elevi clasa 1, după concurs, Zisu Lycurg, Danielescu Mihail şi Doicescu Nicolae. S a reprimit: La clasa de oficiant gradul I pe deuiisio-uatul olieiaut superior gradul 111 Bartolaui Hector. Domnu Ştefan Georgescu s’a numit la casieria judeţului Tulcea m funcţiune de registrator şi archivar, iu locui domnului O. Mii cea trecut in alta iuncţiune. 'Domuu Gli. Cîlieţu, actual copist, s’anu-mit la casieria judeţului Suceava in funcţiunea de verificator clasa II, in locul domnului V. Vădeanu trecut in alta funcţiune. Domnu Toma Potopeauu s'a numit laca-siezia judeţului Damboviţa in funcţiunea de verificator clasa II. in loeul domnului P. Mihăescu care remăne in disponibilitate. Avend in vedere regulamentul pentru organisarea corpului de ingineri civili ai ministerului, se inainteaza in zisul corp . Domnu N, A. Şuţii, inginer-şef clasa II de la 15 Noembro 1879, h gradul de inginer-şef clasa I cu retcibuţiunea de la personalul de ingineri şi conductori ai Statului. Domnu C. M. Mironcscii, inginer ordinar clasa II de la 2 Iunie 18S1, la gradul de inginer ordinar clasa I, cu plata dupe funcţiunea ce ocupi la serviciul porturilor. Consiliul judeţului Suceava este autorisat ca in actuala sesiune estraordinarâ, si se ocupe şi cu cestiunea privitoare la înfiinţarea unei linii telegrafice care si lege oraşul de reşedinţă cu tactul sub-prefecturei plâşei Muntele. Domnu Costantin Radulescu, fost arclii-var in cancelaria direcţiunei generale a serviciului sanitar şi actualmente ţiitor de registre la biroul comptabilităţei fondului de epizotii, se înaintează in postul vaeant de sef al biuroului serviciului spitalelor rurale. Domnu Ioan G. Ilacob, actual copist şi secretar al comisiunei chimico farmaceutică, este înaintat în postul de registrator din direcţiunea generală a serviciului sanitar. Domnu Filip lonescu, actual verificator-taxafor in serviciul esterior al vămilor, este numit in funcţiunea de sef perceptor clasa II in acelaşi serviciu in locul domnului M. I. Mânu demisionat. Domnii Alexandru Penescu, absolvent al făcui ţâţei de sciinţe din Bucureşti şi domnu P. Antonescu, inginer de la universitatea din Gând, se numeşte in postul de ingineri hotărnici ai Statului clasa III, posturi adăogate prin budgetul anului curent. Din Districte Foc. — In zioa de 10 Iunie, orele 11 dimineaţa, fiea locuitorului Nicolae Cârstea, anume Elena, din comuna Şuteşti, judeţul Yălcpa, in etate numei de 9 ani, profitând de lipsa părinţilor sei, s’a suit in podul casei, atrasă fiind dă sgomotul unei pisici, a-vend cu sine o lum&nare pentru a străbate prin întuneric, neluănd bine seama ce face a aprins invelitoarea casei, aşa că in puţin timp casa a ars- cu desăvârşire din preună cu tot ce se afla in trensa; iar copila prin ajutorul ce i sa dat de către locuitori a fost scăpată nevătămată. In zioa de 13 Iunie, luănd foc un patul al arendaşului moşiei Lisa, judeţul Teleorman, in care se găsea ca 350 — 400 chile mari porumb, care, cu toate silinţele depuse de oamenii presenţi, a fost inposibil a se stinge, reducând totul in cenuşe. In urma cercetârei făcute, s a constatat că focul a provenit de la coşul maşiuei ce se alia acolo pentru bătaia porumbului. In zioa de 14 Iunie, a ars moara cu aburi a domnului Franţ Chede din comuna Bâlăsoeni, judeţul Ilfov. Paguba se urcă al suma de lei 13.000. Măucat de căni —Femeia Zamfira, soţia locuitorului Ioan George Mateiu din comuna Peretu, judeţul Teleorman, iu zioa de 15 Iunie, lăsând in casă pe un copil al seu ca de o jumătate an, s’a dus să caute nişte viţei şi când s’a înapoiat a găsit copilul cu părţile genitale mâncate de niş te câini ai săi care intraseră in casă. Suferindul se găseşte in căutarea spitalului din Roşiori-de-Vede. înecare.—In zioa de 17 Iunie, pe la orele 6 p. m., copila Floarea, in etate de 2 ani, fica locuitorului George Ghiţă Ciauş Vladu din oraşul Zimnicea, s’a găsit înecată in şanţul oborului. o vacă a locuitorului Vasile Luciu, care pe loc a rămas moartă. D’ale armatei S’a numit in funcţiune de medic auxiliar doctorul in medicină Vasilescu Petre la vacanţa ce este de medic de batalion in regimentul 5 de linie pe zioa de 1 Iulie 1883. Veterinarul de excadron in reservă Dra-guton Constantin se inainteaza la gradul de veterinar de regiment iu reservă in serviciul corpului I de armată. Sa aprobat un concediu de un an in ţară veterinarului de divisie Persu George, aflat in disponibilitate de concediu pentru interese grave de tamilie. Sub-locotenentului Eugeniu Aslan din regimentul 2 călăraşi, i s’a prelungit concediul ce a avut, incâ cu 5 luni şi 10 zile trecăndu-se in acelaşi timp, pe zioa de 1 Iunie 1883, in posiţie de disponibilitate. S’a acordat sergentului sub-şef de mtisi-câ Filipeanu Gheorghe din regimentul 2 linie, dreptul de a purta medalia „Virtutea militară de argint pentru 12 ani efectiv in gradul de sub-oficer, cu o pensiune viageră 500 lei pe fie-care an. tolică parochialâ la Câmpul-lung. După 2 ani insă la ocasiunea incursiunei oştilor turceşti şi tătăreşti ea iarăşi fu dărâmată, şi se restabilii in anul 1665. Minoriţii, cari din vechime căpătase dreptul de misionari in România, au fost nemulţâmiţi că mo-nastirea lor din Târgovişte a ajuns in posesiunea Franciscanilor, şi au reclamat o pe seama lor. Dar fiind-că Minoriţii erau împărţiţi in două secţiuni ; una — Minoriţii conventuali, misionari ai „Sfintei Con-gregraţiuni" in ţara românească : alta — fraţii minoriţi observanţi ai custodiei Bulgariei, amândouă aceste tabere călugăreşti pretindeau monastirea Tărgoviştei. Cearta după intărvenirea Nunciului din Polonia, in anul 1665 s'a decis de „Sânta Oongre-gaţiune“ din Roma infavoarea minoriţilor observanţi din custodia Bulgariei. Asupra acestei monastiri mai avuse pretenţiune şi misionarii din custodia Transilvaniei numiţi părinţii reformaţi ai provinciei Sfântului Ştefan, adică a Ungariei. In anul 1738 in resbelul turcesc, monastirea fu arsă şi nu se mai iestabili ; iar in anul 1763 un popă catolic din Tărgovişte a vândut şi moşia ei, unui boer român—Cioranu. Misionari catolici, precum inşii mărturisesc, n’au putut ajunge in România la alt resultat, de cât convertiraa unora din Bulgarii emigraţi in România sub principele Brâncovea-nu şi stabiliţi in Târgovişte, in Câmpulung, in Râmnic, Drago^uteşti, Copâceni, Brâdiceni. La 1700, sub domnia lui Brân-coveanu, strâmutându se capitala la Bucureşti, aici s’a format cu incetul cu incetul şi centrul Misiunei catolice, la monastirea numită „Bârâţia.11 (Hâjdâu Archiv. Istor. t. I, I. p. 46-54). Willibald Ştefan Teutschlaader păstorul luteran din Bucureşti in cartea sa „Ges-chichte der^vanghelischen Kirchen-gemein-de in Bucarest." ne dă următoarele reia-ţiuni despre catolicism in România, după autori streini : Engel, Sulzer, cari au scris despre ţările noastre pe la finele veacului 18- lea şi alţii: „încă in timpul lui Radu-Negru, cu care se incepe şirul Domnilor Valachiei, şi carele mai nainte fusese duce la Omlaş şi Făgăraş se pomeneşte de emigrarea a străinilor in această ţară (Engel’s Geschichte der Mol dau und Walachei. Seite 59 und 148 1 Theil.) Acela ar fi venit atunci in Va-laehia cu toată casa sea şi cu o nenumărată mulţime de popor, intre care Români sau Valachi, papişti, Saşi şi in scurt tot felul de oameni, şi ar fi intemeat Câmpul-lung, Târgoviştea. Bucureştii, Piteştii şi Giurgiul. Intru cât această spunere este de crezut, noi lăsăm la o parte, zice autorul, dar constatăm numai ceia ce este peste toată in-doiala, adică, că in Cămpu-lung au fost aşezat un insemnat număr de Saşidin Transilvania. Sulzer scrie despre aceasta aşa : Principele Radu-Negru a dat in acest loc mai cu seama Saşilor atunci catolici, carii se aşezase acolo, aşa de multe libertăţi, in cât le-a zidit nu numai o biserică mare, pe care a dat’o Fianciscanilor, inzestratâ cu o bogată donaţiune, şi in consideraţiunea soţiei sale, care era o damă catolică, a zidit in acest loc o monastire de călugăriţe ; ci le a dat incă şi dreptul de a ’şi alege şi a ’şi pune in Câmpul-lung autoritatea dintre Ploi si Grindină.—La 18 curent, intre orele 3—4 p. m., a căzut ploae torenţială cu peatră pe moşia Qşlobeni, judeţul Neam-ţu, in mărime ca alunele şi nucile, acoperind pământul ca de un lat de palmă, şi a stricat cu desăvârşire ca la 100 fălci semănătură păpuşoiu şi orese, atăt ale arendaşului căt şi ale locuitorilor. S’a făcut stricăciuni şi pe moşia Bodeşti, invecinată cu Oşlobeni ca la 40 fălci. In zioa de 18 Iunie, căzând o ploae cu peatră in cătunul Cogeasca-Nouă, comuna Cucuteni, judeţul Iaşi, a causat o stricăciune aproximativă ca 35 fălci de grâu. In zioa de 18 Iunie, căzând o ploae torenţială cu grindină de mărimea unei nuci şi mai mare. a făcut stricăciuni aproximativ la 190 fălci de păpuşoiu şi grău de pe moşiele Andrieşeni, Bivolari, Soloşi, Căneşti şi Hermeziu, judeţul Iaşi, causând o pagubă aproape de 16.000 lei. Iu zioa de 18 Iunie, pe teritoriul comunei Cuza-Vodă, judeţul Roman, căzând o ploae cu grindină, parte ca aluna şi parte aproape cât nuca, a stricat 350 fălci semănătură şi ffineţe ale locuitorilor dina-cea comună. Ia comunele Bărcâneşti şi Corlăteşti, judeţul Prahova, a căzut o ploae cu grindină foarte mare, in zioa de 18 Iunie, desfiinţând 380 pogoane porumb, precum şi o parte din semănăturile din Comuna Bâr-câneşti. Trăsnet. — In zioa de 18 Iunie, orele 4 p. m., pe teritoriul comunei Dagata, judeţul Roman, pe când văcarii proprietăţei scoteau vitele din ocol spre a le da la păşune, căzând o ploae torenţială, a trăsnit papismul 11 ŞI STAREA ACTUALA A BISERICEJ ORTODOXE IN REGATUL ROMĂNiEI (Urmare) La anul 1460 ea fu din nou dărâmată. Dar pe la începutul veacului 16-lea fu restaurată de Michnea cel râu, carele era ca-tholic in ascuns, precum se vede şi de acolo că după ce pentru cruzimele lui el fu alungat din ţară, a fugit in Transilvania ; dar ura românească l'a ajuns şi acolo, căci intro zi, pe cănd intra in Biserica catolică din Sibiu fu ucis de un Sârb, şi apoi îngropat in Biserica Dominicanilor (Şine. Chron. Rom. t. II. p. 124. 125). Sub urmaşii lui Michnea, Biserica catolică din Târgovişte, precum şi alte Biserici de acestea din alte târguri fură dărâmate. Apoi fu restaurată sub Mihai Vitea zul, la finele veacului 16-le. In 1607, ea fu din nou dărâmată de Turci, şi râmase aşa pănă la domnia lui Mihai Radu. Acest principe, având alianţă secretă cu Ardealul contra Turcilor, a fost favorabil catolicismului, şi a restabilit Monastirea misionarilor de la Târgoviştea. Afară de aceia el aduse din Bulgaria pre episcopul catolic Fetru de Sardica, franciscan din custodia sau circumscripţiunea Bulgariei, impreunâ cu alţi călugări franciscani şi ’i aşeză in Monastirea de la Târgoviştea, dănd spre intreţinerea ei şi o moşie—Şotnigeanul. Tot sub acest domn s’a deschis o Biserică ca- 1 2 1) Memoriu citit in sesiunea de primăvară a s-lui Sinod, anul curent. 2) . Vezi numărul trecut. FOILETON SINUCIDEREA MEA Editorul parisian Dreyfous a pus in vânzare, nu de mult, un volum postum al d-lui Paul Parfait intitulat : Croquis parisiens. Ii împrumutam urmJL-mîitoarea nuvelă.: Nu ştiţi că şi mie ’mi-a venit in gând să mâ omor ? r Căpătasem trista siguranţă că Amelia mâ ’nşela. Ş’apoi se nu mia, mi se pare, Amelia, perfida 1 Când mâ gândesc că a ţinut viaţa mea in micuţa-i mână şi că nu-i ştiu bine nici chiar mimele ! Tinerilor, asta vă miră poate ; vremea ănsâ vâ va face să cunoaşteţi multe altele. P’atunci eram şi tânăr,—da, zău, tânăr. Deaceea âmi şi intra e in cap că trebue să slârşesc cu viaţa, inainto chiar d’a mă fi încredinţat de nenorocirea mea. Antâia’mi mişcare fu d'a im'j duce sâ’mi sdrobesc cree-rii la uşa ti ; dar am cugelat că prea ar afla multă lume cum că Iit'nrietta — aşa s’o fi numind ? — ’şi-a bătut joc de... sluga d-voastră plecată. De 1 tot omul işi are ale lui 1 — Dar nu, ’mi-am zis, nu trebue să fac multă gălăgie. Păsărică rănită ăşi ascunde chinul morţii in dosul unui stufuleţ de iarbă. Aşa şi eu, am să mor intr’un colţişor, departe de lume perdut, uitat. In aceste disposiţiuni elegiace, plecai cu trenul la Melun. Mâ lăsa ca la vre-o sută paşi de Leul d'Aur, un hotel bine ţinut, cu odăi curate, şi cu paturi nu mai puţin in bună stare. — Cu ce pot sluji pe Domnul ? intre-bâ o slujnicuţâ care părea a fi fost frumuşică. — Cu nimic. Foame nu ’mi-era. Era să mâ culc. Somnul ’mi-era agitat... In fiece minut, credeam că vâd pe Victorina — nu-o fi chemând’o poate Victorina?—trecând la braţul rivalului meu. Atunci mâ repezii, şi cu pumnul era să lovesc zidul, sau ferul patului, sau să dau intr’uu colţ al mescoarei cu marmură pe d’asupra. Când m’am sculat eram prăpădit. Dar puţin âmi păsa, de oare-ce eram să mor. Cercetai dacă e cu putinţă să găsesc o frânghie. Crezusem că, spre a se spânzura cineva, nimic nu era mai uşor de cât d’a găsi o frânghie. Greşeală 1 Am întrebat pe toţi din hotel fără să pot pune mana pe frânghia ce aş fi dorit. Slujnicuţâ, aceea care părea a fi fost frumoasă, mâ tot intreba : — Dar bine, domnule, ce voeşti sâ faci cu ea ? Insfârşit, cu o lungime de sfoară de cânepă in pozunar, eşii din hotel, şi apucai cu mult sânge rece drumul unei pădurici ce cunoşteam mai de mult. Puteai găsi acolo, după frunzişuri, un loc de retragere răcoros, unde mâ şi oprisem intr o zi ca sâ visez la unele şi altele. Ce colţişor mai tainic puteam găsi pentru a muri ?... Pe drum, mâ găndiam la Bertha : - cred de sigur că se numeşte Bertha.—O blestemam din tot sufletul. Şi’n urmă, priviam frânghia; o mâsuiam din ochi; simţi im că e destul de trainică. Cu toate astea nu era frânghia ce aş fi dorit. Mi sâ părea că e scurtă şi că n’o sâ mâ ţină. Eram nemulţumit. Şi nu’şi poate cineva inchipui cât de mult inriureşte un fleac ca aceasta cursul ideilor omului. Ş’apoi alt necaz : ajungând la locul ce-’mi alesesem, am fost foarte neplăcut surprins vâzându-1 ocupat de un altul. O fiinţa omenească căreia nu ’i vedeam de cât spatele se’ncerca tocmai sâ’şi aşeze după găt frânghia, ce o legase de o ramură, tocmai de acea ramură pe care aş fi ales-o şi eu. — Ce faci acolo ? âl întrebai. El ’şi intoarse capul. — Ce’ţi pasă d-tale ? — Dar ce ! crezi câ nu’ţi ghicesc eu gândul ? strigaiu destul de tare. — Ş’apoi, dacă aş voi să mâ omor, pare-mi se câ asta mâ priveşte numai pe mine 1 — Sâ te omori ? Mâ uitai lung la el. Era un băiat plăcut. Fisionoraie curată, privire simpatică, o paloare interesantă. Şi voia bietul creştin sâ se omoare I Ghicind câ şi el trebue sâ fie jertfa vreunui amor nenorocit, 6i zisei : — Te vei fi omârând pentru vre-o ticăloasă de fată ? — Domnule 1 striga el. ^— Sărmane zănatic., mă gău.liam singur; vrea acum s’o şi apere. Cei ce iubesc sunt toţi aceiaşi. Necunoscutul tăcea, — Voeşti, âi zisei, sâ’ţi dau un sfat ? Lasă acolo frânghia—băgasem de seamă câ era mai bună ca a mea—intoarce-te acasă. Ai intr o zi sâ’mi mulţumeşti. ^E1 dete din cap. a fi 4U Bil; (fii IU Nemţi, care drept l’ar fi esercitat ei acolojj in timp indelungat nesupfiraţi, chiar peni in veacul de pe urmă (adică al 18-lea.)| p Locul acesta ar fi datorind edificiele şi organisarea sa Nemţilor, carii in timpurile] anterioare, fiind-câ acest loc avea un iar- ’! jf maroc mare, 1 visitau cu sirguinţâ, şi l’ai J * făcut important pentru comerţ prin mânu facturile lor, spre a cărora cumpărare ve-l niau din Levant o mulţime de Creştini, Jidovi, Turci şi armeni (Sulzer Geschichte des transalpinischen Daziens. I. Bând. 330 Seite, und Engel 1 Theil, Seite 330.) Menţionata biserică, in veacul trecut se păstra incâ in ruinele sale, in care Del-Chiaro a citit următoarea inscripţiune epitaficâ din timpurile cele vechi: „Hic requiescit in: pace generosus Dominus ioannes P. jusus Saxonicalis Ecclesiae custos, qui obiit 1373.“ Alte documente ale vechii monastiri Franciscanilor de la Câmpu-Lung s’ar prădat, devastat şi jefuit de Tătari in râs-boiul din 1717, ce a fost intre curţile Ce-* saro-Crâeascâ şi Turcească. Sub domnia lui Vlaico (Vlad I) 1360 — 1373), contimporan al regelui Ludovic I al Ungariei, s’au trimis mai mulţi minoriţ1 in Valachia. Papa Urban, in auul 1370, a scris domnului e epistolă foarte curtenitoa-i re şi l’a indemnat la comunicarea cu Biserica catolică, la care ar fi primit cu toată buna-voinţâ. In anul 1372 Papa Grigorie Xl-lea a dat acestor Minoriţi din Valachia libertatea de a ’şi asocia mai mulţi membrii şi a funda biserici şi monastin. Dupre un manuscript in traducere latină, in Valachia ar fi fost Saşi in patru localităţi, adică : in Târgovişte, mai târziu capitala Valachiei, in Râmnic, Câmpu-Lung şi Baia-de-Aramâ din Valachia Mică. In cele d’ântâiu trei locuri ar fi esistat 3 biserici şi 3 mănăstiri de călugări, intemeiate de B, P. Iohan Capestrano. Dar la isbucnirea eresiei luterane, catolicii din acele locu i ) fiind sau maltrataţi, sau lipsiţi de preoţi de ai lor, s’au făcut Valachi, cu escepţie de Câmpu-Lungeni, carii s’au plecat la rie-resia lui Luter. Toate proprietăţile bisericeşti, pământuri şi altă avere mişcătoare şi nemişcătoare, impreunâ cu tcritoriele şi cu privilegiele le-ar fi luat Valachii şi s’ar fi dat vecinie uitări. Inse Câmpu-Lungen.i ori cât ar fi persistat in îndărătnicia lo: ca eretici, totuşi pe la timpul principelui Mateiu-Basarab s’ar fi convertit la biseric Romei... şi in eresie ar fi rămas numai 50 de case sau familii, cari apoi şi aceştia ar fi devenit catolici. Engel observă la aceas ta: manuscriptul datează cu probabilitate din al 10 lea şi cel din urmă an al domniei lui Şerban (1688), precum se pare di la un italian misionar catolic, carele a trăit îndelung in ţară, şi incâ sub Grigorie Ghi ca s’a incercat sâ zidească in Bucureşti o biserică catolică (Engel. I Thel. p. 117), Cum că la aceste convertiri se întrebuinţa şi silă despre această citim la Engel următoarele : (Engel aseamănă pe principele Şerban cu Aman). Când oarecarele Andreiu judecător la Câmpu-Lung, carele servise cu, credinţă mai multor Domni, iarăşi fusese ales in această dregâtorie, Tomnul nu Ta voit. El fu trimis la principe cu un alt catolic anume Blasiu, şi Domnul era manio-, — Vroesc sâ mor. __ Fugi d’acolo, domnule, âi tot ziceam eu cu stăruinţă—căci ţineam la ramura a ceea._Dupâ ce vei fi îngropat, ai să vezi cum are să’ţi mai pară râu, dar atunci are sâ fie prea târziu. — Aşa o fi, domnule; dar vezi câ nu ştii d-ta ce mi s’a ntemplat. — Ghicesc eu. — Nu, nu poţi ghici. O femee pe care o adoram, pentru care... Şi iatâ’1 câ’mi istoriseşte toată intâmpla-rea şi viaţa lui. Lucru ciudat 1 Pare câ’mi spunea istoria moa. Potriveala asta mâ puse pe gânduri. — Tăcerea d-tale e ca şi o aprobare, âmi zise Scarlat. Aflasem câ se numia ast-fel. — Ba nici de cum 1 strigain eu. Nu voiam sâ mâ intorc aşa d’odaia. — In cele ce ’mi-ai istorisit, nu găsesc nimic care sâ’ţi dea dreptul a te servi de acea frânghie. Şi fiind câ Scarlat începuse a mă interesa, mai zisei: — Ia’n’ascultâ, prietene, să stăm strâmb şi să judecăm drept. Pentru-ce ai dori d-ta sâ scapi de viaţă mai uşor decât cei lalţi pe cari ’i înşeală amantele in toate zilele? — Nu-i inşeală aşa de nedemn ca pe rnwf*<’«67ut* v.'/u . intru că acela devenise judecător, ci lu că era catolic, şi voia a’l câştiga prin ameninţări, parte prin făgăduinţi. anul Blaşiu „a căzut-* şi s'a făcut va-iiară fericitul Andreiu (pie defunctus) )uns cu libertatea catolică : „Eu nu să schimb aurul sau argintul cu plumb urnă,** pentru care tiranul l’a condem-i 1 a esecutat public, urând la coloniele de naţionalităţi strei-« are in Moldova sunt mult mai nu-se, aflăm despre aceasta însemnări ’j nnutate de la un misionar ungur, sub Notitia de rebus Hungarorum, qui loldovia et ultra degunt, scripta ab E. D. Petro Zold parocho Csik-Del-i in Siculia data ad. A. R. P. Vincent ,o, fără dată şi fără arătarea locului, une că lucrurile ce le scrie, parte le lua martor ocular, parte le-a auzit de foliei bătrâni (Eugel. I. Theil, Seite Matură Sulzer. Bând 1. Seite 403 şi Seite)- Sub domnia lui Sigismund, pe 20 mulţi Saşi şi Secui ar fi emigrat nldova, şi ar fi fost foarte bine pri-de Domnul de atunci. Saşii ar fi avut paroehii dependente de episcopul de a, dar cu schimbarea timpurilor parte murit, parte s’ar fi amestecat cu Se-emigranţi şi s'ar fi desnaţionalizat. A-unguri moldoveni ş’ar fi păstrat de ei numirea batjocoritoare de (Spitzna-„Csango Magyari.** In totul aceste iii maghiare ar fi constat din 62 impărţite in 9 paroehii. Parohii erau riţi autorisaţi de propagandă. Episco-titular de Bacău, locueşte in Lemberg, icarul său, care este inspectorul su-ir al misionarilor, locueşte in Iaşi. Mi-irul Zold spune, că a primit invoire i Bâcău a comunica Sacramentele, etc. e parohiele cu filialele lor se numără, care : 1, Iaşii cu filiala Cotnariu, un-fiiint aşezaţi postovari ; cele următoaie i 2 pănă la 8 sunt neisemnate ; 9, il Huşilor. După tradiţiunea locală, Ionii aceştia ar fi rămăşiţă a Husiţilor, ari regele Matias ’i-a alungat din Unşi din Transilvania. O altă parte a ■or Husiţi ar fi emigrat in Crimeea unii format trei sate. ipâ P. Timon d»ja in anul 1420, Hu-nnguri şi Saşi ar fi emigrat din Tran-nia in Moldova, dintre cari Saşii s’ar ezat in Cotnariu. Mai departe Baia şi uţul ar fi fost locuite numai de Saşi ; ava, Şiretul şi Romanul ar fi fost lo-de Saşi şi Unguii la un loc. Autorul ca dovadă despre esistenţa colonielor şti la Baia, la Cotnariu, la Suceava, ipţiunile mormăntale păstrate pe la sie bisericilor săseşti din acele locali-Sulzer afirmă, că incă in timpul s^u, seste laturi ar fi esistat diferite locuri erici nemţeşti şi săseşti, precum : Neamţu, Lita mică, etc. etc. Insă re treptatele prefaceri ce au suferit a-sate aduce numai căte-va exemple .-C)jjli;sonko (?) fost odinioară oraş ungu-nurnăra pe la fiuele veacului 17-lea, se ungureşti, dar 3,000 de Români, ava, a doua reşedinţă a principilor, o-iarâ locuită de Saşi şi de Unguri, şi populaţiune de peste 8,000 locuitori, s'au contopit afară de 25 catolici, ui-n'şi limba şi valahi-ându-se. Aşa s’a nplat şi cu Huşii de la Prut. Apropo 11 ' i* de Huşi, Engel spune, că pe timpul lui (jumătatea veacului 18-lea) locuitdrii Huşilor ar h fost mai mult Unguri, şi Români “ai puţini. Catolici erau 682 şi aveau trei oup.uii. Această aserţiune este esageratâ; in Huşi nu sunt rămăşiţe de cât de o singură Biserica catolică, aproape de episcopie, sub numire de vechiul cimitir unguresc, şi unde catolicii de la Corni, ca să Şi păstreze dreptul de posasiune asupra lui, vin in toţi anii cu procesiune in ziua de Joia-Verde. Engel mai pomiueşte de o persecuţiuno religioasă asupra catolicilor sub Vlad Ţepeş (Engel. 1. Theil, Seite 147). Că adică acest domn, şpre a se face iubit Turcilor, ai fi intors cruzimele sele asupra streinilor, asupra Ungurilor şi Saşilor transilvani. Poate moşiele supuşilor coroanei ungare, ce agonisise ei in Valachia, le-ar fi luat indârât sau le ar fi supus la imposite mari, 400 de tineri, unguri şi transivani, cari se aflau in Valachia spre a invăţa pe Români alte limbi Europene, sau esereitau alte industrii şi comerţ, au fost inchişi in-tr’o şură şi arşi. (Vezi cartea amintită a lui Teutschlander. p. 2 — 10). Dacă va fi adevărată această spunere a lui Engel despre fapta crudă şi neumană a lui Ţepeş ea se poate scusa intru căt-va prin nenumăratele esemple de cruzime ale bisericei ca-tolice-romane către cei de alte religiuni. Ea cu inquisiţiunile sale a schingiuit şi a ars multe mii de creştini, sub pretexte de schismă, eresie şi vrăjitorie. Deosebirea poate fi doară intru aceia, că pe când Ţepeş in România a ars pe cei 400 de Saşi in şură, Papii ardeau mii de creştini in toate ţările Europei catolice cu mare pompe şi ceremonii civile şi religioase, spre „slava lui Durn-nezeu“ (ad majorem Dei gloriam)! Despre episcopia catolică de la Bacău cetim următoarele la un autor modern Ungur: „Această episcopie s’a creat in locul celei de la Seret, in anul 1401 de către Papa Bonifaţiu IX-lea cu iuvoirea regelui Poloniei Vladislau şi cu a voevodului Moldovei Elie (1). Această episcopie bacoviană in anul 1414 s’a dotat cu nouă prerogative de către Papa Ioan XXIII-lea. Totuşi aceasta episcopie in anul 1439 era fără de episcop, căci Papa Eugeniu IV-lea o recomandă ingrijirei lui Benedict episcopul Se-verinului, ca el să o căpuească cu călugări minoriţi. In Bacău a fost incă şi o monas-tire franciscanâ, care in anul 1576 era incă locuită de câţi-va Franciscani. Din rapor tul lui Marcu Bardini Archiepiscopul de Marcianopole, carele in anul 1646 a întreprins o visitaţiune canonică in Moldova, vedem că cel din urmă gardian franciscan al monastirei de la Bacău era un ungur anume Franţ, carele se numia „Ferenz Baratul1* (Hunfalvy. Die Rumanen, p. 126). Dacă ne uităm la relaţiuuile istorice adu nate din documente catolice, găsim adese ori urme de triumfuri ale catolicismului in România ; întâlnim adese episcopate catolice decretate de papa şi episcopi catolici chi-rotonisiţi de popi cu titluri de localităţi 1) Hunfalvy, de la carele împrumutăm acest pasaj, greşeşte numind Elin pe domnul ţârei. La 1401, era domn in Moldova Alexandru cel bun, tatăl lui Elie. Acesta s’a suit pe tron la 1432 impreună cu fratele seu Ştefan. române; nu o dată domnii şi ţările române decclarate de uniţi cu biserica Romei. Insă in fapta era cu totul alt-fel. Princi-patele-Romăne, la fondarea lor in veacul 14-lea, au avut un insemnat contingent de nobili şi popor român emigraţi din Ungaria de persecuţiunile religioase şi politice ale Papilor, episcopilor şi regilor catolici ai Ungariei cari pe teritoriul acela ’idesmoş-tenise cu totul pentru religiunea şi naţionalitatea lor. De aceia ei in noua lor patrie au adus cu sine ura şi fericirea de papism, ca de duşmanul cel mai mare al esistenţei lor naţionale şi cu atâta mai mult s au lipit de biserică ortodoxă a orientului in care ei vedeau mintuirea lor de cursele străine ale papismului şi ale statelor catolice—Ungaria, Polonia şi apoi Austria. Tolerând in ţara lor Biserica catolică ca o confesiune a locuitorilor catolici din ţară, ei s’au păzit foarte de piopagarea catolicismului in ţară care aducea cu influenţa bisericească a Papei influenţa politică a statelor catolice. Cu deosebire s’au ferit ei de a admite in ţară episcopate catolice stabile; ci numai episcopi visitatori, cari se arătau din când in când prin ţară, şi cu modestie visau parochiele catolice şi ’şi făceau raporturile lor la locurule respective, de unde se trimeteau. Este adevărat că domnii, ca persoane politice, şi pentru a păstra bunele relaţiuni cu puternica Biserică a Romei şi şi cu statele vecine catolice, dau protecţiu-nea lor episcopilor catolici visitatori, şi misiunilor catolice din ţară ; ’i apărau, ba chiar le hărăziau scutiri şi averi. Dar acei domni ce s'ar fi simţit că înclinau către catolicism, şi erau gatâ a deveni organe ale papismului, pordeau domnia, une ori şi viaţa. (Va urma) SOCIETATEA DE INCURAGEARE pentru Îmbunătăţirea rasei cailor din ţeară ALERGĂRI LA BUCUREŞTI (HIPODROMUL SOC'ETAŢEI) ÎNTRUNIREA DE PRIMAVARA ZIUA ANTĂIA Duminecă 2 (14) Octobre 1883 Premiul de toamnă pentru armăsari şi iepe clin toate ţările, de ori-ce v6rstă, de la 3 ani in sus, şi de ori-ce provenienţă. —învingătorul de vănzare pentru 3,000 lei. daca aparţine unui proprietar strein, nestabilit in România. — Calul aparţinând unui proprietăr român sau unui strein stabilit in România care, in cas de a câştiga, ar fi pus de vânzare pentru acelaşi preţ, se va bucura de o descărcare de 3r2 kil. — învingătorul, dacă este de venzare, va ti pus in licitaţi une publică in cpiartul de oră ce urmează alergarea. Prisosul peste preţul fixat fondului curselor. — Greutatea 3 a 57 kilg.. 4 a. 63 şi jum kilg., 5 a 65 kilg., 6 a. si mai'sus 65 şi juni kilg. Intrare 125 lei. — înscriere pănă - Mă iartă. Oh! nu. Ba da. Nu. Ba aşa... la dracu 1 ştiu eu ceva in-lai. Ei bine, scapâ-te de aceea, şi cau-altâ drăguţă, mai buna şi mai fru-şâ. Sunt, slavă Domnului, destule. Mai buna ca dânsa ? cu neputinţa. Aida-de! - N’are perechiâ! Ra da. Oh 1 nu! Zău că da. Nu. Ba chair aşa 1 Tot omul are la ince-asemenea năzdrăvănii in cap; dar ai să peste-o lună. ivăntarea mea âmi părea aşa de inţe-, in cât incetul cu încetul ămi plăcea 1 fie să mă ascult. Urmai - Ce-ai folosi daca vei muri t Zău, aş • să ştiu ce ai câştigai Sau că femeea t-ea lăsat are inima, sau nu are. Dare... - Oh! să crezi că n’are 1 De sigur că nu are. Moartea d tale 1 ar flata-o. O femee totdauna câştigă in ochii altora când dânsa a fost cauza unei sinucideri. Să vedem, nu cumva voeşti sâ’i dai importanţă? Şapoi intregul regiment de tineri şi de fete, ce oraţie funebră gândeşti că are sâ’ţi facă! Ei vor striga cu toţi: „Fiă ! că prost a mai fost !“ Da, Scarlate, te vor lua drept guguman, şi vor avea dreptate. Devenisem elocinte. Vezi că, de cât-va timp, simţiam că apăr propria mea cauză. Tot ce trebuia sâ’mi zic mie ânsumi, o ziceam acum lui Scarlat, prietenului meu Scarlat; căci ’1 iubiam deja. Am pus atâta convingere in serviciul ideilor mele, incât Scarlat se arunca in braţele mele. __ Fă din mine ce vei vroi, striga dânsul. — Ei bine! ăi zisei, oftând adânc — ceea ce dădea de faţă golul adânc al stomacului meu — aidem să dejunăm! ’L dusei la mine la hotel. Pe deoparte emoţiunea, pe de alta osteneala drumului, ne făcu o mare poftă de mâncare. Masa la care ne aşezarăm ne mări şi mai mult pofta prin orânduiala savantă şi veselă a tacâmului, prin şervetul e.a b, prin plinele cele frumoase şi bine coapte, prin cristalurile ei pline de lumini. Când friptura cu cartofi ne înfăşură cu aburii ei dătători de poftă; când, împărţită in douâ, respăndi pe cuţitele noastre o zeamă roşcată; când dupâ ăntâiele bucăţele, înghiţite cu lăcomie, ne vârsarâm căte-va picaturi de vinuşor de Bordeaux, atunci începurăm a ne privi in tăcere, şi ochii noştri pare că ’şi ziceau : — Ai! ce zici? Aşa-i că-i bună viaţă? — Daca nu te-aş fi intăluit! zise Scarlat cu inima plină de recunoştinţă. Şi eu, din parte-mi, mâ gândiam : — Daca nu’l-aş fi intălnit! — Ştii d-ta, reîncepu tânârul dupâ o nouâ îmbucătură, că a fost o intâmplare ne-auzită ce te-a adus tocmai in acea partea pădurii unde m’ai intălnit? Eu tăcui. — Ba nu zău ! zise el d’odată, cine dracu te-aducea aşa de dimineaţă ? Nu putui să mâ ’rapedic d’a nu roşi. _______ N’ai sa mâ crezi poate, ii zisei... Eram să mâ spânzur şi eu ca d-ta. — Nu mai spune! Tovarăşul meu incepu să rizâ. — Dar ştii că are haz! Şi ciocnirăm paharele. Trad. de Dcmroc. la 15 Sept.; cu indoita intrare pănă la 30 Sept. — Distanţa 2500 metri. Premiul I. —2500 lei. Premiul Ik— 300 lei. Premiul Octave pentru armăsari, iepe şi jugani de ori-ce versta, de ja 2 ani in sus, şi de ori-ce provenin-ţă. — Toţi caii sunt de vănzare pentru 4000 lei. — învingătorul va fi pus in licitaţiune publică in quartul de oră care urmează alergarea. — Prisosul peste preţul fixat aparţine, pre jumătate calului sosit al doilea, pe jumătate fondului curselor.—Greutate 3 a. 59 kilg., 4 a 65 şi jum. kilg., 5 a. 67 kilg., 6 a. şi mai sus 67 şi jum. kilg. Calul pus de văn-zare pentru 3000 lei, primeşte o descărcare de 2 kilg., pentru 2000 lei, 4 kilg., pentru 1000 lei, 6 kilg Cai născuţi şi crescuţi in România, inscrişi in Stud-Book al Jockey-Clu-bului Romăn. primeşte o descărcare specială de 1 şi jum. kilg. Intrare 75 lei. — înscriere pănă la 22 Sep. ; cu indoită intrare pănă la 30 Sept. —• Distanţa 2000 metri Premiul I. — 2000 lei. Marele Premiu pentru armăsari şi iepe de pur sănge din toate ţerile, de la 3 ani in sus. — învingătorul de vănzare pentru 4000 lei dacă aparţine unui proprietar strein nestabilit in Romănia. Poate fi de vănzare pentru un preţ mai mare, dar atunci, pentru fie-care 1000 lei mai mult, ia 1 şi jum. kilg. supragreutate. — Dreptul de a reclama pe invin-gătorul strein este un drept de preem-ţiune reservat proprietarilor români ai căror cai au sosit intre cei trei d’ăntei, după ordinea sosirei lor. Numai dacă nici unul nu-1 exercită, calul este pus in licitaţiune publică.— Prisosul peste preţul de vănzare, fondului curselor. — Greutate 3 a. 57 kilg., 4a 64 kilg,. 5 a. 66 kilg., 6 a. şi mai sus 67 kilg. — Calul care in 1883 a câştigat uă sumă de 4000 lei, ia uă supragreutate de 1 şi jum. kilg., 8000 lei, 3 kilg., 12000 lei şi mai sus 4 şi jum. kilg. Intrare 250 lei — Retragere jumătate dacă este declarat înainte de 22 Sept. — înscriere pănă In 2 Sep., cu indoita intrare pănă la 30 Sept. — Distanţă 3000 metri. Premiul I — 7000 lei Premiul II— 1000 lei Premiu Merahe.au pentru armăsari şi iepe din toate ţările şi de ori-ce proveninţă de la 2 ani in sus. — Greutate 2 a. 49 kilg, 3 a. 60 şi jum. kilg. 4 a. şi mai sus, 65 şi jum. kilg. Calul care in anii 1882 şi 1883 a câştigat uă sumă de 2000 lei, va lua 2 kilg. supragreutate ; de 4000 lei, 4 kilg. de 6000 lei, 6 klg. de 8000 lei mai sus 8 kilg. Intrare 75 lei.—înscriere pănă la 15 Sept.: cu indoita intrare pănă la 22 Sept. — Distanţă 1600 metri. Premiul I — 1500 lei, daţi 1000 lei 1 I). Ioan Marghiloman şi 500 lei de D. St. Petrovitz-Armis. Premiul II — îndoita intrare. (Derbi/-Romuri), pentru armăsari şi iepe numai de 3 şi 4 ani, născuţi şi crescuţi in România şi inscrişi in Stud-Book al Jockey-GIubului-Romăn. — Greutate 3 a. 57 kilg., 4 a. 63 kilg. Intrare 200 lei.—Înscriere pănă la 2 Sept., cu indoită intrare pănă la 7 Oct. — Distanţă 2000 metri. Premiul I.—4000 lei Premiul 11.— 400llei Premiul de Consolaţiune, pentru armăsari şi iepe de pur sănge, din toate ţerile, de la 3 ani in sus. Greutate 3 a. 57 kilg., 4 a. 63 şi jum. kilg., 5 a. 65 kilg., 6 a. şi mai in sus 65 şi jum. kilg. — Calul care in 1883 va fi câştigat un premiu in valoare de 2500 lei, ia o supragreutate de 2 kilg., două asemenea premii sau unul de 5000 lei 4 kilg ; mai multe asemenea premii sau unul de 7500 lei, 6 kilg. — Calul care a alergat in 1883 fără a căştiga primeşte o descărcare de 2 şi jum. kilg. Intrarea 75 lei.—înscrierea pănă la 22 Sept., cu indoită intrare pănă la 7 Oct.—Distanţă 2500 metri. Premiul I—1500 Premiul II.—îndoită intrarea Premiul Subscriptorilor pentru armăsari, iepe şi jugani, din toate ţările şi ori-ce proveninţă de la 3 ani in sus. învingătorul devine proprietatea subscriptorilor, de drept, in schimbul celor 4000 lei daţi ca premiu. Sorţii decid pe proprietar. Greutate 3 a. 75 kilg, 4 a. c; 64 kilg, 6 a. şi mai sus 67 kilg. Intrare 75 lei. înscriere pănă la 30 Sept.; cu indoită intrare pănă la 7 Oct.—Distanţa 3000 metri. Premiul I.—4000 Premiul /I —Intrările pănă la concurenţa de 300 lei. Steeple-Chase, pentru caii din toate ţările, de ori-ce proveninţă, de la 3 ani in sus. Greutate 3 a, 65 kilg., 4 a. 70 kilp., 5 a. şi mai sus 71 kilg. Calul care va fi pus de venzare pentru 4000 lei, primesc 2 kilg., pentru 2000 lei, 4 kilg.—Calul care, in 1883, va fi câştigat o sumă de 4000 lei ia 1 şi jum. kilog. supragreutate, de 8000 lei, 3 kilg,, de 12000 sau mai mult 4 şi jum. kilg. Intrare 125 lei.—înscriere pănă la 22 Sept. cu indoită intrare pănă la 7 Oct.—Distanţă 3500 metri. Premiul 1.—2500 lei Premiul II.—■ 300 lei ZIUA A DOUA Duminecă 9 (21) Octombrc Premiul Roijal-Navarre pentru armăsari, iepe şi jugani din toate ţările şi de ori-ce proveninţă, de la 2 ani in sus.—Toţi caii sunt de vănzare pentru 3000 lei. — Câştigătorul va fi pus in licitaţiune publică in quartul de oră ce urmează Alergarea. Prisosul peste preţul fixat aparţine, pe jumătatea calului sosit al doilea, pe jumătatea fondului curselor. — Greutatea 2 a. 50 şi jum. kilg., 3 a. 63 kilg,, 4 a. 69 şi jum. kilg., 5 a. 71 kilg., 6 a. şi mai in sus, 71 şi jum. kilg.—Calul declarat de vănzare pentru 2000 lei, primeşte 2 şi jum. kilg., pentru 1000 lei, 5 kilg. pentru 500 lei, 7 şi jum. kilg. —Calul care a alergat in 1883, fără a fi câştigat- primeşte o descărcare specială de 3 kilg. Intrarea 50 lei.—înscrierea pănă la 30 Sept.; cu indoită intrare pănă la 7 Oct.—Distanţă 2000 metri. Premiul 1.—2000 lei Premiul Societăţei de Încurajare NOTA. 1. Ia toate alergările Societăţei, iepele primesc o descărcare de l1/., kilog., 2. In toate alergările, afară de Premiul rile de Toamna, Mare Premiu, al Societăţii de încurajare şi Steeple-Chase, caii incă-licaţi de băieţi de grajd in serviciul grajdurilor române cel puţin de la 1 Ianuarie 1883, vor primi o descărcare de 3 kilg. 3. Ori-ce înscriere neinsoţită de preţul intrărei este nulă. Intrările şi retragerile sunt ale fondului curselor. 4. Termenul de inscriere in zilele fixate se incheiâ la 12 ore din zi. 5. Toate inscrierile se primesc la Secretariatul Jocky-Clubului-Romăn, 100 calea Victoriei. TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani No. 60. Pe eiua de 30 iunie 1883. Onmp. Vând 5olo Renta Amortisibilă. . 923/, 931 j 5°|(i Renta Români Perpetui , 913/, 92 V, 6°j„ Obligaţiuni de stat. . . . 98>/, 983i, 6010 Oblig. Căilor f- Rom. regal» 100--- 101- 5o/o » Monicipale .... 83 O, 84i/, 10 fr. > Casei Pensinuilor 300 1 228--- 232 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 90- 901/2 7oio Scrisuri Rurale . ion/, 102- 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 87- 87i|, t>0[0 , > , 97- V > > » 100»[, lOU/2 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 38- 84- Acţii Băncei Naţionale Române 2501 1340 1350 » , Soc. cred. mob, rom. 250 1. 203- 207- > > > Rom. de construcţii 5001. 481- 484- » , » de Asig. Dacia-Rom 300 1. 321- 324- , > , , , Naţionale 200 1 219--- 223- Diverse lor contra argint...... 2'/« 2 ‘h > > Bilete de Banque 2.U 2 i,a Fiorini valoare Aostriacă. . 2 11 2.12- Mărci germane....... 1 23 1.25--- Bancnote francele...... 99 ‘hl 100'/, 0 IMPUL MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER sunt ceh: mai bune din lume premiale eu 150 |iiedaHc prin;,, ^PARIS 18 18 WMedailă de aur rate lunare Garanţâ sigura dala înscris. OrJ SINGER C y poarli m.lrni Macini de caşul new-york. d e sus a a lui Fabricel. NEIDLINGER^ent general PAPIER WLINSI Două-deci de anni de isbânda martu-1 resc de eficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei I mai de frunte pentru vindecarea rapedel a bolelor de pept, guturaiurilor, | durerilor de Gat, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilorl de sele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine, f — Cutia, 1 fr. 50, in tote pliarmaciele. A exige, numele lui 1UXIASI. nran Adniinistraţiuneft: PAK1S, 22, bulev. Montmartre. GRAN0E-GR1LPE.- Afecţiuni limfatice, boia căilorQ rnist.uitore umflarea licatuluî ş’a splinei. opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPI TAL. — Afecţiuni ale că flori mistuitbre, greutate Ia st maefla mis tuire grea, nepoftă de mincare ga.s-tralgie, uispensie. CELEST1NS. Afecţiunile reniciii-lord ale bunicel. nisipti, TJcXs^>*----ccă? PRIMA CASA de CONFtf NTAjn TERA CEL MAI MARE SI DISTINS MAGASIN No. 2. Coiful Stradei Şelari şi Covaci No- 2. Pentru sesonul de Vară am primit din propria noastră fabriea-ţiune din Europa un imens asortiment de Costume de voiage de Garn, Travers, etc. 1 Costume de Oaşmir, Orleans şi Docs euglesesc, Veste broşe de Docs şi Piquet, Mantale de voiage de Docs. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimin şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveoi, Camgarn şi reflot gro vert. PANTALONI N OLIVE AH TE etc. etc. JPi*eturi reeiuioscute de moderate cavalerul de mode MAGASIN fondat in 1879 2n£ JlOtJl SI^TTJL DE VU-»-»ls de Tetrul NrŢioinil Bucureşti COLONIALE SI DELICATESE D. G, M0C1ANL VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menaghd casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de li’Bayona. Benedictin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei auti Coleric. Cliartreuz, alb, galbin, si Verde de la grand Chartrenz Francia. Cnraso de Olanda, alb, verde si orange sec, de la VimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastică de llio, Maraschino Ţuici Naturală. Romuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Mandarin. Punch in Cognac. Rhnm si in Kirsch. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria, Transilvania. Indigene de la Cotnari, Odo-beşti, Dr&găşani si de Bealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă, T). G. MOGIANU. * * * * * * * * * * * * * * * * * * * IPSOS DE CAMPINA TIPA MAI BUNA, MAI FRUMOASA M U SOLIDA şl MAI KKTINA TENCUIALA CENTRI ( ASE Marr «Joposit la D-uii F. Bruzzesi & C-ie Cale» Victoriei 55 r. —_________________A*^****^***;**: Tipografia N. Miulescu, sala TheatruluiB oase7.